IV.

 PROIECTAREA ŞI DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

4.1. Stabilirea scopului şi a obiectivelor cercetării.

4.2. Formularea ipotezei cercetării

4.3. Obiectivele cercetării 

4.4. Prezentarea eșantionului de subiecți

4.5. Prezentarea eșantionului de conținut

4.6. Locul şi durata cercetării.

4.7. Tipul cercetării 

4.8. Etapele cercetării

4.9. Metodologia cercetării

IV. 3.Metodologia de cercetare folosită

Metodologia cercetării a fost elaborată luând în calcul natura obiectului cercetării, scopul şi obiectivele
sale, precum şi dificultăţile de investigare a unei teme propuse. De asemenea, opţiunile metodologice au
ţinut cont şi de resursele disponibile, umane şi materiale.
Obiectul cercetării l-a constituit predarea textelor din literatura pentru copii ce cuprind universul
copilariei şi potenţialul lor de a contribui la formarea conduitei estetice şi morale a elevilor, la
dezvoltarea limbajului şi la îmbogăţirea vocabularului. Cercetarea a încercat să surprindă opiniile
subiecţilor investigaţi despre rolul textelor dedicate copiilor şi importanţa principalilor agenţi
implicaţi în educaţia şcolarilor (familie şi şcoală), locul şi rolul literaturii pentru copii în
învăţământul primar.
Scopul cercetării l-a reprezentat descrierea şi analiza modalităţilor de realizare a educaţiei moral-
estetice de către cei doi agenţi principali (familia şi grădiniţa) şi realizarea unui inventar de sugestii
privind contribuţia lor în dezvoltarea gândirii copiilor şcolari.
Obiectivele cercetării au vizat:
O.1. Delimitarea cadrului conceptual.
O.2. Identificarea „stării de fapt” a predării textelor epice, lirice sau dramatice pentru copii.
O.3. Modele de bune practici.
O.4.Îmbunătăţirea calităţii predării în învăţământul primar, transmiterea mesajelor din opere
dedicate copiilor, astfel încât să ajute la dezvoltarea conduitei moral –estetice a copiilor.
O.5.Implicarea părinţilor în activităţile educative ale şcolii.

Populaţia ţintă investigată a cuprins cadre didactice, învăţătoare, părinţi şi elevi din cadrul
învăţământului primar. Pentru informaţii complementare, au fost cuprinşi în anchetă profesori de
literatură.
Metodele de culegere a datelor au fost:
1) analiza de documente relevante-programa de la învăţământul primar ;
2) studiul de caz –utilizat pentru a releva situaţia din alte state europene;
3) ancheta pe bază de chestionar (chestionar pentru subiecţi) şi interviu adresat reprezentanţilor
cadrelor didactice care au responsabilităţi în domeniul educaţiei.
4) aplicarea de teste iniţiale şi finale copiilor.
Eşantionul -Conform scopului cercetării, populaţia ţintă vizată o reprezintă populaţia investigată
cadre şi părinţide vârsta 20-35 ani şi copii de 8 ani, în număr de 15, clasa a II-a. Cu toate că în analiza
caracteristicilor generale a fost cuprinsă întreaga populaţie investigată, pentru respectarea
obiectivului cercetării în eşantionul de cadre didactice şi părinţi au fost reţinuţi numai subiecţii
reprezentând populaţia ţintă, în număr de 100.
Cercetarea s-a făcut la Şcoala Nicolae Titulescu, nr. 3, judetul Dolj, pe parcursul unui întreg an şcolar
şi s-a referit la activităţile care au avut loc în cadrul orei de Comunicare în limba română.
Etapele au fost:
-organizarea şi desfăşurarea activităţilor,
-elaborarea instrumentelor de cercetare,
-desfăşurarea experimentului,
-analiza şi interpretarea datelor.
Eşantionul a avut în vedere grupul de învăţătoare şi grupul de părinţi ai copiilor şcolari de la clasa a
II-a.
În cercetarea de faţă, metodele folosite au fost ancheta pe bază de chestionar şi experimentul
psihopedagogic.S-au mai utilizat observaţia directă, conversaţia cu şcolarii .

IV.4. Material şi metodă. Consideraţii preliminare. Formularea temei de

cercetare
Literatura pentru copii constituie un pas important în dezvoltarea vocabularului, a limbajului a
conduitei moral –estetice, a imaginaţiei elevilor.
Lumea basmelor şi a poveştilor este o lume fascinantă, plină de personaje, personaje pe care copiii le
iubesc şi se identifică cu ele. La fel ca şi Lizuca din Dumbrava Minunată, copiii trăiesc ceea ce li se
povesteşte, este o lume de vis, este practic lumea lor.
Se va urmări astfel identificarea ponderii prezenţei textelor literare- poezie şi proză-în Programa
pentru clasa a II-a, existenţa acestor texte în alte cărţi lecturate de către învăţătoare sau de către
părinţi, felul în care e transmis mesajul textului literar, modul în care părinţii ajută copiii în a căuta şi
alte poveşti cu conţinut adecvat pentru vârsta lor.
IV.5. Obiectivele cercetării
Obiectul cercetării l-a constituit dezvoltarea dragostei faţă de literatura românească, dar şi faţă de
literatura universală, destinată copiilor.
Cercetarea a încercat să surprindă opiniile subiecţilor investigaţi despre activităţile din cadrul orelor
de CLR, activităţi care au ca bază lectura, cunoaşterea şi interpretarea operelor literare, desprinderea
învăţăturilor din aceste texte, formarea abilităţilor de utilizare a unui limbaj clar, corect din punct de
vedere gramatical, ajutorul acordat de părinţi elevilor în înţelegerea textelor-basme, poveşti, poezii,
etc.
Obiective privind cadrele didactice implicate în cercetare:
O.1.familiarizarea cadrelor didactice, învăţătoare, cu metode noi de stimulare a interesului pentru
lectură la vârsta şcolară;
O.2.abilitarea cadrelor didactice cu capacitatea de a construi un mediu educaţional care să motiveze
copilul în procesul de apropiere faţă de carte şi de cuvântul scris;
O.3. educarea unei atitudini pozitive faţă de abordarea metodei proiectelor, ca metodă de lucru
folosită în sprijinul atingerii obiectivelor programului;
O.4.abordarea mai frecventă a metodelor alternative de evaluare: proiectul, portofoliul.
Obiective privind părinţii implicaţi în cercetare:
O.1.trezirea interesului părinţilor pentru implicarea în activităţile şcolii;
O.2.abilitatea părinţilor de a continua activitatea învăţătoarei acasă.
Obiective privind copiii implicaţi în cercetare:
O.1.să identifice enunţuri adevărate/ false referitoare la textul audiat ;
O.2.să povestească oral, cu întrebări de sprijin, un fragment audiat ;
O.3.să recunoască personajele unui text după descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea acţiunilor
acestora;
O.4. să ilustreze prin desen un fragment de text, cu respectarea unor informaţii;
O.5. să găsească alt final anumitor poveşti.
IV.6. Descrierea strategiei de cercetare
IV.6.1. Locul, perioada şi etapele cercetării
Cercetarea s-a făcut la Şcoala Nicolae Titulescu, nr. 3, judetul Dolj, pe parcursul unui întreg an şcolar
2019-2020, unde am avut şansa să colaborez în direct cu doamnele învăţătoare de la şcoală, şi s-a
referit la activităţile şcolii, dar şi în timpul serbărilor şcolare cu temă de dramatizare.
IV.6.2. Eşantionul şi subiecţii
Populaţia ţintă investigată a cuprins cadre didactice, învăţătoare , părinţi şi copii.
Pentru informaţii complementare, au fost cuprinşi în anchetă profesori de literatură.
Eşantionul -Conform scopului cercetării, populaţia ţintă vizată o reprezintă populaţia de vârsta 20-35
ani, iar la copii s-a lucrat cu un eşantion de 15 copii de clasa a II-a cu vârste cuprinse între 8-9 ani.
Cu toate că în analiza caracteristicilor generale a fost cuprinsă întreaga populaţie investigată, pentru
respectarea obiectivului cercetării în eşantionul de cadre didactice au fost reţinuţi numai subiecţii
reprezentând populaţia ţintă, în număr de 100.

Tabel 1. Structura eşantionului format din cadre didactice şi părinţi

Categoria de vârstă Numărul de subiecţi Total

Grup subiecţi
Ponderea
femei bărbaţi
20-25ani% 30 20 50 50
26-35ani 20 30 50 50 %

Tabel 2. Structura eşantionului format din părinţii şi cadrele didactice în funcţie de nivelul de pregătire

Grupa
Subiecţi Nr. maturi F B Studii superioare
Studii Şcoală Studii Studii
generale profesională medii superioare
100 100 60 40 20 20 35 25

S-au folosit teste inițiale, la începutul anului scolar pentru a putea observa gradul de cunoaștere al
textelor pentru copii de către elevi cât și modul de receptare al operelor literare și teste finale pentru
a evidenția evoluția copiilor cu privire la modul de receptare a textului, de perceperea a
comportamentelor potrivitre pentru formarea propriei personalități.
În cadrul metodei experimentului elevii au fost puşi să ia contact cu cinci poveşti, să le citească,
urmând să poarte discuţii cu părinţii. Textele pe care elevii le-au citit au fost următoarele: D-l Goe-
de I.L.Caragiale, Frunza- de Emil Gârleanu, Acul şi barosul- de Ion Creangă, Iarna pe uliţă- de
George Coşbuc, Sarea în bucate- de Petre Ispirescu.
Chestionarele au avut ca scop indicarea gradului de utilizare a poveștilor, basmelor, poeziilor în
cadrul activităților de CLR, dar și de către părinți acasă, în ce mod sunt receptate mai ușor poveștileși
basmele de către copii.
Chestionarele aplicate au fost alcătuite în aşa fel încât să ilustreze în ce măsură sunt folosite textele
din literature pentru copii– în cadrul activităților de la şcoală şi de acasă, cât și importanța acestora in
dezvoltarea limbajului și a creativității școlarilor.
În cazul de faţă, acest chestionar cuprinde o serie de întrebări adresate subiecţilor, care se referă, în
prima parte, la generalităţi prevăzute în programa şcolară, iar în cea dea doua parte se referă la textele
citite,povestite- din literatura pentru copii.
La chestionarul de faţă au participat 100 de învăţătoare şi părinţi ai copiilor din clasa a II-a, care au
dat diferite răspunsuri la întrebările chestionarului.
În cercetarea de faţă, metodele folosite au fost ancheta pe bază de chestionar, testele și experimentul
psihopedagogic.S-au mai utilizat observaţia directă, conversaţia cu preșcolarii.

IV.7. Descrierea experimentului psiho-pedagogic formativ

Complexitatea cercetării, a condus la extinderea etapei experimentale pe parcursul unui an şcolar, s-
au realizat activităţi didactice în cadrul şcolii dar şi în afara ei, de valorificare a textelor literare în
predarea conţinuturilor.
Necesitatea respectării deontologiei cercetării a impus integrarea experimentului în procesul de
învăţământ, cu respectarea programei şcolare, a numărului de ore pe săptămână pentru activităţile
de lecturare, s-au utilizat texte literare din cadrul literaturii pentru copii, convorbirea, povestirea
după imagini,repovestirea, dramatizarea.

Pentru a completa actul didactic, eșantionul de părinți a citit copiilor cinci povești și a purtat cu ei
discuții. Poveştile pe care elevii le-au citit au fost următoarele: D-l Goe- de I.L.Caragiale, Frunza- de
Emil Gârleanu, Acul şi barosul- de Ion Creangă, Iarna pe uliţă- de George Coşbuc, Sarea în bucate- de
Petre Ispirescu, urmărind obiectivele propuse.

Titlul poveştii Obiective Discuţii

1. D-l Goe -Să urmărească firul logic al
desfășurării evenimentelor din
opera;
-Să povestească oral, cu
întrebări de sprijin, a unui
fragment audiat;
-Să identifice două
comportamente pozitive și două
comportamente negative ale
personajelor;
-Să precizeze care sunt
consecințele neascultării
copilului.
2.Frunza -Să identifice locul şi timpul
acţiunii .
Care sunt personajele poveștii?
Care sunt consecințele
neascultării baiatului Goe?
Ce fel de comportament a avut
Goe? Dar cele trei doamne care
îl însoţeau?
Ce sfaturi i-aţi oferi baietului
neascultător?
Unde şi când se desfăşoară
acţiunea?

3. Acul şi barosul
4. Iarna pe uliţă
5. Sarea în bucate
Copiilor li s-au atribuit două teste, un test iniţial şi unul final din operele studiate la clasă și acasă.
Sarcinile au fost diverse, şi anume: să identifice trăsături ale personajelor, să relateze întâmplările din
texte, să le redea pe scurt sub formă de povestiri, să realizeze desene, benzi desenate prin care sa
ilustreze acţiunea din text, să găsească alt final anumitor poveşti, să identifice trăsături positive şi
-Să ilustreze printr-o imagine/
serii de imagini/ bandă
desenată acţiunea din text;
-Să identifice enunţurile
adevărate/ false referitoare la
textul audiat;
-Să identifice mesajul pe care
textul îl transmite.
-Să precizeze personajele din
poveste;
-Să identifice două trăsături de
caracter ale fiecărui personaj.
- Să utilizeze cuvintele
necunoscute, folosind
dicţionarul explicative;
-Să formulize un alt titlu potrivit
textului audiat;
- Să identifice mesajul textului
audiat şi să îl însuşească într-o
situaţie din viaţa cotidiană.
-Să ordoneze cronologice
imaginile care reprezintă
momente ale acţiunii textului
audiat;
-Să relateze, în succesiune
logică, întâmplările din
text;
-Să ilustreze prin desen un
fragment de poezi, cu
respectarea unor informaţii;
-Să recite poezia.
-Să enumere personajele din
poveste.
-Să scoată în relief perseverența a împăratului pe parcursul
fetei mici a împăratului pe
parcursul poveștii.
-Să compare atitudinea
împăratului de la începutul
poveştii şi de la sfăşitul acesteia. împărat?
-Să descrie modul în care s-ar
comporta ei dacă ar fi în locul
fetei de împărat.
-Să îşi imaginez un alt sfârşit al
basmului.
Ce sentimente îţi oferă lectura
acestui text?
Care dintre enunţurile următoare
sunt adevărate/false?
Ce personaje se întâlnesc în
poveste?
Ce trăsături are acul?Dar
barosul?
Ce alt titlu potrivit aţi putea
oferi acestui text?
Care este calea prin care acul şi
barosul ajung la un înţeles
comun?
Aţi fost vreodată în postura
unuia dintre personaje? Cum aţi
reacţionat?
Care imagine se potriveşte cu
începutul poeziei? Continuaţi.
Relataţi poezi, folosind
enunţuri.
Care sunt personajele poveştii?
Cum se comportă fata cea mica
desfăşurării acţiunii?
Cum se comportă boierul?
Ce comportament ar avea ei
dacă ar fi în locul fetei de
Cum se poate termina povestea
în altfel?
negative ale personajelor, să identifice mesajul textului audiat şi să îl însuşească într-o situaţie din
viaţa cotidiană.
IV.8. Analiza, prelucrarea şi interpretarea rezultatelor
IV.8.1. Chestionare şi grafice
1. Apar des texte literare din literatura pentru copii în cadrul activităţilor din învăţămâtul primar?
- Da
- Nu
a) 75% au răspuns că apar texte literare din literatura pentru copii încadrul activităţilor din
învăţămâtul primar
b) 25% au spus că nu apar des textele, sunt prea puţine.

2.Consideraţi că povestirea simplă îi atrage pe copii sau povestirea care foloseşte şi imagini?
-povestirea simplă
-povestireaşicu ajutorul imaginilor
a)80% au afirmat că le place copiiloratunci când cadrul didactic povesteşte liber dar foloseşte şi
imagini,
b) 20% ascultă cu plăcere o poveste citită şi fără imagini.

3.Condideraţi că este importantă lectura din cadrul orelor de Comunicare în limba română sau şi
cea din afara orelor de curs, sau ambele duc la dezvoltarea limbajului copilului, la dezvoltarea
conduitei moral-estetice,la dezvoltarea creativităţii şi a imaginaţiei?
a)lectura de la şcoală
b)lectura de la domiciliu
c)ambele variante

4.Este necesară achiziţionarea de cărţi de literatură adresată copiilor în cadrul şcolii şi acasă?
- Da
- Nu
a) Un număr de 80% au răspuns căeste foarte importantă achiziţionarea de cărţi,
b) 20% au răspuns că nu.

5.Consideraţi că naraţiunea sub formă de povestire-sub forma poveştilor şi a basmelor-stimulează

imaginaţia copilului?
- Da
- Nu
a) În procent de 90%,subiecţii au răspuns afirmativ
b) 10% au răspuns negativ

6.Povestesc copiii altor persoane basmele şi poveştile lecturate?

- Da
- Nu
a) un procent de 20% de copiii povestesc şi altor personae ceea ce li se povesteşte, discută conţinutul
textului audiat sau vizionat pe baza imaginilor,
b) un procent de 80% afirmă că nu povesteasc
7.Povestesc părinţii poveşti seara copiilor?
- Da
- Nu
a) 10% afirmă că povestesc uneori seara poveşti la culcarea copiilor lor
b) 90% din părinţi afirmă că nu povestesc acasă seara la culcare deoarece sunt prea obosiţi după o zi
de lucru, nu au timp

8.Credeţi că serbările de la şcoală au un rol important în dezvoltarea limbajului copiilor?

- Da
- Nu
a) 90% au răspuns afirmativ
b) 10% afirmă că serbările sunt obositoare şi nu dezvoltă limbajul copiilor.

9.Pe ce loc se află pentru elevi cititul literaturii pentru copii din punctul dumneavoatră de vedere?
- Locul I
- Locul II
- Locul III
a) 40% preferă pe locul I cărţile cu poveşti şi basme, cărţi care au şi imagini.
b) 30% preferă cărţile fără imagini, din care cei mari le lecturează povestea sau basmul.
c) 30% au răspuns că preferă şi povestea în sine, dar şi povestea audiată la video sau TV, mai ales
sub formă de desene animate..

10.Le place copiilor să se organizeze concursuri şi serbări în care să interpreteze ceea ce au citit?
- Da
- Nu
a) 95% din subiecţi sunt în favoarea organizării de concursurişi serbări,
b) 5% nu sunt interesaţi.

IV.8.2. Testele copiilor

TESTE PENTRU COPII-pentru atingerea ipotezei, s-au atribuit copiilor două teste, un test iniţial şi
unul final, la sfârşit de an. Testele s-au referit la 5 poveşti audiate de către copii, şi s-a urmărit
progresul de la primul test la al doilea. Populaţia investigată a cuprins de data aceasta 15 copii de la,
pe parcursul unui întreg an şcolar 2017-2018.Testele se pot observa la ANEXE-anexa 8- pentru
testul iniţial, respectiv anexa 9- pentru testul final.
Am planificat la începutul anului şcolar 2017-2018 un test iniţial. În general testul iniţial este o probă
ce poate fi aplicată cu uşurinţă, cu materiale la îndemână, astfel încât nu am întâmpinat dificultăţi în
administrarea lui efectivă.Testul de evaluare iniţială la grupa mare l-am aplicat în a doua săptămână
de evaluare iniţală şi am urmărit verificarea cunoştinţelor preşcolarilor din poveşti însuşite în anul
anterior-Vezi Anexa 7 .
Evaluarea se face aplicând descriptorii de performanţădin tabel (vezi tabelele 1 şi 2):
Itemul Necesităsprijin,Comportament în dezvoltare,Comportament atins
Tabel 1. Descriptori Necesită sprijin Comportament în Comportament atins
de performanţă dezvoltare
pentru testul inițal
Itemul
I1 Nu recunoaşte Trasează doar de la Trasează de la
personajul şi povestea un personaj și personaj la poveștile
din care face parte denumește doar în care îl întâlnește și
câtevapovești în care le numește
îl întâlnește
95%
5%
varianta a
varianta b
IV.8.2. Testele copiilor
TESTE PENTRU COPII-pentru atingerea ipotezei, s-au atribuit copiilor două teste, un test iniţial şi
unul final, la sfârşit de an. Testele s-au referit la 5 poveşti audiate de către copii, şi s-a urmărit
progresul de la primul test la al doilea. Populaţia investigată a cuprins de data aceasta 15 copii de la
Şcoala Nicolae Titulescu, nr. 3, judetul Dolj, pe parcursul unui întreg an şcolar 2019-2020.Testele se
pot observa la ANEXE-anexa 8- pentru testul iniţial, respectiv anexa 9- pentru testul final.
Am planificat la începutul anului şcolar 2019-2020 un test iniţial. În general testul iniţial este o
probă ce poate fi aplicată cu uşurinţă, cu materiale la îndemână, astfel încât nu am întâmpinat
dificultăţi în administrarea lui efectivă. Testul de evaluare iniţială la clasa aII-a l-am aplicat în a
doua săptămână de evaluare iniţală şi am urmărit verificarea cunoştinţelor şcolarilor din poveşti
însuşite în anul anterior- Anexa 7 .
Evaluarea se face aplicând descriptorii de performanţădin tabel (tabelele 1 şi 2):

Itemul Necesită sprijin,Comportament în dezvoltare, Comportament atins

Tabel 1. Descriptori de performanţă pentru testul inițal

Itemul Necesită sprijin Comportament în Comportament atins

dezvoltare
I1 Nu recunoaşte Trasează doar de la un Trasează de la
personajul şi povestea personaj și denumește personaj la poveștile în
din care face parte doar câtevapovești în care îl întâlnește și le
care îl întâlnește numește
I2
I3
I4
I5

Itemul Necesită sprijin Comportament în Comportament atins

dezvoltare
I1 Nu recunoaşte Trasează doar de la un Trasează de la
personajul şi povestea personaj și denumește personaj la poveștile
din care face parte doar câtevapovești în în care îl întâlnește și
care îl întâlnește le numește
I2 Traseazăcorect doar o linie între personajele din cele douăcoloane Trasează corect doar Două linii
între personajele din cele două coloane Identifică personajele aceleași povești și trasează linii între ele.
I3 Nu recunoaște povestea șireuşeşte săredea nici cu ajutor Recunoaște povestea și o redă cu ajutor
Recunoaște povestea și redă pe scurt secvența prezentată. I4 Nu reușește să identifice și să coloreze nici
un loc în care a fost aruncat cocoșul din ”Punguța cu doi bani” Coloreazădoar două imagini din cele patru
în care a fost aruncat cocoșul din ”Punguța cu doi bani” Coloreazăcele patru locuri în care a fost aruncat
cocoșul din ”Punguța cu doi bani” I5 Nu reuşeşte săgăsească un alt final poveștii ”Scufița Roșie” Reușește
să găsească, cu ajutor, un alt final poveștii și îl redă prin desen Găsiți un alt final poveștii ”Scufița Roșie”și
redați prin desen în chenarul liber Tabel 2. Descriptori de performanţă pentru testul final Itemul
Necesită sprijin Comportament în dezvoltare Comportament atins I1 Nu recunoaște nici o poveste
Recunoaște două povești din cele cinci Recunoaște toate poveștiledin imagine I2 Nu recunoaște
personajele şi nici poveștile Asociază două personaje a poveștilor Asociază personajele cu poveștile din
care fac parte. I3 Colorează personajul preferat fără a desena buline corespunzătoare Desenează 2-3
buline corespunzătoare și colorează personajul preferat Desenează o bulină roșie in dreptul personajelor
pozitive din povești și o bulină neagră în drepul personajelor negative motivând alegerea făcută.
Colorează personajul preferat I4 Nu așează în ordinecronlogică imaginile Așează în ordine cronologică
imaginile și redă cu ajutor, pe scurt, conținutul poveștii Așează în ordine cronologică imaginile din
poveste și redă conținutul poveștii I5 Nu reuşeşte să redea nici cu ajutordialogul dintre personaje Redă
cu ajutordialogul dintre personajele ilustrate Redă dialogul dintre personajele illustrate

Timp alocat: 30 minute

Dupăverificarea modului de rezolvare a testului de către preşcolari, au reieşit următoarele

calificative acordate pentru fiecare item în parte.

Tabel 3. CENTRALIZAREA REZULTATELOR –TEST INIŢIAL

Nr. crt. Numele I1 I2 I3 I4 I5 CALIFICATIV FINAL

1 R.E. CA CA CA CA CA CA

2 M.E. CA NS NS NS NS NS

3 D.E. CA NS CA CA CA CA

4 M.M. CD CD CD CA CA CD

5 T.P. CD CD CA CD CD CD

6 O.F. NS NS NS NS NS NS

7 E.T. CA CA CA CD CA CA

8 A.R. NS NS NS NS CA NS

9 A.I. CA NS CD CD NS CD

10 M.A. CA CD CD CD CD CD

11 I.S. CA NS CD CD CD CD

12 E.P. CD CD CD CD CD CD
13 E.R. CA NS CD NS NS NS

14 D.D. CA NS CA CA NS CA

15 S.D. CA NS NS NS NS NS

Dupăevaluarea testului, s-a constatat călatestul final rezultatele cele mai bune sauînregistrat

la itemul 1, iar cele mai slabe la itemii 2, 4 şi 5urmând ca exerciţiile de recuperare şi

dezvoltare ulterioare să fie aplicate corespunzător.

Tabel 4.CENTRALIZAREA REZULTATELOR –TEST FINAL

Nr. crt. Numele I1 I2 I3 I4 I5 CALIFICATIV FINAL

1 R.E. CA CA CA CA CA CA

2 M.E. CA CA CA CA CA CA

3 D.E. CA NS CA CA CA CA

4 M.M. CD CD CD CA CA CD

5 T.P. CD CD CA CD CD CD

6 O.F. CA CA CA CA CA CA

7 E.T. CA CA CA CD CA CA

8 A.R. CA CA CA CA CA CA

9 A.I. CA NS CD CD NS CD

10 M.A. CA CD CD CD CD CD

11 I.S. CA NS CD CD CD CD

12 E.P. CD CD CD CD CD CD

13 E.R. CA CD CD CD CD CD

14 D.D. CA CD CA CA CD CA

15 S.D. CA CA CA CA CA CA

La testul final rezultatele cele mai bune s-au constatat la itemul 1,2,3,4, şi 5, vizibil s-a

observant progresul copiilor. Nivel de performanţă:

Majoritatea CA– Nivel Maxim

Majoritatea CD – Nivel Mediu

Majoritatea NS – Nivel Minim

Tabel 5. Rezultatele copiilor la testarea iniţialăşi finală

Testul Dom

experienţial

Nr.copii

evaluaţi

Nr.copii

neevaluaţi

Nr. copii

nivel

maximal

Nr.copii

nivel

mediu

Nr.copii

nivel

minim

Iniţial DLC 15 0 4 6 5

Final DLC 15 0 8 7 -

Pentru a evidenţia rezultatele celor douăteste, unul iniţial şi unul final,s-a realizat următorul

grafic comparativ (vezi histograma):

Tabelul 6. Progresul realizat de grupul supus experimentului

CALIFICATIVE Rezultate TEST 1 iniţial Rezultate TEST 2 final

CA 4copii nivel maximal 8 copii nivel maximal

CD 6 copii nivel mediu 7copii nivel mediu

NS 5 copii nivel minim 0 copii nivel minim

În următorul tabel, conform histogramei se observă progresul copiilor:

IV.8.3. Rezultatele cercetării Un mijloc instructiv–educativ cu eficienţă în grădiniță îl constituie aşa

cum arătat în această lucrare povestirile.Ele contribuie la lărgirea orizontului copiilor, la dezvoltarea
proceselor lor psihice-gâdirea, memoria, imaginaţia, atenţia, -a limbajului, la educaţia morală şi
etetică a copiilor. Naraţiunea sub forma de povestire stimulează imaginaţia copilului, care este
fascinat de miraculos şi fantastic.19 Astfel, importanța basmelor și a poveștilor în dezvoltarea
copiilor preșcolari este demonstrată și de rezultatele obținute de copii la testele aplicate pe
parcursul experimentului. În cadrul testelor aplicate la copii, se observă un progress în receptarea
poveştilor şi a basmelor. La testul iniţial 4 copiiau obţinut nivel maximal, iar la testul final, 8 copii; 6
copii nivel mediu la testul iniţial şi 7 copii nivel mediu la testul final; 5 copii nivel minim la testul
iniţial,iar latestul final nici un copil nu a obţinut nivel minimal. Desigur aceste treceri nu au fost
bruște, ci s-au făcut după ce s-au depus eforturi susținute de activitatea de lecturare, atât în cadrul
activităților de la grădiniță cât și de acasă, prin susținerea unor convorbiri pe baza textelor audiate
ce au dus la dezvoltarea proceselor psihice, la dezvoltarealimbajului, la educația morală și estetică a
copiilor. În urma aplicării chestionarelor s-au putut observa urmărele rezultate:

La prima întrebare: Apar des texte literare din literatură pentru copii în cadrul

activităţilor de la grădiniţă?,75% au răspuns că apar texte des la activităţile din grădiniţă, iar 25%

au spus că nu apar des, sunt prea puţine. Persoanele investigatespuneau în timpul interviului că ar fi

necesare mai multe poveşti adaptate cu referire la viaţa de zi cu zi.

La a doua întrebare: Consideraţi că povestirea simplă îi atrage pe copii sau povestirea care

foloseşte şi imagini?80% au afirmat că le place copiiloratunci când cadrul didactic povesteşte liber
dar foloseşte şi imagini,deoarece îi atrage pe copii , numai20% ascultă cu plăcere o poveste citită şi

fără imagini.

La a treia întrebare: Condideraţi că este importantă lectura de la grădiniţă, sau şi cea din

afara grădiniţei, sau ambele duc la dezvoltarea limbajului copilului, la dezvoltarea conduitei

moral-estetice, la dezvoltarea creativităţii şi a imaginaţiei?La acestă întrebare persoanele

investigate au răspuns 100% că este nevoie şi de munca depusă de către educatoare dar şi de către

părinţi asupra realizării activităţii de povestire.

La a patra întrebare: Este necesară achiziţionarea de cărţi de poveşti şi basme în cadrul

grădiniţei şi acasă?, un număr de 80% au răspuns căeste foarte importantă achiziţionarea de

cărţi, 20% au răspuns că nu.

La a cincea întrebare Consideraţi că naraţiunea sub formă de povestire-sub forma

poveştilor şi a basmelor-stimulează imaginaţia copilului?, în procent de 90%,subiecţii au răspuns

afirmativ şi 10%au răspuns negative

La a şasea întrebare Povestesc copiii altor persoane basmele şi poveştile auzite?, un

procent de 20% de copiii povestescşi altor persoane ceea ce i se povesteşte, discută conţinutul

textului audiat sau vizionat pe baza imaginilor, un procent de 80% afirmă că nu povestesc.

La a şaptea întrebare Povestesc părinţii poveşti seara copiilor?, 90% din părinţi afirmă că

nu povestesc acasă seara la culcare deoarece sunt prea obosiţi după o zi de lucru, nu au timp, 10%

din părinţi afirmăcă uneori.

La a opta întrebare Credeţi că serbările de la grădiniţă au un rol important in

dezvoltarea limbajului copiilor? 90% au răspuns că da, serbările dezvoltă limbajul copiilor,

deoarece îi pune să verbalizeze, să memoreze, 10% afirmă că datorită serbărilor de la grădiniţă

copiii au un program mai încărcat.

La întrebarea Pe ce loc se află pentru copiii noştri povestea şi basmul din punctual

dumneavoatră de vedere?, 40% copiii subiecţilor preferă pe locul I cărţile cu poveşti şi basme,
cărţi care au şi imagini, 30% preferă cărţile fără imagini, din care cei mari le lecturează povestea 94

sau basmul, 30% au răspuns căpreferă şi povestea în sine, dar şi povestea audiată la video sau TV,

mai ales sub formă de desene animate.

La întrebarea Le place copiilor să seorganizeze concursuri şi serbări în care să

interpreteze ceea ceea ce li s-a povestit?,95% din subiecţi sunt în favoarea organizării de

concursuri,de organizarea de serbări în care grădinarii vor interpreta rolurile personajelor cunoscute

de către ei, iar 5% nu sunt interesaţi, principalul argument fiind faptul că îi obosesc pe copii

repetiţiile pentru serbare.

În urma cercetării cadrele didactice au acordat o mai mare atenţie povestirii, povestirea

fiind considerată în grădiniţă forme de activitate organizate, având un rol formativ.

Părinţii au fost mai conştienţi de rolul poveştilor şi a basmelor în viaţa copiilor lor, iar

copiii au realizat pe parcursul anului şcolar un real progres în receptarea poveştilor şi a basmelor.

Concluziile desprinse au în vedere ipoteza cercetării.Copiilor li s-au prezentat mai multe

poveşti, au făcut vizite la tipografie, pentru a vedea cum ia naştere o carte de poveşti, li s-au

proiectat diafilme şi mici filmuleţe cu poveşti din literature pentru copii, au recitat poezii, au

organizat serbări, au intat în pielea personajelor, devenind ei nişte mici actori,au participat la

spectacole interactive.Ipoteza cercetării s-a confirmat, iar în urma şedinţelor cu părinţii acestora li

s-a spus despre importanţa continuarii activităţii de povestire şi acasă cu diferite ocazii.

La finalul experimentului s-a concluzionat faptul că un număr destul de mic de părinţi se

ocupă de copii lor, le citesc poveşti şisunt preocupaţi de activităţile grădiniţei, astfel 90% din

părinţi afirmă că nu povestesc acasă seara la culcare deoarece sunt prea obosiţi după o zi de lucru,

nu au timp, 95% din subiecţi sunt în favoarea organizării de concursuri şi serbărideoarece acestea

cad în sarcina cadrelor didactice. Viaţa tumultoasă, cu multe probleme şi cu mult stres, plasează

copilul pe locul II în viaţa adultului.