Dezvoltarea gandirii critice constituie un important obiectiv de tip formativ

si se realizeza prin folosirea cu precadere a unor metode activ-participative. Aceste

metode nu trebuie rupte de cele traditionale, ele marcând un nivel superior in
spirala modernizarii strategiilor didactice.
Prin metode activ-participative ingelegem toate situatiile si numai metodele
active propriu-zise in care elevii sunt pusi si care-i scot pe acestia din ipostaza de
obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipanti la propria
formare.
Intr-o lume in continua schimbare, pentru a exista, elevii nostri vor avea
nevoie de capacitatea de a cerne informatiile si de a alege intre ce este si ce nu este
important. Ei trebuie sa inteleaga cum se coreleaza anumite informatii, sa le
descopere sensul si sa le respinga pe cele irelevante sau false. Deci, ei vor trebui sa
dea sens in mod critic, creativ si productiv informatilor, sa gandeasca si sa invete
critic.
Pentru dezvoltarea gandirii critice a elevilor invatatorul trebuie sa asigure
un demers didactic adecvat invatarii active si interactive folosind metode, procedee
si tehnici de invatare eficiente. Fara a exclude startegiile invatamantului traditional,
invatatorul trebuie sa foloseasca si strategii didactice moderne care vor mentine
interesul elevilor , vor crea atmosfera propice de invatare si vor ridica actul
educational  la nivelul necesar societatii.
Din multitudinea de strategii moderne iată o sinteza a catorva strategii :

1. Problematizarea
Este strategia didactica prin care dezvoltam gandirea si educam
creativitatea elevilor . Problematizam continutul lectiei de limba română cand îi
conducem pe elevi sa dobandeasca , prin rezolvarea de probleme, noi cunostinte, la
insusirea carora a fost solicitata , prin practicare activa, gandirea lor.
In contextul problematizarii, ca strategie didactica, trebuie insa sa facem
distinctia clara intre conceptul de problema, asa cum este cunoscut in mod obisnuit,
si conceptul de « situatie –problema », care trebuie sa aiba in continut elemnte
conflictuale, contradictorii.
Situatiile- problema sau intrebarile problema care se adreseaza gandirii
elevilor, avand un grad de dificultate, ca si in matematica, mai sunt denumite si
intrebari cu dificultate.

Exemplu :
În lectia « Condeiele lui Vodă / Boris Crăciun  » se poate crea o situatie
problema : De ce ţăranii numeau săgeţile condeie ? În legatura cu
problematizarea, mai este in discutie urmatorul aspect : pot fi considerate situatii-
problema si cele care sunt formulate sub forma de alternativa si care au in
continutul lor, intrebarea : Ce s-ar fi intamplat daca... ?
2.Brainstorming-ul
Este o metoda prin care se dezvolta creativitatea elevilor prin exersarea
gandirii divergente, care solicita gasirea unor solutii proprii pentru problemele
propuse.
Etimologic, brainstorming provine din engleza, din cuvintele
“brain”=creier si “storm”=furtuna, ceea ce inseamna furtuna in creier,
efervescenta, aflux de idei, o stare de intensa activitate imaginativă, un asalt de idei.
Un principiu al brainstorming-ului este : cantitatea genereaza calitatea.
Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile si inedite este necesara o
productivitate creativa cat mai mare. ( Osborne, 1959).
Brainstorming-ul poate avea mai multe varianate :
a) brainstorming-ul cu schimbare de roluri – care solicita elevilor
abordarea problemei din mai multe puncte prin schimbarea rolurilor.
Exemplu de introducerea metodei :
« Ce ati face in locul lui Ştefan la aflarea veştii că Mitruţ a
fost omorât? »
b) metoda FRISCO, propune abordarea unei probleme din mai multe
perspective pe baza unui rol specific prin care se acopera si o anumita dimensiune a
personalitatii :
« Cum vedeţi viaţa pe acest pământ dacă românii ar fi
pierdut drapelul ţării  » «După steag , băieţi » -Petru Demetru popescu
c)metoda 6-3-5 ( brainwriting) este o metoda asemanatoare cu
brainstorming-ul, având specifică numai notarea ideilor originale si esentiale.
Elevii grupati cate 6 scriu fiecare , 3 solutii la problema propusa pe o foaie, intr-un
sens stabilit ( de la stanga la dreapta), fiecaruia dintre cei 5 colegi de grup. Prin
acesta preluare a ideilor colegului se deschid perspectivele si se imbunatatesc ideile
fiecarui participant.
Ex : « Gasiti 3 solutii pentru ca Nică să fie iertat de mama lui  »
Avantajul metodei consta in faptul ca dezvolta gandirea critica si ofera elevilor
timizi posibilitatea de a se exprima.

3.Ciorchinele
Este o metoda grafica de organizare si integrare a informatiei in
cursul invatarii. Poate fi folosit la inceputul lectie numindu-se « ciorchinele
initial » sau dupa lectura textului, numindu-se « ciorchine revazut ». Acesta
metoda solicita elevilor o analiza precisa a textului si ii permite corectarea si
completarea informatiilor pe care le detine. Este o metodă de brainstorming
neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei, presupunând
următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt sau temă care urmează a fi cercetat în mijlocul tablei.
2. Se notează toate ideile care vin în minte în legătură cu tema respectivă în
jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial.
3. Pe măsură ce se scriu cuvinte se trag linii între toate ideile care par a fi
conectate.
 4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile.

4.Ganditi – lucrati in perechi, comunicati

Este o modalitate simpla si rapida de invatare prin colaborare pe grupe.
La o intrebare pregatita anticipat de invatator elevii pot gasi mai multe
raspunsuri posibile. Dupa ce dau raspunsuri individual, elevii isi citesc
raspunsurile in perechi si vor incerca sa elaboreze un raspuns comun corect.
Rezumarea intr-un timp scurt a raspunsurilor, obliga elevii sa sesizeze si sa
sintetizeze esenta informatiilor primite si apoi sa le prezinte clar si concentrat :
Ex : Ce calitati avea Cuza  ? ( Ocaua lui Cuza ) –Dumitru Almaş
Listă cu însuşirile personajului

cinstit credincios
omenos drept
demn viclean
corect necinstit
arogant rău
lacom bogat
păgubit nerecunoscător
cu bună credinţă
Prin confruntarea raspunsurilor in perechi si intre perechi exista
premisele organizarii informatiilor acumulate in structuri cognitive prin
realizarea de contexte noi de exersare a acestor continuturi si duc la o invatare
buna.

5. Mai multe capete la un loc

Strategia urmareste invatarea prin cooperare pe grupuri de 3 – 4 elevi.
Fiecare membru al grupului are alt numar (1,2,3,4). Dupa enuntarea unei
intrebari problema, fiecare va spune raspunsul său, iar apoi dupa dezbateri vor
formula raspunsul grupului, pe care il va comunica clasei unul dintre numere,
anume solicitat. Metoda asigura implicarea in activitate a tuturor elevilor.
Exemplu de sarcina pe echipa :
Cu ce bogăţii se mândreşte ţara  ? –Ţara mea - de
Andrei Ciurunga

6. Termenii cheie
Metoda presupune ca invatatorul sa identifice si sa scrie pe tabla 4, 5
cuvinte cheie din textul ce urmeaza a fi studiat. Apoi li se cere elevilor individual
si apoi pe perechi, ca folosind aceste cuvinte sa alcatuiasca un text. Dupa un timp
limitat, cateva din perechile de copii vor citi textul scris.
Citind textele elevilor si apoi textul original propus pentru studiu se
poate realiza o comparatie care duce de multe ori la fixarea cunostintelor
corecte.
Ex : Se scrie un text scurt folosind cuvintele urmatoare :

- unire -domnitor
- moldoveni - oca
- munteni - negustor

7. Scrierea libera
Invatatorul cere elevilor ca timp de 5 minute sa scrie neintrerupt tot
ce gandesc despre un anumit subiect. Cand vor citi ideile in perechi sau in
grup, in fata clasei, elevii vor sublinia aspectele de care sunt siguri si pe cele de
care nu sunt siguri. Ultimele le vor urmari in cursul lecturii textului nou pentru
a-si clarifica incertitudinile.’
E bine ca la sfarsitul activitatii elevii sa revina asupra celor scrise in
debutul lectiei si sa le evalueze din perspectiva noilor informatii.
Ex : « Scrieti in 5 minute tot ce va trece prin minte despre
ţara noastră”.

8.Cvintetul
Reprezinta instrumentul de sintetizare a informatiilor, de evaluare a
intelegerii si creativitatii elevilor si mijlocul de exprimare a creativitatii lor.
„CVINTETUL” - este o poezie cu cinci versuri, cu ajutorul căreia se sintetizează
şi condensează informaţiile, incluzându-se şi reflecţii ale elevilor, care pot lucra
individual în perechi sau în grup. Alcătuirea unui cvintet favorizează reflecţia
personală şi colectivă rapidă, esenţializarea cunoştinţelor, manifestarea creativităţii
etc.. El are următoarea structură algoritmică:
1. Primul vers conţine un singur cuvânt cheie, de obicei un substantiv
(subiectul poeziei) care va fi explicat în versurile următoare.
2. Al doilea vers este format din două cuvinte, de obicei adjective care
descriu subiectul poeziei.
3. Al treilea vers este format din trei cuvinte, de obicei verbe la
gerunziu care exprimă acţiuni.
4.Al patrulea vers este format din trei , patru cuvinte care exprimă
sentimentele autorului faţă de subiectul abordat.
5. Al cincilea vers este format dintr-un cuvânt, care exprimă esenţa
subiectului.
Ghiocelul
Plăpând , mic
Ascunzându-se , îndrăznind , răsărind
Aduce bucurie în suflet
Vesteşte
Variantele obtinute pot fi afisate si citite colegilor. Cvintetul este unul dintre
cele mai rapide si mai eficiente mijloacede sinteza si rezumare a informatiilor si
notiunilor.
 9. Cubul
Este o strategie care urmareste studierea unei teme din mai multe
perspective. Scopul ei este largirea orizontului de idei al elevului.
Este necesar un cub mare, pe fetele caruia sa fie scrisa cate o
sarcina de lucru sub diferite forme.

Primavara de Vasile Alecsandri

1. Descrie:
- ce plante şi ce animale vezi: ____________________________________________
____________________________________________________________________;
- ce culori vezi: _______________________________________________________
____________________________________________________________________;
- ce sunete auzi: _______________________________________________________
____________________________________________________________________;
- ce miroşi: ___________________________________________________________
____________________________________________________________________;
- ce simţi: ____________________________________________________________
___________________________________________________________________
2. Compară
Compară semnele iernii cu semnele primăverii:

IARNA PRIMĂVARA
- -

- -

- -

3. Asociază
 Găseşte însuşiri (din text şi nu numai) pentru următoarele cuvinte:
câmp_______________ timp __________________
iarnă ______________ albină_________________
rândunica ___________ copac _________________
sturzul_____________ primăvară ______________
4. Analizează
Cum este întâmpinată primăvara ?

_____________________________________________________________________
______________________________________________________________
Care sunt vestitorii primăverii ?

_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________
5. Aplică
Creează un text în care să vorbeşti despre primăvară .
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_________________________________________________________________
6. Argumentează
Realizează un desen inspirat din textul “ Primavera” de Vasile Alecsandri
 Lucrandu-se in grupuri de 5, 6 elevi, la un cub, fiecare elev avand un
rol ( ex : sportivul, secretarul, cronometrorul, incurajatorul, etc) si insistandu-se
pe realizarea unor raspunsuri reprezentative pentru grup si nu individuale,
metoda are eficienta maxima in timpul lectiei. Ea poate fi folosita si ca
joc/concurs intre grupuri.

10. Diamantul si piramida povestirii – strategie foarte atractiva pentru

copii si valoroasa deoarece prin ea, elevii sintetizeaza si ideile principale ale
textului.
Daca se doreste scrierea unei piramide la limba română, se va face
dupa urmatoarea regula:
- un cuvant pentru locul unde se desfasoara întâmplarea ;
- 2 cuvinte pentru personajul principal;
- 3 cuvinte pentru insusirile lui ;
- 4 cuvinte pentru faptele lui ;
- 5 cuvinte pentru analiza ;

Ex :
- Moldova
- Vodă - Cuza
- Cinstit, iubit, curajos
- A luptat, a biruit, a unit , a ajutat
- Respectat, admirat, pretuit, pomenit, iubit

Cu aceste cuvinte se obtine piramida, iar continuand decrescator pana

la un cuvant se obtine si « diamantul ».

11.Diagramele Venn – scopul lor este sa evidentieze asemanari, deosebiri si

elemente comune in cazul a doua concepte, personaje sau evenimente.
Dupa lectura mai multor texte , dezbateri si discutii se pot realiza
diagramele Venn.
Elevii pot lucra individual, in perechi si in grup, iar in final se face pe
un poster diagrama clasei.
Ex : Redaţi în scris asemănări şi deosebiri între Nică din Amintiri din
copilărie şi Ionel din Vizita .

Asemanari Deosebiri
 Diagramele pot constitui si o modalitate de evaluare sau pot fi folosite la
scrierea unui eseu sau a unei compuneri.

12. Metoda cadranelor este o modalitate de rezumare şi sintetizare a unui

conţinut informaţional solicitând participarea şi implicarea elevilor în înţelegerea
acestuia. Cum se procedează? Se trasează la tablă două axe perpendiculare, în aşa fel
încât să apară patru cadrane:

I II

III IV
Elevii citesc / ascultă un text. Sunt apoi solicitaţi să noteze în cadranul I
sunetele auzite, în cadranul II sentimentele pe care le-au simţit, în cadranul III să
stabilească o legătură între conţinutul textului şi experienţa lor de viaţă, iar în
cadranul IV învăţătura ce se desprinde din text.
Activitatea se poate desfăşura atât frontal cât şi pe grupe sau individual.
Conţinutul cadranelor poate suferi modificări în funcţie de obiectivele lecţiei.

Text suport : „În ziua de Paşte” de Elena Farago

I. Citate II. Argumente
Scrie din memorie prima strofă a poeziei. Cum ar trebui să ne purtă de Paşte
cu cei dragi ?

III. Creaţie IV. Desen

Alcătuieşte câte o propoziţie folosind Desenează simbolul sărbătorii de
cuvintele: „înviere”, „smerit”, „suflet milos”. Paşte.
 13.Jurnalul cu dublă intrare este o metodă prin care cititorii stabilesc o
legătură strânsă între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Acest jurnal
este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit texte mai lungi, în afara
clasei. Elevii trebuie să împartă o pagină în două, trăgând pe mijloc o linie
verticală. În partea stângă li se cere să noteze un pasaj dintr-un text care i-a
impresionat. În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj. După ce
elevii au realizat lectura textului jurnalul poate fi util in faza de reflecţie.

14. Eseul de 5 minute

Este o modalitate eficientă de a încheia ora, ajutându-i pe elevi să-şi
adune ideile legate de lecţie, dând profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a
întâmplat în acea oră.
Acest eseu cere elevilor: să scrie un lucru pe care l-au învăţat din lecţia
respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătură cu aceasta.
Profesorul strânge eseurile şi le foloseşte pentru planificarea lecţiei
următoare.

In spatele fiecarei metode de predare sta ascunsa o ipoteza asupra

mecanismului de invatare a elevului . Învăţătorii trebuie sa fie preocupati de
gasirea unor metode si procedee variate adaptate diferitelor situatii de instruire
in care elevii vor fi pusi.
Pe baza competentelor sale profesionale mereu actualizate, învăţătorul
va incerca noi metode de predare. Este loc in acest domeniu pentru manifestarea
imaginatiei si creativitatii didactice, cu efecte pozitive nu numai asupra elevilor,
ci si asupra dascalilor.
Invatamantul se confrunta si cu nota sa predominant teoretizanta,
chiar cu tendinte de supraincarcare informationala. De aceea, efortul acestora
trebuie canalizat in directia operationalizarii cunostintelor, ceea ce va conduce la
o crestere a interesului si motivatiei elevilor pentru diferitele domenii ale
cunosterii, ii va pregati mai bine pe acestia in perspectiva integrarii in viata
sociala.
 Bibliografie
1. Dumitru I. Al. – „Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă”
2. Musata Bocos – „Instruire interactivă”.
3. MEC, Consiliul national pentru pregatirea profesorilor, Invatarea activa,
Ghid pentru formatori si cadre didactice, Bucuresti, 2001;
4. Ioan Dănilă, Elena Ţarălungă (coord.), „Lecţia, în evenimente. Ghid de
proiectare didactică », Bacău, Ed. „Egal”, 2002;
5. Lucia Gliga, Jody Spiro (coord.), « Învăţarea activă », Bucureşti, 2001;
6. Carmen Iordăchescu, « Să dezlegăm tainele textelor literare, clasa a III-a »,
Piteşti, Ed. Carminis
Şcoala cu clasele I – VIII
LUMINA – CONSTANŢA