Referat

La
M.C.Ş.
ANAMNEZA

EFECTUAT: ROTARU EDUARD GRUPA 2A

 Anamneza
Anmneza este o etapă premergătoare examenului clinic, importantă pentru că
poate identifica o serie de simptome frecvente în bolile reumatice. Interogarea amănunţită
a pacientului poate contribui substanţial la influenţarea opţiunii terapeutice.

Observatia este cea mai veche metoda de cunoastere.

Cercetarea stiintifica se desfasoara incepand cu contactarea directa a realitatii. Necesitatea

actului cunoasterii este urmarea formularii unei probleme pusa in legatura cu un anumit sistem si cu
fenomenele.

De la atitudinea de observare pasiva , se trece la activizare,constientizare,rationalizare si

organizarea observatiei si astfel observatia devine o metoda stiintifica de investigare. Rolul si
importanta ei se intensifica odata cu utiliizarea experimentului.

Observatia este la randul ei o metoda de constatare, dar in acelasi timp si de explorare atenta a
celor observate prin mobilizarea cunostintelor anterioare, deci este o perceptie activa
dirijata,planificata si selectiva, intreprinsa cu un anumit scop.

In urma observatiei apar ipotezele, apar probleme noi la care pe baza experientei si cunostintelor
avem anumite puncte de sprijin, ca urmare a observatiei se pot face clasificari, descrieri.

Observatia ca perceptie activa,pretinde din partea cercetatorului o pregatire corespunzatoare

care sa-i permita sa extraga din multitudinea de factori si fenomene, doar esentialul.

Conculziile pe care le desemneaza trebuie sa aiba un inalt grad de obiectivitate.

Tipuri de observatii

1.Obsevatia spontana:

Este intamplatoare, ocazionala, o observatie pasiva. Cand este facuta de specialist, poate conduce
la evidentierea unor aspecte noi si interesante. Exemplu din kinetoterapie ar fi, identificarea unui
traumatism pe care la avut în trecut fară ca să-şi da seama că aceasta este cauza traumatismului din
prezent.

2.Observatia organizata:

Are caracter intentionat, activ, provocat si sistematic. Acest tip de observatie porneste de la o
anumita idee anticipativa a rezultatelor si a efectelor lor. În kinetoterapie aceasta observaţie se
regaseşte în mişcarile test executate de pacient.

3.Observatia naturala:

Se mai numeste si directa, este facuta in conditii obisnuite, naturale, fara intentia cercetatorului. În
kinetoterapie ea se regaseşte în momentul când pacientul execută anumite mişcări fără ca el să
banuiască că le-ar putea face.

4.Observatia experimentala:
Sau provocata- cercetatorul intervine direct prin administrarea unor variabile-stimuli, verificand
reactiile si conduita celor observate. Aceasta este regăsită sub formă de răspuns motor la un anumit
stimul extern.

5.Observatia transversala si longitudinala:Se numeste transversala cand se face simultan pe mai

multe situatii (mai multe clase de elevi pe varste diferite, de exemplu) in timp in observatia de tip
longitudinal se urmaresc evolutiv acesti subiecti. În recuperare se regaseşte doar la studiu
comparativ între recuperarea unui bolnav, cu alt bolnav trat prin exerciţii diferite.

6.Observatia mai poate fi:

Pedagogica, psihologica, sociologica, statistica.

Ce observam?

-procesul instructiv-educativ

-competitii

-activitati de recreere

-individul/ grupul /inter-relatiile indivizilor din grup.

-în recuperarea observăm starea de potenţă fncţională a pacientului în momentul respectiv.

Inregistrarea observatiilor

Pentru justa orientare a observatiei, in legatura cu o anumita tema este necesara o schema sau un
protocol de observatie, se stabileste o anumita tehnica de notare, eventual si o terminologie
minima.

Datele se noteaza in timpul sau imediat dupa observare, deoarece trecerea timpului si alti factori
pot denatura datele. În kinetoterapie pe lângă anamnează se face şi fişa de evaluare a subiectului,
deasemenea înregistrându-se toate datele.

3 puncte de reper in metoda observatiei:

-atentie la comportamente si atitudini, la notare si descriere exact asa cum se prezinta

-sesizarea contextului situational al comportamentului observat pentru a putea identifica

configuratia existentiala in care capata sens fiecare conduita, chiar intelegerea contextului
situational asa cum este el trait de subiect.

-dispunere de un fel de simpatie intelectuala- empatia prin intermediul careia suntem capabili sa
intelegem existenta, trairile altora .

Principalele probleme pe care le ridica observatia in fata cercetatorului sunt:

- ce observam?-continutul observatiei?

- Care sunt formele observatiei?

- De ce depinde calitatea observatiei?
 - Care sunt conditiile unei bune observatii ?
- Cum pot fi combatute unele obstacole ce apar in calea observatiei ?
- Care sunt avantajele si limitele observatiei ?
Formele observatiei, criterii :

Orientarea actului observational :

-autoobservatia : (« experienta imaginii de sine », cunoasterea de sine, confruntarea cu sine

insusi

-observatia propriu-zisa : este orientata catre observarea manifestarilor comportamentale ale

altor persoane

.Prezenta sau absenta intentiei de a observa :

- ocazionala (intamplatoare, nu tine seama de nici o regula)

-sistematica (presupune un proiect care ii fixeaza campul de observat)

Prezenta/ absenta observatorului:

-directa: se bazeaza pe prezenta observatorului si pe constientizarea acesteia de catre subiectii

observati

-indirecta: observatorul este amplasat in spatele unor geamuri cu vedere unilaterala sau
televiziune cu circuit inchis

-cu observator uitat, ignorat- observatorul este prezent insa fiind atat de cunoscut membrilor
grupului este pur si simplu ignorat

-cu observator ascuns: - foarte asemanator celei indirecte, doar ca nebeneficiind de tehnici
sepecializate, se acunde in spatele unor draperii, paravane etc

Implicarea sau nonimplicarea observatorului in activitate:

-pasiva: fara implicare in activitate

-participativa: observatorul devine membru al grupului si participa nemijlocit la activitatea lui

.Durata observarii:

-continua: efectuata pe o perioada mai mare de timp

-discontinua: pe unitati de timp mai mici si la intervale diferite

Obiective urmarite: a) integrala-urmareste surprinderea tuturor elementelor

b)selectiva- se concentreaza asupra unei singure conduite.

Conditiile unei bune observatii

stabilirea clara a scopului/ obiectivului urmarit

- -selectarea formelor potrivite care vor fi utilizate, aconditilor, a mijloacelor necesare
- elaborarea unui plan riguros de observatie
- consemnarea imediata a celor observate
- efectuarea unui numar optim de observatii
- desfasurarea observatiei in conditii cat mai variate
- discretia observatiei
- folosirea grilelor de observaţie

BIBLIOGRAFIE:
Mihai Epuran Mariana Marolicaru univ. Babes –Bolayai Cluj-Napoca facultatea de
ed.fiz.sport editura Risoprint Cluj-Napoca 2003
Marian Niculescu A.N.E.F.S. –Bucureşti editura Bucuresti 2001