INERVAŢIA MEMBRULUI SUPERIOR1

Este asigurată de ramurile plexului brahial, cu câteva excepţii:

• tegumentul din regiunea umărului primeşte nn. supraclaviculari – ramuri senzitive ale plexului
cervical;
• tegumentul părţii superioare a regiunii antero-mediale a braţului primeşte nn. intercostobrahiali,
care sunt anastomoze ale nn. intercostali II şi III (uneori chiar şi IV) cu n. cutanat brahial medial (din
plexul brahial);
• m. trapez, ataşat funcţional mm. centurii scapulare, dar care embriologic are originea în
mezodermul branhiomeric şi în cel al primelor somite cervicale, primeşte fibre motorii cu originea în
măduva cervicală superioară (C1 – C4), prin intermediul n. accesor şi a unor ramuri anastomotice ale
plexului cervical.

A). FORMAREA PLEXULUI BRAHIAL

Plexul brahial se formează prin anastomozarea ramurilor ventrale ale nn. spinali C5 – T1.
Acestea poartă denumirea de rădăcinile plexului brahial. Deasupra plexului brahial se formează plexul
cervical iar dedesubt iau naştere nn. intercostali.
Limitele între aceste formaţiuni nu sunt nete: rădăcina C5 a plexului brahial primeşte un ram al
rădăcinii C4 a plexului cervical şi la rândul său dă naştere rădăcinii inferioare a n. frenic (acesta fiind
considerat ram al plexului cervical); rădăcina T1 a plexului brahial primeşte frecvent o ramură din ramul
ventral al n. spinal T2 şi după ce participă la formarea plexului brahial se continuă ca primul n. intercostal.
În rădăcinile plexului sosesc şi fibre vegetative (simpatice), pe calea ramurilor desprinse din
ganglionii simpatici cervicali ai lanţului simpatic paravertebral (laterovertebral).
Rădăcinile C5 şi C6 ale plexului brahial se unesc formând trunchiul (trunchiul primar) superior al
plexului brahial; rădăcina C7 formează singură trunchiul mijlociu iar rădăcinile C8 şi T1 se unesc
formând trunchiul inferior.
Fiecare dintre cele trei trunchiuri se bifurcă într-o diviziune (ramură) anterioară şi una
posterioară.
Diviziunile anterioare ale trunchiurilor superior şi mijlociu se unesc formând fasciculul (trunchiul
secundar) lateral; diviziunea anterioară a trunchiului inferior formează singură fasciculul medial iar
diviziunile posterioare se unesc toate trei pentru a forma fasciculul posterior.

B). RAPORTURI

Forma plexului brahial este triunghiulară, cu baza la coloana vertebrală cervicală inferioară şi vârful
în axilă, posterior şi inferior de claviculă.
Plexului îi descriem două porţiuni: una supraclaviculară, aparţinând gâtului şi una
infraclaviculară, situată în axilă.

Porţiunea supraclaviculară corespunde rădăcinilor plexului brahial, trunchiurilor şi diviziunilor

acestora. Rădăcinile străbat spaţiul dintre mm. intertransversari cervicali anteriori şi posteriori şi ajung între
mm. scaleni anterior şi mijlociu. La marginea laterală a pensei scalenilor2 observăm deja trunchiurile
plexului, aşezate deasupra a. subclavii; ele se găsesc în fosa supraclaviculară mare şi au raporturi cu m.
omohioidian, vasele transverse ale gâtului, vasele suprascapulare, m. sternocleidomastoidian, lamele
                                                            
1
© 2002, 2008 dr. Tudor HÂRŞOVESCU pentru uzul studenţilor Facultăţii de Medicină a UTM
2
Denumire clasică a spaţiului dintre mm. scaleni anterior şi mijlociu, care amândoi se inseră pe faţa superioară a coastei I,
unul în faţa şanţului a. subclavii (pe tuberculul m. scalen anterior – tuberculul scalenic al lui Lisfranc), celălalt posterior de
acest şanţ.
superficială şi mijlocie (pretraheală) ale fasciei cervicale.

Porţiunea infraclaviculară, corespunzând fasciculelor şi ramurilor acestora, străbate axila,

înconjurând a. axilară3.
• anterior se află mm. subclavicular, pectorali mare şi mic împreună cu fasciile acestora;
• posterior – m. subscapular;
• medial – prima coastă şi spaţiu intercostal acoperite de porţiunea superioară a m. dinţat
anterior;
• lateral – procesul coracoid cu formaţiunile ce se inseră aici şi articulaţia umărului.

C). RAMURILE PLEXULUI BRAHIAL

1. RAMURILE DESPRINSE DIN RĂDĂCINILE PLEXULUI

1. Rădăcina inferioară (C5) a n. frenic – participă în principal la inervarea m. diafragm.

2. Ramuri musculare directe pentru mm. scaleni.
3. N. toracic lung – coboară posterior de plex şi se aşează posterior de vasele toracice laterale, pe
faţa laterală a m. dinţat anterior, pe care îl şi inervează. Proiecţia sa corespunde (aproximativ)
liniei medio-axilare.

2. RAMURILE DESPRINSE DIN TRUNCHIURILE PLEXULUI

Numai trunchiul superior al plexului brahial emite ramuri colaterale:

1. N. subclavicular – scurt, inervează m. omonim. Se anastomozează frecvent cu n. frenic.
2. N. dorsal al scapulei – străpunge m. scalen mijlociu şi trece anterior (profund) de m. trapez;
coboară profund de m. ridicător al scapulei (pe care îl şi inervează) şi se termină în mm.
romboizi.
3. N. suprascapular – se alătură pântecelui inferior al m. omohioidian4 şi vaselor suprascapulare;
ajunge profund de m. trapez şi trece în fosa supraspinoasă prin incizura scapulei, inferior de lig.
transvers al scapulei şi de a. suprascapulară. Inervează m. supraspinos, ocoleşte lateral spina
scapulei şi se termină în fosa infraspinoasă, inervând m. omonim.

3. RAMURILE DESPRINSE DIN FASCICULUL LATERAL

1. N. pectoral lateral (n. toracic antero-lateral) – încrucişează faţa anterioară a a. axilare imediat
inferior de originea a. toraco-acromiale5 şi se anastomozează cu n. pectoral medial formând
ansa pectoralilor. Din nn. pectorali şi mai ales din ansa acestora se desprind ramurile ce inervează
mm. pectorali mare şi mic.
2. N. musculocutan6.
3. Rădăcina laterală a n. median.

4. RAMURILE DESPRINSE DIN FASCICULUL MEDIAL

1. N. pectoral medial (n. toracic antero-medial) – se aşează pe faţa anterioară a a. axilare şi inferior
de originea a. toraco-acromiale participă la formarea ansei pectoralilor.
2. N. cutanat brahial medial – coboară medial de a. axilară; încrucişează posterior v. axilară şi după
ce primeşte anastomoze de la nn. intercostali II şi III (nn. intercostobrahiali) străpunge fascia
brahială şi se termină inervând tegumentul porţiunii antero-mediale din jumătatea inferioară a
braţului.
                                                            
3
Pentru raporturile cu vasele axilare, citiţi „Vascularizaţia membrului superior”.
4
Reprezintă principalul reper după care se identifică mănunchiul vasculo-nervos suprascapular.
5
Reprezintă principalul reper după care se identifică ansa pectoralilor.
6
Principalele ramuri ale plexului brahial sunt tratate separat (inclusiv prin prisma faptului că pot constitui, fiecare, câte un
subiect de examen).
 3. N. cutanat antebrahial medial – coboară medial de vasele brahiale şi deasupra cotului devine
superficial, alăturându-se v. bazilice. Inervează tegumentul porţiunii antero-mediale a
antebraţului.
4. N. ulnar.
5. Rădăcina medială a n. median.

5. RAMURILE DESPRINSE DIN FASCICULUL POSTERIOR

1. N. subscapular superior – scurt, se termină inervând m. subscapular, pe care şi stă.

2. N. toracodorsal – coboară deasupra a. subscapulare şi se termină inervând mm. dorsal mare şi
rotund mare.
3. N. subscapular inferior – se comportă ca cel superior; poate participa la inervarea m. rotund
mare.
4. N. axilar.
5. N. radial.

D). NERVUL MUSCULOCUTAN

Nerv mixt, este ram terminal al fasciculului lateral.

Asigură inervaţia motorie a mm. anteriori ai braţului şi cea senzitivă a tegumentului porţiunii
antero-laterale a antebraţului.
La origine (în axilă) are medial rădăcina laterală a n. median şi a. axilară. Străbate m.
coracobrahial şi ajunge între m. biceps brahial (anterior) şi m. brahial (posterior).
La plica cotului, în dreptul şanţului bicipital lateral, devine superficial, străpunge fascia şi se
continuă sub numele de n. cutanat antebrahial lateral, alăturându-se v. cefalice.

E). NERVUL MEDIAN

Nerv mixt, ia naştere prin unirea a două rădăcini7, una laterală cealaltă medială, ambele fiind
ramuri terminale ale fasciculelor respective.
Asigură inervaţia motorie a majorităţii mm. anteriori ai antebraţului şi a majorităţii mm.
eminenţei tenare; teritoriul senzitiv este tegumentul porţiunii laterală a palmei, regiunea palmară a
degetelor I, II, III, şi ½ laterală a inelarului ca şi regiunea dorsală a acestor degete8 (după unii autori
doar porţiunea falangei distale, după alţii şi cea a falangei intermediare).
La origine se găseşte între n. musculocutan şi m. coracobrahial (situaţi lateral), a. axilară şi ramurile
fasciculului medial (situate medial). Rădăcina medială intersectează faţa anterioară a a. axilare pentru a se
uni cu rădăcina laterală.

Coboară prin regiunea anterioară a braţului. În ½ superioară a acestei regiuni are:

 lateral – mm. biceps brahial şi coracobrahial (acesta din urmă despărţindu-l de n. musculocutan);
 medial – vasele brahiale, nn. ulnar, cutanat antebrahial medial şi cutanat brahial medial.
Intersectează faţa anterioară a a. brahiale trecând medial de ea. În şanţul bicipital medial stă
medial de a. brahială şi lateral de arcada arterială anterioară a epicondilului medial9, având lateral tendonul
de inserţie al m. biceps brahial, medial şi inferior m. rotund pronator iar profund (posterior) m. brahial.

Intră în regiunea anterioară a antebraţului trecând printre cele două capete de origine ale m.
rotund pronator. Astfel intersectează a. ulnară, care trece posterior de capul profund al rotundului
                                                            
7
Deşi frecvent rădăcina laterală este dublă, aceasta nu constituie decât o variantă anatomică de formare a n. median
8
Teritoriile senzitive ale diferiţilor nervi se vor înţelege mai bine în cadrul L.P. graţie desenelor şi anatomiei pe viu.
9
Citiţi „reţeaua arterială a cotului” şi „a. brahială”.
pronator. Trece pe sub arcada tendinoasă a m. flexor superficial al degetelor10 plasându-se în axul
mijlociu al regiunii anterioare a antebraţului, acest traiect justificându-i numele. În partea superioară este
situat între mm. flexori superficial şi profund ai degetelor11, pentru ca în partea inferioară a antebraţului
să ajungă între tendoanele m. flexor superficial al degetelor, având anterior şi lateral tendonul m.
flexor radial al carpului iar anterior şi medial tendonul m. palmer lung.
La antebraţ asigură inervaţia mm. anteriori, (fie prin ramuri musculare directe în cazul mm. mai
superficiali, fie prin intermediul n. interosos anterior în cazul mm. profunzi), cu excepţia m. flexor ulnar
al carpului şi a porţiunii mediale din flexorul profund al degetelor care sunt inervaţi de n. ulnar.
Înainte de a se angaja spre mână emite ramul palmar, care asigură inervaţia senzitivă a
tegumentelor eminenţei tenare şi a ½ laterale a regiunii mijlocii a palmei.

Nervul median este singura formaţiune nemusculară care străbate canalul carpian12, fiind aşezat
medial de tendonul13 m. lung flexor al policelui şi lateral de tendoanele m. flexor superficial al
degetelor.
Pătrunde în loja mijlocie a palmei, unde este situat superficial, imediat sub aponevroză şi arcada
palmară superficială14 şi emite rr. sale terminale:
• R. muscular – inervează mm. scurt abductor şi opozant ai policelui ca şi capul superficial al m.
scurt flexor al policelui.  
• Nn. digitali palmari comuni I, II şi III:
N. digital palmar comun I emite:
o n. digital palmar propriu pentru porţiunea antero-laterală a policelui;
o n. digital palmar propriu pentru porţiunea antero-medială a policelui;
o n. digital palmar propriu pentru porţiunea antero-laterală a indexului;
o r. motor pentru primul m. lombrical.
N. digital palmar comun II emite:
o n. digital palmar propriu pentru porţiunea antero-medială a indexului;
o n. digital palmar propriu pentru porţiunea antero-laterală a mediusului;
o r. motor pentru al doilea lombrical.
N. digital palmar comun III emite:
o n. digital palmar propriu pentru porţiunea antero-medială a mediusului;
o n. digital palmar propriu pentru porţiunea antero-laterală a inelarului;

F). NERVUL ULNAR

Nerv mixt, este ram terminal al fasciculului medial.

Asigură inervaţia motorie a doi dintre mm. anteriori ai antebraţului, a mm. eminenţei
hipotenare, a mm. interosoşi şi a mm. profunzi din eminenţa tenară ; teritoriul senzitiv este
tegumentul porţiunii mediale a feţelor palmară şi dorsală ale mâinii, tegumentul ½ mediale a
inelarului şi tegumentul auricularului.

În axilă separă a. axilară şi n. median (situate lateral) de restul ramurilor fasciculului medial şi
v. axilară (situaţi medial).

La braţ, în jumătatea superioară a acestuia parcurge loja anterioară pentru ca la mijloc să stră-

                                                            
10
Marginea fibroasă superioară ce uneşte capetele radial şi humero-ulnar ale acestui muşchi
11
Este totuşi înglobat în ţesutul fascial al flexorului superficial al degetelor, de care este strâns ataşat, putând fi secţionat
accidental în momentul disecţiei acestui muşchi
12
În canalul carpian n. median poate fi lezat prin compresiuni extrinseci de diferite cauze, lezare ce se manifestă iniţial prin
tulburări senzitive ale feţei palmare a degetelor, ulterior prin deficit motor al mm. eminenţei tenare = sindromul de canal
carpian.
13
La acest nivel tendoanele sunt învelite în nişte teci sinoviale ce au rolul de a facilita alunecarea pe suprafeţele osoase.
14
Citiţi „a. ulnară”.
pungă septul intermuscular medial15 împreună cu a. colaterală ulnară superioară şi să continue să
coboare prin loja posterioară.
În ½ superioară a braţului are lateral a. brahială, n. median şi m. biceps brahial, posterior n. radial
şi apoi septul intermuscular medial, medial n. cutanat antebrahial medial.
În ½ inferioară a braţului stă anterior (profund) de capul medial al m. triceps brahial.

În regiunea cubitală posterioară se află în şanţul n. ulnar de pe faţa posterioară a

epicondilului medial, însoţit de arcada posterioară a epicondilului medial. Pătrunde în regiunea
anterioară a antebraţului trecând între cele două capete de origine ale m. flexor ulnar al carpului.

La antebraţ i se alătură vasele ulnare (ce stau lateral faţă de nerv); are medial m. flexor ulnar al
carpului16 iar lateral mm. flexori superficial şi profund ai degetelor.
Emite rr. musculare pentru m. flexor ulnar al carpului şi porţiunea medială din flexorul profund al
degetelor.
În ultima parte a antebraţului devine superficial şi este însoţit de tendonul m. flexor ulnar al
carpului. La acest nivel ia naştere r. dorsal al mâinii ce înconjură ulna şi asigură inervaţia senzitivă a ½
mediale a feţei dorsale a mâinii şi feţele dorsale ale degetelor V, IV şi ½ medială din III (cu excepţia zonei
n. median).

Pătrunde în palmă împreună cu a. ulnară, trecând lateral de pisiform, pe deasupra retinaculului

flexorilor. Cele două rr. terminale de diviziune sunt:
1. r. superficială – emite la rândul său:
 r. muscular pentru m. palmar scurt;
 n. digital palmar propriu pentru porţiunea antero-medială a auricularului;
 n. digital palmar comun ce dă:
 n. digital palmar propriu pentru porţiunea antero-laterală a auricularului;
 n. digital palmar propriu pentru porţiunea antero-medială a inelarului;
 r. comunicant cu n. median (anastomoza Riche – Cannieu).
2. r. profundă – trece printre m. scurt flexor şi m. abductor ai degetului mic, ajunge în profunzimea
lojei anterioare a palmei, trece peste metacarpiene în vecinătatea arcadei palmare profunde şi se
termină în dreptul primului spaţiu interosos metacarpian, după ce emite:
 rr. musculare pentru mm. eminenţei hipotenare, cu excepţia m. palmar scurt;
 rr. musculare pentru mm. lombricali III şi IV;
 rr. musculare pentru mm. interosoşi palmari şi dorsali;
 r. muscular pentru capul profund al m. scurt flexor al policelui şi pentru m. adductor al
policelui.

G). NERVUL AXILAR

Nerv mixt, este ram terminal al fasciculului posterior.

Asigură inervaţia motorie a mm. deltoid şi rotund mic; teritoriul senzitiv este tegumentul
porţiunii antero-laterale din partea superioară a braţului.
La origine, în axilă, este aşezat pe faţa anterioară a m. subscapular. Medial de el se află n. radial
iar anterior a. axilară însoţită de rr. terminale ale fasciculelor lateral şi medial.
Împreună cu a. circumflexă humerală posterioară părăseşte axila prin patrulaterul humero-
birondo-tricipital şi înconjură partea posterioară a colului chirurgical al humerusului, pătrunzând în
m. deltoid.
                                                            
15
Reprezintă principalul reper după care se identifică n. ulnar la braţ. 
16
Reprezintă principalul reper după care se identifică n. ulnar la antebraţ.
 Ramuri:
• rr. articulare pentru articulaţia scapulo-humerală;
• rr. musculare pentru mm. rotund mic şi deltoid;
• n. cutanat brahial lateral şi superior.

H). NERVUL RADIAL

Nerv mixt, este cel de-al doilea ram terminal al fasciculului posterior.
Asigură inervaţia motorie a mm. posteriori ai braţului şi antebraţului ca şi a mm. laterali ai
antebraţului; deltoid şi rotund mic; teritoriul senzitiv este tegumentul posterior al braţului, ante-
braţului şi partea laterală a feţei dorsale a mâinii.

În axilă, împreună cu n. axilar, este situat posterior, pe m. subscapular, având anterior vasele
axilare şi ramurile terminale ale celorlaltor două fascicule ale plexului brahial. În timp ce n. axilar se
îndreaptă spre lateral, părăsind axila, n. radial continuă să coboare pe peretele posterior (reprezentat la
acest nivel de tendonul m. dorsal mare).
Pătrunde în porţiunea superioară a lojei anterioare a braţului, dar o părăseşte rapid, trecând prin
trigonul humero-rondo-tricipital împreună cu a. brahială profundă. După ce dă naştere n. cutanat
brahial posterior, ocoleşte faţa posterioară a humerusului parcurgând şanţul ce-i poartă numele şi
emite rr. musculare pentru m. triceps brahial; apoi străpunge septul intermuscular lateral şi revine în loja
anterioară, împreună cu a. colaterală radială. Aici mai emite:
• două ramuri cutanate: - n. cutanat brahial lateral şi inferior (asigură inervaţia tegumentului între
teritoriile nn. axilar şi musculocutan); - n. cutanat antebrahial posterior;
• rr. musculare pentru mm. laterali ai antebraţului şi pentru m. anconeu.

La plica cotului ocupă şanţul bicipital lateral, având:

• medial: tendonul m. biceps brahial;
• lateral: m. brahioradial;
• posterior: m. brahial. La acest nivel este însoţit de arcada arterială anterioară a
epicondilului lateral; v. cefalică şi n. cutanat antebrahial lateral sunt situate superficial.

Se termină prin bifurcare în:

• R. superficial – este ramură senzitivă. Coboară medial de m. brahioradial, alăturându-se a.
radiale. În 1/3 inferioară a antebraţului trece posterior, intersectând profund m. brahioradial. Străbate aria
tabacherei anatomice17, inervează jumătatea laterală a feţei dorsale a mâinii şi se termină prin cinci
nn. digitali dorsali pentru tegumentele feţei posterioare a policelui, primele două falange ale
indexului şi ½ laterală a mediusului.
• R. profund – conţine în principal fibrele motorii destinate mm. posteriori ai antebraţului. Din
şanţul bicipital lateral străbate m. supinator pe care îl inervează şi înconjură colul radiusului, ajungând în
loja posterioară. Dă naştere la:
• rr. musculare pentru mm. extensor al degetelor, extensor al degetului mic şi extensor ulnar
al carpului;
• n. interosos posterior, pentru mm. planului profund al lojei antebrahiale posterioare.

                                                            
17
 Vezi „a. radială”