Sunteți pe pagina 1din 17

NEW

YORK STOCK EXCHANGE


BURSA DE LA NEW YORK

– Referat la Economia Managerială –

Conf. Univ. Dr. Mursa Gabriel


“Bursa de valori de la New York”

Iași 2014
Cuprins:

Introducere

Conținutul bursei de valori


Cele mai mari burse din lume (2013)
New York Stock Exchange (NYSE)
Modul de tranzacționare
Particularitățile Bursei de Valori New York Stock Exchange
Organizarea
Membrii NYSE
De ce piaţa de licitaţie face unică NYSE?
Profit și pierderi
Cele mai mari companii din lume listate la bursă

Bibliografie

1
“Bursa de valori de la New York”

Introducere

Bursa este o piață pe care se oferă și se desfac, după o procedură specială,


mărfuri sau valori mobiliare. Caracteristică țărilor cu economie de piață, bursa nu este
o creație a lumii moderne. Principalele burse sunt atestate documentar în Evul mediu.
Denumirea de „bursă” provine de la familia venețiană „Della Borsa” care, la sfârșitul
secolului al XIV-lea, a înființat la Bruges, în Flandra (Belgia de azi), un local unde se
negociau diferite valori: mărfuri, inclusiv aur, argint, platină, precum și hârtii de
valoare. În 1531 a fost înființată bursa din Anvers, apoi cea din Lyon, Hamburg etc. în
1564 a început să funcționeze la Londra „The Royal Stock Exchange”. Prima bursă
din Paris a luat ființă în 1724, iar cea din New York în 1817. Principalele burse de
valori se află la Londra (Stock Exchange), Paris, Milano, Frankfurt, München, în
SUA la New York (cele două burse din Wall Street) și în Japonia la Tokio.

Conținutul bursei de valori

Bursa de valori este una din cele mai importante instituții ale economiei de
piață, un segment al pieței financiare, o piață secundară organizată, transparentă și
supravegheată, pe care se încheie tranzacții referitoare la valori mobiliare, derivate ale
acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al
contractelor ce se încheie la bursa de valori reprezintă economii financiare,
disponibilități neutilizate ce sunt redirijate în procesul negocierilor către cele mai
productive activități economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor
financiare, un stimulator și diversificator al producției rentabile, precum și un detector
al producției nerentabile. Indiferent de forma ei juridică, care poate fi de drept public
sau de drept privat, bursa de valori funcționează sub controlul și supravegherea
guvernului.
Pe plan internațional, în cele mai multe state funcționează burse de drept privat
ca societăți pe acțiuni. Bursele de drept public sunt administrații ale statului cu

2
“Bursa de valori de la New York”

caracter nelucrativ.

La bursa de valori se negociază:


! Valori mobiliare (titluri financiare): acțiuni, obligațiuni, bonuri și bilete
de tezaur, titluri de rentă, etc.
! Valute selective
! Produse bursiere derivate: contracte futures, opțiuni pe marfă, opțiuni
pe titluri financiare, opțiuni pe valute, opțiuni pe indici de bursă,
opțiuni pe rata dobânzii, etc.
Există burse la care obiectul principal al negocierilor îl constituie acțiunile.
Aceste burse se mai numesc și burse de acțiuni. Unele burse de valori au ca obiect de
activitate tranzacționarea valorilor mobiliare pe plan local și acestea sunt burse locale,
necaracteristice în comerțul bursier internațional, altele au un obiect extins la un
număr mare de valori mobiliare admise la cotare, indiferent de țara emitentă. Acestea
sunt burse caracteristice, de reputație internațională, deținând un rol conducător în
tranzacțiile bursiere generale.
Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare
finanțării activității economice și de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile
economice cele mai rentabile. Ea își îndeplinește acest rol mai ales prin operațiunile
de vânzare și cumpărare de acțiuni și obligațiuni emise de societățile pe acțiuni. Cei
care doresc să devină proprietari și să participe nelimitat la riscuri și beneficii
cumpără acțiuni simple, cei care nu doresc să-și asume riscuri și beneficii nelimitate
cumpără acțiuni preferențiale cu un venit fix și cu un risc minimal, iar cei care nu
doresc să devină proprietari ci numai creditori, micșorându-și riscul la maximum,
cumpără obligațiuni cu un venit fix exprimat procentual și denumit cupon.

Bursele de pe cele două continente americane au avut în primul semestru din


2013 cea mai bună evoluție din punct de vedere al valorii de piață a companiilor
listate (+7,4%)1. De cealăltă parte, Asia a pierdut 1,2% din cauza evoluției valutelor
locale, în vreme ce Europa, Africa și Orientul Mijlociu și-au menținut capitalizările
constante (+0,6%).


1 potrivit unor statistici ale Federației Mondiale a Burselor, 2013.

3
“Bursa de valori de la New York”

Cele mai mari burse din lume la sfârșitul primelor șase luni din 2013:

1. NYSE Euronext (SUA)


Capitalizare: 15.633 (+20%)
NYSE este cea mai mare bursă din lume atât în funcție de valoarea de piață a companiilor
listate cât și în funcție de valoarea acțiunilor tranzacționate zilnic.
În luna iunie 2013 investitorii au tranzacționat zilnic acțiuni și alte instrumente financiare în
valoare de 41 miliarde dolari pe NYSE. În Romania volumele zilnice rareori au depășit 6 milioane de
euro, în vreme ce în Polonia lichiditatea medie variază între 170 și 200 mil. euro/zi. Peste 8.000 de
acțiuni și instrumente financiare se tranzacționează pe NYSE Euronext.
2. Nasdaq OMX
Capitalizare: 5.254 miliarde dolari (+17,4%)
Nasdaq este deținută de către Nasdaq OMX Group, companie care administrează 24 de piețe,
3 case de compensare și 5 depozitări. Peste 3.400 de companii sunt listate în această piață.
3. Japan Exchange Group – Tokyo
Capitalizare: 4.026 miliarde dolari (+18,9%)
Bursa din Tokyo este cea mai mare piață din Asia.
4. London Stock Exchange Group
Capitalizare: 3.626 miliarde dolari (+8,8%)
London Stock Exchange (LSE) este grupul care operează piețele de capital din Londra și
Italia.
5. NYSE Euronext (Europa)
Capitalizare: 2.908 miliarde dolari (+18,2%)
NYSE Euronext este în prezent al doilea cel mai mare operator de burse din Europa.
Compania administrează piețele de capital din Amsterdam, Paris, Bruxelles și Lisabona.
6. Hong Kong Exchange
Capitalizare: 2.670 miliarde dolari (+12,4%)
Bursa din Hong Kong este a doua piață operată independent din China. Peste 1.470 de
companii sunt listate pe această bursă, printre cele mai mari aflându-se PetroChina și China Mobile.
7. Shanghai Stock Exchange
Capitalizare: 2.277 miliarde dolari (-5,5%)
Bursa din Shanghai a coborât cu două locuri în topul mondial de-a lungul ultimilor doi ani.
Shanghai Stock Exchange (SSE) este una dintre cele două piețe care operează independent în China.
8. TMX Group
Capitalizare: 1.897 miliarde dolari (+2%)
TMX Group este cea mai mare bursă din Canada și a treia cea mai mare din America de Nord.
Bursa din Toronto se remarcă și datorită numeroaselor companii din SUA și Europa listate în această
piață.

4
“Bursa de valori de la New York”

9. Deutsche Borse
Capitalizare: 1.517 miliarde dolari (+25,2%)
Deutsche Borse este piata principală din Germania. Peste 760 de companii sunt listate pe
platforma nemților, valoarea acestora depășind în premieră la mijlocul anului 1,5 trilioane de dolari.
10. SIX Swiss Exchange (Elveția)
Capitalizare: 1.337 miliarde dolari (+24% vs S1 2012)
SIX Swiss Exchange este cea mai mare bursă din Elveția și cea mai mare bursă independentă
din Europa.

Doar 16 din cele mai importante 76 piețe de acțiuni din lume au scăzut în
2013, Bursa de Valori București (evoluție 2013: +26,1%) plasându-se în prima treime
a clasamentului mondial și pe locul 6 în Europa, după ce a urcat cu 26% în ultimele
12 luni, fiind pe locul 15 în clasamentul mondial. Perdantele sunt piețele din Rusia (-
5,5%), China (-6,7%) și Brazilia (-15,5%).

New York Stock Exchange (NYSE)

Bursa de Valori din New York (New York Stock Exchange), cea mai mare
bursă de valori din lume, și-a început activitatea încă din secolul al XVIII-lea, când a
fost inițial destinată pentru a servi la plata datoriilor de război ale guvernului nou-
createlor State Unite ale Americii. Ulterior s-a dezvoltat în așa măsura încât să
îndeplinească rolul primordial pe care o piață bursieră organizată îl are: procurarea
capitalului pentru societățile listate, prin mobilizarea disponibilităților bănești ale
investitorilor individuali și instituționali.
În anul 1790, în Statele Unite se puteau tranzacționa doar două tipuri de titluri:
obligațiuni de război emise pentru a acoperi o datorie de război de 80 de milioane de
dolari și acțiunile primei Bănci Centrale Americane, Bank of United States.
Brokerii și dealerii vindeau și cumpărau aceste titluri în birouri, cafenele, piețe
în jurul Wall Street. În lipsa unui loc bine stabilit și a unui program de tranzacționare,
vânzătorii și cumpărătorii trebuiau să se caute unii pe alții prin tot orașul, ceea ce
făcea ca această piață să nu aibă o prea mare lichiditate.
Abia în 17 mai 1792 toate aceste probleme au fost rezolvate, brokerii new-
yorkezi semnând un document prin care conveneau să tranzacționeze titlurile doar
între ei. În acest fel, cea mai mare bursă de valori din lume și-a început existența
datorită unui simplu document intitulat The Buttonwood Agreement, al cărui nume a

5
“Bursa de valori de la New York”

fost inspirat după locul de întâlnire al brokerilor, sub un copac la numărul 68 Wall
Street.
De abia un sfert de secol mai târziu, în 1817, brokerii de pe Wall Street au dat
organizației lor un nume: New York Stock and Exchange Board (scurtat în 1836 la
New York Stock Exchange) și au impus reguli stricte de desfășurare a tranzacțiilor
precum și desemnarea unui președinte.
În 1817, la Bursa din New York erau listate treizeci de titluri (acțiuni). În
fiecare zi lucrătoare președintele ședinței striga numele celor treizeci de acțiuni, una
câte una (sistemul "call"). La fiecare nume, brokerii făceau oferte de cumpărare și de
vânzare pentru titlul respectiv, în cadrul unei licitații deschise. Atunci ca și acum,
numai brokerii membrii ai bursei puteau vinde și cumpăra titluri în ringul de
tranzacționare. În 1817, dreptul de a deveni membru al bursei costa 25 de dolari, în
timp ce în prezent un loc ("seat") în ringul de tranzacționare costă aproximativ 1
milion de dolari, pentru a deveni membru al bursei fiind necesară și respectarea unor
condiții financiare și profesionale foarte stricte.
Membrii bursei N.Y.S.E. sunt numai persoane fizice. Firmele pot fi membri
afiliaţi, numai dacă colaboratorul lor este membru al bursei.
Expansiunea spre vest a tinerei națiuni americane, condițiile economice
favorabile precum și inventarea telefonului (prin intermediul căruia tranzacțiile au
devenit accesibile investitorilor din toate colțurile Statelor Unite) au făcut necesare, în
1872, extinderea duratei sesiunilor și renunțarea la sistemul "call" în favoarea
tranzacționării continue a tuturor titlurilor listate, păstrând însă licitația.
În prezent, alături de New York Stock Exchange în Statele Unite funcționează
alte șase burse de valori (American, Boston, Cincinnati, Chicago, Pacific și
Philadelphia Stock Exchange), precum și piața extrabursieră Nasdaq (OTC-Over The
Counter Market) unde sunt tranzacționate acțiunile companiilor care nu îndeplinesc
condițiile de listare impuse de burse.
Din 1978, cele opt piețe au fost legate printr-o rețea electronică de comunicații
numită Intermarket Trading System (ITS), care permite tranzacționarea prin
intermediul calculatorului pe oricare din piețele menționate.
New York Stock Exchange este o piață de licitație, tranzacționarea titlurilor
listate având loc prin intâlnirea în ringul bursei a ordinelor deschise de vânzare și
cumpărare ale membrilor NYSE, care acționează în numele investitorilor lor
individuali sau instituționali. Fiecare acțiune listată la bursa din New York este

6
“Bursa de valori de la New York”

alocată unui broker specializat, care tranzacționează numai o anumită categorie de


titluri într-un loc bine definit. Toate vânzările și cumpărările respectivelor acțiuni au
loc în acest loc fix, numit post de tranzacționare (trading post). Vânzătorii și
cumpărătorii, reprezentați de brokerii din ring, se întâlnesc în acest loc pentru a obține
cel mai bun preț pentru un anumit titlu. La începutul fiecărei zi de tranzacționare, pe
baza mecanismului cerere-ofertă, brokerii specialiști fixează prețul de piață pentru
fiecare din acțiunile lor. De asemenea, ei execută ordinele brokerilor din ring și
mențin o piață ordonată a titlurilor, cu minime fluctuații pe parcursul ședinței de
tranzacționare.
Indiscutabil, bursa de la New York este cea mai mare din lume, fapt confirmat
și de impresionantele date statistice:
! la NYSE sunt listate mai mult de 200 de miliarde de acțiuni ale peste
3.000 de societăți emitente;
! capitalizarea bursieră totală este mai mare de 9.400 miliarde dolari,
altfel spus egală cu 110% din produsul național brut al Statelor Unite;
! la NYSE sunt listate 300 de de companii internaționale;
! în fiecare zi se tranzacționează în medie 500 de milioane de acțiuni.

The New York Stock Exchange – Bursa (de valori) New York, foarte adesea
desemnată de acronimul NYSE sau denumită afectiv the "Big Board", este o bursă de
valori localizată în New York City. Fondată în 1795, dar activă în actuala formulă
începând cu 1817, NYSE este întâia bursă de valori a lumii judecând în termeni de
capitalizare de piață2 în dolari americani. Considerând cele 2.764 companii acoperite
(listed securities), NYSE este pe locul unu din toate bursele lumii. Volumul său de
acțiuni a fost depășit doar de o altă bursă din New York City, NASDAQ, în timpul
anilor 1990.
NYSE este operată de compania NYSE Euronext, care la rândul său a fost
formată prin fuziunea bursei total electronizate Archipelago Holdings și Euronext.
Locul propriu-zis al tranzacționărilor (în engleză, in trading floor) se găsește la adresa
11 Wall Street, fiind alcătuită din patru încăperi utilizate pentru ușurarea tranzacțiilor.
O a cincea încăpere de tranzacționare, care se găsește la adresa 30 Broad Street, a fost


2
Capitalizarea de piață a unei companii reprezintă valoarea absolută a unei companii, egală cu
valoarea unei acțiuni a acelei companii înmulțită cu numărul de acțiuni.

7
“Bursa de valori de la New York”

închisă în februarie 2007. Clădirea principală, de la 18 Broad Street dintre intersecțiile


lui Wall Street și Exchange Place, a fost desemnată clădire istorică (în engleza
americană, National Historic Landmark) în 1978.
După fuzionarea grupului NYSE cu Euronext, din care a rezultat cel mai mare
grup bursier din lume, NYSE Euronext, multe din operațiile sale (și în special cele
legate de Internet) vor fi combinate cu cele ale New York Stock Exchange și NYSE
Arca.

Modul de tranzacționare

Procesul de licitație a fost automatizat în 1995, prin utilizarea calculatoarelor


fără fir (HHC). Sistemul a permis comercianților să primească și să execute ordinele
în format electronic prin transmisie wireless. La data de 25 septembrie 1995, NYSE
membru Einersen Michael, care a proiectat și dezvoltat acest sistem, executând 1000
de acțiuni la IBM prin acest HHC se încheie un proces de 203 ani a tranzacțiilor pe
hârtie și a inaugurat o epocă de tranzacționare automatizată. De la 24 ianuarie 2007,
toate stocurile NYSE pot fi comercializate electronic (cu excepția unor stocuri mici de
foarte mare preț). Clienții pot trimite acum comenzi pentru executare imediată
electronic, sau ordine în piață. În primele trei luni ale anului 2007, 82 % din volumul
total, a fost efectuat pe cale electronică.

Particularitățile Bursei de Valori New York Stock Exchange

Din punct de vedere juridic, New York Stock Exchange e o bursă de valori
oficială, este piaţa la care se negociază valorile mobiliare admise la cotare.
Operaţiunile se desfăşoară într-un spaţiu special amenajat conform unui regulament
de funcţionare. Tranzacţiile sunt centralizate şi accesibile informării continue a
clienţilor. Operaţiunile se desfăşoară cu exclusivitate în cadrul unui mecanism,
folosindu-se un personal specializat în negocierea tranzacţiilor şi un personal tehnic
care se ocupă de pregătirea negocierilor, evidenţa contractelor şi urmărirea realizării
lor. Accesul în bursă este restrictiv.
Din punct de vedere al accesului la calitatea de membru al bursei este o bursă
închisă, deoarece presupune un număr fix de membri, locul deţinut de fiecare dintre
aceştia putînd fi vîndut, închiriat sau cedat prin moştenire. Membrul bursei are dreptul

8
“Bursa de valori de la New York”

de a tranzacţiona acţiuni, obligaţiuni şi de a vota la întrunirile bursei. Pentru a-şi


păstra „locul” în asociaţia bursei, fiecare membru trebuie să plătească o cotizaţie
diferenţiată, în funcţie de categoria în care se află.
Din punct de vedere a sferei și importanței tranzacțiilor, NYSE se numără în
rîndul burselor de importanță internațională, clasîndu-se pe primul loc. Pot fi
tranzacţionate numai hârtiile de valoare ce au fost admise la listing. La NYSE nu
există noţiune de hârtii de valoare de clasa a doua sau a treia. La NYSE există cerinţe
unice pentru toate hârtiile de valoare. Regulile bursei NYSE sunt cele mai dure
comparativ cu celelalte burse americane şi din lume.

Pentru a fi admisă la listing, compania trebuie să corespundă următoarelor


cerinţe:
a. Profitul brut din ultimul an să constituie – 2,5 mln. $;
b. Profitul net din ultimii doi ani – 2 mln. $;
c. Valoarea netă a activelor materiale – 18 mln. $;
d. Valoarea acţiunilor deţinute de public – 1,1 mln. $;
e. Valoarea de piaţă a acţiunilor – 18 mln. $;
f. Numărul minim de acţionari ce deţin nu mai puţin de 100 acţiuni să
constituie nu mai puţin de 2.000 persoane;
g. Volumul mediu lunar de tranzacţionare cu acţiunile acestui emitent trebuie
să constituie nu mai puţin de 100.000 $, în ultimele 6 luni.

Scopul acestor condiţii este de a permite intrarea pe această piaţă doar a


întreprinderilor mari, care pun în circulaţie multe acţiuni, astfel ca piaţa să fie
întotdeauna „lichidă”.

NYSE îşi dispută primul loc în lume cu marea sa rivală, Bursa din Tokyo
(TSE) lăsând mult în urmă bursele germane, cea din Londra şi cea de la Paris.
Celebra Bursă de pe Wall Street – New York Stock Exchange sau NYSE – este
nu numai nucleul financiar din lume, ci şi un simbol al bursei de valori contemporane;
de altfel, ea este denumită şi The Big Board (Marea bursă) sau The Exchange (Bursa).
După două secole de existenţă, NYSE apare ca una din instituţiile bursiere cele mai
complexe şi mai riguros organizate, unde sunt reprezentate principalele categorii de
agenţi de bursă, se regăsesc caracteristici ale unor sisteme de tranzacţii diferite, se

9
“Bursa de valori de la New York”

îmbină tehnici tradiţionale cu sisteme computerizate de negociere, contractare şi


executare a tranzacţiilor.
În esenţă, NYSE este o piaţă de acţiune, datorită faptului că negocierile au loc
în mod deschis, prin strigări (engl., open outcry), între agenţii de bursă (în mod
obligatoriu, membri ai NYSE), iar preţul se stabileşte prin confruntarea directă a
ordinelor de vânzare şi cumpărare.
Totuşi, spre deosebire de Bursa de la Tokyo, care este o piaţă intermediară
pură (firmele lucrează exclusiv în contul terţilor), mecanismul tranzacţional de bursă
de pe Wall Street implică atât prezenţa brokerilor, cât şi participarea comercianţilor de
titluri.
Originea NYSE se află în anul 1792, atunci când 24 curtieri s-au reunit pe
Wall Street pentru a stabili între ei o piaţă pe care ei schimbau îndeosebi bonuri
federale de tezaur. În 1815, 24 de valori se puteau negocia şi piaţa a căpătat amploare
odată cu dezvoltarea căilor ferate şi a telegrafului. Statutul actual a fost adoptat în
1863 şi piaţa s-a modernizat rapid, cu mai multe zeci de ani avans faţă de pieţele
europene. După crahul din 1929, piaţa şi autorităţile şi-au consolidat controlul, au
îmbunătăţit reglementarea (anii 1930) şi informatizarea (anii 1950 ⁄ 1970). Anul 1975
a marcat o etapă importantă în sensul că el este momentul începerii dereglementării
(pusă în aplicare de „May day”: liberalizarea curtajului şi posibilitatea pentru brokeri
de a-şi deschide capitaluri la instituţii), care va fi urmată de marile pieţe bursiere
europene în anii 1980.
NYSE se prezintă ca un sistem perfect operaţional, suplu şi riguros, care
satisface ansamblul actorilor pieţei.

Organizarea

NYSE este o organizaţie fără scop lucrativ condusă de un Consiliu de


Administraţie (Board of Directors) compus din 24 membri, prezidată de un
Chairman, membru al bursei ales pentru un an, care este completat de un Executive
Vice Chairman. Preşedintele, care nu poate să fie membru al bursei, este numit de
Consiliul de administraţie şi deţine puteri foarte extinse. Consiliul de administraţie
este compus, la egalitate, din reprezentanţi ai sectorului public şi din membri ai bursei
sau afiliate acesteia.
Consiliul fixează politica bursei, stabileşte regulile de funcţionare, adoptă

10
“Bursa de valori de la New York”

bugetul, deţine putere disciplinară asupra membrilor (amenzi, suspendări, excluderi),


admite noi membri, decide admiterea sau radierea valorilor ca şi repartiţia acestora pe
grupe de cotaţii. Preşedintele numeşte anumiţi funcţionari ai bursei, pregăteşte
bugetul şi reprezintă NYSE pe lângă terţi şi, în special, în faţa puterii publice.

Membrii NYSE

La NYSE pot opera numai membrii (membres). La sfârşitul anului 1993,


NYSE avea 1.424 de membri de toate categoriile (persoane fizice, societăţi, asociaţii
sau conducători de firme), din care 1.366 deţineau propriul lor sediu (seat). Sediile, al
căror număr a rămas neschimbat din 1953, au fost, în general, cumpărate de cele 506
members firms şi se află în posesia unor persoane fizice.
Dobândirea calităţii de membru NYSE presupune promovarea unui examen
menit să verifice competenţa profesională şi cunoştinţele deontologice, năşia altor
membri şi cumpărarea sediului la un preţ care variază considerabil în funcţie de
epocă. Femeile n-au fost admise la NYSE decât din 1967.
Membrii pot participa la tranzacţii în două feluri:
1) fie mulţumindu-se să execute ordinele clienţilor lor: ei acţionează atunci ca
şi curtieri (broker);
2) fie intervenind pe piaţă pe cont propriu, devenind contra-parte: ei se
comportă atunci ca dealeri, ale căror beneficii sau pierderi rezultă din diferenţa dintre
preţul de cumpărare şi de vânzare al titlurilor.
În practică, membrii NYSE sunt specializaţi în diferite tipuri de intermediere,
ceea ce a generat profesiuni distincte:
" brokerii pe comision (commission brokers) sunt simpli intermediari
folosiţi de una dintre cele 500 de societăţi de bursă (securities house) însărcinaţi să
transmită şi să execute ordinele clienţilor mijlocind cheltuielile de curtaj. Ei reprezintă
categoria cea mai numeroasă, cam jumătate dintre membri;
" specialistul (specialist) este profesiunea cea mai caracteristică pentru
NYSE. Cei aproximativ 450 de specialişti nu intervin decât pentru anumite valori,
asigurând dubla funcţie de dealer şi de broker. Făcând oficiul de curtier, ei pun în
legătură două ordine de brokeri între ele, înscriindu-le într-un carnet special (book) pe
care îl transmit operatorului NYSE care stabileşte cotaţiile. Specialiştii intervin, de
asemenea, pe cont propriu efectuând operaţiuni de piaţă „market-making”. Ei au

11
“Bursa de valori de la New York”

obligaţia de a asigura o piaţă sinceră şi regulată, fără să fie obligaţi să intervină


sistematic. Contribuţia lor este importantă pentru lichiditatea pieţei;
" brokerul independent (independent broker), numit şi two-dollar
broker, execută ordinele altor curtieri care nu pot sau nu doresc să fie prezenţi la locul
de negociere al unei valori din raţiuni de mijloace slabe, supraîncărcare sau, pentru
cele mai mari firme de curtaj, pentru discreţie. Aceştia sunt în număr de aproximativ
500 şi pot la fel de bine să opereze pe contul terţilor, ca şi pe cont propriu;
" dealerii înregistraţi (registered dealers), numiţi şi locals sau
competitive traders, sunt persoane fizice care nu operează decât pe cont propriu.
Intervenind în număr restrâns, funcţia lor de pur speculatori permite să sporească
lichiditatea pieţei. Aceasta este, de asemenea, asigurată, de departe, de puternicele
variaţii ale pieţei determinate de registered competitive market makers (RCMM). Ei
nu au o existenţă ca atare, dar NYSE poate fi determinată să ceară unei mari firme să
joace rolul de registered dealer pentru a asigura lichiditatea pieţei;
" brokerul pe discont (discount broker) este un broker a cărui
caracteristică este să ofere, datorită serviciilor reduse la minimum (nu consiliere
financiară, nu analiză financiară), taxe de commision atractive. Un astfel de avantaj se
poate dovedi determinant de vreme ce se ştie că taxa de curtaj la NYSE este de
ordinul a 5%, cu 3/5 mai mare decât în Franţa.

De ce piaţa de licitaţie face unică NYSE?

În fiecare zi pe platoul de comercializare are loc o licitaţie. Profesioniştii


pieţei, sprijiniţi de tehnologii avansate, îi reprezintă ordinele acţionarului. Preţurile
bursiere sunt determinate în conformitate cu legea cererii şi ofertei. A cumpăra şi a
vinde ordine pentru o bursă dată se confruntă într-un singur loc, garantând că fiecare
ordin este expus, pe cât posibil, la cea mai largă informare a potenţialilor cumpărători
şi vânzători, indiferent cât de mari sau mici ar fi.

Profit și pierderi

La cinci ani după criza financiară, investitorii din SUA și-au întors din nou
atenția către acțiuni. Bursa de la New York a înregistrat în 2013 performanțe record în

12
“Bursa de valori de la New York”

raport cu titlurile de stat, în timp ce valoarea companiilor din componenta indicelui


S&P 5003 a crescut cu 3.700 miliarde de dolari.
Indicele Standard & Poor's 500 al bursei de la New York a urcat cu 29% în
2013, performanță cu 32 puncte procentuale, superioară titlurilor de stat, cea mai largă
diferență din 19784. Deși Rezerva Federală a SUA a anunțat reducerea programului de
stimulare a economiei prin achiziții de obligațiuni, companiile din componenta
indicelui S&P 500 valorează cu 3.700 miliarde de dolari mai mult decât în urmă cu 12
luni, cea mai mare creștere înregistrată vreodată.
În procente, creșteri mai puternice au fost înregistrate în 1997, cu aproximativ
31%, și în 1995, cu 34%, însă valoarea creată în acei ani a fost de aproximativ 1.900
miliarde de dolari, respectiv 1.240 miliarde de dolari. Datorită promisiunilor
Rezervei Federale de a menține dobânzile aproape de zero și încrederii investitorilor
că plasamentele în acțiuni au devenit din nou sigure, performanțele anuale ale bursei
de la New York sunt pe cale de a se stabiliza aproape de mediile istorice.
Criza din urmă cu 5 ani a redus cu aproximativ 11.000 miliarde de dolari
valoarea de piață a companiilor listate în SUA, portofoliile revenind în 2009 la valori
întâlnite la finalul deceniului anterior.
Obligațiunile SUA au pierdut 3,4% din valoare în 2013, prima scădere din
2009, deși cererea pentru titluri de stat este aproape de maxime istorice. Emisiunile de
obligațiuni derulate în acest an de guvernul SUA au fost suprasubscrise de 2,87 ori,
cererea ridicându-se astfel la 5.750 miliarde de dolari. Rata de suprasubscriere a
stabilit niveluri istorice în ultimii trei ani consecutivi, atingând un maxim de 3,15 ori
în 2012.
Înainte de lansarea programului de relaxare cantitativă al Rezervei Federale, în
2008, raportul de suprasubscriere nu a depășit niciodată o medie de 2,65 ori în cursul
unui an.
Unii analiști anticipează că anul viitor va aduce mai multă volatilitate pentru
acțiunile americane, pe masură ce banca centrală va reduce, în etape, programul de
achiziții de obligațiuni. Majoritatea economiștilor consideră că Fed va încheia la


3
S&P 500 este un indice bursier care conține 500 de companii publice mari, majoritatea americane.
Indicele este realizat de compania Standard & Poor's.
4
potrivit datelor Bank of America Merrill Lynch si Bloomberg

13
“Bursa de valori de la New York”

finele anului 2014 injecțiile de lichiditate, care se cifrau în 2013 la 85 miliarde de


dolari pe lună și vor fi reduse la 75 miliarde de dolari.
Profiturile companiilor din componenta indicelui S&P 500 vor crește în 2014
cu 9,7 %, rata aproape dublă față de cea din 2013. Totodată, veniturile vor urca cu 3,8
%, față de + 2,2 % în 2013. Produsul Intern Brut al SUA va crește cu 2,6 % în 2014,
după un avans de 1,7 % în 2013, potrivit estimărilor analiștilor.
Şomajul a scăzut în noiembrie 2013 la 7 %, cel mai redus nivel din ultimii
patru ani.

Cele mai mari companii din lume listate la bursă

Cele mai mari companii listate din lume au plătit pentru prima dată
acționarilor dividende totalizând peste 1.000 de miliarde de dolari5.
Dividendele pentru anul 2013 s-au situat la 1.027 miliarde de dolari, în
creștere cu 43 % față de 20096.
Totalul dividendelor plătite de companiile de pe piețele emergente s-a dublat
între 2009 și 2011, însă ritmul de creștere a încetinit în anii următori, iar în prezent
este foarte redus, ca urmare a stabilizării prețurilor la materii prime și deprecierii
monedelor.
Dividendele acordate de companiile din Europa, excluzând Marea Britanie, s-
au situat la 200 de miliarde de dolari anul trecut, cu 8 % peste cele din 2009.
Creșterea a făcut din Europa de departe a doua cea mai importantă regiune din
lume în privința profiturilor, după America de Nord. Procentajul de 11 % al
companiilor din Marea Britanie este disproporționat în comparație cu economia țării.
Marile companii americane au crescut plățile către acționari cu 49 % pe
parcursul a cinci ani, regiunea America de Nord fiind cea mai importantă sursa de
dividende, cu 302 miliarde de dolari anul trecut.
Dividendele oferă o imagine clară a trendurilor și evenimentelor economice
importante pe parcursul celor cinci ani vizați de studiu. Pot fi observate ascensiunea
piețelor emergente și încetinirea acestora, formarea bulei speculative a materiilor
prime și reducerea acesteia, criza din zona euro și ieșirea din recesiune a SUA.


5
potrivit unui studiu al firmei de cercetare Henderson Global Investors, citat de CNBC.
6
Potrivit Mediafax.

14
“Bursa de valori de la New York”

Băncile și companiile din IT s-au numărat printre cei mai importanți


contribuitori la totalul de peste 1.000 de miliarde de dolari al dividendelor. Băncile au
plătit acționarilor mai mult decât companiile din oricare alt sector, odată cu
recuperarea din criza financiară, în timp ce giganții IT, precum Apple au înregistrat
cea mai rapidă creștere.
Topul companiilor după dividende este condus de Shell, urmată de Exxon
Mobil, Apple, Time Warner Cable, HSBC și Banco Santander.

15
“Bursa de valori de la New York”

Surse:

" http://www.kmarket.ro/documentare/arhiva/nyse.html
" https://nyse.nyx.com
" http://www.wall-street.ro/slideshow/Piete-de-capital
" http://data.worldbank.org/country/united-states

16

S-ar putea să vă placă și