M11 Atentia I

Modul ul 11 – Fundament el e Psi hol ogi ei
MODULUL 11:
ATENŢIA I.
SPECIFICUL PSIHOLOGIC AL ATENŢIEI
Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.
Obiective educaţionale
În urma studierii acestui Modul, vei dobândi următoarele competenţe
şi aptitudini:
- SĂ DELIMITEZI ATENŢIA DE ALTE MANIFESTĂRI ALE
PSIHCULUI RELIEFÂND NOTELE DEFINITORII ALE
ACESTEIA;
- SĂ CUNOŞTI LOCUL ŞI ROLUL ATENŢIEI ÎN CADRUL
SISTEMULUI PSIHIC UMAN;
- SĂ-ŢI EXPLICI COMPORTAMENTELE TALE ŞI ALE
ALTORA PRIN PRISMA COMPONENTELOR
ATENŢIONALE ALE ACESTORA
Cuvinte cheie:
Orientare, selecţie, focalizare, volum, concentrare, stabilitate,
mobilitate, distributivitate
Cuprinsul Modulului:
Modulul 11: ATENŢIA I. SPECIFICUL PSIHOLOGIC AL

ATENŢIEI ..................................................................................................19
Obiective educaţionale...............................................................................19
Cuvinte cheie...............................................................................................19
Cuprinsul Modulului..................................................................................19
11.1 Note definitorii ale atenţiei................................................................21
11.1.1 Orientarea .......................................................................................22
11.1.2 Selecţia .............................................................................................26
11.1.3 Focalizarea ......................................................................................22
11.1.4 Constrângeri psihofiziologice ale stării atenţionale .....................22
11.2 Funcţiile atenţiei.................................................................................28
11.3 Calităţile atenţiei.................................................................................28
11.3.1 Volumul............................................................................................29
11.3.2 Concentrarea....................................................................................30
11.3.3 Stabilitatea........................................................................................29
11.3.4 Mobilitatea.......................................................................................29
11.3.5 Distributivitatea...............................................................................29
Subiecte pentru autoevaluare:...................................................................32
Întrebări de autoevaluare..........................................................................32
Teste grilă pentru autoevaluare................................................................33
Subiecte pentru evaluare şi control...........................................................36
Întrebări de evaluare..................................................................................37
Aplicaţii/ Comentarii/ analize de texte/ situaţii........................................40
Rezumatul acestui Modul...........................................................................43
Bibliografie obligatorie..............................................................................43
Bibliografie..................................................................................................44
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 11
Dintre toate formele de manifestare a vieţii psihice, atenţia este, în

explicaţiile curente, cel mai frecvent asociată cu performanţa. Chiar dacă
reuşita sau eşecul într-o activitate se datorează în realitate bunei sau slabei
funcţionări a altor domenii ale psihicului cum sunt procesele senzoriale,
memoria, gândirea ori structurile motivaţionale, atenţia este cea la care
apelăm în mod curent pentru a ne justifica prestaţia. Ea este scoasă la iveală
ca primă dimensiune psihică invocată, ignorând adesea cauzele reale ale
unui succes sau insucces. Dincolo de ierarhia implicită conţinută în
aserţiunile de mai sus, concepţiile ştiinţifice asupra atenţiei subliniază rolul
deosebit de important al acesteia în activitatea umană.
11.1 NOTE DEFINITORII ALE ATENŢIEI
Literatura de specilaitate abundă în definiţii date atenţiei. Cum era de

altfel previzibil dat fiind caracterul abstract al psihicului uman, nu există o
definiţie adoptată în unanimitate.
Astfel, pentru Theodule Ribot, „atenţia este un monodeism

intelectual, asociat cu o adaptare spontană sau artificială a
individului”(1924/2000, p.16-17). În opinia lui Alexandru Roşca „atenţia
constă în orientarea selectivă şi în concentrarea activităţii psihice asupra
unor obiecte sau fenomene, ceea ce are ca efect reflectarea lor mai clară şi
mai completă, precum şi creşterea eficienţei activităţii”(1976, p. 375).
Inlcuzând şi o dimensiune fiziologică, Vasile Preda (1991, p. 92) defineşte
atenţia drept un „proces psihofiziologic care constă în orientarea şi
concentrarea selectivă a activităţii psihice asupra unor stimuli sau sarcini,
în vederea obţinerii unei percepţii optime, rezolvării adecvate a sarcinilor,
a situaţiilor-problemă şi adaptării comportamentului senzorio-motor,
cognitiv şi afectiv la mobilitatea condiţiilor externe şi la dinamica motivelor
şi scopurilor persoanei”. Mai recent, Mihai Golu adoptă o perspectivă
similară: atenţia este un „proces psihofiziologic de orientare, concentrare şi
potenţare selectivă a funcţiilor şi activităţilor psihice şi
psihocomportamentale modale specifice în raport cu obiectul şi finalitatea
lor proprii, asigurându-le atingerea unui nivel optim de eficienţă
adaptativă” (2000, p. 437).
Dincolo de diversitatea terminologică, majoritatea
definiţiilor date atenţiei relevă notele esenţiale ale acesteia, care îi
conferă un specific aparte în cadrul sistemului psihic uman:
orientarea, selecţia şi focalizarea.
Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

să răspunzi la următoarea întrebare:
Care sunt notele definitorii ale atenţiei?
1. .................................................................
2. .................................................................
3. .................................................................
Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă

nu, atunci te rog să revenii asupra paragrafelor parcurse până
acum, pentru a le aprofunda.
Răspunsul corect la întrebarea anterioară este:

1. Orientarea
2. Selcţia
3. Focalizarea
Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Dacă nu, atunci trebuie să revii asupra paragrafelor parcurse
până acum, pentru a le aprofunda.
11.1.1 ORIENTAREA
Reflexul necondiţionat de orientare este unul din primele fenomene

prin prisma cărora a fost explicată atenţia. El constă într-un ansamblu de
manifestări fiziologice şi comportamentale ce apar atunci când organismul
receptează un stimul nou şi semnificativ din punct de vedere motivaţional-
adaptativ. Mai concret, este vorba de elemente motrice externe (întoarcerea
capului, încordarea privirii, diminuarea mişcărilor etc.), vegetative interne,
dublate de modificări ale activităţii cerebrale decelabile în tabloul
electroencefalogramei. Reflexul necondiţionat de orientare este specific
atenţiei involuntare şi este înnăscut, însă în urma acumulării experienţei de
viaţă, anumite situaţii ne pot declanşa reflexe condiţionate de orientare
implicate în special în atenţia expectativă voluntară.

să completezi cuvintele lipsă în textul de mai jos:
Reflexul necondiţionat de orientare constă într-un
ansamblu de manifestări .......................
şi ........................ ce apar atunci când organismul
receptează un stimul nou şi semnificativ din punct de
vedere motivaţional-adaptativ.
Scrie aici răspunsul considerat corect de către tine:

......................................... şi .................................................
şi apoi, verifică-te mai jos dacă ai dat răspunsul corect.
Răspunsul corect este:

„fiziologice şi comportamentale”

11.1.2 SELECŢIA
Selecţia atenţională constă în stabilirea voită sau automată a unor

priorităţi. Omul trăieşte într-un mediu hipercomplex; în fiecare moment al
vieţii noastre, o adevărată avalanşă de stimuli senzoriali adesea dispuşi
aleator şi cu evoluţie imprevizibilă ne bombardează analizatorii. Resursele
noastre de prelucrare a informaţiilor ce vin spre noi sunt însă limitate (după
unele estimări, în fiecare secundă a vieţii, asupra analizatorilor acţionează
un volum de aproximativ 100 000 biţi de informaţie, din care putem
prelucra conştient doar între 25 şi 100 biţi – Miclea, 1999). Apare aşadar
necesitatea logică şi pragmatică a unei selecţii. Consecutiv, organismul se
focalizează asupra elementelor alese, acestea devenind obiectul unor
prelucrări laborioase, de detaliu în detrimentul datelor concurente, cărora le
va fi blocat accesul în etajele superioare ale psihicului.
Selecţia atenţională nu se rezumă doar la „intrările” (input-urile) în
sistemul cognitiv. O dată receptate, acestea sunt supuse unor analize
complexe, în vederea interpretării semnificaţiei lor, integrării într-o
categorie, demers posibil doar prin raportare la baza de cunoştinţe a
subiectului (memoria de lungă durată). Nu toate informaţiile dobândite pe
parcursul ontogenezei sunt necesare pentru prelucrarea stimulilor recent
receptaţi (dealtfel, activarea simultană a tuturor e imposibilă), ci doar o
parte: asistăm aşadar la un nou proces de selecţie, tradus prin activarea
informaţiilor relevante şi inhibarea celor irelevante.
În fine, segregarea continuă şi asupra „ieşirilor” (output-urilor) din
sistem, unde se impune necesitatea de a selecta din repertoriul general al
soluţiilor posibile varianta cea mai potrivită; răspunsurile motrice presupun
de asemenea distincţia între elementele relevante şi stimulii distractori.

să rezolvi următorul test grilă.:
Selecţia atenţională vizează următoarele aspecte:
a) Doar intrările în sistemul cognitiv
b) Doar ieşirile din sistemul cognitiv
c) Doar informaţiile sctocate în MLD
d) Input-urile, output-urile şi informaţiile din
MLD deopotrivă
Completează aici răspunsul considerat corect de către tine:

...........................................................................................
Dacă ai terminat de răspuns, verifică-te mai jos.

d)

11.1.3 FOCALIZAREA
Dacă selecţia vizează opţiunea între un stimul sau altul din cei
disponibili, focalizarea (concentrarea) presupune un demers vertical în
cadrul aceluiaşi item, fiind o expresie a profunzimii analizei acestuia. La
nivel fiziologic central, ea se exprimă prin intensitatea proceselor nervoase
implicate în atenţie, crearea unui focar de excitaţie puternic la nivelul
scoarţei cerebrale şi inhibarea consecutivă a ariilor corticale învecinate; în
plan comportamental se obiectivează prin rezistenţa la factori perturbatori.
Dovadă stau momentele de cufundare în lectură chiar în condiţiile unor
zgomote de fond, stările de meditaţie specifice practicilor orientale ce pot
merge până la abolirea senzaţiilor de durere, experienţele de transă hipnotică
etc.
Cele trei dimensiuni ale atenţiei sunt complementare, fiind elemente
distincte ale aceluiaşi proces psihofiziologic unitar. Dacă orientarea crează
premisa angajării către un câmp de stimuli, selecţia asigură extragerea
acelor elemente care vor determina un răspuns adecvat, în timp ce
concentrarea duce la procesarea mai adâncă a acestora.

Prin ce se manifestă focalizarea atenţională în plan
comportamental?
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................


Prin rezistenţa la factori perturbatori.

11.1.4 CONSTRÂNGERI PSIHOFIZIOLOGICE ALE

STĂRII ATENŢIONALE
Din punct de vedere funcţional, existenţa atenţiei implică

existenţa altor două stări psihofiziologice: starea de veghe şi
starea de vigilenţă.
Starea de veghe este opusă celei de somn şi se caracterizează printr-o
activare difuză a scoarţei cerebrale. În plan psiho-comportamental ea
presupune o contemplare generală a ambianţei, o aşteptare pasivă,
caracterizată prin absenţa orientării către ceva anume, a focalizării şi
selecţiei.
Pe fondul acesteia se instalează starea de vigilenţă în care individul
realizează o explorare nespecifică a mediului, o aşteptare pasivă a ceva încă
nedefinit; specific ei este un anumit grad de tensiune psihică dat de activarea
mai puternică a cortexului, menit a pregăti o reacţie promptă indiferent de
natura sau locaţia eventualilor stimuli. În cazul atenţiei asistăm la o
îngustare a câmpului conştiinţei, dar stimulii selectaţi sunt procesaţi mai
profund.
Care sunt cele două prerechizite psihofiziologice
necesare funcţionării atenţiei?
1. ...........................................................................................
2. ...........................................................................................


1. Starea de veghe
2. Starea de vigilenţă

11.2 FUNCŢIILE ATENŢIEI
În cadrul sistemului psihic uman, atenţia este mecanismul cel mai

intim legat de funcţionarea celorlalte procese şi funcţii psihice. Ea nu are un
conţinut informaţional propriu, cum este cazul percepţiei, memoriei sau
gândirii şi nici o existenţă independentă de acestea, ci dimpotrivă,
manifestarea ei este intrinsec dependentă de derularea proceselor cognitive,
cărora le dă un maximum de eficienţă: în prezenţa atenţiei, recepţia
senzorială este mai acurată şi mai rapidă, percepţia devine mai completă şi
mai clară, memoria este mai trainică şi mai fidelă, înţelegerea
semnificaţiilor mai profundă, procesul rezolutiv este mai eficient, iar
deprinderile mai adecvat selectate şi aplicate. La modul global, succesul
într-o activitate este dat în mare măsură de prezenţa şi calitatea atenţiei, ea
fiind un adevărat „nod-releu” al vieţii psihice” (Preda, 1991).
Dintre funcţiile ce-i revin atenţiei în activitatea umană, cele mai
importante sunt următoarele ( după Golu, 2000):
 funcţia de explorare şi baleiaj a câmpului perceptiv extern,
proces implicat în orientare şi selecţie;
 funcţia de explorare şi scanare a repertoriului memoriei de
lungă durată, specifică etapei intermediare, interne a fluxului de prelucrări
informaţionale, finalizată cu activarea selectivă a informaţiilor utile în
situaţia dată;
 funcţia de filtrare-selecţie a datelor cu potenţial motivaţional-
adaptativ şi ignorare-blocare a celor irelevante;
 funcţia de accentuare a contrastelor în vederea unei
concentrări mai profunde;
 funcţia de orientare-direcţionare, ce serveşte la elaborarea
montajelor interne adecvate desfăşurării proceselor şi acţiunilor
„comandate”;
 funcţia de potenţare, de regenerare a efortului neuropsihic
necesar pe toată durata activităţii;
 funcţia de avertizare şi alertare, ce se concretizează în

momentele de accentuare a vigilenţei, prudenţei, discernământului în situaţii
imprevizibile sau critice.

să răspunzi la următorul test grilă:
Care dintre funcţiile de mai jos sunt specifice atenţiei?
1. Funcţia de comunicare
2. Funcţia de accentuare a
contrastelor
3. Funcţia de avertizare şi
alertare
4. Funcţia imperativ-
persuasivă
Alege un răspuns din variantele enumerate mai jos:
a) 1 + 2
b) 3 + 4
c) 2 + 3
d) 1 + 4

...........................................................................................

c)

11.3 CALITĂŢILE ATENŢIEI
Dincolo de forma de manifestare voluntară, involuntară sau

postvoluntară, o analiză mai detaliată a atenţiei şi rolului ei în activitatea
umană relevă o serie de caracteristici ale acesteia. Dintre calităţile atenţiei,
cele mai importante sunt volumul, concentrarea, stabilitatea, mobilitatea şi
distributivitatea. Atenţia diferitelor persoane diferă în funcţie de aceste
dimensiuni, iar dezvoltarea lor inegală poate recomanda sau dimpotrivă
contraindica un candidat pentru o anumită profesie.
11.3.1 VOLUMUL
Volumul atenţiei desemnează numărul de elemente sau unităţi

informaţionale (litere, cifre, cuvinte, imagini, obiecte etc.) pe care un subiect
le poate urmări simultan cu maximă şi relativ egală claritate. Acesta a fost
stabilit pe o plajă de valori cuprinsă între 5 şi 9 elemente (7±2), în urma
unor studii de pionierat realizate de George Miller încă din 1956. Valoarea
exactă diferă în funcţie de experienţa cu acea categorie de stimuli, tipul de
material utilizat, posibilitatea condensării informaţiei în structuri mai
simple, prezentarea grupată sau dispersată, intensitatea şi durata stimulării,
motivaţia subiectului etc. Astfel, cifrele sunt percepute mai uşor decât
literele, silabele cu sens mai uşor decât cele fără sens, imaginile mai uşor
decât cuvintele; atunci când stimulii sunt cuvinte, vom putea fi simultan
atenţi la mai puţine elemente, însă numărul literelor cuprinse este mult mai
mare.
Unii autori contestă interpretarea rezultatelor obţinute în urma

studiilor tahistoscopice ale lui Miller. Aceleaşi cifre sunt invocate frecvent
atât ca volum al atenţiei cât şi al memoriei de lucru, iar sarcina lui Miller
vizează mai degrabă memoria decât atenţia. Oricum, cele două aspecte se
suprapun doar în condiţii de aşteptare pasivă, nedirecţionată spre ceva
anume, iar în raport cu volumul memoriei de lucru, volumul atenţiei este
mult mai fluctuant, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate (Miclea,
1999). Mai mult, Averbach şi Sperling (apud Preda, 1991) au arătat că
atenţia poate avea o capacitate de până la trei ori mai mare decât se crezuse
iniţial.

Studiile experimentale au condus la concluzia că
volumul atenţiei este de:
a) 1-4 litri
b) 5 – 9 elemente
c) 10 – 15 minute
d) 7 +/- 2 elemente

...........................................................................................

b) şi d)

11.3.2 CONCENTRAREA
Concentrarea este o însuşire eminamente specifică atenţiei şi se

referă la adâncimea procesării, la cât de profund este analizat stimulul
selectat. Volumul şi concentrarea sunt două dimensiuni ce corelează
negativ: cu cât numărul entităţilor urmărite simultan este mai mare, cu atât
prelucrarea lor este mai superficială şi viceversa. Sub aspect
comportamental, concentrarea atenţională se exprimă prin gradul de
rezistenţă la factorii perturbatori (zgomote de fond, imagini ce ne
bombardează analizatorii, gânduri intruzive etc.), principiu valorificat în
numeroase probe de evaluare (teste) ale acestei activităţi psihice. Pentru o
concentrare adecvată este nevoie de o susţinere afectiv-motivaţională
corespunzătoare. Momentele de concentrare profundă se manifestă la nivel
cortical printr-un focar de excitaţie puternică însoţit de inhibarea
consecutivă a ariilor învecinate. Din acest motiv este de aşteptat ca după
perioadele de intensă focalizare nivelul concentrării să decline,
performanţele să scadă şi să se instaleze starea de oboseală.

Volumul şi concentrarea atenţională corelează:
a) pozitiv
b) negativ
c) nu corelează
d) toate variantele de mai sus

...........................................................................................

b)

11.3.3 STABILITATEA
Stabilitatea exprimă persistenţa în timp, menţinerea atenţiei

concentrate pentru o anumită durată necesară îndeplinirii cu succes a
diferitelor activităţi. Performanţele mari în orice profesie sunt facilitate,
printre altele şi de stabilitatea atenţiei. Ca şi celelalte însuşiri analizate,
stabilitatea constituie obiect al variabilităţii interindividuale. O importanţă
deosebită a fost acordată diferenţelor dintre categoriile de vârstă. Astfel,
dacă preşcolarul poate rămâne atent pentru 10-15 minute, intervalul creşte la
vârstele mai mari ajungând la maturitate la intervale mai mari de o oră;
asemenea criterii au fost luate în calcul în stabilirea duratei activităţilor
didactice din grădiniţe şi şcoli, dar şi în procesul muncii, prin alternarea lor
cu pauze. Stabilitatea şi concentrarea se pot educa şi dezvolta prin exerciţiu,
prin trasarea unor sarcini cu durată din ce în ce mai mare dublate de întăriri
adecvate; procesul este limitat însă de anumite condiţii naturale, fiziologice
cum sunt forţa, mobilitatea şi echilibrul proceselor nervoase fundamentale
(excitaţia şi inhibiţia).

Cercetările efectuate au condus la concluzia că durata
de funcţionare optimă a atenţiei la preşcolar este de:
e) 1-4 litri
f) 5 – 9 elemente
g) 10 – 15 minute
h) 7 +/- 2 elemente

...........................................................................................

c)

11.3.4 MOBILITATEA
Mobilitatea reprezintă schimbarea intenţionată a obiectului atenţiei,

trecerea de la focalizarea asupra unui aspect al realităţii la concentrarea
asupra altuia. Majoritatea sarcinilor personale sau profesionale reclamă o
asemenea capacitate. Interesează însă în mod deosebit rapiditatea cu care
subiectul este capabil să-şi defocalizeze şi refocalizeze atenţia. Din acest
punct de vedere, inerţia atenţiei , în sensul unei comutări mult prea lente
faţă de necesităţile obiective ale activităţii, este o trăsătură negativă,
contraindicată în numeroase profesii. Nu trebuie să confundăm însă
mobilitatea atenţională, proces justificat, ce apare atunci când situaţia o
impune, cu fluctuaţia atenţiei, tradusă prin oscilaţii oscilaţii succesive şi
incontrolabile între diferiţi stimuli, focalizarea aleatoare asupra elementelor
perturbatoare din mediu fără a putea rămâne concentrat asupra datelor
importante.

La ce se referă fenomenul de „inerţie a atenţiei”?
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................
...........................................................................................


La comutarea mult prea lentă a atenţiei de la un
obiect la altul raportat la necesităţile obiective ale
activităţii desfăşurate.

11.3.5 DISTRIBUTIVITATEA
Distributivitatea se referă la posibilitatea atenţiei de a susţine

simultan două sau mai multe activităţi diferite. Putem merge pe stradă şi
întreţine conversaţie în acelaşi timp; conducem autoturismul, controlând atât
volanul, cât şi pedalele, semnalizatorul ori comutatorul de viteze.
Analiza exemplelor de mai sus relevă condiţiile în care
distributivitatea atenţiei se poate manifesta:
 doar una din activităţi este principală, iar celelalte sunt subordonate;
 una solicită concentrare voluntară, iar celelalte sunt automatizate;
 acţiunile desfăşurate simultan sunt integrate şi subordonate într-o
activitate unitară mai complexă.
Natura exactă a distributivităţii stârneşte încă numeroase controverse
printre specialişti. În timp ce unii pledează pentru caracterul autentic al
acesteia, alţii explică fenomenul pe baza unor comutări foarte rapide ale
atenţiei, la anumite intervale de timp şi asupra activităţilor subordonate,
care, în virtutea automatismelor, solicită doar o monitorizare superficială; în
această accepţiune, distributivitatea este văzută ca rezultat al unei mobilităţi
foarte rapide. În esenţă, diferenţa de opinii vizează caracterul simultan sau
succesiv al distributivităţii.

să completezi cuvintele lipsă în textul de mai jos:
Una din condiţiile funcţionării atenţiei distributive
este ca, din sarcinile desfăşurate simultan, doar una
să solicite concentrare voluntară, celelalte fiind ..........
Scrie aici răspunsul considerat corect de către tine:

..........................................................................................
şi apoi, verifică-te mai jos dacă ai dat răspunsul corect.

„automatizate”

Subiecte pentru autoevaluare:
Întrebări de autoevaluare
1. Cum defineşte Alexandru Roşca (1976) atenţia?

Scrie răspunsul tău aici:
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Răspunsul corect la întrebarea de mai sus este:
Atenţia constă în orientarea selectivă şi în concentrarea activităţii psihice
asupra unor obiecte sau fenomene, ceea ce are ca efect reflectarea lor mai
clară şi mai completă, precum şi creşterea eficienţei activităţii
4. Care este specificul selecţiei atenţionale în ceea ce priveşte

informaţiile stocate în MLD?
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Specificul selecţiei atenţionale asupra informaţiilor stocate în memoria de

lungă durată constă în activarea la momentul respectiv doar a acelor
informaţii necesare înţelegerii şi interpretării input-urilor selectate.
5. Cum se reflectă la nivel cortical starea de concentrare

atenţională profundă?
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Momentele de concentrare profundă se reflectă la nivel cortical printr-un
focar de excitaţie puternică însoţit de inhibarea consecutivă a ariilor
învecinate.
6. La ce se referă fenomenul de fluctuanţă atenţională?

.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
.............................................................................................................
Fenomenul de fluctuanţă atenţională se referă la oscilaţii succesive şi
incontrolabile între diferiţi stimuli, focalizarea aleatoare asupra elementelor
perturbatoare din mediu fără a putea rămâne concentrat asupra datelor
importante.
Dacă aţi terminat de răspuns la întrebările de mai sus, verificaţi-vă

răspunsurile date confruntându-le cu materialul teoretic prezentat în
acest Modul.
Nu aţi răspuns corect la toate întrebările? Nu fiţi dezamăgiţi,
căci vă recomandăm să reparcurgeţi materialul teoretic şi cu
siguranţă veţi putea răspunde acestor întrebări. E simplu! Puteţi
de asemenea, să vă notaţi eventualele nelămuriri, pentru a le
clarifica în cadrul Activităţii tutoriale (AT).
Aţi răspuns corect la toate întrebările? FELICITĂRI!!!
Continuaţi parcurgerea acestui Modul pentru a vă pregăti
corespunzător în vederea atingerii obiectivelor stabilite pentru
acest Modul.
Teste grilă pentru autoevaluare:

1. Calităţile atenţiei sunt:
a) volumul, concentratea şi tonalitatea afectivă asociată
b) stabilitatea, distributivitatea şi caracterul specific uman
c) mobilitatea şi echidistanţa
d) volumul, concentrarea, stabilitatea, mobilitatea şi
distributivitatea
Răspunsul pe care îl consideri corect este: ............................
2. Notele definitorii ale atenţiei sunt:

a) orientarea, selecţia şi verbalizarea
b) intenţionalitatea, selecţia şi focalizarea
c) orientarea, selecţia şi focalizarea
d) concentrarea, distributivitatea şi caracterul specific uman
3.Printre funcţiile atenţiei se numără şi:

e) funcţia de explorare şi scanare a repertoriului MLD
f) funcţia emoţional-expresivă
g) funcţia de imperativ-persuasivă
h) funcţia ludică.
4.Theodule Ribot defineşte atenţia ca un monoideism intelectual. Prin

aceasta, el accentuează faptul că:
i) atenţia este o formă de monolog
j) putem desfăşura simultan mai multe activităţi
k) atenţia presupune o selecţie severă în rândul stimulilor (de
obicei unul singur)
l) un om poate fi atent la ceva cel mai bine atunci când este
singur
7. Din punct de vedere funcţional, existenţa atenţiei implică existenţa:

a) stării de veghe
b) stării de calm
c) stării de oboseală
d) stării de bine
8. În urma cercetărilor lui George Miller, volumul atenţiei a fost

stabilit în intervalul:
a) 50 – 100 biţi / secundă
b) 10 – 15 minute
c) 5 – 9 elemente
d) 3 – 6 ani
9. Realizarea simultană a două sau mai multe activităţi este posibilă în

baza însuşirii atenţiei numită:
a) concentrare
b) distributivitate
c) mobilitate
d) inerţie
10. Corelaţia negativă existentă între volumul atenţional şi concentrarea

atenţională se referă la faptul că:
a) atât volumul cât şi concentrarea sunt elemente negative şi,
prin urmare, trebuie combătute
b) atunci când una are valori negative, obligatoriu şi cealaltă va
fi situată sub zero
c) ambele apar de la aceeaşi vârstă
d) sunt invers proporţionale
11. Reflexul necondiţionat de orientare se manifestă atunci când

organismul receprtează un stimul:
a) nou, dar nesemnificativ sub aspect motivaţional-adaptativ
b) semnificativ sub aspect motivaţional-adaptativ, dar cu care
subiectul este deja familiarizat
c) nou şi semnificativ sub aspect motivaţional-adaptativ
d) niciuna din variantele de mai sus
12. Mobilitatea atenţiei se referă la schimbarea obiectului la care suntem

atenţi:
a) într-un interval de timp prea mare faţă de necesităţile
obiective ale sarcinii
b) atunci când rezolvarea adecvată a sarcinii o impune, iar
subiectul intenţionează acest lucru
c) independent de voinţa subiectului
d) doar atunci când o altă persoană ne atrage atenţia asupra unui
fapt
Dacă aţi terminat de răspuns la testele grilă de mai sus, verificaţi-vă

răspunsurile date confruntându-le cu cele din tabelul următor:
Nr. întrebării Răspunsul corect: Nr. întrebării Răspunsul corect:

1. d 6. c
2. c 7. b
3. a 8. d
4. c 9. c
5. a 10. b
Subiecte pentru evaluare şi control
Întrebări de evaluare
1. Este selecţia atenţională o necesitate imperativă sau o dimensiune
aflată la latitudinea subiectului? Argumentează răspunsul tău!
2. Fă un exerciţiu de imaginaţie şi închipuie-ţi că am trăi într-un
mediu cognitiv extrem de limitat, în care volumul de stimuli ce ar
acţiona asupra analizatorilor noştri nu ar depăşi niciodată limitele
superioare ale capacităţii noastre de prelucrare a informaţiilor. Care
ar fi răspunsul tău la întrebarea de la punctul 1 într-un astfel de
context? Argumentează răspunsul dat!
3. Dar dacă resursele noastre de procesare ar fi nelimitate, astfel încât
să putem procesa adecvat toate informaţiile ce ar veni spre noi,
indiferent de volumulm acestora. Care ar fi răspunsul tău la
întrebarea de la punctul 1 într-un astfel de context? Argumentează
răspunsul dat!
Rezumatul acestui Modul

 Atenţia a fost definită în multe moduri în literatura de specialitate,
însă dincolo de cuvintele diferite utilizate şi de faţetele particulare
accentuate, toate definiţiile fac trimitere la existenţa a trei note
definitorii ale atenţiei: orientarea, selecţia şi focalizarea;
 Atenţia are un rol vital şi complex în funcţionarea psihicului uman,

concretizat în mai multe funcţii axate în principal pe explorarea
mediului intern şi extern, extragerea informaţiilor / stimulilor cu
valoarea motivaţional-adaptativă cea mai ridicată şi potenţarea
acestora în scopul unei procesări optimale;
 Pentru funcţionarea atenţiei este imperios necesară existenţa altor
două stări psihofiziologice: starea de veghe şi starea de vigilenţă;
 Cele mai importante calităţi ale atenţiei sunt volumul, concentrarea,
stabilitatea, mobilitatea şi distributivitatea.
Bibliografie obligatorie
Cioara, M. (2006). Atenţia. În Bonchiş, E. (coord.), Psihologie generală.
Oradea, Editura Universităţii din Oradea, pp. 193 – 218 (carte
disponibilă la biblioteca UO)
Bibliografie disponibilă on-line
Bibliografie suplimentară (facultativă)

 Golu, M. (2000). Fundamentele psihologiei, Bucureşti, Editura
Fundaţiei România de mâine;
 Preda, V. (1991). Atenţia. În Radu, I. (coord.), Introducere în
psihologia contemporană, Cluj-Napoca, Editura Sincron;
 Ribot, T. (1924/2000). Atenţia şi patologia ei (ediţie în limba română,
traducere de Leonard Gavriliu), Bucureşti, Ed. Iri;
 Zlate, M. (2000). Fundamentele psihologiei, Bucureşti, Editura Pro
Humanitate;
BIBLIOGRAFIE
Golu, M. (2000). Fundamentele psihologiei, Bucureşti, Editura Fundaţiei

România de mâine;
Miclea, M. (1999). Psihologie cognitivă. Modele teoretico-experimentale
(ed. a II-a revăzută), Iaşi, Ed. Polirom;
Miller, G.A. (1956). The magical number seven, plus or minus two: Some
limits on our capacity for processing information, Psychological
Review, 63, 81-97;
Preda, V. (1991). Atenţia. În Radu, I. (coord.), Introducere în psihologia
contemporană, Cluj-Napoca, Editura Sincron;
Ribot, T. (1924/2000). Atenţia şi patologia ei (ediţie în limba română,
traducere de Leonard Gavriliu), Bucureşti, Ed. Iri;
Roşca, A. (1976). Psihologie generală, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică.

M11 Atentia I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

M11 Atentia I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Modul ul 11 – Fundament el e Psi hol ogi ei

Modulul 11: ATENŢIA I. SPECIFICUL PSIHOLOGIC AL

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 11

Dintre toate formele de manifestare a vieţii psihice, atenţia este, în

11.1 NOTE DEFINITORII ALE ATENŢIEI

Literatura de specilaitate abundă în definiţii date atenţiei. Cum era de

Astfel, pentru Theodule Ribot, „atenţia este un monodeism

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă

Răspunsul corect la întrebarea anterioară este:

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Reflexul necondiţionat de orientare este unul din primele fenomene

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

Scrie aici răspunsul considerat corect de către tine:

şi apoi, verifică-te mai jos dacă ai dat răspunsul corect.

Răspunsul corect este:

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Selecţia atenţională constă în stabilirea voită sau automată a unor

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

Completează aici răspunsul considerat corect de către tine:

Dacă ai terminat de răspuns, verifică-te mai jos.

Răspunsul corect este:

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă

Răspunsul corect la întrebarea anterioară este:

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

11.1.4 CONSTRÂNGERI PSIHOFIZIOLOGICE ALE

Din punct de vedere funcţional, existenţa atenţiei implică

Dacă consideri că ai răspuns corect, verifică-te mai jos. Dacă

Răspunsul corect la întrebarea anterioară este:

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

11.2 FUNCŢIILE ATENŢIEI

În cadrul sistemului psihic uman, atenţia este mecanismul cel mai

 funcţia de avertizare şi alertare, ce se concretizează în

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

Completează aici răspunsul considerat corect de către tine:

Dacă ai terminat de răspuns, verifică-te mai jos.

Răspunsul corect este:

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

11.3 CALITĂŢILE ATENŢIEI

Dincolo de forma de manifestare voluntară, involuntară sau

Volumul atenţiei desemnează numărul de elemente sau unităţi

Unii autori contestă interpretarea rezultatelor obţinute în urma

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

Completează aici răspunsul considerat corect de către tine:

Dacă ai terminat de răspuns, verifică-te mai jos.

Răspunsul corect este:

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Concentrarea este o însuşire eminamente specifică atenţiei şi se

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

Completează aici răspunsul considerat corect de către tine:

Dacă ai terminat de răspuns, verifică-te mai jos.

Răspunsul corect este:

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Stabilitatea exprimă persistenţa în timp, menţinerea atenţiei

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog

Completează aici răspunsul considerat corect de către tine:

Dacă ai terminat de răspuns, verifică-te mai jos.

Răspunsul corect este:

Dacă ai răspuns corect, te felicit!

Mobilitatea reprezintă schimbarea intenţionată a obiectului atenţiei,

Dacă ai înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci te rog