Capitol Noţiune Definiţie Exemple

Genuri Genul epic Prezenta autorului e parţial "Dumbrava Roşie"

literare înlocuita de cea a personajelor in de V. Alecsandri,
o exprimare indirecta. Naraţiunea "Iliada" de Homer
alternează cu descrierea etc.
  Genul liric Genul cel mai subiectiv care "Satira. Duhului
exprima nemijlocit sentimentele meu" de Gr.
prin metafore si simboluri. Dpdv Alexandrescu etc
gramatical caracteristica lui e
pers. I.
  Genul Cuprinde opere destinate "Antigona" de
dramatic reprezentării pe scena. Sofocle, Ciclul
Personajele iau cu totul locul "Chiriţele" de V.
autorului, a cărui intervenţie Alecsandri etc.
indirecta se manifesta prin
indicaţiile de regie.
Specii Balada Poem narativ pe teme eroice, "Mioriţa", "Meşterul
literare legendare, fantastice, prezentate Manole" etc.
in folclor.
a) Gen
epic
  Legenda Povestire populara care are in "Cea din urma
general, drept subiect, noapte a lui Ştefan
evenimente sau fiinţe imaginare cel Mare" de D.
sau fapte reale deformate, Bolintineanu etc.
înfrumuseţate.
  Basmul Specie a epicii populare si culte, "Tinereţe fără
de obicei in proza in care bătrâneţe" de
personajele imaginare Petre Ispirescu,
traversează întâmplări fantastice. basmele fraţilor
Grimm sa.
  Snoava Naraţiune umoristico-satirica, Anton Pann
specie a literaturii populare. Este
adesea hazlie si de obicei scurta.
  Poem Specie lirica sub forma unor proze "Cântarea
scurte in care se renunţă la României" de
caracteristicile tradiţionale ale Alecu Russo,
poeziei. "Ferestrele" de Ch.
Baudelaire etc.
  Epopee Relatare poetica a unor aventuri "Mahabharata",
eroice. Lung poem eroic, specie a "Ramayama",
genului epic. "Iliada", "Odiseea"
 etc.
  Fabula Compoziţie alegorica, cel mai "Câinele si căţelul"
adesea in versuri, care ilustrează de Gr.
o morala. Personajele sunt Alexandrescu etc.
adesea animale ale căror trăsături
sunt asemenea oamenilor pe
care-i reprezintă si care sunt
ironizate.
  Schiţa Specie a genului epic in proza de "Momente si
mici proporţii in care e surprins un schite" de I.L.
singur moment din viata unui Caragiale
personaj
  Nuvela Scurta compoziţie literara de "Alexandru
ficţiune, la început sinonima cu Lăpuşneanul" de
povestirea. Costache Negruzzi
sa.
  Roman Specie a genului epic cu o acţiune "Cei trei
complexa la care participa un muschetari" de Al.
număr mare de personaje si care Dumas, "Ciocoii
realizează o imagine complexa a vechi si noi" de
societăţii evocate. Nicolae Filimon
şamd.
b) Genul Tragedia Opera dramatica in versuri care "Antigona" de
dramatic reprezintă personaje eroice in Sofocle
situaţii conflictuale, excepţionale,
in măsura sa trezească spaima
sau mila.
  Comedia Specie a genului dramatic care Ciclul "Chiriţelor"
provoacă rasul prin zugrăvirea de V.Alecsandri,
satirica a moravurilor, a tipurilor "O scrisoare
umane prin succesiunea unor pierduta" de I.L.
situaţii neaşteptate. Caragiale etc.
  Drama Piesa de teatru asemănătoare "Despot Vodă" de
tragediei prezentând o acţiune V.Alecsandri,
violenta sau dureroasa in care "Năpasta" de I.L.
comicul se poate alătura Caragiale etc.
tragicului.
c) Genul Elegia Poem liric al cărui ton e adesea Tibul, Ovidiu etc.
liric tandru, trist si melancolic. In
secolul al XV-lea, elegia tinde sa
dobândească un caracter filozofic.
  Oda Poem cântat la vechii greci. La V. Hugo, Puskin
 moderni, poem liric de înalta
inspiraţie, compus din strofe
simetrice. Asemenea cântecelor
corului oda avea o compoziţie
triadica.
  Pastel Termen provenit din limba V. Alecsandri prin
franceza semnificând pictura cu ciclul "Pasteluri"
creioane moi. De la pictura in
pastel termenul s-a extins in
literatura definind delicateţea unei
descrieri lirice.
  Meditaţie Specie a genului liric in versuri in Gr. Alexandrescu,
(filozofica) care e descris un fenomen din "Meditaţie",
natura ale cărui concluzii devin Eminescu
valabile si pentru oameni.
  Satira Opera in general in versuri in care Gr. Alexandrescu,
autorul ironizează ridicolul "Satira. Duhului
contemporanilor sau le meu"
conturează viciile.
  Pamfletul Specie a genului liric in care sunt Ion Heliade
criticate defectele unei persoane, Rădulescu,
societăţii cu intenţia îndreptării. Grigore
Poate fi in proza sau in versuri. Alexandrescu.
  Sonetul Piesa lirica alcătuita din Dante, Petrarca,
patrusprezece versuri cu aceeaşi Leonardo da Vinci,
măsura dispusa in doua catrene Michelangelo etc.
cu rima îmbrăţişată. Este o poezie
cu forma fixa cea mai frecventata.
  Rondelul Poezie cu forma fixa alcătuit din Al. Macedonski
trei catren si un vers izolat. prin "Poema
Versurile 1 si 2 sunt identice cu rondelurilor"
versurile 7 si 8.
  Gazel Poezie cu forma fixa alcătuită din G. Coşbuc, M.
strofe cu 2 versuri; originara din Eminescu, Goethe
literaturile orientale, ajunge in
Europa la începutul secolului XIX
  Glosa Se naşte in Spania secolului al M. Eminescu,
XV-lea. Specie a genului liric cu "Glossă"
forma fixa. Prima strofa e alcătuita
din 4, 6, sau 8 versuri ce conţin
tema de baza. Fiecare vers e
comentat intr-o strofa speciala de
 aceeaşi mărime cu prima. Ultima
strofo o reproduce pe prima cu
ordinea inversata a versurilor.
Procedee Metafora Comparaţie subânţeleasă in "Credinţa-i val,
artistice virtutea căreia cuvântul-obiect ia iubirea-i vânt/ Si
locul cuvântului-imagine. Prin viata-i fum" (G.
a) Tropi extensie limbajul figurat in general Coşbuc)
e metaforic.
  Metonimie Metonymia (gr)= înlocuirea unui "La noi sunt lacrimi
cuvânt cu altul. Înlocuirea multe "(O. Goga)
efectului cu cauza si invers, a
operei cu autorul si invers. E
înrudita cu metafora.
  Sinecdoca Synekdoche (gr)= cuprindere la "Si a fost de veste
un loc. Procedeu artistic in care lumea plina
partea presupune întregul,
singularul presupune pluralul. Ca steagul turcului
se închina" (G.
Coşbuc)
b) Figuri Alegorie Descriere sau naraţiune care, "Ca la nunta mea/
de stil pentru a exprima o idee generala A căzut o stea"
sau abstractă recurge la o suita ("Mioriţa")
de metafore.
  Aliteraţie Repetarea unei consoane sau a "Si zalele-i zuruie
unui grup de consoane la crunte" (G.
începutul sau in interiorul Coşbuc)
cuvintelor, pentru efectul muzical.
  Antiteza Apropierea a doi termeni opuşi "Vremea trece,
pentru a pune mai bine in valoare vremea vine" (M.
caracteristicile lor. Eminescu)
  Comparaţie Figura de stil constând in punerea "Si e linişte pe
in paralel a doi termeni, in temeiul dealuri/ Ca-ntr-o
unor asemănări, pentru a scoate mânăstire arsa"
in evidenta caracteristice unuia (G. Coşbuc)
dintre ei.
  Epitet Cuvântul adăugat unui substantiv "Si clopotele de
sau verb pentru a-l califica in alarma răsuna
intenţii estetice. răguşit" (M.
Eminescu)
  Hiperbola Mărirea sau micşorarea exagerata "Gigantica poart-o
a realităţii in scopuri expresive cupola pe frunte"
(G. Coşbuc)
  Liota Negarea sau diminuarea unei idei, "Si ce fata
a unui sentiment pentru a le pune frumuşică/ Are
mai puternic in lumina. mama" (G.
Coşbuc)
  Oximoron Oxys (gr)= inteligent si moros  
(gr)=prostănac. Asocierea
paradoxala a doi termeni cu
efecte expresive surprinzătoare.
  Personificare Atribuirea de calităţi omeneşti "Sara pe deal
unor lucruri, fiinţe, abstracţiuni. buciumul suna cu
Forma particulara de metafora. jale" (M.
Eminescu)
c) Enumeraţie Enunţarea succesiva a părţilor "Boierii sunt slabi
Elemente componente ale unui întreg pentru de fire/ Braţul,
de a obţine un anumit efect. haina, fata, inima,
sintaxa totu-i subţire" (B.P.
poetica Hasdeu)
  Repetiţie Figura de stil cuprinzătoare "Ce se aude? Ce
constând in repetarea in intenţii nu se aude?/ Si
expresive a unor sunete, cuvinte, când se aude de
sintagme ce nu s-aude?
Când nu s-aude?/
Si cine aude când
se aude? (M.
Sorescu)
  Inversiune Forţarea topicii normale, abaterea "Degetele pline de
de la succesiunea obişnuita a împunsături/ Nu au
termenilor pentru a sublinia un de sânge doua
anumit cuvânt. picături" (M.
Eminescu)
  Interogaţie Procedeu artistic care subliniază "Unde eşti tu
(Exclamaţie) participarea afectiva a scriitorului Ţepeş-Doamne?"
retorica care pare ca este transpus in (M. Eminescu)
pielea personajului sau trăieşte
intens acţiunea si vrea sa atragă
atenţia asupra unui lucru.
Structura Expoziţiune Partea introductiva a unei opere  
operei literare in care se prezintă cadrul
literare acţiunii si unele personaje.
  Intrigă Faptele importante care determin,  
afectează, cursul acţiunii si fără
de care acţiunea nu ar mai fi
 interesanta.
  Desfăşurarea Faptele determinate de intriga, de  
acţiunii cea mai mare întindere in
povestire
  Punctul Momentul de maxima intensitate  
culminant in desfăşurarea acţiunii.
  Deznodământ Ultima parte a unei opere literare  
marchează sfârşitul acţiunii, si al
operei.
  Dialog Fragmentul ce reproduce discuţia  
dintre doua sau mai multe
personaje
  Descriere Opera (sau fragmentul) literara in  
care scriitorul înfăţişează
trăsăturile caracteristice ale unui
colt din natura sau al unui anumit
lucru.
  Caracterizare Desprinderea trăsăturilor  
caracteristice, fizice si morale, ale
unui personaj.
  Epilog Partea finala a lucrării in care  
autorul rezuma concluziile sale,
subliniază anumite idei din opera
sa si face cunoscuta pe scurt
evoluţia viitoare a personajelor.
  Episod Acţiune secundara a unei opere  
narative, având un rol relativ
independent sau poate fi doar o
parte relativ independenta a unei
opere.
  Prolog Parte introductiva a unei opere  
literare dramatice, muzicale care
prezintă evenimentele
premergătoare acţiunii.
  Stil Totalitatea mijloacelor artistice pe  
care le foloseşte autorul pentru a
obţine efecte de ordin artistic.

www.referate-online.com