PROIECTAREA CLĂDIRILOR SI EDIFICIILOR PUBLICE.

1.Generalități (noţiune, funcţiune, amplasamentul, rolul compozițional, regimul funcţionării, legătura cu

elementele structurale ale urbei etc.)

Cladirile publice sunt elementele structurale principale ale ansamblurilor centrului orasului si centrele
sectoarelor orasanesti.
Arhitectura cladirilor si edifiiciilor publice este metita de a satisface diverse aspect ale activitatii vitael ale
omului,astfel reflectind in forma artistic procesele sociale ale dezvoltarii societatii.
Clasificarea dupa frecventa exploatarii:
1.Interprinderi si edifiicii cu exploatare episodica-sunt amplasate dea lungul orasului de ex:magazinele de
mobile,circurile,teatrele,,muzeele.
2. Interprinderi si edifiicii cu exploatare periodica
3. Interprinderi si edifiicii cu exploatare zilnica deservesc populatia cartierelor,deseori
amplasate in cadrul complexelor rezidentiale de ex. Gradinitele,scolile,magazine alimentare.
Regimul functionarii edificiilor publice determina legatura reciproca cu diverse elemente structurale ale
orasului.
1.Edifiiciilede invatatmint se afla in strinsa legatura cu ansamblul de locuinta.
2.Edificiile sportive se amplaseaza in cadrul sistemului de spatii verzi si acvatice ale orasului.
3.Amplasamentul interprinderilor de comert si de alimentare publica este dictat de sistemul transportului
urban.
Legaturile lor planimetrice si fuctionale+magistralele de transport+reteaua stradala si accesele pietonale
formeaza structura planimetrica a orasului.

2.Importanţa urbanistică a edificiilor publice.

1.Accente
2.Repere
3.Dominante.

3..Procedeele de amplasare a edificiilor publice. Schemele de bază

Procedeele de amplasare a edificiilor publice.Schemele de baza.
1.Simetrica-dupa una din axele amenajate

or.Moscova, Piata Sverdlov 2.Amplasarea perimetrala-pe perimetrul unui

spatiu amenajat
or.Sankt Petersburg, Piata Palatului
3.Amplasarea libera subordonata de axa 4.Amplasarea libera construita pe doua axe
compozitionala principal compozitionale reciproc perpendicular

or.Brazilia, Piata a Trei puteri

5.Compozitia asimetrica compusa

or.Taschent

4.Legătura clădirilor publice cu mediul înconjurător.

Aceasta situatie este justa atit petru interconexiunea edificiului architectural cu mediul natural,precum si
pentru legatura cu mediul inconjurator.
Organizarea spatiului architectural interior al edificiului se determina de rationalitatea fuctionala si
constituirea acestuia dupa legitatile atributelor vitruviene.

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA CARACTERISTICILOR TIPOLOGICE ALE

CLĂDIRILOR ŞI EDIFICIILOR PUBLICE.
5..Descrierea criteriilor, cărora trebuie să corespundă clădirile şi edificiile publice.
Cladirile si edificiile publice reprezinta un mediu artificial unde se petrec unul sau mai multe procese
functionale necesare desfasurarii activitatii vitale ale omului,destinat pentru aflarea temporara sau
permanenta in el.
Orice edificiu trebuie sa corespunda:
1.Destinatiei
2.Atitudinii societatii fata de acest process social care se petrece in edificiu.
3.Principii tehnice si estetice de solutionare –dotari cu care trebuie sa fie asigurat un ed.public

6.Factorii care contribuie la formarea particularităţilor tipologice ale edificiilor publice.

Proiectarea cladirilor si edificiilo publice trebuie sa se bazeaza pe urmatorii factori:
1.Sociali
2.Economici
3.Naturali-climaterici
4.Urbanistici
5.Regionali
6.Constructivi

7. Clasificarea şi tipologia clădirilor şi edificiilor publice pe grupuri.

1. instituții de educație:
a) instituții de învățămînt și pregătire a cadrelor:
- instituții de învățămînt preșcolar
- instituții de învățămînt general: școli, licee, gimnazii
- instituții de pregătire profesională: nivel primar, mediu, superior și postuniversitar
b) instituții extrașcolare ( copii și adolescenți)
c) instituții specializate (aeroclub, școala auto)
2. Instituții de ocrotire a sănătății și deservire socială a populației:
a) instituții de ocrotire a sănătății:
- instituții curative cu staționar, maternități, centre medicale, etc.
- policlinici și instituții medical-curative
- farmacii, stații de transfuzie a singelui
- instituții de reabilitare medicală și de corecție, inclusiv copii
b) instituții de deservire socială a populației
- institușii fără staționar
- instituții cu staționar ,de tutelare a copiilor
3. Întreprinderi de prestare a serviciilor:
a) întreprinderi comerciale
b) întreprinderi de alimentație publică
c) întreprinderi de deservire și servicii comunale:
- întreprinderi de servicii publice
- întreprinderi ale unităților comunale destinate pentru deservirea directă a populației
- instituții de ceremonii civile
d)instituții și companii de telecomunicații
e) instituții de transport pentru servicii directe către public:
- gări pentru toate tipurile de transport
- instituții pentru deservirea pasagerilor
- edificii, clădiri și încăperi cu destinație sanitaro- auxiliară
f) instituții veterinare:
- farmacii
- spitale cu staționar/policlinici
4. Instituții culturale, de agrement a populației și religioase:
a) instituții de educație fizica, sport și de recreare
b) instituții culturale și organizații religioase:
- biblioteci , săli de lectură
- muzee și expoziții
- organizații și instituții religioase
c) instituții de spectacol și de agrement și edificii de divertisment:
- edificii de divertisment
- organizații de club, de agrement și facilități de divertisment
- delfinariu, aquaparc, etc.
5. Clădiri de ședere temporară:
a) hoteluri, moteluri etc.
b) stațiuni balneare, case de oaspeți, case de vacanță, facilități turistice, tabere pentru copii și tineret
c) cămine ale instituțiilor de învățămînt și ale internatelor
6. Instituții științifice de cercetare, organizații de proiectare și administrative:
a) edificii ale instituțiilor științifice și cercetare și organizații de proiectare
b) clădiri de arhive și centre informaționale
c) edificii ale instituțiilor administrative:
- ministere, ambasade, consulate
- clădiri de administrație regională, orășenească, județeană lși locală
- clăd. administrației ale clădirilor industriale
d) cl. centrelor de afaceri:
- birouri și oficii
- birouri notariale și consultații juridice
- ateliere de creație și studiouri
7. instituții de creditare și finanțare
a) edificii și complexe ale băncilor
- bănci centrale
- bănci comerciale
- bănci de economii
b) centre d decontare din numerar
c) trezoreria
d) clădirile burselor
8. Clădiri multifuncționale și complexe

8. Descrierea ierarhiei clasificării tipologice pentru clădirile şi edificiile publice.

 Clasificarea dupa destinatie:
- Mici strictu necesar
- Medii nr moderat de incaper
- Mari incaperi mai ample
9. Construcţii utilizate în soluţionarea spaţial-volumetrică a clădirilor şi edificiilor publice.
Constructii cu deschideri mari unde nu se permite amplasarea coloanelor.
10. Principii de organizare funcţională a spaţiului interior
In orice edificiu public exista un sir de incaperi separate sau grupurile lor, ce indeplinesc diferite functii,
care se impart in:
-obstesti – principale
- utilitare – auxiliare
Principiile:
Primul principiu: evidentierea legaturilor reciproce intre incaperile separate cu pastrarea succesiunii
clare.
Al doilea principiu: economia rationala a cheltuielilor pentru constructie si exploatare. Micsorarea
cheltuielilor inutile de timp si forta in sistematizarea proceselor functional tehnologice.
Al treilea principiu: spatiul interior trebuie sa posede particularitati artistice si sa corespunda legitatilor
vitruviene.

11. Principalele metode de constituire a compoziţiei arhitectural-planimetrice ale clădirilor şi edificiilor publice.
Prima metoda: divizare clara a tuturor incaperilor in grupuri functionale similare cu
evidentierea nucleului compozitiei si elementelor legaturilor functionale.
A doua metoda: universalitatea spatiului interior si anume prin crearea unui spatiu interior unic usor
flexibil, cu contur simplu al volumului.

12. Procesele funcţional-tehnologice, care se petrec în edificiile publice.

Pentru fiecare categorie de cladiri publice este characteristic procesul sau functional – tehnologic in baza
caruia sunt atribuite anumite cerinte pentru proiectare.
Procesele functional tehnologice se divizeaza in:
1. Generale
2. Special
Orice edificiu obstesc include in sine:
1. Procese functional-tehnologice principale
2. Procese functional-tehnologice auxiliare

13. Organizarea sistematizării spaţiilor în interiorul edificiilor publice.

Schemele organizarii spatiilor in interiorul edificiului in dependenta de necesitatile vitale se reduc la:
1) Schema compozitionala simetrica
2) Schema compozitionala asimetrica
1) Nucleul compozitional se amplaseaza pe centru iar incaperile auxiliare se grupeaza pe perimetrul acestuia.
2) Centrul este deplasat fata de axe, iar elementele subordonate se grupeaza liber.

14. Schemele principale de grupare a încăperilor în edificiile publice.

Principalele scheme de grupare a spatiilor interioare:
1) Celulara (policlinici, scoli, universitati, colegii)
2) Schema cu coridor (coridorul nu trebuie sa depaseasca 100m)
3) Scheme in amfilada (muzee, expozitii. Suprafata incaperii poate fi mai mare de 100m)
4) Scheme de tip “sala” (constructii sportive, culturale, pieti acoperite)
5) Scheme de tip “pavilion” (tabere de vara, pieti comerciale, statiuni balniare)
6) Scheme mixte, combinate:
a. Sala cu coridor
b. Sala fara coridor
c. Sala cu amfilada
d. Inelara in amfilada
e. Inelara celulara

15. Zonarea funcţională a edificiilor publice.(Ion Munteanu)

In clairile publice incaperile sau grupurile de incaperi indeplinesc anumite functii, care se impart in: publice, principale, utilitare
si secundare. La proiectare se face analiza proceselor functional-tehnologice, divizarea, legatura si consecutivitatea acestora. La
crearea conditiilor pt procesele functional-tehnologice, se iau in consideratie: fluxurile si acumularile de oameni, amplasarea
echipamentului si mobilierului. Sunt 2 metode in proiectarea spatiului interior al edificiilor publice.
I metoda: (traditional) se bazeaza pe separarea clara tuturor incaperilor pe grupe functionale, accentuarea nucleului compozitiei
si elementelor legaturilor functionale. Sistemul organizarii vitale in cladire corespunde cu spatial interior. Legatura poate fi pe
orizontala si pe vertical.
II metoda: corespunde cerintelor arhitecurii moderne, bazata pe universalitatea si multifunctionalitatea folosirii spatiului
interior, prin crearea unui spatiu interior unic, mare si flexibil, cu contur simplu al volumului. Delimitarea spatiului interior prin
constructii mobile.

16. Structura spaţial-planimetrică a edificiului.(Ion M.)

Structura spaţial-planimetrică influenteaza la solutionarea compozitionala a edificiului. Schemele organizarii
spatiilor in interiorul edificiului in dependenta de necesitatile vitale se reduc la:
I caz: cind nucleul compozitiei se amplaseaza pe axa de simetrie, iar incaperile auxiliare se grupezape perimetrul
acestuia, obtinem schema simetrica.
II caz: cind nucleul compozitional se amplaseaza diferit de centru, iar elementele subordonate se grupeaza liber –
schema asimetrica.

17. Utilajul ingineresc în edificiile publice.

La utilajul ingineresc in edificiile publice se atribuie utilajele tehnico-sanitare (sisteme de incalzire, ventilare, conditionare,
alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu gaz), utilajele eletrice, retea de tensiune slaba a telefonului, radio, televiziune,
utilaj pentru desrvirea cladirilor si incaperilor, transportul interior vertical, utilaj specific pt cladirile publice, utilaj pt incaperi
scenice, utilaj frigoriferic si de transport in cladirile comerciale, teatre etc.
Utilajul ingineresc trebuie sa satisfaca siguranta, comoditate in exploatare, avind un prêt convenabil, montare usoara si
industrializarea maxima a constructiei cladirii.
Se impun cerinte estetice inalte la exteriorul, forma si constructia utilajului ingineresc.

18.Clasificarea construcţiilor utilizate pentru clădirile şi edificiile publice.

Elemente portante verticale si orizontale. Acoperisurile.

19.Grupul încăperilor de intrare în clădirile şi edificiile publice.

 Grupurile de intrare (tambur, vestiubl, garderobe)
 Grupurile incaperilor principale (sali cu diversa destinatie, auditori)
 Grupurile incaperilor auxiliare si secundare (blocuri sanitare, wc, baie, dus, lavoare)
 Comunicatii orizontale (coridoare, foaiere, galerii, holuri, etc.)
Comunicatii verticale (scari, ascensoare, escalatoare, etc

20.Grupul încăperilor de intrare în clădirile şi edificiile publice.

Trebuie să asigure un acces confortabil în edificiu pentru toate grupurile populației, inclusiv pentru oameni
instăriți și cu disabilități.
Tambur- instalări de ecluză, cu ajutorul cărora se poate asigura intrarea în clădiri sau edificii publice.
Îndeplinește funcția de termoizolare a spațiului interior (vestibulului). Lățimea minimă trebuie să fie de
1,5m, ca să asigure libera circulație pentru oameni invalizi. Lățimea ușilor- min 1,31m.

Vestibul- încăpere principală de distribuție a fluxurilor la care se alipesc principalele comunicații verticale și
orizontale. Se proiectează , de obicei, la intrarea principală în clădire, dar, în centre mari, complexuri pot fi
cîteva vestibuluri.
Deosebim: - vestibul principal cu garderobă
- De serviciu
- Auxiliar
Suprafața vestibulului se calculează în dependență de capacitatea acestuia, regimul funcțional a clădirii.
Minim 0,20-0,25 m2 la un vizitator, și nu mai puțin de 18 m2.
Garderobele sunt destinate pentru păstrarea hainelor. Se proiectează cu profunzimea nu mai mare de 6m.
Pentru primirea și returnarea hainelor se organizează un barier cu lățimea 0,6-0,7m. În fața barierei- spațiu
liber de 3-4 m pentru vizitatori.

21.Grupul încăperilor pricipale în clădirile şi edificiile publice.

Grupul încăperilor principale:
- încăperi cu caracter de celulă- se proiectează cu iluminare naturală laterală, cu suprafața 50-
100 m2 și h=3,3-3,6 m . rețea de coloane 3x6m, 6x6m

- Încăperi cu suprafața mare- se proiectează cu suprfața cca 200 m2 și h= 3,3-4,2 m cu iluminare

naturală laterală sau combinată. Amplasarea coloanelor cu folosirea rețelei unificate 6x6m
6x9m 9x9m 12x12m

Încăperi-săli (fără coloane)se proiectează cu suprafața 1000 m2 și h= 6-12m cu iluminare naturală sau
artificială. Sunt construcții cu deschidere mare în care nu se permite amplasarea elementelor portante (
coloane și pereți

22.Grupul încăperilor auxiliare în clădirile şi edificiile publice.

Se divizează în 2 subgrupuri: mici cu caracter celular, de la 3-8 m2 cu înălțimea 2,4 – 3,6m (cămare,
încăperi tehnice). Încăperi cu suprafața mare 150-200 m2 și cu înălțimea 6m. (depozitele magazinelor,
încăperi pentru pastrarea operilor de artă în muzee, expoziții etc.)
Grupurile sanitare se proiectează în toate tipurile edificiilor publice în conformitate cu normele de
proiectare. În componența grupurilor sanitare intră wc, lavoare, dușuri, camere de baie, spălătorii, uscătorii
pentru haine etc.). Componența, amplasarea și numărul blocurilor se normează în dependență de tipul și
destinația edificiilor publice.
Se amplasează în proiecție orizontală în momente caracteristice lîngă casa scării, în preajma vestibulului,
lingă coridoare, în colțurile interioare ale clădirii, pe direcțiile acceselor mișcării oamenilor în coridoare. Din
motive estetice blocurile sanitare nu se amplasează lîngă pereții exteriori ai fațadei principale. Nu necesită
iluminare naturală, de aceea se pot amplasa in adîncul clădirii.
Disatanța maximă de la wc pînă la locul cel mai îndepărtat este de max 75 m. Intrarea se efectuează printr-
un spațiu ecluză unde se amplasează lavoarele. Wc se dotează cu vase de closet amplasate într-o cabină cu
dimensiunile de 1,2x 0,8 m. Pentru bărbați se presupun și pisoare. Pentru persoanele cu disabilități
dimensiunile cabinelor sunt de 2,2x2,2m și sunt dotate cu lavoar și balustradă specială.
Dușurile și camerile de baie se proiectează, de obicei, în componența blocurilor sanitare în instituții de
ocrotire a sănătății, sportive, internate, instituții preșcolare. Ele se delimitează de coridor printr-un spațiu
ecluză. Nu se admite amplasarea lor lîngă pereții exteriori.
De regulă, se proiectează cabine de duș deschise de dimensiuni în plan 0,9x0,9 m delimitate pe 3 părți
printr-un perete despărțitor cu înălțimea minimă de 1,8m de la pardosea. Lățimea spațiului între șirurile de
cabine este de minimum 1,5m, iar pînă la perete 1,2m.
Pentru bătrîni și invalizi se proiectează cabine inchise de 1,8x0,9m și 2,1x1,7 m pu persoane cu disabilități și
sunt dotate cu lavoar cadă și balustrade. Intrările in cabine sunt organizate din încăperi separate. Ușile se
deschid in exterior.

23.Comunicaţii orizontale utilizate în clădirile şi edificiile publice.

Coridoare: pentru comunicatie si organziarea legaturii intre incaperi. Latimea minima 1,5 m(intre pereti), latiema
minima coridoare auxiliare -1,25 m la lungimea cca 10m. La coridoare princicape variaza 1,8-2,2m (institutii
medicale, de ivnatamint).

In dependenta de importanta: principale (duc spre noduri de comunciatie verticala), auxiliare (celelalte)
In dependenta de functie: amplasare pe o signrua parte, pe 2 parti, combinata (partial pe o parte, partial pe 2 parti),
cuplate.
In dependenta de geometrie: liniare, curbilinii, c nise, cu deplasare.
In dependenta de iluminare: directe(iluminare de capat, de sus,continua, lungimea nu se normeaza la cele cu
iluminare continua, cu ilumianre laterala, de capat(iluminare pe o parte- e, de capat, ), cu buzunare de lumina(cu
iluminare naturala laterala).
Incaperi-recreatii- spatii largi, destiante pentru odihna, icnaperi cu f-tie de asteptare. La ampalsarea pe o singura parte a
incaperilor latimea tre sa fie de 2,8m, iar la amplasarea pe 2 parti nu mai putin de 3,2 m.
Culuare-in edificii ce dispun de Sali de spectacol se amplaseaza in preajma salilor si sunt: a)spatii de acumulare; b)loc de
recreare in timpul antractelor
Foaier- incapere principal pe linga sal de spectacol destinata pentru asteptare, aici pot fi organizate expozitii si diverse
manifestari culturale.
Recreatii, foaiere si culuare – se proiecteaza nu numai ca coridoare largi, dar sic a incaperi compacte cu raportul laturi 1:1,5
si 1:2.

24.Comunicaţii verticale utilizate în clădirile şi edificiile publice.

Principalul element al comunicatiei verticale este scara
Clasificarea:
1.dupa destinatie
-scari de intrare –se organizeaza in forma de platforma cu trepte ,ridicate un fata intrarii
-scari monumentale- pe linga rolulu functional se urmareste si realizarea unui efect arhitectonic deosebit
-scari principale –servesc p/u exploatarea comuna si destinate p/u miscarea fluxului esential de oameni
-scari de serviciu-se amplaseaza pe linga intrarile de serviciu si sunt destinate p/u persoanele de serviciu
-scari auxeliare- servescp/u organizarea legaturilor secundare intre niveluri si p/u asigurarea proceselor functionale
suplimentare
-scrai antiincendiare-servesc p/u evacuarea oamenilor din edificiu in caz de avarie sau incandiu
-scari industriale- destinate intretinerii sau exploatarii instalatiilor si utilajelor industriale
2.dupa pozitia fata de cladiri:
-scari interioare
-scari exterioare
3.dupa materialul din care se executa:
-scari din lemn
-scari din zidarie
-piatra
-metal
-beton simplu
-beton armat monolit sau prefabricat
4.dupa forma in plan:
-scari cu rampe drepte,cu o singura rampa cu 2 3 4 si mai multe rampe
-scari cu rampe curbe sau in spirala
-scari de geometrie combinata
-scari balansate

Scari cu o singura rampa

-latimaea min a rampei poate fi 0,9:de scara nu se polofesc mai mult de 5 persoane
-latimea min a rampei (scari principale) nu mai mica de 1,2 m
-latimea max nu mai mare de 2,4 m

cu 2 rampe
-liniare(latimea treptei intermediare se admite de 0,7 din latimea rampei)

-paralele

-cu cotitura
-cu 3 rampe

Ramificate
*parallel(fig 1)
*radiante
*perpendicular(fig 2)

Fig.1

Fig.2
-scara cu citeva rampe
*ramificata cu 4 rampe
*perpendicular cu 4 rampe
*cu cotitora
-scari cu rampe in spirale curbilinii si combinte

-scari balansate

Plane inclinate
Plan inclinat –plan fara trepte
-din contul declivittii (de la 1:6 pina la 1:10) ocupa o suprafata de 2-3 ori mai mare decit scarile
-calculul latimii planelor inclinate se determina analogic scarilor
In calitate de comunicatii vertical se folosesc utilaje mecanizate:
-ascensoare cu functionare periodica
-ascensoare cu functiune continua
-escalatoare
-benzi rulante

Ascensor cu functiune periodica-mecanism stationar,in care deplasarea pe vertical a pasagerilor sau

greutatilor se executa in cabina
Dupa destinatie ascensoarele se divizeaza in:
-ascensoare p/u pasageri
-ascensoare p/u bolnavi
-ascensoare p/u marfuri
-ascensoare special
Dupa tipul mecanismului de rulare
-electric( mechanism simplu nu atit de costisitor ,se propun p/u cladiri cu inaltime mare)
-hidraulic (ocupa o suprafata mult mai mica decit cel electric)
-pneumatic (este cel mai simplu din punct de vedere a functionarii ,cabina se ridica din contul presiunii
atmosferice din cilindru)
Amplasarea ascensoarelor
-intr-un sir
-in citeva siruri
-pe perimetru
-tip”insula”
In edificiile publice cu regim de inaltime mare ascensoarele p/u pasageri sint dotate:
-cu capacitate(pina la 12-20 pasageri)
-cu forta portanta (pina la 1000-1600kg)
In dependent de viteza miscarii cabinele se impart in:
-comune (0,71-1,4m/s)
-rapide(2-4m/s)
Put de ascensor –un spatiu de constructii autoportante ,care reprezinta un gol in citeva niveluri si asigura
instalarea elementelor unui ascensor
Organizarea intrarilor in ascensor:
-standarte cu o singura intrare
Atunci cind la diferite etaje intrarile in ascensoare sint amplasate pe diferite parti se folosesc:
-cabine cu 2 intrari
-cabine cu 3 intrari
Ascensor cu functiune continua (paternoster)-prezinta un mechanism cu multe cabine (fiecare cabina
1-2 persoane ),care se misca continuu
Partenosterul cu cabine p/u 2 locuri cu
-viteza miscarii 0,25-0,3m/s
-randamentul circa 500 oameni/ora
-putul de ascensor are goluri la fiecare nivel ,deschise p/u intrarea si iesira pasagerilor
-miscarea cabinelor se executa dupa un circuit inchis
-suspendarea pe diagonal a cabinelor de cabluri asigura trecerea acestora de pe o ramura pe alta in partea
de sus sic ea de jos a putului de ascensor
Escalatoare- benzi transportatoare ce se misca pe un plan inclinat , formind in timpul functionarii
treptele intr-un fluz continuu (mechanism cu suprafata inclinata dotata cu trepte, care se misca continuu)
Escalatoarele se pot amplasa In 3 moduri:
-paralel
-consecutiv
-in cruce
Alta instalatie mecanizata cu functionare continua –banda rulanta-mecanism cu suprafata plana sau
inclinate fara trepte,care se misca continuu
Pot fi de 2 tipuri:
-inclinate(efectuiaza legatura pe vertical)
-plane(efectuiaza legatura pe orizontala )
Avantaje:lipsa treptelor asigura comoditatea in urcare sau deplasare p/u persoanele putin mobile ,mame
cu copii etc.
Dezavantaj: unghiuldeclivitatii poate fi unul mare,spre deosebire de escalator ,cea ce creaza discomfort

FACTORII CARE CONTRIBUIE LA FORMAREA CARACTERISTICILOR TIPOLOGICE ALE

CLĂDIRILOR ŞI EDIFICIILOR PUBLICE.
25.Factorii care influenţează concepţia construcţiilor.
Orice constructive trebuie sa satisfaca o serie de cerinte sentitizate in trei factori esentiali, care
concureaz la conceptia, proiectare I alcatuirea lor.Astfel avem:
 Factorul om-are impune realizarea unor conditii de confort necesare activitatii omului, de exemplu
conditii de : temperature, umiditate, iluminarem zgomot, etc.Acestea depend de tipul activitatii pe care o
desfasoara omul in constructive.
 Factorul activitatea omeneasca-impune alcatuirea functionala a constructiei astfel incit sa satisfaca
cerintele impuse de tipul activitatii.Astfel se concepe diferit o constructive de locuit de o constructie
pentru producerea automobilelor sau de un depou de locomotive.
 Factorul natura – implica toate actiunile care rezulta din interactiunea constructiei – mediu
referitoare la :
Gradul de seismicitate al zonei, intensitatea actiunilor climaterice(vint, zapada, ploaie, chiciura, etc),
calitatea terenului de fundare, nivelul apelor freatice, agresivitatea apelor dubterane, etc.
Toti acesti factori enuntsati s-au constituit de-a lungul timpului in “legi” ale constructiilor sub forma de:
instructiuni tehnice provizorii, instructiuni tehnice, mauale de proiectare , norme de proeictare,
normative tehnice, SNiP-uri.etc.

26.Clasificarea construcţiilor civile după toate particularităţile posibile.

Clădirile au funcţia principală de a servi ca adăpost pentru oameni în timpul perioadelor de muncă,
destindere sau odihnă şi pentru bunurile acestora, precum şi pentru procesele tehnologice.
Există următoarele tipuri principale de clădiri civile:
- clădiri de locuit (individuale, blocuri de apartamente, cămine, hoteluri, case de odihnă etc.);
- clădiri social – culturale (sociale: spitale, case de cultură, săli de sport; culturale: teatre, muzee,
biblioteci, cinematografe; de învăţământ: universităţi, şcoli; religioase: catedrale, biserici, mănăstiri etc.);
- clădiri administrative (sediile instituţiilor, sediile companiilor, birourile, tribunalele etc.);
- clădiri pentru comerţ (magazine, bănci etc.);
- clădiri pentru transporturi (gări, autogări, aerogări, depouri etc.);
- clădiri cu destinaţii speciale (militare, funerare etc.).
Clasificarea dupa amplasarea in situl urban a cladirilor publice deosebim
Clasa I- cladiri publice mari, caldiri de locuit multietajate si alte edificii ce serves deserviirii populatiei
Clasa II - clarici de locuit multi etajate , cladiri publice de constructive in masa
Clasa III - case cu cinci etaje, edificii publice de capacitate mica
Clasa IV – constructii mici pina la 2 etaje
Clasificare dupa gradul de inaltime:
Cu putine niveluri–pina la 4 nivele
Cu numar mediu de niveluri – de la 5-8 niveluri
Cu multe niveluri- 9-24 niveluri
Multietajate- mai mult de 24 niveluri
Clasificare dupa modul de asezare
 Urbane
 Rurale

27.Elementele componente ale clădirilor şi edificiilor publice.

 Grupurile de intrare (tambur, vestiubl, garderobe)
 Grupurile incaperilor principale (sali cu diversa destinatie, auditori)
 Grupurile incaperilor auxiliare si secundare (blocuri sanitare, wc, baie, dus, lavoare)
 Comunicatii orizontale (coridoare, foaiere, galerii, holuri, etc.)
Comunicatii verticale (scari, ascensoare, escalatoare, etc

INSTITUŢII EDUCAŢIONALE
28.Instituţii de învăţământ preşcolar. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa
terenului. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Inst. Au legatura numai cu strazile de interes local auxiliar. Se amplaseaza pe parcele, la o disntanta de 15 m de
la linia rosie. Raza de deservire 300m.
Orientarea incaperilor principale pentru copii (sala de joc, sufrageira si sala pentru ocupatii) se recomanda la
sud sau sud-est si est.
Dupa virsta copiilor institutiile prescolare se divizeaza in:
-cresa- citeva luni- 3 ani.
-gradinita- 3-7 ani
-Cresa-gradinita- citeva luni-7 ani.
Institutii prescoalre de tip general deservesc copiii cu dezvoltare normala.
Tipuri particualre de institutii prescolare:
-case de copii
-profilactorii
-cu destinatie spectiala

Dupa regimul de exploatare si regimul de lucru deosebim

- de zi, aflarea copiilor 9-12 ore in zi.
-continuu sau saptaminale (internate prescolare), cpiii se alfa circa 6 zile in saptamina a cite 24 ore.
-mixte, in unele grupe copiii se afla in timpul zilei, in altele 24 ore.

Dupa capacitate
-cap. Mica –max 4 grupe
-cap. Medie – 5-8 gr.
-cap. Mare – 9-14 gr.
-complexe – 14+ grupe

Amplasare: Nu se recomanda de a amplasa linga magistrale de interes de oras si cele de interes de raion.

Prescolare de tip particular cu regim de lucru continuu:

-internatele prescolare se refera la isntitutiile de interes microraional
-in orase mici si comune se refera la isntitutii de itneres de oras
-raza de deservire nu se normeaza
Institutii prescolare de tip particular
-institutii prescolare-profilactorii se amplaseaza in suburbie, in cadrul unei zone verzi sau acvatice.
-sint asigurate cu legaturi de transport comode cu teritoriul asezarii locative a orasului.
-raza de deservire nu se normeaza.

Solutionarea de sistematizare a institutiilor prescolare

-sunt compuse din 3 grupuri de incaperi de baza:
1. grupuri pentru copii
2. coumn, pt toate grupele pentru copii - Sali ocupatii muzicale, Sali sportive, cabient medical, izolator, salon, cabient de
proceduri
3. administrativ-gospodaresc – blocul alimentar, spalatorie, incaperi de serviciu si de deservire (cabient director adjunct,
incaperi sef de gospodarie, personalului, responzabilei de lenjeria, camara s.a.)
Teritoriul –dimensiunile parcelelor deinde de capac. Institutiei:
40 mp pt 1 copil in gradinita cresa (max100 locuri)
35 mp pt 1 copil in gradinita cresa (max100-300 locuri)
30 mp in complexele gradinitelor-crese (300-600 locuri)

Zonificarea terenului: 1. Zona terenuri de joaca pt copii cu diversa destinatie 2. Zona saptii verzi 3. Zona gospodareasca

29.Instituţii de învăţământ şcolar. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa terenului.
Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Raza de deservire: edificiile scolilor tre sa fie amplasate.
Cabiente de studii, laboratoare: a)clasa longitudinala, cu amplasarea bancilor (pentru 2 locuri) in 3 siruri, cu
iluminare naturala lateralab)transversala c)poligonala
Sali sport: gimnastica: 9x12m, fotbal, handbal: 15x30m, baschet 12x24 m
Date generale: principala clasificare- destintia acestora: tiprui de scoli: primare, medii incomplete, medii
Tipuri scoli de invatamint general: scoli medii(tipul de baza) clase 1-12
Specializate, de profil – inclinatie limbi moderne/matematica/fizica/biologie/literatura/arta
Medii, necomplete: clase pregatitoare plus 1-12.
Scoli de invatamint general:primare-pregatitoare + 1-4; scoli-internate- elevii invata si locuiesc
Scoli serale-tineretul care lucreaza.
Amplasarea scolilor de invatamint general: amplasarea scolilor se organizeaza uniform in limitele
microraioanelor deservite. E adecvataadapatarea edificiilor mari, ce au o compoennta a incaperilor mai
dezvoltata si valoroasa, si care sunt mai economice in constructie si exploatare.
Raza de deservire 500 m. 15 m- de la linai rosie.
Tipul edificiului scolii se alege in corespundere cu dimensiunea asezarii sau microraionului. Accesele miscarii
spre scoala nu tre sa se intersecteze cu accesele de transoprt cu trafic intens.
Scoli urbane – amplasate la o distanta egala de la granitele microraionului, in unele cazuri scolile pot si
amplasate la granita intre 2 microraioane; in preajma spatiilro verzi.
Scoli internate- se amplaseaza de prefereinta in zoan de suburbie sau in zonele verzi ale orasului ce au conditii
favorabile de microclima.
Scoli rurale –zone asigurate cu accese comode de transport departe de constructiile industriale.
Gruprui de incaperi:1.sectii de invatamint.2.pentru instruirea in munca3.incaperi sportive4.cu destinatie
culturala5.de deservire6.dormitoare(pt scoli internate si scoli cu ziua prelungita)

Compozitia voluemtrica: centralizate(bloc de studii principal cu capacitate nu prea mare, la care se alipesc
blocuri-Sali, pentru constructii in raioanele de nord), blocate(blocuri separate legate prin treceri, cel mai des
folosit), pavilion(blocuri de studii, aule ce nu au legaturi intre ele, pentru raioanele de sud, seismice, cu relief
accidentat)
Zone pe parcele: sportiva, experiemtnala, de odihna, gospodareasca, spatii verzi
30.Instituţii de învăţământ superior. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa
terenului. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Prezinta un mediu cu conditii optimale pentru executareea proceselor multilaterale si complicate in pregatirea
profesionala a specialistilor.
Sistemele inv. Superior se impart in urm. Grupuri:
Tehnice(politehnice si de ramura: energetice, de cosntructie, chimice, de transport etc., deservesc sfera de
producere), agrare(cu mai multe profile specializate: de mecanizare, zooveterniare, de agronomieetc., pt sfera
de producere), pedagogice, economice, de medicina, cultura si arta(arhitecutra si arte plastice, design,
conservatorii – sfera culturala), cultura fizica
Toate grupurile au particularitati specifice ce determian caracterul lor individual: locul amplasarii in oras,
cooperarea, structura planimentrica, capacitatea. Forma de studii: sectia de zi, serala, fara frecventa.
Principiile amplasarii i structura orasului: suprafata terenurilor necesare, teren cu evidenta dezvoltarii in
perspectiva,legatura reciproca cu alte nstitutii din oras, legatura cu alte centre ale orasului prin intermediul
retelei de transport, dimensiunile orasului.
Teritoriul institutiei superioare medii include urm. Zone: de studii si stiintifice (blocuri de studii si laboratoare),
locativa (camien studentesti), sportiva, zona cladirilor de locuit pt cadrul profesional, gospodareasca. In
institutii mari zonarea se complica: zona de studii se evidentiaza centrul obstesc:a)grupul de studii si de
producereb)subdiviziuni stiintifice de cercetare. Zoan sportiva se diferentiaza in:sportiva de antrebnament,
sportiva de spectacol; zona de parc, zoan deservirii medicale, zoan gospodareasca
Scheme de solutionare a planurilor generale:
Toate incaperile institutiilro superioare in dependenta de destinatia lor functionala pot fi atribuite la urm.
Categorii: de studii si de producere(de studii, de studii auxiliare; administrative; biblioteca; complexul de
spectacol, centrul tehnic), auxiliare(de recreare, de deservire, gospodaresti), suplimentare(comunicatii, tehnice).
Dupa particularitatea arhitectural-sistematiztoare toate incaperile se divizeaza in 2 grupuri:
a) Incaperi cu modul standard, celule mici 6-7,5m amplasate in blocuri obishnuite(catedre, cabinete, sectii
adminsitrative, aule mici, auditorii)
b) Incaperi cu structura specifica cu profunzimea de 9 m si mai mult, amplasate in blocuri specializate
(biblioteca, Sali festive, Sali de conferinta, aule)

Institutii superioare tehnice si agrare au multe momente comune. Procesul de studii in aceste institutii se
imparte in 2 etape:1)se studiaza disciplinele generale studiate intr-o institutie superioara 2) disciplinele speciale,
de profil. Drept procedeu planiemtric al organizarii unui complex al institutiei superioare tehnice sau agrare
paote fi considerat comasarea unui bloc de studii pricnipal cu un sistem de blocuri mici ale facultatilor.
Institutii superioare pedagogice, economice - amplasate in oras, sunt conditionate intr-io masura de un
contingent mediu de studenti, ceea ce influenteaza la legatura reciproca intre toate grupurile de incaperi. In
aceste institutii mai des se folosesc solutionari tip blocare, dezvoltata sau compacta.
Institutii de medicina – legatura lor nemijlocita cu clinicile, unde studentii anilor mai mari studiaza si
lucreaza. Acest specific se reflecta in sistematizarea parcelei si volumetria compelxelor institutiilro medicale,
deseori solutinate ca un compelx centralizat
Cultura fizica si sport- compelx dezvoltat de cosntructii sportive cu Sali sportive cu diferita capacitate,
bazin, tir. Blocul pt studierea disciplinelor generale cu deschideri standard e doar o veriga mica dintr-un
compelx de blocuri de studii si sport.
Institutii de cultura- 2 sectii: a) biblioteca(cu dezvoltarea facultatii)b)sectia activitati cultural-
educationale(teatru studentesc cu Sali pt repetitie.) conservatorii-particualritate specifica o are necesitatea
crearii unei Sali de specacol universala, studiouri de opera, precum si un numar mare de clase pt ocupatii
individuale in forma de incaperi fonoizolate. Pentru teatrala- teatru-studiou universal cu posibilitatea e a se
transforma, un grup dezvoltat de incaperi sportive, laborator foto si studiou cinematografic. Institutii de
arhtiectura si arta-dispun de un nuamr mare de clase ocupatiile individuale si in grup (de dorit ilumianre
naturala de sus), fiecare student are spatiul sau de lucru. E dezvoltat grupul incaperilor pt expozitii si biblioteca
31.Instituţii extraşcolare. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa terenului.
Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Clasificare:
a. dupa capacitate 1.2 dupa amplasare:
- mici 100 locuri1 - urbane
1
- Medii 150 locuri - rurale
- Mari 200 locuri1
- f. mari 300 locuri1
1
numărul de schimburi pe zi - 2
vizite pe saptamana - 3-4
zile lucrătoare într-o săptămână – 6
1.3 dupa tip:
- de muzica
- de arta (sculptura, modelare, picture, desen etc.)
- de dans
- mixte
Amplasament.
Se recomandă amplasarea în componența centrelor publice municipale sau regionale. Raza de
deservire 1 – 1.5 km. Este necesar să se prevadă legături convenabile pietonale cu zona rezidențială și
grupul de licee situate în zona de influență a școlilor de artă, precum și - cu mijloacele de transport public
și spațiile verzi.
Zonele din componenţa terenului.
Teritoriul institutiilor extrascolare trebuie sa cuprinda: Zona jocurilor în aer liber, divertisment și
orele de educație fizică; Zona pentru odihna linistita; Zona pentru teatru și concert; Zona pentru expozitii;
Zona gospodareasca.
Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor
Cladirile școlilor de artă și muzică se proiectează în nu mai mult de 3-4 etaje.
Înălțimea etajului 3 -3,3 m, cu excepția salilor pentru cor, orchestră, sală de dans și sală pentru lecții de
ritm, înălțimea cărora este 3,9 m. Lățime ușilor trebuie să fie nu mai mică de 1,8 m pentru transportul
instrumentelor muzicale voluminoase. Pentru transportul pe verticala a instrumentelor muzicale
voluminoase, se recomandă instalarea ascensoarelor. La proiectare se iau în considerație nevoile copilor
invalizi și cu disabilitati.
La parter se amplaseaza: sali pentru lectii in grup, sali pentru lecții individuale la pian; la etajele
superioare - sali pentru lecții private de la instrumente de percuție și vânt. Săli pentru instrumente
populare și de struna pot fi plasate pe orice nivel, cu izolare fonica la sălile pentru acordeon. Salile
pentru lecții de teorie si muzica, ar trebui să fie plasat mai departe de incaperile zgomotoase.
Zonarea funcţională.
Structura funcionala a cladirilor scolilor de arta si muzica cuprinde trei grupuri de incaperi: de studiu,
comune si administrativ-gospodaresti.

Fig. 1. Structura functionala a cladirii scolii de arta

I. Grupul incaperilor de studiu: 1 - secția de pregatire, 2 - secția de muzica, 3 -
secția de balet, 4 - secția de arte plastice, 5 - secția care se specializează în alte
domenii a artei
II. Grupul incaperilor comune: 1 – grupul incaperilor de intrare, 2 - o sală de
concerte cu incaperile anexe, 3 - biblioteca, 4- sala de repetitii, 5 - incaperi de
recreare, 6 - grupurile sanitare
III. Grupul incaperilor administrativ-gospodaresti: 1 - incapere pentru personal
administrative-gospodaresc, 2 - bufet, 3 - grupuri sanitare, 4 – ateliere pentru
reparație, 5 – atelier pentru reparața inventarului gospodaresc, 6 – incaperile
igieno – sanitare

Fig. 2. Schema zonarii functional-planimetrice a grupului

incaperilor comune
1 - vestibul, 2 – garderoba cu incaperi auxiliare, 3 – holul
așteptării părinților, 4 – sala de concerte, 5 - foaier (foaier și
sala de expoziții în Școala de Artă), 6 – camara pentru
depozitarea standurilor la Scoala de Arta, 7 – incaperi
artistice, 8 - cămară, 9 – camera cu costume, 10 – depozit
pentru decoratii, mobilier, 11 - depozitarea echipamentelor
electrice, 12 - proiector, 13 – nod radiou, 14 - GTS, 15 - sala
mica la Scoala de Muzica, 16 - sala de repetitii la Scoala de
Arta, 17 - biblioteca (a - sală de lectură, b-depozit de carti, c –
fonoteca), 18 - GTS, 19 - incaperi de recreare

Schema zonarii functional-planimetrice a sectiei de pregatire

1 – sala universala, 2 - vestiar, dusuri, wc, 3 - clasa de muzică, 4
a,b – clasa pentru desen si modelare, 5 - cămară, 6 – incapere
pentru depozitarea fondul de artă și instrumentelor muzicale
INSTITUŢII ŞTIINŢIFICE ŞI DE CERCETARE, ORGANIZAŢII DE PROIECTARE ŞI
ADMINISTRATIVE,
32.Instituţii administrative. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa terenului.
Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Cladirile administrative se situeaza in cadrul unui plan de sistematizeare a orasului in raport cu functia pe care
o indeplinesc, cu suprafata si cu populatia pe care i deservesc, pentru a satisface cit mai egal si mai complet
nevoilepopulatiei orasului respectiv. Cladirile obshtesti principale se grupeaza de preferinta in centrul
administrativ al orasului, pentru a evita populatiei deplasari prea mari, iar cladirile obstesti secundare se
amplaseaza in centrele de cartier.Pe ternul destinat, prin planul de sistematizare , cladirile se amplaseaza cu
retragere fata de artera de circualtie, lasinduse un spatiu verde liber sau un parcaj pentru autovehicole, iar prin
partile laterale se prevede respectare normelor tehnico-sanitare si ale securitatoo impotriva incendiilor.
Deosebim 2 tipuri de zonificare spatial-volumetrica a instituriilor administrative:
 orizontala-spatiile se amplaseaza pe suprafata orizontala si se unesc prin intermediul comunicatiilor
orizontale(coridoare, galerii , platforme etc.)
 verticala – spatiile se amplaseaza pe niveluri si se unesc intre ele prin comunicatiile verticale(scari,
ascensoare, escalatoare ect.)
Elementul primordial al cladirilor obstesti sau administrative , celula tip , este biroul, care reprezinta un
spatiu de lucru, in care functionarii(indiferent de specialitate) pot munci in conditii de igiena si de
confort.Planul cladirii trebue sa permita extensiuni viitoare si transformari in limitele constructiei existente.
Itnr-o institutie publica trebue prevazute o serie de birouri in care publicul are acces comod si legaturi
comode cu administratia, si altele, pentru lucru interior, interzise accesului public, care asigura functionarilor
cele mai bune conditii de igiena, spatiu , lumina si liniste.
Deci incaperile se grupeaza astfel:
 Grupurile de intrare-tambure, vestibuluri, garderobe, etc
 Grupurile incaperilor principale –Sali cu diversa destinatie, auditorii, etc
 Grupurile incaperilor auxiliare si secundare –camare, laboratoare, blocuri sanitare- WC, baie, dus,
lavuare
 Comunicarii orizontale –coridoare, galerii, foaere, holuri
 Comunicatii verticale-scari, ascensoare, escalatoare, etc.

33.Instituţii ştiinţifice şi de cercetare. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa
terenului. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Institutiile stiintifice si de cercetare sunt ca si stiinta in permanenta dezvoltare, inclusiv si normele de
proiectare a acestora. Intituriile trebue sa fie proiectate cu osatura portanta , cu zidrie exterioara care
delimiteaza spatiul in care peretii despartitori , eventual mobili , permit compartimentari care pot fi modificate
(in limitele permise de punctele fixe, arhitectura fatadelor, scari, ascensoare, grupuri sanitare)
Amplasarea institutiilor stiintifice si de cercetare
In dependenta d edomeniul studiat, institutiile se clasifica in urmatoarele grupuri:
I- Fizico-tehnica si matematica
II- Biotehnica si chimica
III- Cercetari ale naturii
IV- Cercetari generale
In componenta institutelor de cercetari pot fi mai multe cladiri si constructii, ca :
 Administrative si de deservire- Sali de diversa destinatie, auditorii, administratia
 Laboratoare pentru cercetari generale- cladiri de la 4 la 8 niveluri cu laboratoare de diferita destinatie
 Teoretice si de proiectare si constructie- cladire fara normarea gradului de inaltime, destinate elaborarii
si executarii comunictiilor ingineresti
 Laboratoare speciale
 Centre de depozitare a materiei prime –depozite de diferite tiputi.
Planul general ocupa un loc foarte important in proiectare institutiilor stiintifice si de cercetare,el
trebue sa fie preconizat pentru acesarea comoda la toate partile componente a institutiei si preconizat pentru
extinderea viitoare. Sunt 2 metode de sistematizare a planului general:
 Sistematizarea spatiului orizontal- spatiile se amplaseaza pe suprafata orizontala si se unesc prin
intermediul comunicatiilor orizontale(coridoare, galerii , platforme etc.)
 Sistematizare spatiului vertical- spatiile se amplaseaza pe niveluri si se unesc intre ele prin
comunicatiile verticale(scari, ascensoare, escalatoare ect.)

CLĂDIRI DE ŞEDERE TEMPORARĂ

35.Date generale. Clasificare.
Camine, taberele de odihna pentru copiii, tabere de odihna pentru adulti,tabere de odihna pentru
adolescent, tabere de odihna- tip sanatoriu , tabere de odihna- tip baze de odihna, moteluri , hotelurile,
hoteluri turistece, baze turistice, sanatorii pentru batrini. sanatorii pentru copii, kamping, internate,
azilurile de batrini, case de odihna, pansionate.

Date generale
Sanatorii – constructie pentru lecuirea si profilcatica , care in comparative cu spitalurile, lecuirea se
petrece in principiu cu metode tradionale ( ape minerale, lut lecuitor) cu combinarea conditiilor optime
pentru odihna maturilor, copiilor, adolescentilor, deasemenea parintilor impreuna cu copii lor..
Profilul medical ( specializarea) sanatoriile depinde de metodele de lecuire. Sanatoriile pot fi cu un profil
( pentru lecuirea bolilor dupa nastere ) si cu mai multe profile ( cu 2 sau mai multe specializatii incaperi ).
Sanatoriile de diferite profile se deosebesc in deosebi de incaperile in care se petrece lecuirea.
Sanatorii pentru copii – constructii profilactice de diferite boli a copiilor in vista de de la 7 ani pina la 14
ani, care functioneaza anul imprejur. Totodata aici copii studiaza si sunt educati ,si sunt introdusi in
diferite lucruri.

O larga raspindire au primito casele de odihna si pansionatele pentru adulti, deasemenea petru parinti si
copii lor. Pentru organizarea odihnei pentru muncitori si familiile acestora. Pansionatele se deosebesc de
casele de odihna prin faptul ca venirea in ele, timpul odihnei nu este limitat.

Pentru organizarea odihnei lucratorilor si familiilor lor firmele construiesc tabere de odihna pentru adulti.
In afara de functia principala a taberelor de odihna pe care le ocupa , ele mai au functia unde se petrec
diferite manifestari culturale si sportive.

O atentie mare se acorda construirii tamerelor de odihna pentru adolestenti, inclusive a celor care sosesc
de peste hotare. Principala functie a taberelor este organizarea odihnei, combinarea exercitiilor fizice-
sportive, turistice, si exercitii distractive.

Ptimp de vara pentru copii se construiesc tabere de odihna. Odihna copiilor in virsta de 15-17 ani se
asociaza cu lucrul si diferite hoby deja fiecare dupa interesul lui.
Tabere de odihna- baze de odihna. Taberele de acest tip sunt preconizate pentru odihna scolerilor in
timpul vacantei de vara si iarna, dar in timpul anului scolar pentru adlescenti si adulti.
Tabere de odihna – tip sanatoriu intra bolile profilactice a copiilor.
Hoteluri turistice si baze turistice – hotelurile turiste ca si hoteluri obisnuite , dupa gradul de
confortabilitate ajung pina la 5 stele. Bazele turiste permit autodeservirea turistilor. Amplsarea familiilor
impreuna cu copii, bazele turistice ofera un grup aparte pentru copii, si diferite zone pentru joaca
incadrate in teritoriu bazei turistice.
Kamping – constructie adesea pentru exploatare sezoniera,organizarea odihnei autoturistilor, oferind
conditii minime, (locuri pentru somn in casute, sau in cort, alimentarea – principui de autodeservire0.
Hotelurile - sunt destinate pentru cazare pe termen scurt a oamenilor si trebuie sa indeplineasca toate
conditiile de cultura si uz casnic deaceea aceste constructii trebuie sa fie dotate cu toate tipurile de
ameliorare a traiului (apa, canalizare, caldura si a.s) si asigurată de o combinație de servicii moderne
conform snipului.
Moteluri – in comparative cu hotelurilr de tip obisnuit, motelurile , de regula, sunt cladiri cu putine nivele,
izolate una de alta cu niste incaperi mici, amplasate la o distanta mica fata de parcarile automobilelor.
Motelurile sunt prevazute pentru un traide scurta durata a turistilor. Camerele de locuit in moteluri in
mare parte se proiecteaza cu o incapere si consta din camera de locuit si cumplarea grupului sanitar cu
vana sau dusul. Nu rar in numar se amplasarea bucatarie sau bucatarie-nisa, amplasata in camera de locuit
sau in urma ei. Planificarea numerelor depinde in total de compozitia planului intregului hotel si
conditiile landsaftului incunjurator.
Camine – constructii prevazute pentru trai un termen scurt a studentilor, adultilor, familiilor impreuna cu
copiilor.

36.Hoteluri. Blocurile funcţionale ale hotelurilor. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Funcţii secundare,

soluţionate la parter. Zonarea funcţională a parterului. Fondul de numere (funcţia locativă). Gruparea
încăperilor. Zonarea funcţională.
Hotel – intreprindere destinata pentru locuirea temporara.
Hotelurile sunt destinate pentru cazare pe termen scurt a oamenilor si trebuie sa indeplineasca toate
conditiile de cultura si uz casnic deaceea aceste constructii trebuie sa fie dotate cu toate tipurile de
ameliorare a traiului (apa, canalizare, caldura si a.s) si asigurată de o combinație de servicii moderne
conform snipului.
hoteluri sunt construite în orașe, localități urbane și zonele rurale.
Amplasarea hotelurilor în centrul oraşelor, precum şi tehnologia şi amenajările perfecte garantează o
experienţă de neuitat atât oaspeţilor sosiţi în interes de afaceri, cât şi celor aflaţi în vacanţă.
I.Conform legislatie URSS pentru gradarea confortabilitatii au fost stabilite urmatoarele categorii:
Clasificare hotelurilor dupa gradul de confortabilitate :
- cel mai confortabil nivel de locuire - ”lux”
- mai putin confortabile :
* “superior A”
*“superiorB”
* categoria I, II,III si IV
Clasificare hotelurilor dupa capacitate :
mai putin de 100 locuri –mici
100-200 locuri –medii
Mai mult de 500 locuri – hoteluri mari
Clasificarea hotelurilor dupa tipul lor :
Business-hoteluri, hoteluri pentru conferinte, conger-hotel se deosebesc prin nivel inalt de confortabilitate
si structura cu destinatie obsteasca dezvoltata.
Hoteluri turistice, destinate pentru turism , contin un set larg de servicii.
Moteluri se amplaseaza in preajma soselelor.
Hoteluri balneare destinate pentru odihna si posibilitatea lecuirii profilactic.
Kempinguri pentru odihna turistilor si parcarea autoturismelor acestora. Toate tipurile de deservire
simplificate.
Tipurile de hoteluri mai rar folosite :
hoteluri pentru sportive ;
roteluri pentru autovehicule cu trailere;
boteluri (floteluri) pentru turisti care calatoresc pe apa;
flaiteluri pentru turistii care calatoresc pe aer cu transport aerian personal.

I. Cerinte generale fata de hoteluri :

asigurarea tehinico-materiala;
nomenclatura si calitatea servicilor propuse;
nivelul de deservire. Categoriile sunt indicate de simbolul – “ * “ (stea)
Numarul de stele se mareste in corespundere cu marimea calitatii de deservire.
Hoteluri de la “ * “ pina la “*****”
Moteluri de la “ *” pina la “ ****”
II. Cerinte generale catre terenurile hotelurilor :
Hotelul de orice categorie trebuie sa contina :
- Accese de transport commode, cu indicatoarele rutiere necesare;
- Teritoriu adiacent – amenajat si iluminat;
- Logotipul, simbolul cu denumirea intreprinderii si indicarea categorie acestea.
- Intrarea separatea in restaurant – cu denumirea acestuia pe panou.
- Intrarea principal pentru hotel.

IV. Gruparea incaperilor

1.Grupul de primire si spatiile auxiliare- este veriga de legatura dintre toate grupurile principale din toate
incaparile hotelului care creaza prima impresie depre hotel. Principala functie a grupului vestibulului este
: primirea , inregistrarea si repartizarea turistilor, impartirea diferitor certificate , pastrarea si transportarea
bagajelor.
In vestibule trebuie sa se respecte o zonare foarte clara , ca sa se reduca la minim intersectia ,persoanelor
care deja locuiesc in hotel cu persoanele care plec si care vin cu personalul, ci caile cind se adduce bagaju
in camera si cind se duce catre autobus.
In vestibule este preconizata zona de primire, zona de circulatie catre ascensor, scari, zona de odihna si
asteptare, si incalocuri special pentru garderoba .
Suprafata vestibului impreuna cu garderoba 0,74 m patrati pentru un loc.
In afara de vestibule in aceasta grupa mai intra departamentul de comunicare, casa, agentie de turism,
frezerie, puncte de primire a lucrurilor la reparative, curatatorie chimica si spalatorie si camera de
pastrare.
In hotelurile de 5 stele si de o stea se preconizeaza biroul de deservire a persoanelor care deja locuiesc in
hotel si magazine pentru suvenire.
2.grupul incaperilor de locuit este principala grupa a hotelurilor pansionatelor si sanatoriilor.Volumul
total de constructii a hotelurilor, cladiri pentru odihna si turism ele cuprnd undeva 50 %.
Grupa dormitorului consta din , camera dormitorului, camera de desrevire, si holurile hotelului, care
deseori se unesc cu holurile ascensoarelor.
Dimensiunile unei camera de dormit pentru o persoana sunt de 9 m patrati, pentru 2 persoane de 12 m
patrat, dar aceste dimensiuni se modifica in functie de confortabilitatea hotelului, atunci dimensiunea unei
camera pt 2 persoane poate sa fie de 22 m patrati, cind hotelul are 5 stele, dar pentr 4 stele dimensiunea
unei camera este de 12 m patrati.
In dormitor se mai preconizeaza si bloc sanitar cu tambur. Echipamentul in blocul sanitar depinde de
gradul de confortabilitate. Dimensiunea blocului sanitar este de 5-6 m patrati.
Inaltimea etajului la un hotel este egal ku inaltimea la un etaj obisnuit a unei case de locuit.
Dimensiunea la corridor nu trebuie sa fie mai mica de 1, 8 m.
Usile si gheamurile trebuie sa fe amplasate astfel incit sa fie farte usor amplasarea mobile.
Atentie mare (in deosebi la proiectarea unui hotel)trebuie de acordat crearea conditiilor optime de
uluminare naturala, si aerarea dormitoarelor.
Cea mai buna amplasare pentru dormitoare este sudica si sud-este.Anume aceasta orintare ofera in timpul
verii ca razele solare sa patrunda la o adincime mica in odaie si in timpul iernii razele solare sa patrdunda
la o distanta mare in odaie.La amplasarea dormitoarelor mai trebuie de tinut cond inca de cea mai
frumoasa panorama care se poate observa de peste gheam .
3. grupul plasarii hranei-se deterimna in conformitate cu gradul de confortabilitate a hotelului. In toate
hotelurile (in afara de hotelul de 4 stele ) se prevede restaurant, cafenea,buffet, dar in hotelurle de 4 stele
numai – cafenea.
Numarul total de locuri intr-un restaurant si cafenea se proiecteaza din 100 % din capacitatea hotelului, si
se ea 1, 8 m patrati pentru o persoana.
In hoteluri de 5 stele si o stea se permite marirea suprafetei restaurantului pina la 15-29%.
In hotelurile de 5 stele se mai proiecteaza baruri de noapte.
Brurile de noapte sunt preconizate pentru diferite programe de divertisment.
4.grupul incaperi culturale de masa si intretinere prevăzut în acele hoteluri care au scopul lor principal
furnizarea de locuințe si conditii necesare de uz casnic persoanelor care se odihnesc. In hotelurile de tip
general aceasta grupa de incaperi lipseste.
Acolo unde aceasta grupa este prezenta , consta din auditoriu, foaie-auditoriu pentru dans, sala de billiard
si camera de zi. La unele hoteluri se peconizeaza piscine descgise si inchise, saunde filandeze,Sali de
sport pet imp de iarna. Piscinile deobicei se construiesc mai des in hotelurile de 5 si de 1 stea, numarul
total de locuri este de 1000.
5.grupal plasarii administratiei- se plaseaza de obicei la 1 sau al dolea etaj. Administratia trebuie sa aiba
legatura scurta cu restu incaperilor.
In compozitia incaperilor administratie intra urmatoarele incaperi cabinetul directorului si inlocuitorul lui,
inginerul principal, menagerul de afaceri, camera departamentului de personal, contabilitatea, arhiva, . In
hotelulrile mai mari se acorda si un spatiu pentru incaperea unde sunt amplasate calculatoarele electrice.
In cazul in care restaurantul este supus hotelului, atunci trebuie sa mai apara in zona administratiei
cabinetul directoruluin restaurantului si inlocuitorul lui. Dar daca rstaurantul functioneaza aparte de
hotel, aceleasi incaperi se repeat si la restaurant.
V. Sistemul constructiv
Principala schema constructiva a hotelurilor serveste dimensiunea incaperii de locuit. La constructa
hotelurilor mai moderne, o larga raspindire au primito sistemul de carcasa , si betonul armat monolit.
Construirea schemei constructive in sistema carcasului , poate sa fie diferita si depinde de amplasarea
coloanelor si pasul lor.
In construirea hotelurilor se folosesc urmatorii pasi : 480, 540, 600, 640, si 720 .
In zonele cu seismicitate mare, precum si in orasele care care sunt departe de bazele constructiei , se
recomanda aplicarea constructiei monolite, si aplicare motodelor de ridicare cladirilor cu ajutorul
cofrajului.

VI.
 37.Moteluri. Zonarea funcţională a parterului. Fondul de numere (funcţia locativă). Gruparea încăperilor.
Zonarea funcţională.
Amplasare: linga autostrazi sau sosele care duc spre orase, in apropierea locurilro de excursie si vacanta, astfel
incit aprovizionarea (cu apa, curent electric, alimente proaspete si spalatorie) sa fie avantajoasa. De asemenea in
imediata apropiere a restaurantelor, benzinariilor si service-auto
Aranjate fata de sosea astfel ca sa nu fie deranjate de farurile masinilor.
Acces: pe la receptie (parcare pe timp scurt), apoi locuri de parcare – fie locuri acoperite. Fie garaje cit mai
aproape de camere. Iesirea tot pe la receptie (control si returnarea cheilor)
Marime: fata de hotelurile din oras, motelurile de cele mai multe ori doar pe un nivel (parter) si ocuap o
suprafata extinsa.

Marimea camerei: 4x4 si 5x5 cu baie, eventual chicineta- chiar si atunci cind e un singur pat. Intrucit 90% din
clienti ramin numai o noapte, e preferabil un perete cu garderoba deschisa, in care lucrurile sutn vizibile si mai
greu de uitat.
Sali comune pentru clienti, cu masa de scris si de citit, radio, televizor, mese de joc, suveniruri, ziare etc. Locuri
de joaca plasate la distanta pentru a nu-i deranja pe cei care dorm.
Depozit de lengerie central, locuri de depozitare c uneltelor pentru gradinarit, mobilier pentru gradina, plug de
zapada, scari etc.
Marimea camerei: 4x4 si 5x5 cu baie, eventual chicineta- chiar si atunci cind e un singur pat. Intrucit 90% din
clienti ramin numai o noapte, e preferabil un perete cu garderoba deschisa, in care lucrurile sutn vizibile si mai
greu de uitat.
Sali comune pentru clienti, cu masa de scris si de citit, radio, televizor, mese de joc, suveniruri, ziare etc. Locuri
de joaca plasate la distanta pentru a nu-i deranja pe cei care dorm.
Depozit de lengerie central, locuri de depozitare c uneltelor pentru gradinarit, mobilier pentru gradina, plug de
zapada, scari etc.
INSTITUŢII CULTURALE, DE AGREMENT ŞI SPORTIVE
Instituţii de educaţie fizică şi sport
38.Clasificarea construcţiilor sportive
- constructiile sportive principale (de baza)
- constructii auxiliare
- incaperi-instalatii pentru spectatori

Instalarile pentru spectatori constau din constructiile pentru spectatori, amplasate linga edificiul principal si
incperile care deservesc spectatorii.

Constructiile sportive principale se divizeaza in:

 deschise (in care ocupatiile sportive se petrec in aer liber)
 acoperite (in care ocupatiile sportive se petrec in incaperi)

Clasificarea constructiilor sportive acoperite si deschise:

 Constructii separate (destinate pentru un gen de sport,cit si pentru citeva genuri de sport)
 Complexe, compuse din citeva constructii separate (destinate pentru diferite genuri de
sport,grupate si reunite de suprafata teritoriului sau amplasate intr-un edificiu)

Constructiile sportive in sistemul urban (in dependenta de ceea,ce subdiviziune sistematizatoare deserveste
edificiile sportive si de educatie fizica):
 microraionale
 raionale
 interraionale
 orasenesti

39.Construcţii sportive deschise (stadioane). Amplasament. Zonele din componenţa terenului. Principii de
organizare a zonării funcţionale a parcelei.
Stadionul prezinta un complex de edificii sportive. In cadrul acestuia intra:
 Arena sportiva cu locurile pentru spectator
 Terenuri pentru jocuri sportive
 Alte edificii sportive deschise si acoperite pentru diferite genuri de sport, teritorii si incaperi auxiliare.

Plan general al stadioanelor.

 Teritoriul stadioanelor mari cupa cca 50 ha
 Pentru stadioane se aleg teritorii cu spatii verzi, de dorit in apropierea parcurilor
 Spatiile verzi pe teritoriul complexului sportiv trebuie sa ocupe cca 30% din suprafata acestuia.

Teritoriul stadionului (tipuri de sistematizare):

 Sistematizare regulate (pt terenuri cu suprafata plana)
 Sistematizare libera (pt stadioane amplasate pe relief)
 Sistematizare mixta (zona demonstrative- schema regulata, de antrenament- libera)

40.Soluţionarea spaţial-volumetrică a construcţiilor sportive acoperite (săli sportive, maneje, patinoare, corturi de
tenis, bazine de înot, etc.). Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Clasificarea constructiilor sportive acoperite:
 Sali sportive
 Edificii cu mai multe sali sportive
 Corturi de tenis
 Maneje
 Stadioane acoperite
 Bazine acoperite
 Patinoare acoperite
 Palate de sport

Constructii sportive acoperite :

1. Sali sportive ( destinate pentru ocupatiile de antrenament)
2. Edificii cu mai multe sali sportive (mai des se proiecteaza cu 3-4 sali)
3. Corturi de tenis acoperite
4. Maneje (destinate pentru ocupatii de antrenament pe timp intersezonier sau de iarna)
5. Stadioane acoperite

Stadioane acoperite (clasificare):

- Cu arena mica (18x36 – 24x48 m)
- Cu arena medie (65x34 m – pt hochei)
 - Cu arena mare (73x112 m – pt fotbal)
- Cu includerea pistelor de alergare la 400 m (79x151 m)

Instituţii de spectacol, agrement şi divertisment

41.Cinematografe. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa terenului.
Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
I. Calsificarea cinematografelor dupa urmatoarele particularitati:
 Dupa repertoriu
1. Filme artistice
2. Cronici si filme documentare
3. Filme stiintifice
4. Filme pentru copii
5. Filme in limbi straine
 Dupa exploatare
1. Permanente
2. De sezon
3. Specializate
4. Universale
 Dupa locul amplasarii
1. Urbane
2. Rurale
 Dupa componenta incaperilor
1. Cu o sala
2. Cu citeva Sali
 Particularitati arhitecturale
1. In cladiri separate
2. Comasate cu alte intreprinderi intr-un edificiu

Tipurile de baza ale edificiilor cinematografelor (dupa acte normative):

 Cu o sala : pentru 150, 200, 300, 500, 800 locuri;
 Cu doua sali : pentru 200+300, 300+500, 500+800 locuri;
 Cu trei si patru sali : pentru 100+200+300(500)locuri, 100+200+200+300(500)locuri;
 Pentru copii : cu 300 si 500 locuri, 200+300, 300+500 locuri, pentru 150 si 200 locuri(pentru localitati
rurale)
 Cooperate cu cafenele si incaperile cluburilor pentru 200+300 locuri si cafenea pt 50 de locuri, pentru
300 +500 locuri cu cafenea pentru 100 de locuri;
 De vara, acoperite pentru 500 si 800 locuri;
 De vara, deschise pentru 500, 800 si 1200 locuri;
 Combinate pentru 300 locuri cu spatiul cinematografului pentru 500 locuri, pentru 500 locuri cu spatiul
cinematografului pentru 800 locuri.

Capacitatea cinematografelor se determina dupa normativele urbanistice:

 Pentru orasele mari de la 20 pina la 30 de locuri la 1000 locuitori pentru perioada apropiata, de la
30 pina la 50 locuri – in perspectiva;
 De la 30 pina la 40 locuri pentru 1000 locuitori in orasele mici, ce nu dispun de teatre, sali de
concert, circuri si alte institutii de cultura specializate.

II. Amplasarea cinematografelor in oras:

 In corespundere cu sistema de deservire a populatiei cinematografele se atribuie la institutiile
exploatate periodica
 Se amplaseaza in centrele raioanelor locative si planimetrice, precum si in centrele orasanesti.

Cerintele generale fata de terenurile cinematografelor:

  Din numarul total de locuri, aproximativ jumatate ii revine centrelor orasanesti, celelalte locuri se
impart intre cartierele locative;
 Elementul obligatoriu pe teren – panourile de reclama a cinematografului, amplasate linga
accesele in edificiu.
 Terenul trebuie sa fie amenajat cu spatii verzi, cu forme arhitecturale mici, pentru ca sa serveasca
drept foaier de vara cu zona de odihna.
 Aceasta zona nu trebuie sa se alipeasca de cea gospodareasca (accesele pietonale si de transport
catre intrarea de serviciu, debarcaderul bufetului si cabina operatorului).
 Pe parcela trebuie prevazute parcari pentru autovehicule dupa calculul o masina pentru 10 locuri
in sala de spectacol.

Schema normativa de amplasare a locurilor pentru spectator (plan si sectiune)

Amplasarea cinematografelor:

1. Cinematografele pina la 200 de spectator cu nivelul pardoselei pina la 4 m, deasupra strazii, pot fi asezate
intr-o curte destul de incapatoare cu trecere carosabila la strada.
2. Cinematografele pot fi asezate si in curti cu conditia respectarii distantelor de la cladirile adiacente
3. Suprafata curtii: cu capacitatea pina la 2000 de spectator – 4 oameni/m.p. ; peste 2000 spectatori – 3
oameni/m.p.
4. Cinematografele cu circa 2000 spectatori trebuie sa aiba doua iesiri principale la strazi diferite; pot sa aiba
si iesiri in curte

III. Solutionarea planimetrica a incaperilor principale a cinematografului:

 In compozitia cinematografului rolul important ii revine salii de spectacol – nucleul functional si
compozitional al edificiului.
 Organizarea logica si corecta a salii de spectacol permite asezarea confortabila a spectatorilor, o acustica
buna si vizibilitate a ecranului ampla, fara erori, deasemenea asigurarea intrarii commode, repartizarea
pe locuri si evacuarea fara pericol a apectatorilor.

Clasificarea cinematografelor dupa procedeele compozitionale:

se bazeaza pe amplasarea reciproca a foaierilor si salilor de specacol:
 Schema orizontala – foaierele si salile se amplaseaza la nivelul parterului
 Schema verticala – salile se amplaseaza diferit de cotele foaierului si a altor incaperi auxiliare, se
admite deobicei pentru cinematografele mari, asezate pe teritorii mici in cadrul cartierilor rezidentiale

Cerinte pentru proiectarea foaierului:

 Suprafata foaierului (cu bufet) – 0,55 m.p. pentru un spectator;
 In cinematografele centrelor orasanesti se admite marirea acestei norme pina la 0,7 m.p.;
 In cinematografele din sectoarele urbane amplasate pe un teren cu dimensiuni limitate – micsorarea
pina la 0,45 m.p.

Scema de raport intre incaperile cinematografului:

42.Teatre. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa terenului. Soluţionarea
spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Teatrele sunt unile din cele mai vechi constructii cultural care erau aproape in toate tarile lumii.Teatrul
este o constructie cultural predistinata pentru jucarea diferitor spectacole evenimente istorice etc.
Clasificarea teatrelor:
1.dupa tip:
-dramatic
-opera si balet
-copii
-papusi
-pantomime
2.dupa locatie:
-sub aer liber
-in constructie
Fonarea functionala:Incaperile teatrului se impart in 2 :pentru spectacol si pentru vizionarea
spectacolului
In incaperile pentru spectacol intra nu doar scena ,dar si incaperile personalului,alcatuite din grupul de
incaperi sanitaro igienice pentru personal,grupu incaperilor administrative,vestibulul cu o intrare aparte,
foaier,bufet,grupul salilor de repetitie,grupul incaperilor tehnice din care se urmareste spectacolul de
unde se coordoneaza lumina, sunetul ,mehanizmele ,grupa de ateliere
Amplasament:cea mai buna amplasare a teatrelor trebuie considerata una libera adica sa fie loc intre ea si
intre cladirile din jur .Aceasta demonstreaza importantsa lui si permite accese directe si libere spre
constructive si deasemenea este usor de organizat o parcare pentru automobile.Intrarea principal in teatru
trebuie sa fie organizata din partea strazii principale.Fatada principal trebuie sa fie la 30 m de la linia rosie
ceia ce permite sa creeze o platform inaintea teatrului ,care e folosita pentru evacuarea spectatorilor in
caz de incediu, sau e folosita ca loc de asteptare inaintea spectacolului.In jurul cladirii dsau subsol trebuie
sa fie organizata parcare pentru automobile cu raporul 1 masina la 10 spectatori .
Solutionarea spatial volumetrica:intrucit in marea parte a incaperilor nu e nevoie de lumina naturala
,teatrele pot fi solutsionate subsol sau partial sub sol.In unele orase mari teatrele pot fi comasate ,adica pot
fi in o cladire si teatre de opera si balet si teatre dramatic.Teatrele au o compozitsie
complicate,compozitsia plastica trebuie sa aie si o functsionalitate.Indiferent de complicitatea
constructsiei si multe interziceri arhitectorii au mai multe oportunitatsi de asi reda ideile.Volumetria
teatrelor poate fi una stricta dar si una foarte pompoasa.
Gruparea incaperilor:

1.Foaierul de intrare
2.Foaierul garderobei
3.casa de bilete 4.biroul
casei de bilete 5.scara si
garajul subteran 6.scara
7.WC spectatori
8.foaierul-studio 9.
Studiou 10.cantina
11.bucatarie 12.depozitul
bucatariei 13.fosa
orchestrei 14.spatiul de
sub scena 15. Sala de
repetitive 16.figuranti
17.corul 18.capelmaiestru
19. Dirijorul 21.depozit
22.atelier electric
23.garderobe 24.sala
acumulatoarelor 25.sala
comutatorului de joasa
tensiune 26.sala
comutatorului de medie
tensiune 27. Cellule ale
transformatorului
 43.Circuri. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa terenului. Soluţionarea
spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Instituţii culturale
 Specificul circului determina configuratia salii pentru spectatori (circulara sau poligonala) cu
manej in centru
 Sala se acopera cu o cupola sub care se utilizeaza instalatii pentru suspendarea aparaturii de
gimnastica
 Edificiul se construieste pe axa principala verticala, ceea ce se determina de structura centrica a
cliadirii
I. Cerinte commune fata de terenurile circurilor:
 Catre edificile circurilor este necesar de a asigura accese commode pentru pietoni si transport
urban
 Terenul pe care se proiecteaza circul, amplasamentul in oras, precum si caracterul cartierelor
limitrofe, strazilor adiacente, bulevardurilor, parcurilor conditioneaza solutionarea arhitectural
– planimetrica a edificiului.
II. Zonarea functionala

Incaperile edificiilor circurilor se impart in trei complexe, care au legatura reciproca intre ele:
 Sala pentru spectator
 Incaperi pentru spectatori
 Incaperi de producere

Structura salii pentru spectatori:

1. Manej (diametrul 13 m)
2. Amfiteatru
3. Cupola
4. Estrada
5. Incapere pentru orchestra
6. Loja si consola pentru iluminare

 Manejul ingradit de bariera (inaltimea si latimea de 0,5 m)

 Nivelul pardoselei manejului si nivelul primului rind de amfiteatru se afla la aceeasi cota
 In centrul cupolei, de-asupra manejului la o inaltime de circa 18 – 20 m, se organizeza un inel cu
diametrul manejului (pentru fixarea si suspendarea aparaturii de gimnastica)
 Loja pentru iluminare (in care se afla cabina de dirijare cu toata iluminarea din sala), se
amplaseaza deasupra orchestrei
 Consola pentru iluminare (serveste pentru amplasarea projectoarelor, ce asigura iluminarea
manejului din toate partile)

Grupul incaperilor pentru spectatori:

In circuri aproximativ toate incaperile pentru deservirea spectatorilor inafara salii trebuie sa corespunda la
aceleasi norme si cerinte ca si in alte edificii culturale.
 Insa in circ vestibulul si foaierul primesc nuante caracteristice, determinate de structura
compozitionala generala a edificiului.
 Vestibulul circului deobicei se comaseaza cu cel al caselor.
 Garderoba se amplaseaza sub amfiteatru si are legatura nemijlocita cu foaierul parterului
 Foaierul prezinta in general un culuar circular, care la parter serveste ca acces spre toate intrarile
pentru artisti in timpul spectacolului.
Grupul incaperilor de producere:
 Incaperile pentru actori pot sa se amplaseze atit la parter, cit si la nivelurile de mai sus.
 Incaperi pentru animale (menagerie) se afla in apropierea de accesul pentru artisti, obligatoriu la
parter.
 Incaperi pentru fiare trebuie sa se alipeasca la accesul pentru artisti, dupa posibilitatea in
apropierea manejului ; nu se admit pereti intermediari si coloane in interiorul acestor incaperi.
 Arena de intrenament trebuie sa se amplaseze pe linia de trecere a artistilor spre manej.
 Incaperea inspectorului, (ca regula, se amplaseaza la iesirea spre manej) ateliere, depozite si altele
pot sa amplaseze atit in edificiul principal, cit si in blocuri auxiliare.

Schema zonarii functionale a circului:

44.Muzee. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa terenului. Soluţionarea
spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Muzeul contemporan - locul de expunere şi păstrare a operelor culturii materiale şi spirituale.
Conţinutul principal al muzeului - caracterul colecţiilor sale unicale
(depune amprente considerabile în soluţionarea
arhitectural-planimetrică şi compozitia edificiului muzeului).
Clasificarea edificiilor muzeelor deosebim:
*muzee etnografice şi artistice;
*muzee de meşteşuguri populare;
*muzee istorice şi militare;
*memoriale (în cinstea evenimentelor eroice,personalitaţi remarcabile,maeştri în artă,literatură,teatru);
*muzee specializate în diverse diviziuni ale ştiinţei (geologie,paleontologia,zoologie,oceanografie,etc.).
La tipul particular poate să se refere muzeele la aer liber.deosebită importanţă în muzeele contemporane se atribuie
expoziţiei la aer liber (deschise),amplasarea pe teritoriu a culpturilor şi operilor monumentale de artă decorativă.
Cu acest scop se organizează şi se amenajează curţile şi terenurile, se folosesc spaţii verzi.
La proiectarea muzeelor influenţează următorii factori:
*profilul muzeului;
*frecventarea muzeului (depinde de marimea oraşului, tipurile de volumele de manifistari petrecute aici);
*social-culturale;
*regionale;
*natural-climaterice;
*condiţii urbanistice;
*capacitatea edificiului(gabaritele absolute).
II.Clasificarea muzeelor după capacitate
După capacitate muzeele se divizează în:
*mari - de la 300 pînă la 80 m3;
*medii - de la 80 pînă la 30 mii.M3;
*mici - de la 30 pînă la 10 mii.M3.
Cerinţa majoră în proiectarea edificiului muzeului:
*elaborarea unei astfel de structuri,în care distribuţia încaperilor,legătura între ele asigură:
*condiţii favorabile pentru a face cunoştinţă cu colecţiile muzeului;
*perceperea şi studiul exponatelor principale;
*condiţii necesare pentru păstrarea colecţiilor.
Procedeele caracteristice de amplasare a muzeelor:
*Amplasare liberă, tip "insulă" pe un teren natural deschis (presupune o imagine de ansamblu a edificiului din diferite
puncte de percepere);
*Amplasarea muzeului în zona străzii sau pieţei orăşăneşti, care se reconstruiesc (edificiul primeşte
un caracter principal sau auxiliar)
*Amplasarea muzeului în componenţa centrului cultural al oraşului (astfel în cît muzeul se ezaminează ca parte
componentă a unui ansamblu nou).
Zonarea funcţională
Muzeul contemporan- un obect polifuncţional în care
se dezvoltă şi perfecşionează ubn şir de funcţii:
*o păstrarea exponatelor,
*o expoziţională,
*o educaţională,
*o de club,
*o de studiu,
*o de iniţiere în masă,
*o ştiinţifică şi de cercetare,
*o metodică.
Zonarea funcţională a edificiilor muzeelor

Structura interioară şi componenţa grupurilor de încăperi

primul grup - încaperi ce deservesc vizitătorii:
o vestibulul cu garderoba;
o birou de informaţii;
o încăperile conducătorilor de excursie;
o încăperile punctului medical;
o WC-uri;
o chioşcuri şi boutiq-uri (pentru vînzarea cărţilor suvenirilor,reproducţiilor,etc.);
o încăperi de odihnă; o bufet(cafenea);
o studioul de arte plastice.
Al doilea grup- încaperile de iniţiere şi culturale:
o sala-aulă;
o spaţiu universal;
o săli pentru expoziţii periodice;
o biblioteca.
o sala-aulă se foloseşte pentru prezentarea şi rularea filmelor documentale, ştiinţifice şi cronicilor.
Ai treilea grup - zona expoziţiei permanente
o Depinde de caracterul colecţiei;
o Mediul spaţial al expoziţiei la o sistematizare de tip "sală" variază în dependenţă de genul exponatelor.
Al patrulea grup -îcaperile direcţiei:
o administraţia,
o sala mică de conferinţă;
o cabinetele lucrătorilor ştiinţifici.
Suprafeţe considerabile se atribuie:
o atelierelor de restaurare;
o încăperilor pentru pregătirea exponatelor pentru păstrarea pe un termen îndelungat;
o încăperi pentru păstrarea fondurilor, depozite pentru exponate;
o încăperi pentru utilajul tehnic.
Cerinţe către proiectarea încăperilor
Suprafaţa grupului de intrare se determină reeşind din capacitatea edificiului şi regimului de lucru.
înălţimea sălilor expozlţionale (de rând) este de
4-5 m a salilor mari 6-8 m
Suprafeţele depozitelor de păstrare a f fondurilor constituie 1/3 din suprafeţile de expoziţie.

45. Biblioteci. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa terenului. Soluţionarea
spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Biblioteca - o instituție care colectează și pastreaza produse imprimate și scrise pentru uz public, precum
și efectuarea de referință și de muncă bibliografice.
Clasificarea bibliotecilor:
1.dupa administrare teritoriala:
-de stat
-municipale
-raionale
-orasenesti
-satesti
2.tipul social de biblioteci universal:
-publice
-pentru orbi
-pentru copii
-p/u invatamint tertiar
-p/u universitati
-academice
-industrile
Zonarea functional:
In fiecare biblioteca exista 3 zone: zona utilitara si de lectura; zona depozitelor ; zona
administrative.Necesarul de suprafata pentru aceste zone difera in functie de felul bibliotecii.
Zona utilitara si de lectura, in czul unor conditsii bune de orientare ;zona salii de lectura, cu locuri de citit
si locuri de lucru,trebuie distribuita pe cit mai putine etaje dar si pentru un taransport cit mai usor ala
cartilor;se va evita dispunerea pe niveluri decalate.Toate spatiile din zonele utilitare si de lectura trebuie
sa fie accesibile cu liftul (p/u transportul cartilor si al persoanelor cu handicap).Capacitatea portanta a
planselor din zona utilitara si de lectura >5,0 kN/m2.
Latimea cailor de circulatie >1,2 m , distant libera intre rafturi –intotdeauna fixe in zona publicului – pina
la max. 1.3 – 1,4 m (distant constanta in zona publicului).Zona salii de lectura separa de zona de intrare
printr-un filtru de control prevazute cu un system de securitate cartilor.Pe cit posibil numai I intrare si o
iesire. Filtrul de control amplasat in mod adecvat in apropierea gheseului pentru imprumutul cartilor si a
informatsiilor central.
In afara zonei de control:garderobe,respective casete cu chei –pentru mape,haine,tualete , cafenea, loc
pentru cititul presei, spatiu pentru expozitii, sale de cursuri si conferinte (eventual posibil de utilizat si in
afara orelor de program a bibliotecii), informatii (birou central de informatii) cataloage cu fise si
microfise, terminale pentru accesarea cataloagelor on-line, returnarea cartilor, preluatrea cartilor
comandate.
Constructia: se confirma oportunitatea constructiei din beton armat sau schelet de otel cu o dimensiune a
rasterului >7,2 * 7,2 m datorita flexibilitatii amenajarii finale.Inaltimea incaperilor > 3m
Amplasament:bibliotecile trebuie de amplasat in zone special ,cu accese commode , in parcuri ,pe
teritoriul centrelor publice cu raza de deservire pina la 1,5 km.Se amplaseaza in central raioanelor in
cazulk municipiului ,in cazul oraselor mici sau satelor in central lor.Cladirea se proiectreaza la 10-15 m
de la linia rosie penru amenajarea cu spatsii verzi

46. Arhive. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa terenului. Soluţionarea
spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
arhivele – instituție sau unitate structurală a întreprinderii care realizează stocarea , achiziționarea,
înregistrarea și utilizarea de arhivare documente

ÎNTREPRINDERI DE PRESTARE A SEVICIILOR PENTRU POPULAŢIE

Întreprinderi comerciale
47. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa terenului.
■ Magazinul este o încăpere, un grup de încăperi sau un întreg imobil destinat de a desface cu
amănuntul unul sau mai multe feluri de mărfuri.
II.Clasificare
Magazinele se împart în:
 Care desfac mărfuri cu amănuntul (aici se pot vinde produse allmentare,articole de menaj,de
librărie, confeccţii, etc.);
 Unde se profesează o anumită meserie (frizeria, croitorii, fotografii, ceasornicăria,etc.)
 Care înlesnesc anumite servicii (agenţie de voiaj, agenţii teatrale, etc.)
III. Amplasarea.
Îndeplinindofuncţiasociali,magazineletrebuiesifiesituateconformnecesităţilordinregiunea,-oraşulsaucartierullocativ.
Înceeacepriveşteamplasatei,Importanţeşispecificullorpotfl:
■ UnităţiIndependente,fixesaumobile:chioşcuri,ghereta,ete.
■ Clădirispecialeseparate,(construcţiipartersauceimaimult unetaj).
■ Parterulfuncţionalalblocurilor(locuinţe,hoteluri,birouri,ete.)
■ Clădirispecialamenajate,cupasajeacoperitecucîtevaşîrurideprăvălii.
■ Clădirimaricumaimulteetaje,specialridicatescopulcomercializării.

48. Magazine pentru produse alimentare. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonar
ea funcţională.
1.Grupulîncăperilorutile,încareauaccescumpărătorii,estecompusădin:
 Intrări şl ieşiri cu tambure;
 Hol, poate fi de tip "atrlum";
 Vitrine;
 Mijloacedecomunicaţie:scări,ascensoare,scărirulante,etc.Caseşimesepentruambalajelaflecareraion;
 Birou de informaţii;
 Birou de livrare la domiciliu;
 Birou de comenzi şi reclamaţii;
 Telefon public;
 Sala de frizerie-coafură;
 Sală de poştă;
 Sală de joc pentru copii;
 Punct medical;
 Salon de modă şi tipare;
 Secţii comerciale.
Secţiile comerciale se împart însubsectii:
Secţia alimentară:
o Subsecţia coloniala
o Subsecţiacarne,mezeluri,păsari,conserve(frigider)
o Subsecţiapeşte,conserve(frigider)
o Subtecţiapiine,cofetărie(frigider)
o Subsecţiazarzavaturi,fructe,(frigider)
o Subsecţialactate,brănzeturi
o Subseţiabăuturialcoolice,apeminarete,sucuri
o Înlegaturidirectăcuacestraion:
o BarpentruaperitiveRestaurant-cofetaria
o Terasa
2. Grupul încăperilor anexe, în care nu au acces cumpărătorii:
1.Secta cu mărfuri vor avea:
Depozite frigorifere:
camere reci:
Pivniţe.
2.Alte piese:
Birou de recepţie a martirilor:
Birou de despachetare-sortare:
Birou de cântărire:
Secţie de confecţii:
Secţie a decoratorilor de vitrine şi de raioane:
Fotograf:
Centrală telefonică:
Staţie radio:
Atelier de tîmplărie:
 Atelier mecanic:
Tipografie:
Birou de expediere:
3.Gropul administrativ şi de serviciu cuprinde:
Direcţia
Birouri administrative
Contabilitatea
Caseria
Biroul de pontaj
Garderoba
Scari şi eşiri de serviciu
Camara şi anexele
Sala pentru şedinţe
Biblioteca
4. Grupul operativ cuprinde:
Centrala de panouri electrice, şi de semnalizări;
Centrală autonomă de încălzire;
Cameră de ventilare şi condiţionare a aerului;
Ascensoare;
Scări rulante;
Camere frigorifice;
Garaje.

49. Magazine pentru mărfuri nealimentare. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor.

Zonarea funcţională.
49 1.Grupulîncăperilorutile,încareauaccescumpărătorii,estecompusădin:
 Intrări şl ieşiri cu tambure;
 Hol, poate fi de tip "atrlum";
 Vitrine;
 Mijloacedecomunicaţie:scări,ascensoare,scărirulante,etc.Caseşimesepentruambalajelaflecareraion;
 Birou de informaţii;
 Birou de livrare la domiciliu;
 Birou de comenzi şi reclamaţii;
 Telefon public;
 Sala de frizerie-coafură;
 Sală de poştă;
 Sală de joc pentru copii;
 Punct medical;
 Salon de modă şi tipare;
 Secţii comerciale.
2. Grupul încăperilor anexe, în care nu au acces cumpărătorii:
1.Secta cu mărfuri vor avea:
Depozite frigorifere:
camere reci:
Pivniţe.
2.Alte piese:
Birou de recepţie a martirilor:
Birou de despachetare-sortare:
Birou de cântărire:
Secţie de confecţii:
Secţie a decoratorilor de vitrine şi de raioane:
Fotograf:
Centrală telefonică:
 Staţie radio:
Atelier de tîmplărie:
Atelier mecanic:
Tipografie:
Birou de expediere:
3.Gropul administrativ şi de serviciu cuprinde:
Direcţia
Birouri administrative
Contabilitatea
Caseria
Biroul de pontaj
Garderoba
Scari şi eşiri de serviciu
Camara şi anexele
Sala pentru şedinţe
Biblioteca
4. Grupul operativ cuprinde:
Centrala de panouri electrice, şi de semnalizări;
Centrală autonomă de încălzire;
Cameră de ventilare şi condiţionare a aerului;
Ascensoare;
Scări rulante;
Camere frigorifice;
Garaje.

50. Centre comerciale. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.

Un centru comercial este o clădire sau un grup de clădiri, împreună cu căile de acces și spațiile de
parcare aferente, în care își desfășoară activitatea mai multe unități de desfacere ce comercializează o
gamă largă de produse și servicii. Un termen sinonim folosit frecvent în ultimii ani este shopping mall
sau, prescurtat, mall.
Clasifica in 2 parti:
CENTRE ACOPERITE
 - Centru regional(Mărfuri de uz general, articole de îmbrăcăminte) 37.000 - 74.000 m2
- Centru super-regional (Similar cu centrele regionale dar având o varietate și o selecție mai
mare)74.000 m2
CENTRE DESCHISE
- Centru de cartier (Mărfuri de primă necessitate ) 2.800 - 14.000
- Centru de localitate (Mărfuri de primă necessitate) 9.300 - 32.500
- Mărfuri de uz general (Mărfuri de primă necessitate )
- Centru de lux (Magazine de specialitate cu mărfuri de lux, restaurante de lux, spectacole în aer
liber )
- Centru dominant (power center) (Mărfuri de primă necessitate)
- Centru tematic sau de festivaluri (Mărfuri de primă necesitate)
- Centru de desfacere (Outlet center)( Mărfuri de primă necesitate)

51. Pieţe acoperite. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.

Întreprinderi de alimentaţie publică
52. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa terenului.
1.Date generale
 Edificiile intreprinderilor de alimentatie publica se amplaseaza in locurile de aplicare a muncii si studiilor,
masive locative si zone de agreement.
 Intreprinderile de alimentatie publica se proiecteaza in componenta centrelor comerciale, ca obiecte separate,
incastrate sau anexate la claadiri cu diversa destinatie.
-Intreprinderile de alimentatie publica se divizeraza in doua grupuri:
 Intreprinderi de aprovizionare - cele care produc semifabricatealimentare.
 Intreprinderi de pregatire – cele care prepara semifabricatele pina al bucate gata si le realizeaza.
La intreprinderile de aprovizionare se refera:
 combinatul de semifabricate - intreprindere mare mecanizata, care prepara semifabricate pentru
aprovizionarea ospatariilor si pentru comercializarea in magazine (sectii de culinarie si semifabricate).
 bucatarie industrial – intreprindere care prepara in afara de semifabricate si bucate pentru consumarea pe loc
(in salile de mese a bucatariei industrial).
 sectie de semifabricate - intreprindere specializata,care prepara semifabricate pentru intreprinderile de
alimentatie publica.
La intreprinderile de pregatire, se refera:
 bucatarii de bloc – deservesc un grup de cladiri locative; pregatesc dejunuri, prinzuri si cine pentru livrarea la
domiciliu.
 Ospatarii – tipul de intreprinderi cel mai des intilnit, care prepara bucate pentru prinz din semifabricate(sau
produse brute).Forma de deservire-autodeservire.
 cafenele – prepara produse de patiserie pentru dejunuri si cine.Pot fi de tip general sau specializate (cafenea-
patiserie, cafenea de produse lactate, cafenea-inghetata, cafenea pentru copii, cafenea pentru tineret etc.).
 bodega – premeditate pentru deservirea rapida a vizitatorilor(un asortiment limitat de bucate). De obicei
bodegile sunt specializate intr-un fel de bucate, precum sun clatitele,pateuri,peste,mici,frigarui. Forma de
desevire- autodeservire.
 restaurante – prepara si realizeaza produse de patiserie pentru prinzuri si cine la comanda clientilor,se
deosebesc printr-un grad inalt de confortabilitate: aici se propun conditii pentru agreement si distractii
(estrada,
muzica,dans). Deservirea se produce de chelneri .
-Dupa capacitate si amplasareintreprinderile de alimentatie publica se impart in urmatoarele tipuri:
 ospatarii (100-200 locuri), amplasate in cadrul centrelor comerciale si edificii separate .
 ospatarii (100-1000 locuri), cu un numar extins de locuri in perioada de vara pentru zonele de agrement si
balneare.
  cafenele de tip general si specializate (50-200 locuri), amplasate in centre comerciale, culturale si sportive sau
in edificii aparte.
 restaurante (100-1000 locuri si mai mult), amplasate in centre comerciale de interes orasenesc si in edificii
separate.

2.Componenta si sistematizarea incaperilor in edificiile cu program de alimentatie publica.

-In intreprinderile de alimentatie publica se efectuiaza urmatorul ciclu de producer:
 primirea si pastrarea semifabricatelor si produsele brute.
 prepararea si pregatirea semifabricatelor si tratarea suplimentara a produselor brute.
 prelucrarea termica si ornarea bucatelor.
 realizarea productiei si deservirea clientilor.
-Acestui ciclu corespund urmatoarele grupuri de incaperi:
 incaperi de dipozitare - camare pentru produse uscate,legume,inventor si tara,camere frigorifice.
 incaperi de producere - sectia bucatelor calde, masini de taiat pine, sectii de patiserie, de carne si peste, de
legume, sectia bucatelor reci, spalatorii pentru vesela de bucatarie si sufragerie.
 incaperi comerciale - vestibulul, garderoba, WC-uri pentru client,sali de mese, buffet, bar.
 incaperi administrative si de serviciu - oficii, cabinetul sefului, incaperi pentru personal, cabinet medical
garderobe, WC si dusuri pentru personal.
3.Solutionarile architectural-planimetrice ale intreprinderilor de alimentatie publica.
Cerinte principale:
 Amplasarea grupurilor comerciale si necomerciale depinde de structura planimetrica a edificiului si de
particularitatile tehnologice a fiecarui grup.
 Amplasarea reciproca a grupurilor principale de incaperi trebuie sa asigure legaturile cele mai scurte a lor,
solutionarea clara fara intersectii a fluxurilor:client si personal, vesela curate si murdara, semifabricatelor,
produselor brute si deseuri.
 Crearea unei structuri compacte cu izolarea incaperilor comercialesi necomerciale, precum si a transormarii
posibile a edificiului in cazul schimbarii tehnologiei de producere.
-La proiectarea grupurilor separate de incaperi este necesar:
 Incaperile comerciale, de a le amplasa din partea fatadelor principale si laterale.
 Incaperile de producere, de a le combina si amplasa in plan cu evidenta legaturilor cele mai scurte si comode
cu incaperile de depozitare, precum si cu distributia si spalatoria veselei de sufragerie.
 Incaperile administrative si de deservire, de a le amplasa izolat de alte incaperi, de a prevedea legatura
comoda cu toate incaperile.
 Incaperi tehnice, de a le mplasa in subsol cu iesire personala , izolata de alte incaperi.
 Incaperi de depozitare, de ale amplasa in subsol,demisol sau la parter, din partea curtii gospodaresti, cu
evidenta legaturii lor cu debarcaderul si incaperile de producere.
53. Cafenele. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională. Scheme
compoziţionale.(aproape ca la restaurant ceea ce tine de scheme si gr de inc.)
Cafenea- Intreprindere de alimentatie publica si odihna.Este asemanator cu un mic restaurant , dar cu un
asortiment mic in bucate si deservirea e la un nivel mai jos decit restaurantul.Cefenea poate fi de mai
multe tipuri:
- Cafenea-Inghetata;
- Cafenea p/u copii;
- Cafenea p/u familie;
Nr de locuri in Cafenea :
In mediul rural - cafenea tip specializata 25-100 locuri , cafenea obisnuita 25- 150 locuri.
In mediul urban - cafenea tip specializata 25- 150 locuri, cafenea obisnuita 50 -400 locuri.
Edificiul trebuie sa fie echipat cu scari pentru personal si pentru vizitatori .Fluxurile de vizitatori cu cel al
personalului nu trebuie sa se intilneasca.

54. Restaurante. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională. Scheme

compoziţionale.
Restaurant – intreprindere de alimentatie publica cu un asortiment larg de servicii de deservire si
pregatirea hranei sub diferite forme si metode la cel mai inalt nivel. Aici se propun conditii pentru dans si
distractii.Deservire se produce de chelneri.
Suprafata unui loc intrun restaurant in dependenta de nr de locuri.
Pina la 50 locuri 28 m2
- 100 - 23
- 200 - 14
- 300 - 10
- 500- 9
- 1000- 7

Nr de locuri in Restaurant depinde de amplasarea acestuia :

In Mediul rural 100-250 de locuri.
In mediul urban 150-500 de locuri
Solutionarea spatial volumetrica
Inaltimea incaperilor din subsol - 3.3 m
Inaltimea incaperilor , salilor din restaurante cu nr de locuri mai mult de 150 - de la 4.2 m in sus
*Inaltimea incaperilor de pregatire a hranei nu trebuie sa fie mai joasa de cit cea a salilor.
In cazul cind restaurantul are in component sa subsol.
Înălțimea spatiului de depozitare in subsol nu trebuie să fie mai mică de 2,5 m la partea de jos a
planseului.
Incaperile de depozitare, tehnice, de deseuri pot fi amplasate in subsol …asigurind conditiile sanitaro
igienice si respectind cerintele anti incendiare. Incaperile de depozitare trebuie sa fie amplasate in parte
curtii gospodaresti cu evidenta legaturii cu debarcaderul si incaperile de producere.
În proiectarea spațiilor de depozitare ar trebui să fie in asa fel ca legumele sa fie descărcarcate direct in
camera de depozitare a legumelor.
Edificiul trebuie sa fie echipat cu scari pentru personal si pentru vizitatori .Fluxurile de vizitatori cu cel al
personalului nu trebuie sa se intilneasca.
Tamburul trebuie sa fie calculat in raport cu temperatura de afara de
Scarile p/u personal trebuie sa fie amplasate in asa fel ca sa fie folosite ca scari de evacuare p/u vizitatori
in caz de incendiu.
Incaperea cu maincare rece, calda si spalatoria veselei trebuie amplasata la un nivel cu sala .
Grupurile de incaperi
Incaperi de depozitare(camare pentru produse uscate, legume, inventar, camera frigorifice, debarcarder)
Incaperi de producere(sectia bucatelor calde, sectii de patiserii, de carne si de peste , masina de taiat piine,
sectia bucatelor reci, spalatorii pentru vesela de bucatarie si sufragerie)
Incaperi comerciale (vestibulul,WC-uri pentru client, Sali de mese si bufet)
Incaperi administrative si de serviciu(cabinetul sefului, incaperi pentru personal, garderobe , dusuri pentru
personal, cabinet medical)

Zonarea Functionala in Restaurant

Scheme compozitionale
Schema Frontala
Se caracterizeaza prin amplasarea incaperilor comerciale pe axa logitudinala a edificiului , paralel cu
incaperile necomerciale.
Instituţii de transport

Instituţii de transport
55. Date generale. Clasificare. Amplasament. Zonele din componenţa terenului.
Odată cu dezvoltarea continuă a relației între oraș și în alte localități și regiuni ale țării cresc cerințele
pentru infrastructura de transport.
Amplasament
Un Edificiu important in infrastructura unui oras este gara.La amplasarea ecesteia e necesar de a lua in
considerare intersectia cailor de transport rutier , feroviar, fluvial ,maritim, aerian . De obicei acestea
sunt amplasate la periferiile oraselor.
а - крупный город с прямоугольно-сетчатой планировочной структурой;
б - крупнейший город с радиально-кольцевой планировочной структурой;
1 - скоростные дороги; 2 - магистральные улицы городского значения; 3 - магистральные улицы
районного значения; 4 - остановочные пункты уличного общественного транспорта; 5 - линии
скоростного внеуличного транспорта; 6 - основные пересадочные узлы; 7 - железнодорожный
вокзал; 8 - автобусный вокзал; 9 - речной (морской) вокзал; 10 - общегородской центр; 11 -
районные и межрайонные общественные центры; 12 - пешеходные улицы и зоны

Atunci când alegeți locul de amplasare a Instituţiilor de transport este recomandat să fie ghidate de
următoarele principii generale :
La alegerea sitului pentru constructia unei gari , este necesar de a asigura echidistanta relativa in raport cu
zonele functionale majore din oras si regiuni(de munca, trai, recreare).
Garile trebuie sa aiba legaturi de transport comode, confortabile cu zonele industriale, zonele
rezidentiale, zonele urbane importate .
Pasagerul de regula schimba ruta de la un transport la alt transport , de aceea trebuie sa existe
interconexiune dintre caile de transport.
Garile trebuie sa fie amplasate in preajma zonelor de transport existente(autostrazi, drumuri nationale,
linii de tramvai, linii de troleibuz, metro etc) ce reprezinta o facilitate pentru institutie

Clasificare
Tipurile de Gari :
Dupa tipul de transport:
Gari Auto, Feroviare, Aeriene, Fluviale, Maritime(Porturi), Intermodale(Mixte) 2-3 sau mai multe tipuri
de transport.
Dupa tip de pasageri:
De curse lungi, locale, de tranzit, locale, interurbane, Internationale
Dupa capacitate:
Gari Mici 100-300
Gari Medii 300-700
Gari Mari 700-1500
Foarte mari 1500 -
Zonele din component teritoriului:
1 Edificiul,
2 Zona pentru asteptare
3 Zona Verde
4 Zona de deservire a tipului de transport

56. Gări auto. Clasificare. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Dupa capacitate :
-mici(25-300)
-medii(300-700)
-Mari(700-1500)
-foarte mari (mai mare de 1500)
Dupa amplasament fata de magistrala :
-nod internodal(undeva la intersectia de cai)
-de capat(la punctul final al traseului)
-intermediar(pe cursul caii)
Dupa categoriile de pasageri
-de cursa lunga
-locale
-de tranzit
-interurbane
-internationale
In dependent de amplasare:
-In cadrul centrelor rationale se proiecteaza gari secundare
-In cadrul centrelor regionale se proiecteaza gari principale

GRUPAREA INCAPERILOR
-Grupul incaperilor destinate pt pasageri(sala de asteptare,incaperea mamei si a
copilului,buffet,restaurant,caseria,incaperi comerciale,caseria,unitati de telegraf,posta)
-Grupul incaperilor administrative si de serviciu:(dispecerat,oficiile administrative,incaperi pt
personal,de serviciu,spatii de comunicatie)
-Grupul incaperilor auxiliare si tehnice(instalatii de ventilare,gospodareasca,inc. de pastrare a unor piese
auto)
ZONAREA FUNCTIONALA
Distingem 2 zone principale:zona de asteptare a pasagerilor si zona administrativa si serviciu
In autogarile de capacitate mica caseria sint amplasate in sala de asteptare,in asa mod ca sa fie atit spatiu
pt persoanele care procura bilete ,cit si pt cei care au déjà bilete.Sala de asteptare se proiecteaza cu fata
spre peron pt o buna orientare a pasagerilor.Trebuie de prevazut incaperi pt alimentare,ele constituie
undeva 10% di suprafata autogarii.Incaperea mamei si a copilului trebuie sa fie dotata cu grup sanitar si
concetrata intr-o zona calma a autogarii.Dispeceratul trebuie sa fie concentrat linga peron ,avind
inaltimea de 90cm de la nivelul carosabilului.
Birourile administrative trebuie sa fie proiectate linga sala de asteptare si incaperile de serviciu.Incaperile
de serviciu trebuie sa aiba intrare separate din exterior
Înălțimea minimă a incaperelor în autogari de la etaj la parter sau proeminente de acoperire structurale,
se recomandă, , m:
a) pentru sala de asteptar -3.6;
b) pentru camerele cu sisteme de aer condiționat în stațiile mici și mijlocii - 4.5;
c) pentru camerele cu sisteme de aer condiționat în autogările mari și foarte mari - 6.5;
g) pentru restul de incaperilor supraterane, inclusiv tehnică - 2.5;
e) pentru camerele de ventilație a aerului, plasat în subsol - 4.2.
Peroanele se pot solution in 3 moduri:
-liniar

-tip pieptene
-in trepte

град. Размеры, м
А Б
30 11,00 8,00
45 12,00 3,50
60 16,00 10,50

Marimea si configuratia peroaneolr depinde de nr de imbarcari si debarcari.

SOLUTIONAREA SPATIAL-VOLUMETRICA:
-Intr-un nivel
-in 2 nivele
-in mai multe nivele
Autogarile pot fi solutionate ca volum aparte sau ca parte componenta a unui edificiu.
Deosebim 3 tipuri de solutionare compozitionala:cetralizata,blocata si tip pavilion
Centralizat este atunci cind autogara este ‘’independenta’’,adica este un volum aparte.
In cazul cind sint unite mai multe gasi se foloseste solutionarea blocata.
Tip pavilion se caracterizeaza printr-o suprafata mare.
Actualmente,sint raspindite atit schemele planimetrice simetrice ,cit si asimetrice.
Elementul principal compozitional la autogari il are copertina,care poate avea diverse forme.Volumele
pot fi dinamice sau statice,de asemenea se pot folosi volume contrastante dupa forma.

O varinta a organizarii ciculatiei pasagerilor in tuneluri sub peron,uneori si sub spatil garii.Inaltimea la
coborire si ridicare constituie 3,5-4,5 m
Cea mai raspindita solutie ,unde se intersecteaza fluxul circulatiei pasagerilor cu circulatia
transportului;sau intersectia peronului cu spatiul pt transport

В. АВТОБУСНЫЙ ВОКЗАЛ
1 — платформы отправления; 2 — платформы прибытия; 3 — стоянка автобусов (отстой); 4 —
стоянка междугородных и городских такси; 5 — тоннели для пешеходов

57.Gări feroviare. Clasificare. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea

funcţională.
Dupa categoriile de pasageri
-de cursa lunga
-locale
-interurbane
-mixte
Dupa amplasarea edificiului pentru pasageri si a peroanelor garile feroviare pot fi:
-insulare
-laterale
-transversale
-mixte,combinat
Dupa amplasament fata de magistrala :
-nod internodal(undeva la intersectia de cai)
-de capat(la punctul final al traseului)
-intermediar(pe cursul caii)

In dependenta de circulatia rutiera cu evidenta planificarii structurii urbanistice toate peroanele

garilor feroviare se impart in 2 tipuri:
-Spatiu de access care trece prin gara sau pe linga gara cu magistrale urbanistice de tranzit,pt trecerea
transportului de pasageri si a camioanelor
-spatii fara acces care sint deservite doar de transporturile de pasageri,care uneste drumul de la gara cu
sectoarele urbane.

А. ЖЕЛЕЗНОДОРОЖНЫЙ ВОКЗАЛ С ПЕРРОНОМ БЕРЕГОВОГО И ТУПИКОВОГО ТИПА

1 — платформы дальних и местных поездов; 2 — платформы пригородных поездов: 3 —
остановочные пункта автобусов; 4 — остановочные пункты троллейбусов; 5 — остановочные
пункты трамваев;6 — автобусная станция; 7 —
Dupa capacitate:
-mici(pina la 200)
-mijlocii(200-700)
-mari(700-1500)
-foarte mari(mai mari ca 1500)
In dependent de spatiul ocupat Suprafata min,ha

Foarte mari 1,25

Mari 0,75

Mijlocii 0,50

mici 0,25

GRUPURILE DE INCAPERI
-Grupul incaperilor destinate pt pasageri(sala de asteptare,incaperea mamei si a
copilului,buffet,restaurant,caseria,incaperi comerciale,caseria,unitati de telegraf,posta)
-Grupul incaperilor administrative si de serviciu:(dispecerat,oficiile administrative,incaperi pt
personal,de serviciu,spatii de comunicatie)
-Grupul incaperilor auxiliare si tehnice(instalatii de ventilare,gospodareasca,inc. de pastrare a unor piese
auto)
Cea mai mare atentie se atrage la proiectarea spatiilor pentru pasageri si a acceselor de la gara la
platform.platformele pot fi adiacente cu gara sau intermediare(plasate intre accese)
Constructive le pot fi de 2 tipuri:inalte (1100 mm de la capatul sinelor) , joase(lla inaltimea de 200 mm)
Platformele inalte si acoperite sint folosite in cazul fluxurilor mari de pasageri .
Pentru circulatia persoanelor cu bagaje se folosesc se proiecteaza diverse accese intre edificiul garii si
platforme atit la nivelul sinelor ,cit si la diferite inaltimi(tuneluri,poduri pietonale)
ГЕНПЛАН

1 — кассовый зал, 2 — вестибюль, 3 — кафе; 4 — вестибюль метро: 5 — лоджия; 6 — конкорс;

7— пригородный зал; 8— зал для депутатов; 9 — медицинский пункт; 10 — почта-телеграф; 11 —
милиция; 12— багажное «отделение; 13 — платформы; 14 — администрация; 15—технические
помещения
Рис. 8. Павелецкий железнодорожный вокзал в Москве (архитекторы
СОСТАВ И ПЛОЩАДЬ ОСНОВНЫХ ПОМЕЩЕНИЙ ЖЕЛЕЗНОДОРОЖНЫХ
ВОКЗАЛОВ
Площадь, м2, при расчетной вместимости вокзалов, чел.
Наименование
25 50 100 200 300 500 700 900 1200 1500 2000
Пассажирские помещения
основного назначения
1. Вестибюль, операционный - - - - 189 315 441 529 706 882 1082
(кассовый) зал
2. Объединенный 50 82 165 330 - - - - - - -
пассажирский зал:
вестибюль, операционный
(кассовый) зал, зал ожидания
3. Зал (залы) ожидания - - - - 217 361 505 615 821 1026 1292
4. Комнаты (зал) для - 15 30 48 72 - - - - - -
пассажиров с детьми
5. Комнаты матери и ребенка - - - - - 146 169 199 231 262 295
6. Кассы билетно-багажные 6 6 6 12 - - - - - - -
(из расчета 6 м на 1 кассу)
2

7. Кассы билетные (из - - - - 18 24 30 36 42 48 66

расчета 6 м2 на 1 кассу)
8. Кассы багажные (из - - - - 6 6 6 12 12 12 18
расчета 6 м2 на 1 кассу)
9. Справочное бюро (из - - - - 7 7 7 14 14 21 21
расчета 7 м3 на 1 кабину)
10. Камеры хранения ручной 12 26 50 94 155 253 351 469 597 742 976
клади
Помещения
дополнительного
обслуживания пассажиров
11. Помещения для - 21 26 31 52 100 145 175 215 260 345
посетителей предприятий
общественного питания
12. Буфетные стойки в - - - - 12 15 25 30 35 40 50
пассажирских залах
13. Комнаты длительного - - - - - 128 166 257 338 425 508
пребывания пассажиров (на
узловых станциях)
 Площадь, м2, при расчетной вместимости вокзалов, чел.
Наименование
25 50 100 200 300 500 700 900 1200 1500 2000
14. Медицинский пункт - - - - 43 47 47 49 64 72 77
15. Отделение связи (почта, - - 26 26 26 26 26 52 78 78 104
телеграф, телефон)
16. Киоски Союзпечати (из 10 10 20 20 30 30 40 50 60 60 60
расчета 10 м на 1 киоск)
2

11. Парикмахерские, - 12 12 38 85 95 122 150 185 210 240

уборные, курительные
Служебные и
вспомогательные
помещения
18. Служебные помещения 35 35 80 100 245 315 350 520 600 625 725
19. Производственные, - 10 10 12 80 119 158 332 392 417 473
складские и
вспомогательные помещения
предприятий общественного
питания
Итого 125 215 450 925 1230 2035 2696 3460 4390 5180 7240

SOLUTIONAREA SPATIAL-VOLUMETRICA:
-Intr-un nivel
-in 2 nivele
-in mai multe nivele
Garile feroviare pot fi solutionate ca volum aparte sau ca parte componenta a unui edificiu.
Deosebim 3 tipuri de solutionare compozitionala:cetralizata,blocata si tip pavilion.

O varinta a organizarii ciculatiei pasagerilor in tuneluri sub peron,uneori si sub spatil garii.Inaltimea la
coborire si ridicare constituie 3,5-4,5 m

O varinta a organizarii ciculatiei pasagerilor deasupra peronului.Inaltimea la coborire si ridicare constituie

7,0-7,5m

58.Gări fluviale şi maritime. Clasificare. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor.

Zonarea funcţională.
Dupa categoriile de pasageri
-de cursa lunga
-locale
-interurbane
-mixte
Dupa amplasament fata de magistrala :
-nod internodal(undeva la intersectia de cai)
-de capat(la punctul final al traseului)
-intermediar(pe cursul caii)
Dupa capacitate:
-mici(maritime:pina la 200;fluviale-pina la 100)
-mijlocii(maritime-200-700;fluvial-100-400)
-mari(700-1500;fluvial-400-700)
-foarte mari(maritime-mai mari ca 1500,fluviale-mai mult de 700)
In dependent de spatiul ocupat Suprafata min,ha
Foarte mari 1,25

Mari 0,75

Mijlocii 0,50

Mici 0,25

Dupa categoriile de pasageri

-de cursa lunga
-locale
-de tranzit
-interurbane
-internationale

GRUPAREA INCAPERILOR
-Grupul incaperilor destinate pt pasageri(sala de asteptare,incaperea mamei si a
copilului,buffet,restaurant,caseria,incaperi comerciale,caseria,unitati de telegraf,posta)
-Grupul incaperilor administrative si de serviciu:(dispecerat,oficiile administrative,incaperi pt
personal,de serviciu,spatii de comunicatie)
-Grupul incaperilor auxiliare si tehnice(instalatii de ventilare,gospodareasca,inc. de pastrare a unor piese
auto)
Pentru ambarcarea/debarcarea pasagerilor la garile fluviale si maritime se folosesc pereti verticali,
terasamente inclinate cu platforma de aterizare sau se folosesc docuri plutitoare din cauza schimbarii
nivelului apei.
Zona pasagerilor in cadrul garilor maritime si fluviale trebuie sa fie izolata de danele de marfa.Plasarea
unui unei astfel de gari trebuie sa fie in legatura cu planificarea generala a portului,precum si in legatura
cu alte unitati potuare.
În funcție de condițiile de operare ale navelor si a condițiilor locale (natura zonei, înălțimea valurilor,
maree diurne la reflux, situația topografica, etc),se folosesc urmatoarele solutii pentru peroane:
a)dani frontale deschise;
b) sistema de organizare a malului asemantoare unui bazinului
c)sub forma unui pod maritim;
d) soluții combinat

ГЕНПЛАН
1— морской вокзал; 2 — навес для
пассажиров 3 — привокзальная площадь;
4 — речной вокзал; 5 — вестибюль
метролитена; б — дома гостиничного типа

Pentru a face legatura intre gara si peron se

folosesc un sir de instalatii tehnice:poduri,platform e speciale,unde are loc ambarcarea si debarcarea
pasagerilor.

Б. МОРСКОЙ И РЕЧНОЙ ВОКЗАЛЫ

1 — остановочные пункты автобусов, троллейбусов; 2 —
автостоянки, стоянки туристских автобусов; 3 —
площадь торжественных встреч; 4 — перрон речного
вокзала

Compozitia spatial-volumetrica
-Intr-un nivel
-in 2 nivele
-in mai multe nivele
Garile feroviare pot fi solutionate ca volum aparte sau ca parte componenta a unui edificiu.
Deosebim 3 tipuri de solutionare compozitionala:cetralizata,blocata si tip pavilion.

O varianta a separarii zonei pasagerilor de zona de marfuri.Acesta varinta este justificata in cazul garilor
mari si in cazul organizarii cilculatiei pitonilor si transporturilor la diferite niveluri.

59.Aerogări. Clasificare. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.

Dupa categoriile de pasageri
-de cursa lunga
-locale
-interurbane
-mixte
Dupa amplasament fata de magistrala :
-nod internodal(undeva la intersectia de cai)
-de capat(la punctul final al traseului)
-intermediar(pe cursul caii)
Dupa capacitate:
-mici(aeroporturi-pina la 400;aerogari urbane-pina la 200)
-Mijlocii(aerogari-400-1500;urbane-200-600)
-Mari(aeroporturi-1500-2000;urbane-600-1000)
-foarte mari(mai mult de 2000,urbane-mai mult de 1000)

Aerogarile se divizeaza in 2 tipuri:

-aerogari urbane
-aeroporturi
Peroanele in aerogari se proiecteaza dupa urmatoarele principii:
-peronul este adiacent aerogarii si pasagerii parcurg distanta de la aerogara pina la avion
-peronul se afla la o distant considerabila ,iar pasagerii sint livrati la aeronave cu ajutorul unor vehicule
special,cu autobuze,autotren,uneori cu ajutorul benzilor rulante

ГЕНПЛАН АЭРОВОКЗАЛЬНОГО КОМПЛЕКСА

1 — перрон; 2 — аэровокзал; 3 —
привокзальная площадь
Mărimea și configurația platformei terminalului aeroportului se determina în funcție de clasa a
aeroportului, numărul de parcari pentru aeronave, precum și de tipurile și numărul de avioane ce
deservesc
Mărimea și configurația platformei terminalului trebuie sa aiba un nr de posturi de parcare pentru toate
aeronavele și sa asigure manipularea lor în condiții de siguranță.
Aerogarile din mediul urban ar trebui să fie create în marile orașe pentru a asigura legături convenabile
cu aeroportul, situat la o distanță de mai mult de 10 până la 15 km de granița proiecta a expansiunii
urbane.
Mărimea și de configurația platformelor de la terminalul aeroportului din mediul urban depinde de
capacitatea lor, locația și natura transportului urban, folosit pentru a comunica cu aeroporturile.

Основные зоны Площадь застройки, тыс. м2, основных зон аэровокзального комплекса
аэровокзального в аэропортах с годовой пропускной способностью, млн пас.
комплекса 0,1 0,27 0,5 1.2 1,6 2,0 2,9 4 4,9 7 8,5 10
Часовая пропускная способность, пас/ч
100 200 400 600 800 100 1200 1500 1800 2000 2500 3000
Аэровокзал 1,5 2 3 6 8 90 11 14 16 19 23 26

Перрон 1,1 18 40 54 62 88 108 135 161 178 212 267

Привокзальная площадь 4 5 8 11 14 18 22 27 32 36 44 53

ИТОГО: 16,5 25 51 71 84 115 141 176 209 233 279 346

Compozitia spatial-volumetrica
-Intr-un nivel
-in 2 nivele
-in mai multe nivele
Cea mai raspindita solutie ,unde se intersecteaza fluxul circulatiei pasagerilor cu circulatia transportului;sau
intersectia peronului cu spatiul pt transport

O varinta a organizarii ciculatiei pasagerilor in tuneluri sub peron,uneori si sub spatil garii.Inaltimea la
coborire si ridicare constituie 3,5-4,5

O varinta a organizarii ciculatiei pasagerilor deasupra peronului.Inaltimea la coborire si ridicare constituie

7,0-7,5m

O varinta de solutionare cu mai multe nivele.

GRUPAREA INCAPERILOR

-Grupul incaperilor destinate pt pasageri(sala de asteptare,incaperea mamei si a

copilului,buffet,restaurant,caseria,incaperi comerciale,caseria,unitati de telegraf,posta)
-Grupul incaperilor administrative si de serviciu:(dispecerat,oficiile administrative,incaperi pt personal,de
serviciu,spatii de comunicatie)
-Grupul incaperilor auxiliare si tehnice(instalatii de ventilare,gospodareasca,inc. de pastrare a unor piese
auto)
Incaperile de primirea si luarea bagajului trebuie sa fie concentrate in cele mai agglomerate accese ale
pasagerilor ce sosesc si pleaca.
In aerogarile mari pot fi proiectate mai multe Sali de asteptare de ex.sala pt pasageri cu copii si pasageri de
transit.
In cadrul salilor de asteptare trebuie de prevazut agentii de turism,chioscuri comerciale,postaetc
Suprafata calculate pt 1 pasager in sala este de 1,3-3,9 m2.
 60.Parcaje şi garaje. Clasificare. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea
funcţională.
Reprezinta o constructive industrial in una sau 2 nivele p/u parcarea temporara a automobilelor.
Clasificarea parcajelor:
1.in functie de modul de circulatie a autoturismelor
-cu rampe
- mecanzate
2.dupa pozitionarea edificiului fata de nivelul solului
-subterane
- supraterane
- mixte
3.dupa sistemul structural
-inchise
-deschise
4.dupa capacitate
- mici P1 prevede o capacitate pina la 100
-medii P2 100-500
- mari P3 500-1000
- foarte mari P4 peste 1000
5.dupa solutionarea arhitecturala :
- independenta
-inglobata,comasata in cadrul obiectivelor de alta functiune
6.dupa sistematizare :
-tip manej(delimitate prin benzi)
-tip boxe(constructii usoare,metalice delimitate prin pereti)
Grupuri de incaperi p/u parcate:avem 4 grupe:
1.Zona de pastrare a autovehicolelor
2.deservirae autovehicolelor(spalatorii,depozite, zona depozitara a uleilor etc.)
3.zona incaperilor de serviciu (administrarea , personalul)
4.zona incaperilor p/u deservire vezitatorilor (blocuri sanitare, zona de asteptare amenajata)
Zona de deservira zilnica trebuie sa fie separate cu intrari si iesiri de zona tehnica, se prevede separarea rin
blocuri de pereti greu inflamabili.
Parcaje cu rampe( in cazul decalajelor) intrarea poate fi amplasata la cote diferite ( avantajul se micsoreaza
nr de fluxuri)
Clasificarea rampelor:
1.dupa amplasarea edificiului
-interioare
- exterioare
2.Dupa nr de benzi de circulatie
- o banda
-2 benzi
3.dupa mediul de circulatie
-unic sens
- dublu sens
4.dupa tipul solutsionarii spatial
-liniare
-curbe(elicoidale, racordate, semicircular)
5.dupa inaltimea rampei
- rampe complete
-semirampe
6.dupa modul de amplasare a rampelor
-paralele
-in cruce
-separate
-limitrofe
7.dupa caracerul circulatiei
-continuu
-discontinuu
Declivitatea de la 4-14,5%(caz semirampe)
H etaj >2,2 m max. pina la 3m
Parcaje mecanizate:
2 tipuri: -complet mecanizat
-semimecanizate
Nr de ascensoare se calculeaza dupa capacitate ,la 50 masini se prevede un ascensor
Clasificarea ascensoarelor:
1.dupa tipul de incarcare
-pe o parte
- pe 2 parti
2.dupa directia de circulatie
-verticale
-orizontale
-oblice
3.dupa capacitate
-ordinar
-dublu
4.dupa modul de functionare
-continuu paternoster
-periodice
5.dupa amplasarea edificiului
-interior
-exterior
Solutionarea spatial volumetrica:solutsionarea volumetriei garajelor si a parcarilor mari,deseori sunt alipite
la complexurile mari sau la nodurile transport-comunicatsionale.Volumetria trebuie sa satisfaca
functsionalitatea si cerintelor estetice:
-sa fie un tot intreg cu sistemul de transport si drumurile
-sa fie observate din toate cladirile si sa corespunda compozitsiei arhitecturale din locul plasarii.
Garajele si parcajele trebuie sa fie construite din schelet metallic si peretsi din beton sau din material greu
inflamabile.
Garajele si parcajele individuale trebuie amplasate numaidecit la periferiile raioanelor de locuit cu iesire la
drumuri principale.
Teritoriul garajelor si parcarilor trebuie de despasrtit de constructiile de trait si cele cultural cu spatsii
verzi cu latsimea de 10-15 m.
Amplasarea garajelor si parcarilor mari trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
-iesirile lor trebuie sa fie catre drumurile apropiate
-intrarile si iesirile lor catre magistrale se permite nu mai aprape de 100m de la intersectie
Intrarile si iesirile in garaje e de dorit sa fie separate si sa fie o distant dintre ele de 20 m.Intrarile si iesirile
catre strazi trebuie sa aiba o cotitura din bardura sau gazon cu o raza min de 6m.Inaintea portilor sau
barierilor de trecere trebuie de facut platform de asteptare , pentru undeva 5% din numarul de
parcari,latsimea min a acestei platform trebuie sa fie 12 m.

INSTITUŢII DE OCROTIRE A SĂNĂTĂŢII

61.Date generale. Clasificare. Amplasament. Cerinţe către teren.
Planul general. Cerințele pentru sit:
Pe terenul spitalelor, sanatoriilor, clinicilor cu spitale ar trebui să fie alocate următoarele domenii
funcționale:
- Blocuri de tratamente pentru pacienti cu boli non-transmisibile (intrare separata);
- Blocuri de tratamente pentru pacienti cu boli infectioase (intrare separata);
-gradini-parcuri
-policlinici;
-zona gospodareasca (intrare separata);
-blocul radiologic și titalogo-anatomic (intrare separata);
Drumurile de acces ar trebui să fie concepute pentru vehicule de pompieri de la o distanță de cel puțin 5 m și
nu mai mult de 8 metri de blocurile clădirilor medicale.
In fata intrarilor principale ale spitalelor, dispensarilor,blocurilor de maternitate ar trebui să fie concepute
suprafete pentru vizitatorii teriroriului, la rata de 0,2 m2 per pat pentru o vizită sau pe schimb, dar nu mai
puțin de 50 m2.
Zonele trebuie sa fie protejate. Pe perimentrul liber al lotului de constructii ale spitalelor ar trebui să fie o
lățime de bandă de 15 m de spațiu verde, de-a lungul zonelor perimetrale a policlinicilor-latimea 10m.
Schema planimetrica a amplasarii clădirilor spitalurilor poate fi:
- linear
- pavilion,
- un bloc mixt.
Schema liniară este mai răspândită, ca fiind mai progresiva si mai eficienta. Acesta este caracterizata prin
unirea tuturor sectiilor in aceeași clădire.
La schema planimetrica tip pavilion sectiile spitalului sunt plasate în clădiri de sine stătătoare, oferind o
buna izolare a sectiilor,condițiile favorabile de iluminare, insolație și aerarii cladirii.
Totodata se complica ingrijirea pacientilor, se prelungesc comunicatiile si se realizeaza o duplicare a unor
incaperi. La schema bloc blocurile separate sunt conectate prin treceri acoperite, ceea îmbunătățeste
condițiile de serviciu.
La schema mixta – toate sectiile principale se afla în aceeași clădire, dar în alte clădiri permanente se
plaseaza sectiile infectioase si obstetrica-ginecologice. Schema planimetrica a clădirii I se atribuie un coridor
sau coridor-galerie.

62.Spitale.
Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Orientarea gemurilor încăperilor spitalelor:
Saloane pentru copii,săli de joc pentru copii,precum și saloanele de terapie intensivă nu se admite de a fi
orientate la N sau V.Saloanele spitalelor de boli contagioase și tuberculoză(secțiilor) nu se recomandă să se
orienteze la V și SV.Saloanele pentru bolnavi E,SE.Blocul operator N,NE,NW.Palate de reanimare la N.
Planul general al spitalului trebuie să prevadă:
*zonarea teritoriului cu amplasarea blocurilor
*organizarea acceselor și intrărilor
*nivelul amenajării teritoriului
Cu scopul creării condițiilor favorabile pentru bolnavi terenul se împarte în:
*parc
*accese(flux de vizitatori,primirea bolnavilor)
*teritoriile clădirilor și edificiilor principale,secundare și auxiliare
Dimensiunea teritoriului spitalului se determină de normativele folosite la sistematizarea și planificarea:
orașelor
*satelor de tip orășănesc
*satelor(în deăendență de capacitatea spitalelor de la 80 pînă la 350 m.p. pentru un pat)
*suprafața spațiilor verzi trebuie sa constituie circa 60%
*suprafața construcțiilor-nu mai mult de 15% din teritoriu
Structura spitalului:
Spitalul contemporan se examinează ca un complex de subdiviziuni structurale diverse după destinația sa și
soluționările planimetrice și tehnologice:
*secții de primire și încăperile de externare a pacienților
*secții cu saloane
*secții curativ-diagnostice
*laboratoare
*secția centrală de sterilizare
*farmacia
*blocul alimentar
*secția patologoanatomică
*încăperile administrativ-gopodărești
*spălătoria
Complexul subdiviziunilor structurale:
La rîndul său unele subdiviziuni sunt compuse din secții sau grupuri de încăperi.
Orice subdiviziune structurală are microstructura sa,adică complexul de încăperi ce răspund de tehnologia
secției date.
Capacitatea spitalelor:
Dacă complexele sau orășelele medicale se numesc convențional 'spitale',atunci acestea au o capacitate
variabilă în diapazonul de la 100 pînă la 3000 de paturi.Pentru spitale mici (100-300 de paturi) și spitale
medii(300-400 de paturi) este posibilă unirea tuturor sau majoritatea secțiilor(în afară de zona
gospodărească) într-un edificiu cu o configurație simplă.În spitale pînă la 600 de paturi se folosesc
soluționări intermediare.În spitale mari cu capacitatea mai mare de 600 de paturi dezvoltarea spațiului
volumetric devine mai complicată.Numarul de niveluri în spitale se determină în baza generalitaților
urbanistice,capacității și specificul contrcțiilor.Limita numărului de nivele pentru spitale este dictat de
nivelul dezvoltării tehnice antiincendiare și este indicat de documentația normativă-9 etaje.
Se permite proiectarea edificiilor cu un număr mai mare,atunci cînd apare argumentarea corespunzătoare și
asigurarea antiincendiară.Înălțimea rațională a spitalului pentru 600-800 paturi constituie 7-12
niveluri.Spitalele mai mari pot să ajungă pînă la cca 20 de etaje,însă,dacă soluționarea lor pe înălțime în
cazuri particulare nu este oportună,ele se transformă în complex compus din cîteva blocuri.
Schema zonarii funcționale a policlinicii:

63.Policlinici. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.

Au personal specializat si dotarea necesara pt punerea diagnosticului si efectuarea tratamentelor pt toate
specialitatile medicale.
Policlinicile includ:
-cabinetele medicilor
-cabinetele curative-diagnostice(laboratoare, explorări funcţionale, balneo- fizio-kinetoterapie, farmacie);
-incaperi de asteptare;
-grupul vestibulului cu biroul de informative si registratura;
In policlinici ca si in spitale se prezinta cerinte fata de izolarea tuturor grupurilor de incaperi cu diferite
profile.Un rol important in sistematizarea policlinicii il joaca incaperile de asteptare, suprafata carora ajunge
pina la 20-30 % din suprafata totala a policlinicilor. Zona destinată consultaţiilor trebuie să cuprindă:
cabinetele, spaţii de aşteptare, gr. sanitare. Distribuţia cabinetelor poate fi: cu simplu tract, cu dublu tract, cu
dublu tract şi alveole pentru spaţiilede aşteptare.
Se proiecteaza 2 tipuri:
-coridor-asteptare, latimea minimala 3,2 m;
-hol-asteptare care deserveste un grup de incaperi (cabinete).
Policlinici orasenesti-in cartiere locative;Sectii de policlinici-in componenta spitalului, care se amplaseaza
pe sectorul pentru bolnavi.
In localitatile mici policlinica poate fi cuplata cu spitalul general, folosind in comun baza de diagnostic si
tratament.In localitatile mari, policlinicile functioneaza independent.

64.Farmacii. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.

Sediul farmaciei ar trebui să fie planificat, ținând cont de cerințele de bază ale urmatoarelor cerinte ale
populației:
-Toate camerele au o comunicatie interna între ele prin coridoare , dar oficiul sefului -contactul direct cu
sala servirii publice;
-Trebuie să fie prezenta receptia cu o asistenta, cameră pt asaistenti cu camera chimistului analitic;
-Servicii de depozitare a mărfurilor trebuie să fie inchise, iar sală de materiale ar trebui să aibă o
comunicatie cu departamentele corespunzătoare în sala de serviciu public;
-farmaciile trebuie să fie dotate cu echipamente standarte de producție tehnica;
-trebuie sa fie 2 intrari: pentru vizitatori, si personal și recepția bunurilor.
-Tambur-adâncime nu mai mică de 1,2 m și o lățime de cel puțin trei sferturi din lățimea usii de intrare.
In spitale medii si mari farmacia centralizeaza perscriptiptiile medicale si face analize si cercetari sub
conducerea unui farmacist acreditat.La proiectare se prevad incaperile necesare:oficiu farmaceutic, spatii pt
material sip t medicamente, laborator si eventual un ghiseu de predare.
De la caz la caz se pot adauga:o incapere pt plante medicinale, uan pt bandaje, subsol pt recipient cu oxigen
si acizi, precum si dormitor pt serviciul de garda. Dotarea oficiului si a laboratorului:masa pt retete,masa de
lucru, respective masa de ambalare si facilitate de spalare.Dotarea este asemanatoare birourilor de distribuire
a medicamentelelor la spitalele care nu au farmacii.La amplasarea farmaciei se va tine cont de o distanta cit
mai scurta pina la lift si posta pneumatica s.a. In functie de materialele depozitate- material
inflamabile,acizi, substante narcotizante- trebuie luate diferite masuri de protective pt pereti, plafoane, usi.
Construсtia de sine statatoare a farmaciilor ar trebui sa aiba zone separate. Site-uri ar trebui să includă zonă
de descarcare a containerelor și a deșeurilor. Numeroase farmacii ar trebui sa se afle in zone ecologice (zona
ecologica sa ocupe cel puțin 50% din teren). Farmaciile se recomanda sa se proiecteze in locul anexelor la
capat și construite într-un etaj in clădirile rezidențiale și publice, precum și în clădiri joase, în clădiri
separate. Farmaciile sunt situate dupa principiul plasarii întreprinderilor comerciale.

Amplasarea incaperilor la primul si al doilea etaj

INSTITUŢII DE CREDITARE ŞI FINANŢARE

65.Bănci.
Date generale. Clasificare. Soluţionarea spaţial-volumetrică. Gruparea încăperilor. Zonarea funcţională.
Bănci.
Date generale:
Către sf.sec.XIX s-au determinat blocurile funcționale principale ale edificiului bancar:
- Blocul operațional
- Blocul de decontare și încasare
- Blocul păstrării bunurilor de valoare
- Bloc-pază
- Blocuri încăperilor-birouri
Clasificare:
Mai întîi de toate clasificarea edificiilor bancare se determină de tipul băncii și de locul în structura urbană.
Tipurile edificiilor bancare:
1. După funcția și caracterul operațiunilor îndeplinite:
- Centrale
- Comerciale
- De economii
- Destinație specială
2. După forma de proprietate:
- De stat
- De acțiuni
- Ne acționare
- Cooperatiste
3. După nivelul de gestiune:
- Locale
- Orășenești
- Raionale
4. După numărul de colaboratori și locuri operaționale:
- Mici
- Medii
- Mari
- Foarte mari
5. În dependență de amplasarea edificiului în structura urbană:
- În centrul orașului- administrare teritorială a băncii (sucursală)
- În unitate de sistematizare- secție a băncii- agenție bancară
- În microraion, așezare rurală- filială a băncii

Soluționarea spațial- volumetrică:

- Suprafața terenurilor se calculează: 0,4-0,6 ha pentru un edificiu bancar în dependență de numărul de
colaboratori
- Teritoriul băncii trebuie să fie îngrădit cu construcții cu o înălțime de 2,5m
- Pe teren se prevăd parcări pentru automobilele cliențilorde muncă, 5 locuri (clienți) pentru fiecare loc
operational
- Către terenul edificiului bancar trebuie să fie asigurat un acces comod pentru mașinile de încasare
- Înălțimea etajului edificiului bancar- 3,3m, în cazul plafoanelor suspendate -2,8m pînă la partea
inferioară a plafonului
- Încăperile băncilor se divizează după zone de accesibilitate în următoarele grupuri:
1 grup-încăperi pentru operații cu publicul(accesibilitate permisă pentru clienți și personalul băncii)
Gruoul 2- încăperi pentru operații fără accesul publicului ( accesibilitate permisă numai personalului băncii)
Grupul 3- încăperi speciale (accesibilitate permisă unui contingent de colaboratori restîns)
La grupul 1 se atribuie încăperile pentru clienți: sălile informaționale, operaționale și cu ghișee, secția de
credite, secția de depozit a populației, secția de pensii, încăperile administrație băncii
La grupul 2- încăperile celorlalte secții, încăperile legate de perfectarea și păstrarea informației bancare,
încăperile pentru aparatajul de comunicație
La grupul 3- încăperile nodului casierie, încăperile de casete de siguranță, blocul pază și serviciu de
securitate.
Aceste grupuri de încăperi este necesar de a le separa unul de altul prin mijloace constructive și
planimetrice: pereți de anumite niveluri de rezistență la spargere

Blocurile funcționale ale edificiului bancar:

Pentru funcționarea normală edificiului bancar trebuie să includă următoarele blocuri funcționale:
- Blocul operațional și de scont
- Blocul-casierie
- Blocul de păstrare a bunurilor de valoare
- Blocul pază
- Blocul încăperilor-birou
- Centrul de calcul
- Încăperi auxiliare
Blocul operațional și de scont include:
- Sala informațională
- Sala operațională
- Încăperile contabilității
- Încăperea pentru tehnica electronică și de calcul de pe lăngă sala operațională.
Blocul-casierie include:
- Sala cu ghișee ( zona pentru clienți și încăperile pentru verificarea banilor de către clienți)
- Nodul-casierie ( ghișee operaționale, încăperile casierilor, blocul de păstrare a bunurilor, încăperile
de încasare)
Blocul de păstrare a bunurilor de valoare include:
- Antrepozit de bunuri cu anticameră
- Antrepozit cu safeuri individuale cu anticameră
Blocuri-pază include:
- Încăperea centrului de control
- Încăperea de pază
- Încăperea încărcare și curățirii armelor
- Încăperea de păstrare a armelor
Blocul încăperilor-birouri include:
- Încăperile secțiilor: secția de creditare, secția de depozit a populației, secția juridică, secția hîrtiilor
de valoare, secția de audit, secția valutară, secția economică,secția lucru cu fișierele clienților, secția de
pensii, secția gospodărească.
- Încăperile administrației băncii:anticamera,
cabinetul directorului general, cabinetele adjuncților,
sala de ședințe.
Încăperi auxiliare:
- Arhiva
- Depozit formularelor
- Încăperile personalului de deservire
- Camera de serviciu pentru curieri
- Camera de odihnă
- Camere gospodărești
- Blocuri sanitare
- Încăperi tehnice și gospodărești

Zonarea funcțională orizontală a edificiului bancar

Încăperi auxiliare Încăperi auxiliare Încăperi auxiliare

Blocul încăperilor
Bloc-casierie Bloc operațional
birouri

Bloc pază