Dramaturgia românească în perioada interbelică

Tofan Maria-Daniela
Română – Spaniolă, Anul III

2. “V-am dat teatru, vi-l păziţi,/ Ca pe-un lăcaş de muze,/Prin el curând veţi fi vestiţi,
/În
zări departe duse.” – adică?...

Pentru a vorbi despre semnificația acestor versuri, trebuie să identificăm mai întâi ce este teatrul.
Un teatru este mai mult decât o clădire în care au loc spectacole. În opinia mea, teatrul este, în
primul rând, reflectarea unei societăți dintr-un anumit timp. Ceea ce urmărim în teatru sugerează
adesea ceea ce suntem noi în această viață.
Teatrul nu rezolvă problemele, ci doar le ridică și oferă posibilitatea să cugetăm asupra lor.
Mulți cred că teatrul din secolul XXI nu mai este relevant, că mass-media precum televiziunea și
internetul elimină teatrul din viața oamenilor. Unii în general consideră că în curând teatrul va
înceta să mai existe, iar însuși cuvântul „teatru”, peste câțiva ani, va deveni arhaism sau va fi
complet uitat. Dar și unii și alții, după părerea mea, greșesc.
În general, se acceptă faptul că teatrul este doar o modalitate de a te distra. De fapt, teatrul este
una dintre sursele de informații care reflectă cultura unui anumit popor sau a unui strat al
societății, interesele și esența lor în general. Faptul că ceea ce se joacă în teatru vorbește uneori
despre modul în care trăiesc oamenii.
Societatea modernă adesea subestimează impactul teatrului asupra vieții umane. Cu toată
tehnologia de astăzi, oamenii au uitat ce înseamnă arta adevărată, iar într-o societate în care nu
există o artă adevărată, întotdeauna vor exista probleme. Teatrul întruchipează tot binele și tot
răul care există în lumea socială.
Ceea ce nu este mai puțin important, teatrul este în afara politicii. Teatrul dezvoltă imaginația
oamenilor, un sentiment de frumusețe – aceasta tot este dezvoltarea spirituală a omului. Acesta
este un loc în care o persoană se poate privi pe sine ca de la distanță, o astfel de separare de
realitate afectează favorabil starea mentală și emoțională a unei persoane. Un alt punct foarte
important, teatrul nu își impune niciodată punctul de vedere propriu sau dorit, spre deosebire de
televiziune și internet, acesta lasă întotdeauna spectatorului posibilitatea de a decide totul pentru
sine.
Teatrul este sufletului uman și ar fi o prostie să presupunem că sufletul poate fi uitat.