FENOMENE PSIHOLOGICE IMPLICITE

I.Parteateoretica
Definitiitermeni
Teorii

1. Psihologia cognitivă a impus treptat două alternative ale noţiunilor de inconştient şi

conştient, şi anume cele de implicit şi explicit, pentru a se diferenția clar de
psihaniză. Termenul de explicit se referă la conţinuturile şi procesele conştiente, iar
cel de implicit – la cele inconştiente; interesul contemporan al psihologiei cognitive
se îndreaptă cu precădere spre domeniul implicit.
În cercetare:
-Au fost studiate modalităţile în care informaţiile sunt reţinute de subiect, fără ca el să
fie conştient de aceasta (fenomeneleinvestigate aici fiind memoria şi învăţarea
implicită), cele în care ele sunt combinate în mod inconştient (gândirea implicită),
şi cel în care stimulii de care subiectul nu este conştient ajung să fie recepţionaţi de
sistemul său cognitiv(percepţia implicită).
- Psihologia cognitivă a dezvoltat tehnici de investigare a conţinuturilor implicite,
adică a acelor credinţe, atitudini, idei pe care subiectul nu le conştientizează; de
asemenea, ea explorează mecanismele inconştiente prin care stimulii din mediu pot
declanşa anumite reacţii (cognitive, afective, comportamentale), aceasta reprezentând
tema automatizării proceselor mentale.

Memoria implicită – termen introdus de Schacter (1985) care descrie folosirea

memoriei în mod inconștient, în sensul de îmbunătăţire a performanţelor individului
la anumite sarcini, îmbunătățire ce ar putea fi atribuită episodului anterior de învățare,
dar fără ca subiectul să aibă o amintire conștientă a experiențelor în care a memorat
aceste informații.

-în studiile din aria memoriei implicite s-a observat că, după expunerea subiectului la un stimul-
amorsă (de exemplu, cuvântul „maşină”), acesta va deveni mai relevant şi mai utilizat în procesările
de informaţieulterioare, ghidate de cerinţele psihologului-de exemplu, subiectul îl generează spontan
ca asociere la alte cuvinte, sau răspunde mai rapid la cerinţe care îl vizează
-Dintre toate posibilele fenomene particulare ce compun memoria implicită, cel mai intens studiat este
amorsajul repetitiv. Coffer (1967) defineste amorsajul repetitivca fiind fenomenul de
facilitare inprocesarea unui stimul ca urmare a unei intalniri recente cu acesta.
-teoria memoriei implicite a fost inspirată de descoperirea că la persoanele amnezice, la care este
puternic afectată memoria explicită, fenomenul amorsajului repetitiv – considerat ca esenţă
a memoriei implicite – se produce la fel ca la subiecţii sănătoşi.Astfel, chiar dacăei nu îşi
amintesc conştient că au fost expuşi la un anumit cuvânt, comportamentul lor este influenţat
semnificativ de acesta; deci, el lasă o „urmă mnezică” de o profunzime similară cu cea care
apare la oamenii fără amnezie. ((Similar, în cazul amneziei post-hipnotice, studiile ce au
folosit testul asociaţiilor libere au relevat faptul că elementele la care subiecţii au fost expuşi
în timpul transei hipnotice şi pe care au fost solicitaţi să le uite după aceasta nu sunt amintite
conştient, însă sunt generate cu precădere ca asocieri libere la un cuvânt inductor. Deci,
amnezia post-hipnotică afecteazămemoria explicită a celor hipnotizaţi, însă nu şi pe cea
implicită.))

-Două aspecte privind amorsarea la amnezici sunt semnificative: 1. La aceștia se observă

amorsare pentru cuvinte reale (cu sens) și pentru asocieri vechi (familiare) de cuvinte
( reprezentări preexistente în memorie); 2. Amorsarea nu se observă pentru non-cuvinte și
pentru noile asocieri (care nu au reprezentări anterioare în memorie) –Graf&Schater, 1985

Disocierea intre formele explicite si implicite ale memoriei a reprezentat o provocare pentru
modelele clasice ale memoriei, trei teorii reusind să se impună in comunitatea stiințfică
deoarece au obțiinut si suportul empiric necesar: teoria sistemelor multiple, teoria activării si
teoria procesării diferențiate. Ultimele două etalează grade inalte de compatibilitate motiv
pentru care foarte frecvent sunt regăsite sub aceeasi amprentă lingvistică - teoria procesării.
Teoria sistemelor multiple, elaborată de către neuropsihologi,atribuie diferențele mnezice
constatate proprietăților diferiteale unor sisteme distincte. Ea se bazează pe rezultatele
studiilor asupra pacienților cu afecțiuni cerebrale, in particular pe cazul amnezicilor. Ideea de
bază este că alterările neurocerebrale afecteazăsistemul mnezic ce susține reactualizarea
constientă, dar lasă relativ intact sistemul responsabil pentru alte forme de memorie (Squire,
1986, apud. Schater, 1987).
Teoria activăriisusține că efectele de amorsaj in testele de memorie implicită pot fi puse pe
seama activării temporare a reprezentărilor preexistente (Graf & Mandler, 1984; Mandler,
1980;Morton, 1979).
-Bowers,1994- amorsarea apare prin modificarea reprezentărilor preexistente în memorie și
nu prin achizițiile noi din timpul experimentului.
(susține că memoria implicită apare doar pentru stimuli care au legătură cu reprezentările
preexistente)
Teoria procesării, frecvent etichetată ca teoria transferului de proceduri similare, susține că
diferențele dintre performanțele la probeleexplicite si implicite de memorie probează operarea
a diferite procesecognitive. Ea caută să ințeleagă diferențele dintre cele două forme
dememorie prin explicitarea naturii si relațiilor dintre procesele deintipărire si cele de
reactualizare.
Studiul de față –investighează în ce măsură amorsarea observată pentru noile asocieri
reflectă memoria implicită
-s-au realizat trei experimente

Experimentul 1

A investigat : memoria implicită pentru noile asocieri, rolul semanticii pentru noile
asocieri

Metodă:

Subiecți- 20 de membri ai Universitatii Nationale Australiene, sub 40 de ani

Vi 1- tipul de pereche de cuvinte–same
-synonim
-re-pair
Vi 2- tipul de asociere de cuvinte-noua
-veche

Materiale:
Lista de studiu–conținea 56 de perechi de cuvinte fără legătură între ele (avocat-piatră)
si 56 de perechi de cuvinte asociate în mof frecvent(pâine-unt), în total 112 perechi;
Cuvintele critice erau concrete, erau substantive cu excepția a două.

Lista test
-în condiția same-perechile aveau aceeași formă ca în lista studiu (avocat-piatră)
-în condiția re-pair-perechile au fost amestecate, astfel un cuvânt din lista studiu a fost pus în
pereche cu un alt cuvânt (decât cele cu care forma inițial pereche)din aceeași listă
-în condiția synonim, cuvântul era pus în pereche cu sinonimul cuvântului pereche din lista
studiu ( ex: author-window/writer-window)
-lista mai conținea și 84 de perechi de cuvinte-non-cuvinte, astfel încât 50% din răspunsul la
decizia lexicală să fie nu

Test de reactualizare explicită-conținea cuvântul și primele două litere ale cuvântului

pereche inițial din lista

Procedură
-subiecții au fost testați individual
- stimulii au fost proiectați pe ecranul unui calculator iar un dispozitiv înregistra timpul de
reacția în testul de decizie lexicală (în care se urmăreşte viteza cucare subiectul identifică respectivul
cuvânt ca fiind unul cu sens, în comparaţie cu viteza identificării altor cuvinte)
-pentru început subiecților li s-au dat 25 de itemi pentru testul de decizie lexicală pentru a se
familiariza; itemii fiecărei perechi erau prezentați simultan și subiectul trebuia să decidă dacă
ambii sunt cuvinte, situație în care răspundea ”da” prin intermediul tastaturii, folosind mâna
preferată și dacă un item din pereche era non-cuvânt, subiectul răspundea ”nu” prin
intermediul tastaturii folosind cealaltă mână. Subiecții erau instruiți să răspundă cât de repede
pot, și să dea răpunsul pe care îl conideră corect.
-după partea de exersare, lista inițială a fost împărțită în două, subiecților prezentându-se
jumătate din lista completă de studiu (56 de propoziții).Ordinea de prezentare a propozițiilor a
fost aleatorie, cu menținea că sinonimele puteau să apară la un interval de 8 propoziții între
ele.Subiecților li se cerea să citească cu voce tare propozițiile și să precizeze în ce măsură cele
două cuvinte subliniate se potrivesc, ceea ce presupunea procesare semantică a itemilor.
( asocierile vechi/asocierile noi).
Această sarcină se desfășura în ritmul propriu al subiecților, media de timp folosită per item
fiind de 5-8 sec.
Aceasta a fost urmată de o scurtă reamintire a sarcinii de decizie lexicală ( listă de 8 itemi) și
apoi de testul pentru prima jumătate din lista de studiu.Subiecții au fost avertizați că vor vedea
o parte dintre itemii din lista de studiu și că unii vor fi în perechea inițială ,iar alții vor fi
aranjați diferit în perechi și li s-a amintit că sarcina lor este să decidă dacă ambii din pereche
sunt cuvinte sau nu. Testul a fost administrat în două faze, cu o scurtă pauză între ele.
La final subiecților li se cerea să completeze testul scris de reactualizare, fiind instruiți să
citească primul cuvânt și să încerce să-și amintească perechea acestuia din lista de studiu cu
ajutorul primelor două litere care le erau date ca indiciu.
Aceeași procedură, mai puțin partea de practică, s-a aplicat și pentru a doua jumătate a listei
de studiu ordinea de prezenatere fiind contrabalansată între subiecți.

Rezultate și discuții

-subiecții au perceput vechile asocieri ca având mai mare legătură decât noile asocieri (măsura
în care se potrivesc)
-pentru a se stabili dacă amorsarea s-a evidențiat în una din condițiile vechi/noi asocieri, s-au
analizat condițiile same și re-pair: în condiția same, pentru asocierile vechi, timpul de răspuns
a fost mai scurt decât în condiția re-pair, demonstrând memoria implicită pentru reprezentările
preexistente. Pentru asocierile noi nu s-au gasit astfel de difernețe în favoarea condiției same.
-având în veder că nu a fost observată memoria implicită pentru noile asocieri rolul
semnificației cuvintelor nu a mai fost investigată în condiția synonim; în ceea ce privește
vechile asociații nu au fost observate diferențe între condiția synonim și re-pair, ceea
sugerează că amorsajul în asocierile vechi nu este condiționat semantic.

Experimentul 2

A investigat:

Metodă:
Subiecți-înainte de experiment 10voluntari de la Universitatea Națională Australiană care nu
au fost expuși la lista studiu au oferit o măsură a ratei de completare a
-pentru experiment 37 de studenți, dinter care 10 au distribuiți randomizat în grupul de testare.

Vi1 – tipul instrucțiunilor: -indirect

-explicit
Vi2-nivelul de elaborare (LOE): - ridicat
-scăzut

Vi 3-tipul de cuvânt indiciu –la fel

-sinonim
-indiciunou
VD-procentul completării cuvântului țintă
Materiale

Lista studiu – conținea 36 de perechi de noi asocieri (un cuvânt indiciu și un cuvânt țintă,
alese dintre perechile folosite în Experimentul 1, cuvintele aveau între 3 și 10 litere, cuvântul
țință având cel puțin 5 litere. Cele trei litere date spre completare, al cuvântului țintă
(ex.Win______) erau unice în listă și permiteau cel puțin 10 variante de completare pentru a
forma cuvinte uzuale.Perechile de cuvinte erau prezentate subliniate în propoziții. Au fost
incluse unele propoziții în plus , dintre care câteva fără sens.

Lista test- aceeași listă a fost folosită și pentru sarcina de completare și pentru sarcina de
actualizare, instrucțiunilie fiind însă diferite.În condiția la fel (same) indiciul a fost cuvântul
pereche inițial pentru cuvântul- țintă, în condiția sinonim s-a folosit un sinonim al acestui
cuvânt –indice, în condiția cuvânt nou a fost folosit un cuvânt care nu avea legătură cu
indiciul inițial și nu mai apăruse în studiu.

Chestionarul de conștientizare- după test a fost dat spre completare subiecților un chestionar
pentru a verifica dacă subiecții din condiția instrucțiuni indirecte au făcut conexiuni între test
și faza de studiuși pentru a investiga comportamentul lor subsecvent, dacă răspunsul ar fi
da.Dacă un subiect a răspuns da la primele întrebări sau a menționat în mod spontan episodul
studiului, va fi considerat ”aware” (conștient). (ex. Care crezi că a fost scopul sarcinii de
completare pe care tocmai ai finalizat-o?) Întrebările 5 și 6 au fost adăugate pentu acei
subiecți care au devenit conștienți pentru a obține cât mai multe informații despre modul în
care au răspuns la sarcină după acest moment ( Faptul că ai conștientizat asta a schimbat
modul în care ai răspuns la sarcină?).

Procedură

-subiecții au fost testați individual

-lista studiu a fost prezentaă pe ecranul unui calculator, timpul de prezentare 5-10 sec. pentru
fiecare propoziție
-subiecților li s-a spus că vor vedea o listă de cuvinte subliniate, introduse în propoziții și că
vor trebui să-și sa-și amintească mai târziu aceste perechi
-lista studiu a fost împărțită în două jumătăți corespunzătoare celor două condiții ale nivelului
de elaborare, ridicat/scăzut: în condiția nivel scăzut de elaborare, subiecților li se cerea să
citească cu voce tare fiecare propoziție și să spună pe o scară de la 1-5 în ce măsură aceasta
are o legătură semantică cu cele două cuvinte subliniate; în condiția nivel de elaborare ridicat
subiecților li se cerea în plus să construiască o propoziție care ar putea fi o continuare logică
pentru prima.

Au urmat două sarcini de distragere a atenției de cca 8 minute. (ex. Să completeze o listă cu
nume de orașe cu literele lipsă).
În continuare a urmat testul propriu-zis: subiecților din condiția instrucțiuni indirecte li s-a
spus să citească cu voce tare și să completeze cu primul cuvânt care le vine în minte, și să nu
acorde mai mult de câteva secunde pentru fiecare item și să treacă mai departe dacă nu le vine
nici un cuvânt în minte. Ulterior le-a fost adminstrat chestionarul de conștientizare.
Subiecților din condiția instrucțiuni explicite li s-au dat litere –indiciu și au fost informați că
dau un test de memorie. Ei trebuiau să citească cu voce tare și dacă respectivul cuvânt le
aducea aminte de un cuvânt din lista studiu care începea cu cele trei litere date, sa-l
completeze.Li s-a mai spus că multe dintre perechi sunt noi și nu este de așteptat să
completeze fiecare cuvânt.

Rezultate și discuții

-Instrucțiuni explicite- pentru memoria explicită actualizări mai acurate ale cuvintelor țintă au
fost găsite în conditia same (același cuvânt indiciu) și apoi în condiția cuvânt nou,
demonstrând că acest design produce memorie explicită pentru noile asociații.

-Instrucțiunile indirecte –rata de completare folosind cuvintele țintă a fos mai ridicată la
subiecții care au primit instrucțiuni indirecte în condiția de bază decât la cei care nu au fost
expuși la lista studiu, ceea ce demonstrează un efect de amorsare al expunerii la cuvinte țintă
individuale
-la subiecții care au primit instrucțiuni indirecte, în măsura în care au fost considerați ca
reprezentând un singur grup, s-a observat amorsarea pentru noile asocieri
-rezultatele chestionarului de conștientizare au indicat că analizarea ca un singur grup a
subiecților din condiția instrucțiuni indirecte nu este recomandată, subiecți diferiți raportând
că au folosit startegii diferite în rezolvarea sarcini; 13 din 27 de subiecți au declarat că au și-
au dat seama de legătura dintre lista studiu și lista test, și că din momentul conștientizării au
încercat în mod deliberat să-și amintească cuvinte din lista inițială. În concluzie, o mare parte
dintre subiecții din condiția instrucțiuni indirecte au declarat că nu au urmat instrucțiunile
primite pe întreg parcusul testului.
-rezultatele indică faptul că nu simpla conștientizare a listei studiu induce amorsarea pentru
noile asocieri ci mai degrabă folosirea de către subiecți în mod deliberat a rectualizării după
ce devin conștienți
-în condiția sinonim nu a fost observată memoria implicită pentru noile asociații; conform
așteptărilor cercetătorilor, subiecții care au folosit memoria explicită au manifestat confuzie
între indiciile originale și sinonimele lor, falsa amintire a cuvântului țintă fiind mai pronunțată
în condiția sinonim decât în condiția indiciu nou, atît pentru cei din grupul instrucțiuni
indirecte cât și pentru cei din grupul instrucțiuni explicite
-rezultatele studiului indică faptul că amorsarea pentru noile asocieri rezultă din folosirea
memoriei explicite la subiecții care au primit instrucțiuni indirecte și că nu nu se păoate vorbi
de memorie implicită în cazul noilor asocieri.