Contractul de RENTĂ

Contractul de renta este acela in cadrul caruia, o parte care este debirentierul, se obliga sa achite
periodic cu titlu gratuit sau oneros o redeventa către partea cealalta a contractului numita
crederentier. Acest contract este consensual, este cu titlu gratuit sau oneros fiind oneros in cazul
cind crederentierul se obliga sa transmita un bun mobil sau imobil ca contraechivalent sau fara a
echivala insa ca o contraprestatie a redeventei achitate de catre debirentier. Cotnractul de renta
are un caracter riscant sau aleatoriu, insa deoarece legiuitorul permite la incheierea contractului
de a prezuma si a preveni o indeplinire a obligatiei necorespunzatoare, in cazul dat conform
art.1231 alin.2, la rezelierea contractului deberentierul poate cere restituirea prestatiei daca acest
moment este expres prevazut in contract si invers. Contractul de rentă cu titlu oneros este
translativ de proprietate. Elementele contractului: In calitate de părți sunt: - Debirentierul care
poate fi orice persoana fizica sau juridica ce are capacitate deplina de exercitiu si capacitate
civila de a contracta. Poate fi persoana juridica comerciala sau necomerciala in masura
prevederilor legale - Credirentierul – care poate fi orice persoana fizica care poate dispune de
bunuri si organizatiile necomerciale. In contractul de renta viagera (se incheie pe termenul
duratei vietii crederentieruluicare nu poate fi determinat la incheierea contractului) poate fi doar
persoana fizica. In cadrul contractului de renta poate apărea o a 3 parte contractanta, terta
persoana care va avea calitatea de beneficiar. In cazul dat acest beneficiar are calitate de
credirentier, iar persoana care instituie adica crederentierul va avea calitate de constituitor, iar cel
care plateste redeventa ramina in calitate de debirentier. Obiectul contractului: In calitate de
obiect al contractului putem vorbi ca el are 2 laturi, materiala si juridica, unde latura juridica sint
actiunile indeplinite de catre parti in ce priveste materializarea contractului (semnarea
contractului, luare cunostintei cu conditiile contractului…). Latura materiala constituie pe de o
parte redeventa platita de deberentier, iar pe de alta parte in cadrul contractului de renta cu titlu
oneros este bunul mobil sau imobil transmis de catre crederentier, sau de catre……. Redeventa
conform art.1222, poate fi suma de bani, insa nu se interzice ca in marimea nominalizata a sumei
sa fie efectuate lucrari, acordate servicii, sau intretinere in alt mod. In ce priveste bunul transmis
de catre crederentier el poate fi orice lucruri individualizate, sau drepturi patrimoniale. Forma
contractului de renta conform art. 1224 alin.1 este scrisa, autentificata notarial.Daca bunul
material transmis de crederentier sau cel ce instituie renta este 17 un imobil atunci contractul se
inregistreaza in registrul bunurilor imobile in oficiul cadastral teritorial. Termenul contractului
poate fi determinat sau nedeterminat (in cadrul rentei viagere) – art.1223 CC. Pretul contractului.
In cadrul contractului de renta, partile stabilesc la renta cu titlu oneros, marimea platii efectuate
de deberentier si a prestatiei sau bunului transmis de catre crederentier.Daca contractul se
 instituie fata de mai multe persoane crederentieri atunci la decesul unuia dintre ei, redeventa se
achita in aceasi masura fiind impartita in mod egal supravietuitorilor. La art. 1226 CC se
mentioneaza ca renta se achita periodic, renta viagera se achita in avans (alin.2 si 3, prevede
achitarea in avans in 3 luni daca nu este prevazut altceva), in celelalte cazuri se stabilesc
termenele de plata de catre parti. Drepturile si obligatiile partilor: Debirentierul trebuie sa achite
redeventa in marimea si termenele stabilite in contract , respectind perioada de avans in cazurile
expres prevazute de lege (art.1226 alin.2 si 3). In cazul decesului debirentierului obligația fata de
crederentier trece catre succesorii sai daca bunul a trecut in mostenirea lor. Debirentierul nu are
dreptul unilateral sa renunte la executarea obligatiunilor contractuale chiar daca ar restitui bunul
primit daca crederentierul si-a indeplinit toate obligatiunile contractuale, fiindca acest contract
este riscant, sau aliatoriu. Crederentierul are obligatii in primul rind in contractul cu titlu oneros
de a transmite bunul, insa daca crederentierul este benificiar ca terta persoana, atunci instituitorul
trebuie sa transmita bunul. In cadrul rentei cu titlu gratuit are doar dreptul achitarei redeventei in
termenul stabilit in contract de catre debirentier. Contractul de renta poate inceta prin acordul
partilor, prin remiterea datoriei, prin executare. Temeiurile specifice de incetare a contractului de
renta sunt: - rezilierea contractului pentru neexecutare ( intirzierea sistematica la achitarea
redeventei, nerespectarea clauzei cu privire la marimea platilor.) - rezilierea lui in cazul
contestarii de un tert ( copii minori ai debirentierului, copiii majori inapti de munca ce necesita
intretinere, parintii incapabili de munca, fata de care debirentierul are obligatia de intretinere,
sotul inapt, nepotii, bunicii debirentierului) - Incetarea contractului in cazul decesului
debirentierului- obligatia contractata de debirentier printr-un contract de renta cu titlu oneros
cade in sarcina succesorilor sai care au mostenit bunul transmis de constituitorul rentei.
Succesorii debirentierului se pot elibera de executarea obligatiei prin restituirea bunului transmis
de credirentier. Obligatia ce se naste dintr-un contract de renta cu titlu gratuit face parte din
pasivul succesoral si urmeaza a fi executata de succesorii debirentierului.
 Contractul de locațiune
Contractul de locațiune este acela în cadrul căruia o parte numită locator se obligă să transmită
un bun nefungibil care are particularități individuale mobil sau imobil în folosință temporară sau
în folosință și posesiune temporară, iar locatarul la rîndul său care este cealaltă parte contractantă
se obligă să folosească bunul conform destinației lui și să achite chiria conform uzanțelor
contractului conform condițiilor contractuale. Acest contract este aplicabil în țara noastră
conform noului cod civil din 1 martie 2019 intrat în vigoare în 12 iunie 2003. Pînă atunci în
codul civil din 1964 al RSSM era folosită doar noțiunea de arendă. Drepturile și Obligațiile
părților Drepturile și obligațiile locatorului: Locatorul este obligat să transmită bunul fără vicii de
ordin material sau juridic (de drept), transmiterea să fie reală cu îndeplinirea tuturor
formalităților în dependență de bunul care formează obiectul contractului. Locatorul trebuie să
înștiințeze locatarul referitor la viciile pe care le cunoaște sau ar trebui să le cunoască în ce
privește caracteristicile bunului și în acest fel asigurinduse soluționarea conflictelor sau litigiilor
ce pot apărea pe parcursul termenului de contract.Locatorul trebuie să facă un control sau o
verificare în ce privește folosirea bunului de către locatar.Trebuie să achite reparațiile capitale
dacă contractul nu prevede altceva, deoarece dacă locatarul efectuieaza reparațiile capitale,
atunci locatorul este obligat să le finanseze.Locatorul trebuie să transmită bunul împreună cu
toate documentele care îi permit locatarului să folosească bunul în modul prevăzut în
contract.Locatorul are dreptul să verifice bunul în orice moment cu înștiințarea prealabilă a
locatarului, și în dependență de bunul ce formează obiectul contractului și condițiile de folosire
al lui, să nu împiedice folosirea lui de către locatar. Locatorul are dreptul să ceară de la locatar
înfăptuirea în timpul cuvenit a reparațiilor curente fapt care nu permite uzura excesivă sau
înainte de termen a bunului închiriat.Locatorul are dreptul să ceară achitarea în mărimea și
termenii stipulați în contract a chiriei. La termenul finalizării contractului, locatorul este
obligatsa recepționeze bunul și să-l verifice în dependența de caracteristicile bunului, și alte
drepturi și obligații conform contractului și legii în vigoare. Drepturile și obligațiile Locatarului:
Locatarul este obligat să folosească bunul conform înțelegerii și destinației, să preia bunul în
termenii și modul stabilit în contractLocatarul trebuie să folosească bunul strict în conformitate
cu caracteristicile lui și să nu-l transmită fără acordul locatorului altor persoane în
folosință.Locatarul trebuie să întrețină bunul și să infraptuiasca reparațiile curente, iar dacă este
înțelegere între părți și reparațiile capitale cu achitarea loc de către locator, sau cu micșorarea în
continuare a plăților pentru chirie. 23 Locatarul este obligat să transmită bunul la încetarea
relațiilor contractuale împreună cu toate îmbunătățirile aduse bunului dacă ele nu pot fi separate
de bun fără al prejudicia și invers. Îmbunătățirile inseparabile vor fi achitate de locator dacă
părțile prealabil au avut o asemenea înțelegere.Locatarul are dreptul să ceară o reducere a chiriei
sau chiar rezelierea contractului (art.1267 CC) dacă folosința de către el a bunului închiriat este
deranjată de către un alt locatar în diferite ipostaze. și alte drepturi și obligații ce recurg din
sinalagmaticitatea contractului de locațiune. Încetarea contractului Contractul încetează la
expirarea termenului, sau poate fi reziliat în cadrul apariției situațiilor de motiv indicate în
contract sau în legislația în vigoare, conform CC, art.art.1278…1285. Sublocațiunea
Sublocațiunea este același contract de locațiune, însă conform art.1270 CC, bunul închiriat de
către locatar poate fi transmis în folosință, sau folosință și posesie către o altă persoană,
sublocatar, dacă acest fapt îi convine locatarului, nu-I îngrădește dreptul în cadrul contractului de
locațiune, iar locatorul își da acordul. În cadrul sublocațiunei, răspunderea locatarului față de
locator se menține, iar sublocatarul poartă răspundere față de locatar. Conform art. 1270 alin.7
cesiunea locațiunii îl poate eliberă pe locatarul anterior de obligații, dacă acest fapt este stabilit în
contract cu indicarea responsabilității părților contractante. Nu se admite o sublocațiune în
continuare, sau succesoare. Raportul de proprietate în cadrul contractului de locațiune Conform
art1251, de la bun început este menționat că locatorul transmite un bun mobil sau imobil
determinat individual în folosință temporară, sau folosință și posesiune temporară, însă nu
transmite și dreptul de proprietate asupra bunului. Din aceste considerente, locatorul suportă
riscurile pieirii fortuite sau deteriorării bunului, iar în cazul schimbării proprietarului bunului
închiriat (art.1276 CC), bunul înstrăinat rămîne să fie folosit de locatar pe perioada indicată în
contract. Desigur părțile pot schimba condițiile contractului în ce privește termenul, sau prețul în
conformitate cu legislația în vigoare. În cadrul exproprierii bunului închiriat, conform art.1277,
contractul de locațiune încetează din data cînd expropriatorul are dreptul să ia bunul în posesie.
Dacă exproprierea este parțială, locatarul are dreptul la reducerea chiriei Soarta îmbunătațirilor
aduse bunului închiriat Locatorul este obligat în plan general să efectuieze reparațiile capitale, iar
locatarul să efectuieze reparațiile curente care au menirea să întrețină bunul în lucru și să nu
permită uzarea lui înainte de termen, sau excesivă. Din aceste considerente toate îmbunătățirile
înfăptuite de locatar, dar care nu sunt obligatorii conform uzanțelor contractuale, trebuiesc
efectuate cu acordul locatorului că pe parcurs să fie compensate de către el (achitarea lor, sau
micșorarea chiriei), în caz contrar plățile, sau cheltuielile în ce privește îmbunătățirea făcută va
rămîne pe seama locatarului dacă aceste îmbunatățiri nu pot fi separate de bunul închiriat fără a-l
prejudicia (art.1285 CC).