Sunteți pe pagina 1din 10

Capitolul V Proiectarea tehnologică a utilajelor

 Debite de apa uzata

Determinarea debitelor de apa uzata reprezinta o etapa fundamentala pentru proiectarea


sistemelor de canalizare si a utilajelor dintr-o statie de epurare.
Cunoscand tipurile de apa uzata (ape menajere,ape industriale, ape provenite de la zone
rezidentiale sau unitati comerciale,etc.)este necesar sa se determine si sa se analizeze debitele
respective pentru a obtine informatiile necesare in proiectare.
Conform datelor statistice aproximativ o treime din apa uzata municipala provine din utilizarile
domestice (apa utilizata la spalare, folosinta sanitara, etc.).
Consumul de apa si debitele de apa uzata se pot estima din evidentele tinute de regiile
autonome de apa. In aceste evidente sunt informatii referitoare la volumul de apa potabila
produsa si trimisa in sistemul de distributie si volumul de apa consumata.
Pentru a estima corect debitele de apa uzata este absolut necesar sa se determine prin
contorizare volumele reale consumate de populatie sau industrie.

Factorii principali care influenteaza debitele de ape uzate sunt :

1. Factori specifici comunitatii:


 Climatul,temperatura si volumul de precipitatii influenteaza direct irigatiile.
 Populatia nu influenteaza valorile medii ale debitelor de apa uzata insa influenteaza
valorile extreme ale debitelor (orele de varf cand se inregistreaza cel mai mare consum
de apa fiind 9 dimineatasi 10 seara).
 Densitatea locuintelor si tipul acestora afecteaza atat consumul interior cat si pe cel
exterior.
 Posibilitatile economice ale comunitatii (prezenta obiectivelor industriale sau agricole ).
 Calitatea si cantitatea surselor de alimentare (o calitate corespunzatoare a apei potabile
furnizate duce la un consum mare ).
 Conservarea apei pentru cazuri extreme.
 Posibilitatea inregistrarii corecte a consumului individual de apa prin contorizare ,platile
se vor face in functie de consum,in sistemele contorizate pierderile sunt de 10 % -15% in
comparatie cu cele necontorizate unde pierderile sunt de aproximativ 35%.
2. Fluctuatie in utilizarea apei

Cele mai mari consumuri de apa apar in lunile de vara cand consumul de apa creste foarte mult
datorita irigatiilor ,apei folosita pentru nevoi personale ,etc.
Fluctuatii maxime ale consumului de apa se inregistreaza la orele 9 dimineata si 10 seara iar
fluctuatii minime la orele 6 dimineata si 8 seara.
Variatiile consumului de apa in industrie sunt in general mici iar debitele de apa uzata rezultate
sunt in general constante si depind de profilul de productie,utilizarea proceselor continue sau
discontinue,functionarea la capacitate maxima sau nu.

V.1.Debite de calcul şi de verificare utilizate în staţiile de epurare municipale

Aceste debite de calcul şi verificare sunt specifice fiecărei trepte din procesul de epurare a apei uzate.
Valorile acestora sunt prezentate sintetic în următorul tabel:

Utilaj Debite de calcul (Qc) Debite de verificare (Qv)

Grătare, Site Q c =2 · Q¿. max Q c =Q¿. min

Deznisipator Q c =2 · Q¿. max Q c =Q¿. min

Q c =Q zi. max
Decantor primar Qc =2 · Q¿. max

Bazin cu nămol
Q c =Q zi. max Q v =Q¿. max
activ

Decantor
Q c =Q zi. max Q v =Q¿. max
secundar

V.2. Calculul utilajelor din cadrul treptei mecanice de epurare


(gratare,deznisipator,decantor primar)
V.2.1. Grătare

Dimensionarea grătarelor
a)

 Debite de calcul:
Qc = 2 · Qor.max
Qc= 0.67 m3/s
Qv = Qor.min
Qv= 0.260 m3/s

 Se specifică gradul de reţinere a solidelor: GE = 5%;


 Viteza apei uzate prin interspaţiile grătarului variază între 0,7 – 1 m/s.

Se adoptă: vg = 0,8 m/s.

 Caracteristicile grătarelor din tehnologia de epurare:

Lăţimea barelor: s = 10 mm;


Coeficientul de formă a barelor: β= 1,83;
Distanţa dintre bare: b = 20 mm;
Unghiul de înclinare: θ = 75°

 Viteza în amonte de grătar trebuie să varieze între 0,4 – 0,6 m/s şi în condiţii de
precipitaţii abundente poate varia între 0,4 – 0,9 m/s. Această viteză se poate calcula cu
relaţia:

Qc
va 
2  Bc  h max
unde:

Qc = debit de calcul;

Bc = înălţimea grătarului, Bc = 2 m;

hmax = înălţimea lichidului în amonte de grătar. Acesta variază între 0,25 – 0,65 m.

Vom adopta hmax = 0,4 m.


0.67
v a= =0.39 m/s
2∙ 2∙ 0.4

b)Se calculează suma lăţimilor interspaţiilor dintre bare:

Qc 0.67
∑ b=¿ 2∙ v = =1.04 m ¿
g ∙h max 2∙ 0.8 ∙ 0.4

c)Se calculează numărul de bare:

B c −∑ b−c
nb =
s

2−1.04−0.3
nb= = 55
10∙ 10−2

unde :

c = lăţimea pieselor de prindere a barelor grătarului. Se adoptă 0,3 m.

s = latimea barelor (10 mm)

d )Se verifică viteza apei în amonte de grătar:

 m / s
2 1
va  74  R 3  j 2

unde:

R = raza hidraulică

j = 0,5 mm - panta grătarului

Bc  h max 2  0.4
R   0.222m
Bc  2  h max 2  2  0.8

 0.595  m / s 
2 1
va  74  0.222 3  (0.5 10 3 ) 2
e)Se calculează pierderea de sarcină pe grătar
4
2
 s  3 va

h  B     sin  [m]
 b  2 g

B*= coeficient de formă al barelor; B* = 1.83 m.


4
0.001 0.39 2
h = 1.83 – (
0.002 ) 3

2 ∙ 9.81
∙sin 75=¿ ¿1.827 [m]

V.2.2.Deznisipatoare
Dimensionarea deznisipatoarelor

Gradele de epurare pentru solide în deznisipator sunt cuprinse între 25 – 45%. Vom alege 30%.

a) Debite de calcul: Qc =0.59 m3/s

Debite de verificare: Qv = 0.260 m3/s

Pentru dimensionarea deznisipatorului, sunt importante ariile următoare:

 Aria orizontală a deznisipatorului:

Qc 0 . 59
A o =B⋅L= = =2 .26
v s 0 . 260

unde:

L = lungimea deznisipatorului;

B = lăţimea deznisipatorului;

vs = viteza de sedimentare.

 Aria transversală a deznisipatorului:

Qc 0 . 59
A tr =B⋅H = = =3 . 93 m2
va 0 . 15
unde:

H = înălţimea deznisipatorului;

va = viteza apei în deznisipator;

B = lăţimea deznisipatorului.

b ) Se calculează volumul util al deznisipatorului:


3
V dez =Qc⋅t dez =0 ,59⋅50=29 .5 m

tdez = timpul de deznisipate care variază între 30 – 50 s. Se adoptă 50 s.

c )Calculul suprafeţei orizontale:

Qc 0 , 59
A o =B⋅L= ⋅α= ⋅1,5=38. 478 m 2
vs 2 .3⋅10 −2

unde:

α = coeficient ce ţine seama de regimul de curgere, α = 1,5.

vs= se adoptă 2,3 cm/s.

Încărcarea superficială:

vs 
vs 2.3
  1.53[cm / s ]
 1.5

d) Calculul ariei transversale:

Qc 0,59
Atr = = =3.93 m2
v a 0,15

va = 0,05 – 0,3 m/s, funcţie de diametrul particulei de nisip. Se adoptă v a = 0,15 m/s.

e) Se calculează lungimea şi lăţimea deznisipatorului:


L    va  tdez  1.5  0.15  50  11.25m

A0 38.478
B= [m]= =3,42m
L 11,25

f )Se calculează înălţimea deznisipatorului:

V dez 29.5
H= [m]= =0.766 m
L∙ B 11,25 · 3 , 42

g)Se împarte deznisipatorul într-un număr de canale de deznisipare separate iar lăţimea unui
compartiment canal b1 trebuie să fie cuprinsă între 0,6 – 2 m iar în cazuri extreme poate fi
cuprinsă între 3-6 m. Se adoptă b1 = 1,4 m.

Numărul de compartimente utilizate va fi:

B 3,42
n= = =2,44  2 compartimente.
b1 1,4

V.2.3.Decantoare primare
Pentru proiectarea decantoarelor sunt necesare studii privitoare la viteza de sedimentare sau de
ridicare la suprafata a materiilor în suspensie, exprimata global, prin încarcarea superficiala sau
hidraulica. Conform STAS 4162-1/89, marimea acestei încarcari de suprafata, variaza în functie
de concentratia initiala a materiilor in suspensie din apa uzata si de eficienta decantoarelor în
ceea ce priveste eliminarea suspensiilor.

Adâncimi medii ale decantorului


Încărcarea superficială (m)
(m3/m2h)
2 2,5 3
1 2 2,5 3
1,4 1,6 1,8 2,25
1,7 1,25 1,4 1,75
Dimensionarea tehnologica consta in stabilirea numarului si dimensiunilor geometrice
ale decantoarelor în conformitate cu prevederile STAS 4162/89.
a) Debite de calcul: Qc =0.335 m3/s

Debite de verificare: Qv = 0.67 m3/s

Se adoptă un grad de epurare pentru solide în suspensie de 20% şi pentru CBO5 de 20%.

b)Determinarea vitezei de sedimentare (vs), se face în funcţie de eficienţa sedimentării, care se


urmăreşte şi de concentraţia iniţială a suspensiilor. În cazul acesta se adoptă v s:

vs = 1.5 m/h=0.0004166 m/s

c) Se calculează încărcarea hidraulică:

Qc 0.335
v΄s= ·α[m/s]= ·1.5=0.00062m/s
Ao 804.12

Unde:

α = coeficient ce ţine seama de regimul de curgere şi GE.

α = 1.5.

a) Viteza de circulaţie a apei prin decantor:

va = 10 mm/s = 0.01 m/s

b) Timpul de staţionare în decantor:

ts = 1.5÷2.5 h.

Se adoptă ts = 2 h = 7200 s.

c ) Se calculează volumul spaţiului de decantare:

Vs=Qc· ts [m3]= 0.335 ∙7200= 2412 m3

d) Se calculează ariile transversale şi orizontale:

Qc 2 0,335
Atr= [m ]= =33.5m2
va 0,01
Qc 2 0,335
Ao= [m ]= = 804.12m2
vs 0,0004166

e) Se calculează lungimea decantorului:

L  va  ts  0.01  7200  72m

f) Se calculează înălţimea totală a decantorului:

H=Hs+Hu+Hd

H=0.4+0.45+2.99=3.84m

Hs =înălţimea de siguranţă a decantorului primar, 0.2 ÷ 0.6 m;

Se adoptăHs = 0.4 m.

Hd =înălţimea depunerilor în decantorul primar, 0.2 ÷ 0.6 m; se adoptă 0.45

Hu=vs·ts=0,000416· 7200=2.99m

g )Se calculează lăţimea decantorului:

Ao 804.12
B= [m]= = 11.16m
L 72

Dacă lăţimea decantorului primar este mai mare decât valorile standardizate (3-5) m se recurge
la compartimentarea bazinelor de sedimentare.

Se adoptă lăţimea unui compartiment b1= 3,5 m şi se calculează

B 11.16
n= = =3.18→ 3 c ompartimente
b1 3,5

h) Se calculează volumul total de nămol depus:

GE ss ❑ 100 3
V t , namol= ¿ Qc ¿C iss Vt namol= 1150 ·0,335·290· 100−95 =8.8m /s
γm
unde:
γn = densitatea nămolului;

γn = 1100 ÷ 1200 kg/m3;

Se adoptă γn = 1150 kg/m3.

P = umiditatea nămolului.

P = 95 %.