ABORDĂRI ALE INSTRUIRII STUDENŢILOR ÎN

DOMENIUL CERAMICII
CARP MARIANA,
doctorandă, UPS “I.Creangă”, lector AMTAP

ANNOTATION
The article refers to the importance of ceramics as a style of
decorative arts in the development of student’s professional abilities.
The author describes the methodological phases of training in
the field of ceramics, which includes: the knowledge of tools and
materials, production technologies, elements of style, methods of
applying the materials, ways and technics of decoration, motifs etc.
In conclusion there are stated the objectives of didactic
instruction, the execution of which can bring success in the field of
ceramics.

Ceramicia este una din cele mai importante genuri ale artei
decorative, deoarece datorită obiectelor de ceramică putem astăzi să
analizăm trecutul, să descoperim semnificaţia şi simbolistica
motivelor decorative aplicate pe diferite vase, a cromaticii specifice,
modul de aplicare și tehnologiile de executare.
Ceramica, ca ramură a artei plastice, a constituit subiectul
câtorva studii efectuate de specialiștii autohtoni în domeniu — Tudor
Stăvilă [3], Olga Plămădeală, Sofia Bobernaga , Lavrente Irina[4] ș.
a. Informații succinte ce conțin date biografice și imagini ale operelor
artiștilor ceramişti, putem găsi în prospectele de la expozițiile
organizate periodic şi în catalogurile a trei ediţii (2010, 2012, 2014)
ale Bienalei Internaţionale de Artă Decorativă [5], care se consideră
printre cele mai importante evenimente artistice din Republica
Moldova. O cercetare recentă (2011) consacrată evoluţiei ceramicii
contemporane autohtone aparţine Irinei Lavrente [4]. Însă, studii de
cercetare în domeniul pedagogiei artelor cu referinţe la cunoaşterea,
dezvoltarea, formarea, aplicarea tehnicilor modelării ceramicii în
învăţămîntul artistic superior și metodologia valorificării acestui
domeniu, lipsesc. Or, arta ceramicii este știința și arta prin care se
realizează obiecte din materiale anorganice, non-metalice care
devin solide, dure și durabile prin încălzirea la temperaturi ridicate a
unui amestec de compoziție specială și de consistența
unui aluat căruia i s-a dat anterior arderii o formă de obiect util sau
decorativ. Prin urmare, mijloacele artistice de exprimare în ceramică
sunt cele prin care artistul își dezvăluie iscusința sa profesională de
coordonare compozițională a mijloacelor plastice cu cele materiale,
prin aplicarea cunoștințelor sale acumulate anterior.
Spre deosebire de alte genuri ale artei decorative, metodele și
tehnicile aplicate în ceramică se cer a fi însușite de către studenți cu
mai multă străduință, prin experiență și efort propriu. Pentru aceasta
studentul-ceramist trebuie să le studieze consecutiv, pe etape și
exersând practic, deoarece ele nu se folosesc separat, ci se aplică în
complex, după principiul consecutivității, în proces de sintetizare
multilaterală și succesiv a materialelor aplicate.
Un rol deosebit în formarea tînărului specialist-ceramist revine
cunoștințelor ce se referă la:

 limbajul plastic specific domeniului ceramicii care este

alcătuit din elemente de morfologie (punct, linie, suprafaţă,
relief, formă spaţială, formă volumetrică, formă plastică,
etc.);
 tehnici, procedee tehnice și elemente de tehnologie a
materialelor artei (olărit, modelare, turnare, aplatizare,
incizie, excizie, pigment, glazură, termic, etc.);
 elemente de sintaxă și stilistică (structuri tradiţionale,
structuri artistice, decor, etc.);
 noţiuni fundamentale din ceramică;
  idee, viziune artistică, mesaj artistic, manieră și stil de
interpretare;
 destinația materialelor și instrumentelor de artă utilizate în
ceramică: argila, plastilina, gipsul, eboșoarele de diverse
profiluri și forme (semirotunde, triunghiulare, etc.), roata de
olărit, cuptoare de ardere, etc.;
 modalități de aplicare a materialelor şi ustensiilor.
Următoarea etapă a instruirii artistice constă în consolidarea
cunoștințelor teoretice. În opinia T. Hubenco:” În cadrul ei se
desfășoară procesul de asimilare de către studenți a noţiunilor
teoretice prin acţiuni practice (exersări) în scopul formării/dezvoltării
anumitor competenţe în domeniile psihomotor, cognitiv și afectiv. Se
însușesc diverse aspecte funcţionale ale elementelor de limbaj
plastic, ale mijloacelor materiale, plastice și artistice, ale structurilor
compoziţionale, etc.” [2, p.228].
De exemplu, pentru obţinerea diverselor produse ceramice este
nevoie de a poseda procedee tehnice de modelare a argilei (lutului)
care includ mai multe etape:
 Extragerea şi alegerea lutului.
 Pregătirea lutului (fărîmiţare, amestec cu apă, dospire).
 Strecurarea lutului (selectarea de impurităţi), dospirea pînă la
obţinerea plasticităţii necesare pentru turnare sau modelare.
Modelarea vasului (produsului): la roata de olărit (este o metodă
mai complicată, constituită din două discuri, unul mic-sus, altul
mare-jos, unite printr-un ax vertical. Bulgărul de lut este pus pe
discul mic de sus, iar cel de jos este mişcat de olar cu piciorul. Olarul
trebuie să aibă îndemînare şi forţă ca să poată crea vasul în cîteva
minute, înainte să înceapă a se usca masa de lut. Uneori durata de
formare a vasului la roata olarului este de 40-50 sec. ).
 prin turnare sau modelare.
 După finisare vasul (produsul) se usucă la umbră (în lipsa
curenţilor de aer câteva zile). Produsele uscate se angobează, se
acoperă cu o pastă albă sau roşie de humă sau cu o pastă colorată cu
adaos de pigmenţi diluați cu apă. Produsele după angobare se usucă
două, trei săptămâni.
Următoarea etapă constă în decorarea produselor ceramice ce se
execută prin diferite procedee tehnice:
1. scufundare
2. pictare cu pensula, cu cornul
3. sgraffito
4. angobare
5. glazurare
Cele mai răspîndite ornamente aplicate în decor sunt:
 linii drepte, curbe, spiralate, unghiulare, punctate, în
formă de adîncituri sau prin aplicaţie,
 figuri zoomorfe,
 figuri avimorfe,
 figuri geometrice,
 figuri vegetale de mare varietate,
 expresii artistice armonios legate de forma şi funcţia
obiectelor.

În final are loc arderea produselor în cuptoare speciale:

1. Pe lemne, 2. Electrice, 3. Gazificate
Astfel în procesul didactic vor fi realizate următoarele obiective.
Iniţierea de dezbateri pe diverse teme și subiecte plecînd de la
experienţa proprie a studentului.
 Antrenarea abilităţii studentului de a rezolva o problemă plastică
în lucrarea practică.
 Executarea de plăci decorative ornate cu motive inspirate din
natură prin diferite tehnici: zgîrîere, imprimare, desenare,
modelare.
 Exprimarea artistică şi creativă a emoţiilor prin aplicarea
diverselor metode și tehnici de lucru.
 Evaluarea capacităţii studentului de înţelegere a informaţiei și
problemei plastice.
Din cele relatate mai sus putem concluziona că etapele de formare a
competenţelor specifice artei ceramice sunt interdependente,
constituind un process continuu, care prin utilizarea strategiilor
educaţionale au drept scop dezvoltarea performanţelor artistice.
Orientarea permanentă a activităților spre performanţe calitative
duc la rezultate creative. Or, pentru cunoașterea valorii artistice
investită într-un obiect, e bine să înțeleagă și meșteșugul care a
condus la crearea acestuia. Numai în felul acesta putem păstra și
continua vechile valori materiale și spirituale ale omenirii.
Oamenii, din totdeauna, au simțit nevoia să creeze forme
tridimensionale plăcute văzului și să ornamenteze suprafeţele sale
cu ideograme constând din desene, culori, reliefuri sau incizii. Se
urmărea, de fapt, îmbinarea formei utilitare cu aspectul estetic.

BIBLIOGRAFIE:
1. Cristea S. Dicţionar enciclopedic de pedagogie. Vol. I.
Bucureşti: Didactica Publishing House, 2015.
2. Hubenco, T; Hubenco, V. Valorificarea sculpturii in
cadrul activităților extrașcolare. În: "Dimensiunea
europeană a educaţiei artistice şi culturale”, Chişinău
2015.
3. Stăvilă, T. Arta plastică modernă din Basarabia.
Chișinău: Știința, 2000.
4. Lavrente, I. Ceramica contemporană din Republica
Moldova. Teză de dr. în studiul artelor. Chişinău, 2011.
5. Bienala Internaţională de Artă Decorativă. Coord.
Vînaga V. Ediţia a III-a. Chişinău, 2014.
6. Dicţionar explicativ ilustrat al limbii romîne. Chişinău,
Arc:Gunivas. P.2240, 2007.
7. Oleinic, A. Formarea competenţelor profesionale în
cadrul educaţiei și instruirii artistice. În: "Dimensiunea
europeană a educaţiei artistice şi culturale”, Chişinău
2015.