Psihologia educației

Îndrumar de seminar
- Extras -
 1. Problematica psihologiei educaţiei

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească psihologia educației
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze portretul unui profesor
eficient
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice abilitățile ce pot fi
dezvoltate prin intermediul disciplinei Psihologia educației

Bibliografie recomandată:
• Elliot, S. N., Kratochwill, T. R., Cook, J. Littlefield și Travers, JF (2000).Educational
psychology: Effective teaching, effective learning. USA: McGraw Hill Companies,
Inc.
• Slavin, R. (2006). Educational psychology: Theory and practice. Boston: Pearson,
pp.1-27

Activități de învățare:
1. Realizați o schemă cognitivă a definiției psihologiei educației:

„Psihologia educației vizează aplicarea psihologiei și a metodelor psihologice în

studiul dezvoltării, învățării, motivaței, instruirii, evaluării și al altor probleme care
influențează interacțiunea dintre predare și învățare”
(Elliot et al, 2000).
2. Cândiți-vă la profesorul vostru preferat. Face o listă a calităților pe care trebuie să le
aibă un bun profesor.
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________
 ____________________________________________

3. Bifați în lista de mai sus acele calități care pot fi învățate.

 2. Factorii dezvoltării psihice. Interacțiunea ereditate – mediu -
educație

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice relația dintre gene și
comportament
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să analizeze cazul Genie
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte teoria ereditaristă, teoria
ambientalistă și teoria dublei determinări
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să enumere factorii dezvoltării mentale,
conform lui J. Piaget.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte impactul mediului asupra
dezvoltării

Bibliografie recomandată:
• Elliot, S. N., Kratochwill, T. R., Cook, J. Littlefield și Travers, JF (2000).Educational
psychology: Effective teaching, effective learning. USA: McGraw Hill Companies, Inc.
• Rolls, G. (2010). Classic case studies in psychology. London: Hodder Education, pp.57-
69
• Schaffer, R. (2007). Psihologia copilului. Cluj: ASCR, pp. 50-52
• Crahay, M. (2008). Educația poate contribui la dezvoltarea psihologică a copiilor?.în
Psihologia eduactiei. p. 273-281.
• Eysneck, H, Eysenck, M. (2001). Eliberarea potenţialului eduaţional. In Descifrarea
comportamentului uman. Bucureşti: Teora

Activități de învățare:
1. Următoarele afirmații (Schaffer, 2007) sunt adevărate sau false? Argumentați!

Afirmația Adevărat / Fals Argumente

Genele reprezintă cauza
comportamentului

Fiecare trăsătură psihologică este

asociată cu operarea unei anumite
gene

Programele genetice controlează

apariția achiziițiilor esențiale ale
dezvoltării într-o secevnță tipică și
la o anumită vârstă
 Condițiile determinate genetic nu
pot fi modificate

Caractersticile genetice se
manifestă la fel la nivelul
generațiilor succesive

Influențele genetice se diminuează

odată cu înaintarea în vârstă

Genetica se referă doar la

ereditate și nu ne spune nimic
despre mediu

2. Genele au o influență importantă asupra creierului și comportamentului. Dar sunt ele

responsabile pentru tot? Găsiți exemple de comportamente care nu sunt programate genetic.
Cum se transmit aceste comportamente de la o generație la alta?

3. Citiți textul de mai jos și identificați cauzele comportamentului lui Genie.

Genie este exemplul de copil-lup al epocii moderne. A fost descoperită din

întâmplare, când avea 13 ani. Arăta ca un copil de 6 ani, nu putea să vorbească și își
petrecuse aproape întreaga viață într-un dormitor mic casei lor din Temple City,
California. Pânî în acel moment, majoritatea timpului ea a fost imobilizată pe o oliță
atașată unui scaun unde nu-și putea mișca decât degetele și mâinile, picioarele și
degetele de la picioare. Uneori, noaptea era ținută într-un sac de dormit, modificat să
 acționeze ca o cămașă de forță. Deoarece tatăl ei nu suporta să audă zgomote sau
sunete făcute de copii, Genie a fost în mod activ descurajată să facă sunete. Tatăl ei nu
îi vorbea, ci îi mârâia sau chiar lătra ca unui câine. Fratele lui Genie, John, așa cum i
se spusese, rareori a vorbit cu ea. Chiar și în alte părți ale casei, el și mama lor vorbeau,
de obicei, în șoaptă, ca să nu îl enerveze pe tatăl lor. Genie aproape că nu a auzit nici
un sunet în izolarea ei și a învățat să păstreze tăcerea. Nici simțul vizual nu i-a fost
stimulat. Camera sa avea două ferestre, acoperite astfel încât lumina intra prin doar
câțiva centimetri în partea de sus a geamului. Ea a primit doar alimente pentru copii,
cereale și foarte rar ouă fierte tari. Era hrănită rapid, în tăcere, de frate ei, astfel încât
contactul cu ea a fost menținut la un nivel minim.
A fost preluată de spitatul de copii din California și tratată de malnutriție. Nu
putea mesteca hrană solidă, era incontinentă, nu vedea la distanță, nu putea sa
vorbească. După câteva luni, sub îndrumarea specialiștilor a progresat foarte mult în
ceea ce privește abilitățile de auto-servire și relaționare, cognitiv ajunsese în stadiul
pre-operațional, dar tot nu putea vorbi. A ajuns să locuiască cu un membru al echipei
de cercetători care au manifestat un interes deosebit pentru cazul ei. Nu au mai fost
alocate fondurile pentru cercetarea ei și în același timp mama lui Genie, simțindu-se
dată la o parte din viața fiicei, a cerut și a obținut revenirea fetei acasă. Dar, din nou a
fost dată spre adopție, într-o familie cu spirit milităresc, ceea ce a dus la regresul ei.
Întoarsă acasă pentru puțin timp, în cele din urmă mama ei a internat-o într-un spital
de adulți cu întârzieri în dezvoltarea mentală, în aceeași situație de izolare în care
crescuse.
(Rolls, 2010)

4. Evidențiați limitele teoriilor ereditariste și ambientaliste.

Teoriile ereditariste Teoriile ambientaliste

5. Comentați următoare afirmație a lui J. Piaget (cit. in Crahay, M., 200000, p.274):
”Nu am nicio opinie în pedagogie. Problema educației mă interesează mult căci am impresia
că este nevoie de multă reformă, dar cred că rolul psihologului este înainte de toate acela de a
oferi fapte pe care pedagogia să le poată utiliza și nu să-i ia acesteia locul pentru a da sfaturi”.
6. Factorii dezvoltării mentale:
a.

b.

c.

d.

7. Poate fi accelerată dezvoltarea psihologică prin învăţare, în concepţia lui Piaget?

............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
............................................................................................................................................
8. Poate mediul unui copil să fie prea stimulativ? Ce efecte poate avea un mediu prea stimulativ?

9. Impactul mediului virtual asupra dezvoltării.

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................

............................................................................................................................................
 3. Dezvoltarea morală și învățarea

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să descrie stadiile dezvoltării morale din
perspectiva lui J. Piaget.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să descrie stadiile dezvoltării morale din
perspectiva lui L. Kohlberg.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să construiască o activitate a cărei
metodă principală să fie dilema morală.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să descrie stadiile dezvoltării morale din
perspectiva lui C. Gilligan.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte influența societății asupra
dezvoltarea morale.

Bibliografie recomandată:
• Elliot, S. N., Kratochwill, T. R., Cook, J. Littlefield și Travers, JF (2000).Educational
psychology: Effective teaching, effective learning. USA: McGraw Hill Companies, Inc.
• Papalia, D. E., Olds, S. W. Și Feldman, R. D. (2010). Dezvoltarea umană. București:
Editura Trei, p.378
• Piaget, J. (1980). Judecata morală la copil, traducere de Dan Răutu. București, Editura
Didactică și Pedagogică.
• Cocorada, Cazan (2011). The development of moral judgement during childhood and
pre-adolescence in the Romanian setting. Bulletin of the Transilvania University of
Braşov Series VII: Social Sciences – Law, 4(53).
• Kohlberg, L. (1968). The child as a moral philosopher. Psychology Today, 2, 24-30

Activități de învățare:
1. Descrieți stadiile dezvoltării morale din perspectiva lui J. Piaget.

Stadiul Caracteristici
Stadiul motric şi individual

Stadiul egocentric sau al

moralei heteronome

Stadiul egalitarismului
progresiv

Stadiul autonomiei morale

sau al relativismului moral
2. Care este mecanismul tecerii de la un stadiu la altul?
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

3. Metoda folosită de Piaget este __________________________________________.

4. Construcţia dilemelor morale ale lui Kohlberg pornește de la povestiti ale caror final
presupune doua alegeri la fel de justificate. Constriți o dilemă pe această structură.

5. Descrieți nivelurile de dezvoltare morală conform lui Kohlberg.

Nivelul de Stadiul Caracteristica esențială

moralitate

Preconvențional

Convențional
 Postconvențional

6. Care este punctul de plecare al ambelor teorii?

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

7. Identificaţi trei limite ale teoriilor dezvoltării morale.

a.

b.

c.

8. Prezentați, pe scurt, teoria lui C. Gilligan.

9. Cum intervin diferenţele culturale in explicarea dezvoltării morale?

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
 4. Dezvoltarea psihosocială și învățarea

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte stadiile evoluției din
perspectiva lui E. Erikson
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să dea exemple relevante pentru stadiile
evoluției din perspectiva lui E. Erikson

Bibliografie recomandată:
• Elliot, S. N., Kratochwill, T. R., Cook, J. Littlefield și Travers, JF (2000).Educational
psychology: Effective teaching, effective learning. USA: McGraw Hill Companies, Inc.
• Erikson, E. H. (2015). Copilărie și societate. București: Editura Trei

Activități de învățare:
1. Conform lui E. Erikson, dezvoltarea fiinţei umane este marcată de două procese opuse şi
complementare: socializarea şi individuarea. Socializarea presupune formarea şi menţinerea de
relaţii cu alte persoane, reglarea comportamentelor în funcţie de norme sociale, iar individuarea
presupune atingerea unui maxim în dezvoltarea personală, concretizat în formarea respectului
de sine şi a capacităţii de autocontrol. Pornind de la bibliografia recomandată, completați tabelul
de mai jos:

Stadiul Criza Rezolvarea crizei

Sugarul Încrederea opusă

(0-1 an) neîncrederii

Prima copilărie Autonomia opusă

(1-2 ani) nesiguranţei

Vârsta jocului Iniţiativa opusă

(3-5 ani) vinovăţiei

Vârsta şcolară Priceperea opusă

(6-10/12 ani) sentimentului de
inferioritate

Adolescenţa Identitatea opusă

confuziei
Adultul tânăr Intimitatea opusă
izolării

Vârsta adultă Creaţia opusă

(adultul de consumului
mijloc)

Ultimii ani Acceptarea opusă

(bătrâneţea) disperării
 5. Dezvoltarea cognitivă și învățarea

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte stadiile dezvoltării
psihogenetice din perspectiva lui J. Piaget.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să analizeze principalele achiziții
cognitive specifice fiecărui stadiu
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să descrie nivelurile formării conceptelor
conform lui H. Klausmeier.
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească zona proximei dezvoltări.

Bibliografie recomandată:
• Elliot, S. N., Kratochwill, T. R., Cook, J. Littlefield și Travers, JF (2000).Educational
psychology: Effective teaching, effective learning. USA: McGraw Hill Companies, Inc.
• Piaget, J. (1976). Construirea realului la copil. București: Editura Didactică și
Pedagogică
• Piaget, J., & Pricop, M. (2005). Reprezentarea lumii la copil. Cartier.
• Tudge, J. și Scrimsher, S. (2003). Lev S. Vîgorsky on Education: A Cultural-Historical,
Interpersonal, and Individual Approach to Development. In Educational Psychology: A
Century of Contributions: A Project of Division 15 (Educational Psychology) of the
American Psychological Society. De Zimmerman, B. J. și Schunk, D. H.
(coord). London: Lawrence Erlbaum Associates
• Ionescu, R. (2000). Formarea noțiunilor și operațiilor mintale. în Didactica Modernă,
p. 51-54.
• Crahay, M. (2008). Dezvoltarea cognitivă un process multiliniar și contextualizat. în
Psihologia educatiei, p. 273-281.

Activități de învățare:
1. Realizați o schemă a proceselor implicate în dezvoltarea cognitivă.
2. Prezentați stadiile dezvoltării psihogenetice conform lui J. Piaget.

Stadiul senzorio-motor
Stadiul exerciţiului
reflexelor

Stadiul primelor
deprinderi si al
reacţiilor circulare
primare

Stadiul reacţiilor
circulare secundare

Stadiul coordonarii
schemelor secundare
si al aplicarii lor la
situaţii noi

Stadiul reacţiilor Conduita sforii

circulare terţiare si
descoperirea de
mijloace Conduita suportului
noi prin
experimentare activa

Stadiul inventarii de Conduita bastonului

mijloace noi prin
combinari mentale
Conceptul de obiect permanent

Stadiul preoperational
 Substadiul gândirii
simbolice

Substadiul gândirii
intuitive

Stadiul operaţiilor concrete

Clasificarea multiplă

Reversibilitatea gândirii

Conservarea

Operaţiile logico-matematice

Stadiul operaţiilor formale

Raționamentul ipotetico-deductiv

3. Explicați următoarele concepte

 conservarea lichidului, substanței/masei, numărului, lungimii (la 6-7 ani)

 conservarea suprafeței (9-10 ani)

 conservarea volumului (9-12 ani)

4. Explicați următoarele concepte care apar în teoria lui J. Piaget.

 Egocentrism

Joc simbolic

Imitaţia
amânată

Sincretism

Transducţie

Animism

Artificialism

Realism

Centrare

Decentrare

5. Identificaţi critici aduse teoriei lui J. Piaget:

6. Care sunt șansele de success ale programelor școlare care încearcă să accelereze
dezvoltarea cognitivă a copiilor? Argumentați.

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

7. Ce este strategia inductivă? Oferiți un exemplu de situație când poate fi folosită strategia
inductivă în predarea psihologiei. Ce este strategia deductivă? Oferiți un exemplu de situație
când poate fi folosită strategia deductivă în predarea psihologiei.

8. Definiți conceptul de zonă a proximei dezvoltări (conform lui L. Vîgotsky) și oferiți câte un
exemplu pentru fiecare dintre următoarele etape de vârstă:

Vârsta Exemple

3-4 ani

7-8 ani

12-13 ani

18-19 ani
 6. Personalitatea și învățarea. Temperamentul, aptitudinile și
caracterul

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească învăţarea activă
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească învăţarea pasivă
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice diferențele privind
personalitatea şi capacitatea de învăţare a introverților și cea a extraverților
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze profilul comportamental al
copilului inhibat, respectiv neinhibat
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să precizeze influențele mediului asupra
temperamentului
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să precizeze influența aptitudinilor asupra
performanței școlare
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să enumere trăsături caracteriale ale unui
elev care se află ân situația de reușită școlară
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze portretul unui copil
supradotat
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze portretul profesorului eficient
în lucrul cu copiii supradotați

Bibliografie recomandată:
• Elliot, S. N., Kratochwill, T. R., Cook, J. Littlefield și Travers, JF (2000).Educational
psychology: Effective teaching, effective learning. USA: McGraw Hill Companies, Inc.
• Kagan, J., Snidmen, N. (2004). The Long Shadow of temperament. Cambridge,
Massachusetts London: The Belknap Press of Harvard University Press, pp. 4-32.
• Stanescu, L-M. (2002). Caracteristicile copilului supradotat. În Instruirea diferențiată
a elevilor supradotați. Iași: Polirom, pp. 44-55.

Activități de învățare:
1. Definiți învăţarea activă și învăţarea pasivă și prezentați modul în care se realizează.
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
2. Identificați diferențele privind personalitatea şi capacitatea de învăţare a introverților și cea
a extraverților, pornind de la bibliografia recomandată. Precizați ce presupune adaptarea
metodelor de predare la coordonatele de personalitate.

3. Ce tip de experiment a fost folosit in detectarea tipului inhibat/neinhibat? Care au fost sursele
profilurilor comportamentale?
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

4. Care este profilul comportamental al copilului inhibat? Care sunt trăsăturile fizice specifice
copilului inhibat? Care este profilul comportamental al copilului neinhibat? Care sunt trăsăturile
fizice specifice copilului neinhibat?

Copil inhibat Copil neinhibat

Comportament

Trăsături
fizice
5. Influențele mediului asupra temperamentului.

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
6. Definiți și exemplificați următoarele concepte:

a. Anxietatea legată de testare

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

b. Fobia faţă de şcoală

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

7. Identificați trăsături caracteriale și temperamentale și aptitudini care facilitează sau

frânează adaptarea școlară și implicit, învățarea.

Facilitator Frenator

Trăsături caracteriale

Trăsături temperamentale
 Aptitudini

8. Care sunt caractersiticile elevului supradotat?


9. Elaborați un ghid de observație pe baza căruia puteți identifica un elev supradotat.

10. Ce caracteristici de personalitate ar trebui să aibă un profesor care lucrează cu copiii

supradotați? Argumentați răspunsurile oferite.
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
 7. Factorii cognitivi ai învățării - Inteligența

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte diversele teorii privind
inteligența
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice tipurile de inteligență din
perspectiva lui. H. Gardner

Bibliografie recomandată:
• Elliot, S. N., Kratochwill, T. R., Cook, J. Littlefield și Travers, JF (2000).Educational
psychology: Effective teaching, effective learning. USA: McGraw Hill Companies, Inc.
• Armstrong, T. (2009). The Foundations of MI Theory. In Multiple intelligence in the
Classroom. Alexandria: ASCD. Alexandria: ASCD, pp.15-19,
• Armstrong, T. (2009). MI Theory and Teaching Strategies. In Multiple intelligence in
the Classroom. Alexandria: ASCD. Alexandria: ASCD, pp.72-99.
• Schipor, D. M. (2012). Psihologia educației. București:EDP
• Feldman, R. S., & Garrison, M. (1993). Understanding psychology. Reading essentials
and study guide (Vol. 10). New York, NY: McGraw-Hill.

Activități de învățare:
1. Conform lui H. Gardner, există opt tipuri de inteligență. Enumerați-le și oferiți o scurtă
definiție pentru fiecare dintre ele.

Tipul de inteligență Definiție

1

8
2. Utilizând bibliografia recomandată, identificaţi argumentele care stau la baza acestei teorii şi
explicaţi-le.

a.
b.
c.
d.
e.
f.
g.
h.

3. Cum explică Gardner existenţa mai multor tipuri de inteligenţă?

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

4. Gardner oferă următoarele puncte cheie in teoria inteligentelor multiple:

1. Fiecare persoană posedă cele opt tipuri de inteligență.
2. Cele mai multe persoane își pot dezvolta fiecare tip de inteligență până la un
nivel acceptabil de competență.
3. Inteligențele interacționează în moduri complexe.
4. Există mai multe feluri de a fi inteligent în cadrul fiecărei categorii.

Găsiți câte un exemplu relevant pentru fiecare afirmație.

5. Care credeţi că sunt criticile care au fost aduse teoriei inteligențelor multiple? Cum pot fi ele
combătute?

6. Evidențiati relația care există între stilul de învățare și teoria inteligențelor multiple.
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
7. Alegeți unul dintre tipurile de inteligență propuse de Gardner și propuneți modalități de
dezvoltare a ei. Cum credeți că va influența acest lucru învățarea?
8. Care este relația dintre aptitudini și inteligențele multiple?

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

9. Crezi că cineva ar putea obține scoruri mari la un test de inteligență, dar să aibă rezultate
slabe la școală? Explicați de ce.
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
 8. Factorii cognitivi ai învățării - Memoria și strategiile de învățare

Bibliografie recomandată:
 Buzan, T. (1984). Use your Head. BBC Books, capitolul 4
 De Vecchi, G. (2002). Memorisation et attitude face aux programme lourds. In Aider
les eleves a apprendre. Paris : Hachette, p. 145-158.

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să explice rolul factorilor cognitivi în
învățare
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze o hartă mentală a factorilor
cognitivi ai învățării

Activități de învățare:
1. Care este diferența dintre memorie și memorare?
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

2. Ce categorii de informații sunt supuse memorării?

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

3. Care este relația dintre comprehensiune și memorie?

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

4. Cum puteți explica faptul că volumul memoriei și cel al atenției coincid (5-7 elemente)?

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

5. Identificati caractersticile învățării in functie de fiecare dintre cele doua emisfere cerebrale.
Pornind de la aceste caracteristici, formulati recomandari legate de activitatea profesorului si
stilul de invatare al elevului.

Profesor Elev

Emisfera
stângă

Emisfera
dreaptă

6. Cuvintele cheie si utilizarea lor

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

7. Identificați cuvintele cheie pentru conceptul de hartă mentală.








 9. Factorii metacognitivi ai învăţării

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească metacogniția
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să descrie componentele procesului
metacognitiv, utilizând teoria lui Flavell;
 O4. să aplice formele metacogniției în diverse tipuri de sarcini academice.

Bibliografie recomandată:
 Flavell, J. H. (1979). Metacognition and Cognitive Monitoring A New Area of
Cognitive—Developmental Inquiry. American Psychologist, 34(10), 906-912.
 Henter, R. (2012). Metacognitive training for awareness of reading strategies.
Scientific Research and Education in the Air Force – AFASES 2012, ISSN – L: 2247
– 3173, 359 – 362

Activități de învățare:
1. Citiți textul de mai jos:
După Flavell (1979), metacogniţia îmbracă forma experienţelor metacognitive, cea a
cunoştinţelor metacognitive, a obiectivelor sau scopurilor şi cea a activităţilor sau
strategiilor.
 Experienţa metacognitivă se referă la sentimentele conştiente din timpul unei
activităţi pe care le avem despre propria noastră cogniţie, cum ar fi sentimentul că
nu înţelegem ceva. Ele pot apărea însă şi înaintea, şi după activitate.
 Cunoştinţele metacognitive cuprind credinţele şi cunoştinţele noastre despre ce
factori sau variabile afectează rezultatele acţiunilor cognitive şi pot fi grupate în trei
categorii: cele care ţin de persoană, de sarcină şi de strategie. Categoria persoană se
referă la tot ceea ce o persoană crede despre natura sa şi a celor din jur ca agenţi
cognitivi, ca indivizi care gândesc sau învaţă. Se referă de asemenea conştientizarea
propriilor abilităţi. Categoria sarcină cuprinde toate informaţiile privind ceea ce are
individul de făcut, privind managementul rezolvării problemei şi gradul de
probabilitate al succesului în finalizarea sarcinii. Oamenii învaţă cum afectează
natura informaţiilor primite modul în care un individ le utilizează. Variabila
strategie se referă la identificarea obiectivelor şi sub-obiectivelor şi selectarea
proceselor cognitive necesare îndeplinirii lor, a strategiilor care vor fi probabil
eficiente pentru atingerea scopurilor în anumite condiţii cognitive. De cele mai
multe ori, cunoştinţele metacognitive vizează interacţiuni sau combinaţii ale
factorilor prezentaţi mai sus.
 Cea de a treia componentă, cea a obiectivelor, este reprezentată de rezultatele dorite
ale unei intreprinderi cognitive.
 
Ultima categorie de factori, strategiile, monitorizeză progresul cognitiv şi sunt
folosite de cei care învaţă pentru a-şi atinge obiectivele cognitive şi metacognitive.
Trebuie menţionat că toate cele patru categorii de cunoştinţe metacognitive pot fi
integrate în procesul de monitorizare şi reglare.
Metacogniția are două dimensiuni: cunoştinţe despre cogniţie şi reglarea cogniţiei.
Cunoştinţele despre cogniţie pot fi grupate în trei factori:
 cunoştinţe declarative („a ştii că”) - înțelegerea propriului mod de a gândi și
a cunoaște, în general; cunoștințe despre sine ca persoană care învaţă,
precum și despre factorii care ar putea influența performanța cuiva.
 cunoştinţe procedurale („a ştii cum”, unde putem încadra şi strategiile de
învăţare) presupun conștientizarea și managementul cunoașterii, inclusiv
cunoștințe despre strategii.
 cunoştinţe condiţionale (a ştii unde, când şi de ce o persoană foloseşte o
anumită strategie) reprezintă cunoașterea motivului şi momentului poritvit
utilizării unei anumite strategie.
Cercetătorii au remarcat faptul că, deși capacitatea de a articula în mod explicit
cunoștințe cognitive tinde să se imbunatăţească odată cu vârsta, multi adulţi nu reuşesc să
explice ceea ce știu despre gândirea lor, ceea ce poate suger că aceste cunoștințe cognitive
nu trebuie să fie explicite pentru ca oameni să le poată accesa și folosi.
Reglarea cogniţiei include:
 planificarea (care presupune selectarea strategiilor adecvate şi alocarea
resurselor necesare îndeplinirii sarcinii),
 monitorizarea (care vizează conştientizarea nivelului de înţelegere şi
rezolvare a sarcinii, în timpul realizării acesteia). Flavell (1979) discută
despre monitorizarea cognitivă în contextul unore „experienţe cognitive”,
reprezentate prin percepții sau priviri spre interior în timpul proceselor de
cunoaștere, exprimate prin fraze cum ar fi: „Eu nu înțeleg acest lucru”.
Flavell constată că aceste experiente pot servi drept „control al calității”,
ceea ce îi care ajută pe elevii să-și revizuiască obiectivele.
 testarea (punerea în practică),
 revizuirea
 evaluarea strategiilor (include evaluarea metodelor utilizate, dar şi a
obiectivelor şi rezultatelor)

1. Identificați cuvintele cheie din textul de mai sus și subliniați-le.

2. Utilizați metoda RICAR pentru a studia textul de mai sus.

3. Implicațiile metacogniției în învățare. Ce ar trebui să facă profesorii pentru a cultiva

metacogniția la elevii lor?
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

4. Formulati 3 sarcini de învățare individuală care sa vizeze planul cognitiv pentru disciplina
Psihologia educației. Reformulati sarcinile astfel incat ele sa vizeze planul metacognitiv.
1a.

2a.

3a.

1a.

2b.

3b.
 10. Factorii noncognitivi ai învăţării

a. Motivaţia

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte modele teoretice ale
motivației

Bibliografie recomandată:

Ticu, C. (2006). Motivația în învățare. Date ale cercetării și sugestii pentru activitatea
profesorilor. în Revista de Psihologie și Științele Educației. 1(2), p. 29-40.
Pekrun, R., Goetz, T., Titz, W., & Perry. (2002). Positive emotion in education. In
E.Frydenberg (Ed.). Meeting goals, visions, and challenges. (149-173). Oxford : Oxford
University Press.

Activități de învățare:

1. Cele 4 modele teoretice ale motivatiei, conform lui T. Constantin, sunt:

a.

b.

c.

d.

2. Teoria autodeterminarii vizează..............................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

3. Teoria obiectivelor vizează .....................................................................................

.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

4. Prezentați drumul de la demotivare la motivatie intrinseca.

5. Ce fel de emotii sunt resimtite mai des de catre elevi/studenti? De ce?

.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
6. Efectele pozitive ale emotiilor pozitive asupra

a. motivatiei –

b. strategiilor de invatare –

c. resurselor cognitive –
d. auto-reglarii invatarii –

e.performantei scolare -

7. Care sunt determinantii emotiilor pozitive?

a.

b.

8. Care este relatia dintre mediul social si emotiile pozitive ale studentilor?

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
9. Implicatii pedagogice ale teoriei control-valoare.
 11. Formarea şi modificarea comportamentului în şcoală

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească stima de sine
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice elementele componente ale
stimei de sine

Bibliografie recomandată:
 Martin. J. & Sugarman, J. (1993). Models of classroom management. Bellingham,
Washington: Temeron Books Inc. 119-143.
 Cocoradă, E., Lupu, D.A. (2007). Relaţia stimă de sine - microviolenţă la adolescenţii-
elevi în Simpozionul Internațional „Universitatea ca resursă de cercetare valorificată
la nivelul comunității locale. Brașov: Editura Universității Transilvania.

Activități de învățare:
1. Cum este definită stima de sine? Care sunt componentele ei?

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

2. Realizați portretul psihologic al unui elev cu stima de sine scăzută/ridicată!

3. Care este relația dintre stima de sine și rezultatele școlare?

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
4. Construiţi liste de 5-10 recompense eficiente pentru următoarele clase.

Clasele I - IV Clasele V - VIII Clasele IX - XII

5. Construiţi liste de 5-10 pedepse eficiente pentru următoarele clase.

Clasele I - IV Clasele V - VIII Clasele IX - XII

6. Realizaţi o listă cu comportamente ale profesorului care ar putea să genereze efecte negative
în comportamentul elevilor.
.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

7. Enumerati modele de management al clasei

a.
b.
c.

8. Terapia controlului are 7 faze. Descrieți-le!

Faza Definire
Implicarea

Concentrarea pe
comportamentul prezent
 Evaluarea
comportamentului
Planificarea unui
comportament responsabil
Luarea unui angajament

Nu se acceptă scuzele

Fără pedepse

9. Terapia realității vizează 10 pași progresivi care pot fi făcuți pentru a rezolva o problemă.
Prezentați-i!

10. Care sunt sugestiile lui Glaser pentru a restructura scoala pentru a veni în întâmpinarea
celor 4 nevoi de bază ale elevilor?
11. Definiți și exemplificați competențele care încorporează Disciplinarea asertivă în
activitatea de la școală.

a. Recunoașterea și eliminarea blocajelor

b. Utilizarea efectivă a răspunsurilor de tip asertiv

c. Stabilirea limitelor

d. Stabilirea consecințelor

e.Implementarea unui sistem de afirmații asertive pozitive

12. Tehnicile disciplinării asertive

1) .

2) .

3) .

4) .

5) .

6)

13. Prezentați componentele planului sistematic de management pentru disciplina în școală:

1)

2)

3)

4)

5) .

6) .

7) .
14. Identificați câte o situație în care ați putea utiliza fiecare model de management al clasei:
Modelul de Situație
management
Terapia controlului

Terapia realității

Disciplinarea asertivă

Planul sistematic de
management al lui
Duke
 12. Efectul profesor

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească didactogenia
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să prezinte exemple de didactogenii
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice principalii factori care
influențează activitatea și viața în grup
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să identifice tipurile de lideri

Bibliografie recomandată:
 Poenaru, R. & Sava, F. (1998). Didactogenia in scoala. Bucuresti: Ed. Danubius.
 Rosentahl, R. (2002). The Pygmalion Effect and Its Mediating Mechanisms. În
Aronson, J. (2002). Improviong Academic Achievement. Impact of Psychological
Factors on Education. San Diego: Elsevier Science, p. 25-40.
 Trouilloud, D., Sarrazin, P. (2003). Les connaissances actuelles sur l’effet
Pygmalion : processus, poids et modulateurs. Revue Française de Pédagogie, 145,
89-119.
 Lippitt, R., White R.K. (2001). Studiu experimental privind activitatea de
conducere și viaţa în grup. În A. Neculau (coord.). Dinamica grupurilor. Texte de
bază. Iași: Polirom, pp. 105-115.

Activități de învățare:

1. Cine credeţi că a fost cel mai bun profesor al vostru? Numiţi trei caracteristici esenţiale care
au făcut ca acea persoană să vă placă.

a.

b.

c.

2. Cauzele didactogeniilor
.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
3. Ce rol are autoreglarea in activitatea profesorului?

.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

4. Clasificarea didactogeniilor

5. Explicați procesele de atribuire pe care le fac profesorii cu privire la comportamentele

elevilor.
.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
6. Prezentați efectul Pygmalion și experimentul
7. Critici aduse acestor experimente

.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

8. Principalii factori care influențează activitatea și viața în grup

9. Tipuri de lideri

.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

10. Stiluri de viață de grup

 13. Condiţii psihologice ale organizării activităţii şcolare

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească supraîncărcarea școlară
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze un orar școlar conform
nevoilor elevilor
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să realizeze realizeze oglinda unei clase
ideale

Bibliografie recomandată:

 Bivolaru, A., Lemeni, G, Mih, V. (1997). Supraîncărcarea școlară. Aspecte și

consecințe. în Creier, cogniție, comportament, 3.
 Lemeni, G. (2005). Rolul contextului în procesul de învăţare. Un studiu al relaţiei
dintre abordarea învăţării şi percepţia contextului de învăţare de către studenţi. în
Creier, cogniție, comportament, 1, 151-163.

Activități de învățare:

1. Realizați oglinda unei clase ideale pentru ora de Consiliere și orientare școlară și
vocațională. Precizați numărul de elevi din clasă, indicați poziția ferestrelor, a tablei sau a
altor materiale didactice.

2. Cum este definită supraîncărcarea școlară?

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

.........................................................................................................................................................
..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

3. Tipuri de supraîncărcare școlară

.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

4. Care sunt efectele supraîncărcării asupra învățării?

.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

5. Cum influențează supraîncărcarea dezvoltarea proceselor cognitive?

.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

6. Care sunt consecințele supraîncărcării?

.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

7. Care sunt principalele norme de igienă școlară?

.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
 8. Explicați caracterul contextual al învățării

.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

9. Evidențiați relația între contextul perceput și strategiile de învățare

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

10. Definiti conceptele abordare de suprafata, abordare de adancime, abordare

competitionala

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

11. Explicati relatia dintre strategiile motivationale si strategiile de invatare

.........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................

..........................................................................................................................................................
 14. Succes şcolar şi eşec şcolar

Obiective:
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească eșecul școlar
 La sfârșitul activității, studenții vor fi capabili să definească succesul școlar

Bibliografie recomandată:
 Orzea, I. (2007). Factorii care influențează reuşita şcolară a elevilor imigranţi. O sinteză
a literaturii internaţionale. În Simpozionul Internațional „Universitatea ca resursă de
cercetare valorificată la nivelul comunității locale. Brașov: Editura Universității
Transilvania,
 Croizet, J. C. (2006). Les prejuges sur la resussite et l’echec. In E. Bourgeois, G.
Chapelle (coord). Apprendre et faire apprendre (pp. 285-296). Paris : Presses
Universitaire de France.
 Jigău, M (1998). Factorii reușitei școlare. București: Editura Grafoart, pp. 4-15,
 Jigău, M (1998). Factorii reușitei școlare. București: Editura Grafoart, pp. 32-43.

- Activități de învățare:

1. Definiți conceptul de capital social

2. Analizați importanţa capitalului social în cadrul şcolii

3. Rolul capitalului social intrafamilial in explicarea reusitei scolare

4. Rolul capitalului social interfamilial in explicarea reusitei scolare

5. Limitele explicative ale capitalului social

 6. Definiti conceptul de esec scolar

7. Identificati indicatorii esecului scolar

8. Analizati factorii esecului scolar

9. Definiti conceptul de reusita scolara

10. Realizati o clasificare a factorilor reusitei scolare

11. Realizați profilul de personalitate al elevului și particularitățile de vârstă și explicați din

această perspectivă comportamentul descris.
Fisa psihopedagogica
Liceul / Scoala……………………………
Localitatea………………………………..
Judetul…………………………………….

FISA PSIHOPEDAGOGICA

I. DATE PERSONALE

1. Numele si prenumele elevului ...................................................................

2. Nascut in anul……………..luna………………….ziua………localitatea……………
3. Domiciliul ………………….str………………………………………..nr……………………
4. Este in aceasta scoala din anul ………………(clasa……………..)
5. S-a transferat de la scoala ………………………localitatea………………………..in
anul…………… din motivele ………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………………

6. a absolvit clasele anterioare dupa cum urmeaza :

clasa In anul La scoala Media Obs.date, situatii deosebite

generala (gazda, camin, naveta)
la absolvire

7. aprecierea generala asupra elevului din partea scolii de la care s-a transferat sau a
dirigintelui clasei anterioare (daca nu este transferat) ………………………………………………

………………………………………………………………………….............................................

………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
II DATE DESPRE SITUATIA FAMILIALA
8. Parintii
numele varsta profesia Locul de munca
Tatal
Mama

9. Tipul de familie>
Familie obisnuita □

Parinti vitregi: mama vitrega □ tata vitreg □ ambii parinti vitregi □

Alte situatii : familie monoparentala □ parinti divortati □

 mama decedata □ tatal decedat □ ambii parinti decedati □
copil înfiat □

10. Situatia fratilor

Numar de frati mai mari ………………………..numar de frati mai mici……………………

Sora/frate Anul nasterii Pregatirea scolara Observatii

(resurse materiale, influente

11. alti membrii ai familiei care locuiesc cu copilul

(daca aceste personae au o influenta pozitiva sau negative asupra copilului)
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
12. atmosfera si climatul educativ din familie
a. relatii dintre parinti
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

b. relatia dintre parinti si copil.

……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………

c. atitudinea parintilor fata de problemele de educatie ale copilului

…………………………………………………………………………….………………………….......
……………………………………………………………………………………………………………

13. conditiile de viata si de munca ale elevului (camera personala, biblioteca, program
sistematic organizat, studiul particular al limbilor straine, conditii igienico-sanitare)
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
14. influente extrafamiliale (prieteni, anturaj)
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
....................................................................................................................................................................
III REZULTATELE ACTIVITATII ELEVULUI
15. Situatia scolara
clasa Media anuala Media la clasificare Discipline Discipline cu
purtare preferate rezultate slabe

16. concursuri si cercuri scolare si extrascolare

 clasa Concurs/cerc rezultate Alte activitati

17. Activitati preferate in timpul liber si influenta lor asupra elevului

Lectura (domeniul) □ Matematica □ Fizica-chimie □ Lucrul la calculator □

Arte plastice □ Sport □ Colectii (ce fel?) □ Tehnica □ Muzica (ce fel?) □

Altele □ ……………………………………………………………………………………………….

18. Factorii explicative ai reusitei sau nereusitei scolare

(capacitate, interes, conditii de studio, starea de sanatate, rezistenta la efort)
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………
IV CARACTERIZAREA ELEVULUI
19. NIVEL DE INTELIGENTA
Foarte bun □ bun □ mediocru □ slab □

20. SPIRIT DE OBSERVATIE

Foarte bun □ bun □ mediocru □ slab □

21. ATENTIE
Foarte buna □ mediocra □ slaba □

22. RITMUL ACTIVITATII

Rapid □ destul de mobil □ incetinit □ lent □

23. INCREDERE IN FORTELE PROPRII

Increzator □ destul de increzator □ mai putin increzator □ lipsit de incredere □

24. INDEPENDENTA
independent □ manifesta uneori independenta □ mai mult sablonar □ dependent □

25. ECHILIBRUL EMOTIONAL

calm □ controlat □ emotive □ agitat □

26. FIRE
comunicativ □ foarte sociabil □ putin sociabil □

27. TEMPERAMENT
coleric □ sangvinic □ flegmatic □ melancolic □

28. LIMBAJ
vocabular bogat □ exprimare frumoasa □ exprimare usoara/corecta □
cocabular si redare greoaie □ vocabular redus, exprimare incomplete □

29. alte trasaturi pozitive

....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
30. alte trasaturi negative
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
31 interese profesionale si aptitudini speciale
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
32. aprecieri de ansamblu
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………
33. recomandari pentru scoala si familie
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................
…………………………………………………………………………………………………………

34. orientare scolara si profesionala

GIMNAZIU LICEU

aspiratiile elevului a)....................................................... a) .............................................................

dorintele parintilor b)..................................................... b) .............................................................

recomandarea scolii c).................................................... .. c).............................................................