C7 1 Romania 2019 20

A rhitectura L O
ocuire raș
Sem. 2 | 2019-2020
CURSUL 7 (1) | CAZUL ROMÂNESC | BUCUREȘTI

ALO 2019-2020 | UAUIM | DITACP | facultatea de arhitectură | anul II prof. ana maria ZAHARIADE
A L O rhitectura ocuire ras
cursul 7 (1):
arhitectura locuirii | București | până la RM2
LOCUIREA ÎN ROMÂNIA | locuirea urbană
LOCUIREA ÎN ROMÂNIA | cazul Bucureștiului
DE CE BUCUREȘTI ?
_cel mai mare oraș;
_exemplar pentru modernizarea
locuirii;
_îl avem sub ochi.
1830  2020 ca. 30 kmp 228 kmp

ca. 60.000 locuitori 1996: 2 300 000 locuitori
2011: 1.883.425
ca 20 loc/kmp 2016: 2.106.144 locuitori
arie construita: 70%
LOCUIREA ÎN ROMÂNIA | cazul Bucureștiului
DE CE BUCUREȘTI ?
_cel mai mare oraș;
_exemplar pentru modernizarea
locuirii (cu atât mai mult cu cât
în perioada modernă devine
capitală;
_îl avem sub ochi; îl putem
studia de aproape.
FONDUL TRADIȚIONAL
(PREMODERN)
VĂ ROG SĂ VĂ UITAȚI ȘI ÎN CURSUL

IAC DE ANUL TRECUT
LOCUIREA ÎN ROMÂNIA | Bucureștiul premodern
Locuința Bucureștiului premodern
tipuri de locuințe
(nu multe, doar în anumite zone)
perspectiva domestică: vecinătatea
perspectiva domestică: vecinătatea
înscrise în țesutul major
perspectiva domestică: viața cotidiană
ACESTA ESTE FONDUL PRE-MODERN...
PESTE CARE INTERVINE MODERNIZAREA
VĂ ROG SĂ VĂ UITAȚI ȘI ÎN CURSUL IAC DE ANUL TRECUT !
PRIVIREA SE ÎNDREAPTĂ SPRE OCCIDENT:

Primul domnitor fanariot, Grigore al 4-lea Ghica (1822-1828),
alături de Alexandru al 2-lea Ghica (1834-1842).
ideea de modernizare
Contextul specific care caracterizează începuturile modernității în Balcani: o arie unde se
intersectează mai multe etnii cu același fond cultural și politic; societăți medievale întârziate, ținute
sub controlul Sublimei Porți, subdezvoltate din punct de vedere economic, contaminate foarte
târziu și aproape concomitent de ideile Renașterii și ale Iluminismului.
Odată întrevazută emanciparea politică, procesul modernizării erupe, dezmembrând spațiul comun
al Imperiului în numeroase entități animate fiecare de două imperative principale:
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentală:
se reflectă în dorința și încercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare economică, socială și
culturală, prin asimilarea accelerată (adesea neselectivă) a valorilor occidentale.
(2) construirea unei noi identități naționale – strategia curentă este respingerea a tot ce
reprezenta “trecutul otoman” (administrație, stil de viață, cultură etc.).
Dezvoltarea generală a fost generată de “ideea de modernizare”, o forță mult mai puternică decât
condițiile incipiente de natură economică sau socială (care sunt cauzele obiective curente)
(Eugen Lovinescu. Istoria civilizației române moderne)
Ca atare, programul ideologic — ideea de modernizare — consta în

respingerea trecutului balcanic, pentru a deveni “europeni” (vest-europeni).
MODERNIZAREA
Asimilarea grăbită a valorilor și formelor occidentale,

pentru a deveni “europeni” (vest-europeni).
MODERNIZAREA
MODERNIZAREA
Occidentalizarea modului de viață / locuire;
Ordonarea vieții urbane după modelul de dezvoltare economică modernă/liberală:
dezvoltarea mecanismului modern al speculației imobiliare și funciare;
Ordonarea (înfrumusețarea) spațiului urban după model occidental, pentru ca
Bucureștiul să devină o “capitală europeană”: schimbarea relației dintre locuință și
oraș ca urmare a lucrărilor “de înfrumusețare”.
Toate vor atrage schimbarea locuinței:

_INTRODUCEREA DE NOI TIPOLOGII ȘI MODIFICAREA ALTORA,
_ALTĂ RELAȚIE A LOCUINȚEI CU ORAȘUL: ALTE SPAȚII ALE
VECINĂTĂȚII.
MODERNIZAREA LOCUINȚEI
destinatarii :
Fenomenul afectează, în măsuri și timpi diferiți, toate păturile, “stările” societății: lumea mare sau lumea aleasă (elita
boierească), clasa în formare a oamenilor de condiție (liber-profesioniști, funcționari, negustori înstăriți, și “cei ajunși pe căi
drepte oameni cu oarecare avere”) și lumea desemnată de aceștia ca stare a oamenilor de rând (cele două categorii de
locuitori ai mahalalelor: cei cenzitari, născuți de o generație acolo și proprietari de case —pe care “elitele” îi snobează ca
“mitocani”— și chirașii mahalalelor, “care lucrează cu ziua pe la alții și care se mută de fiecare Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru”.
și noul lor mod de viață:

La începutul secolului al XIX-lea, modul de viață occidental și “decorul lui” (construitul) care trebuia să-l reprezinte sunt preluate
mai întâi de lumea aleasă, ale căror locuințe capătă primele alură și fast occidental.
La sfârșitul secolului, noua clasă burgheză (la început formată mai ales din alogeni) se diferențiază, se emancipează, își
formează și consolidează o conștiință de sine și dorește să-și exprime noul statut prin locuință.
se reflectă în:
Creșterea numărului de locuințe noi, cu o tipologie tot mai variată, cu tot mai multe împrumutiri occidentale și din ce în ce mai
îndepărtate, atât stilistic cât și distributiv, de cele tradiționale.
Noul dinamism social și schimbările de mentalitate ajută propagarea fenomenului și în zonele

mărginașe ale orașului.
Totul se reflectă într-o nouă diversitate tipologică, foarte deschisă spre schimbare și împărțită,
într-o anume măsură, pe zone ale orașului.
BIBLIOGRAFIE: AMZ, Locuința în creația lui Horia Creangă (în dosarul de curs); SUDITU, B. București, locuințe și locuitori.
LOCUIREA URBANĂ MODERNĂ
legată strâns de operațiile de modernizare ale orașului în curs :
In general, operațiile de modernizare s-au bazat pe o permanentă negociere cu fondul tradițional, astfel încât orașul a păstrat o anumită
unitate pe fragmente, care i-a conferit atmosfera și caracterul specific.
adoptă selectiv idei provenind din anumite modele arhitectural-urbanistice:

1. EXPERIENȚA PARISULUI HAUSSMANN-IAN
2. EXPERIENȚA ORAȘULUI-GRĂDINĂ
preia noi tipuri de locuințe și noi problematici moderne ale locuirii urbane:
Pentru păturile instărite (nobilimea și noua burghezie în formare):
_IMOBILUL PLURIFAMILIAL DE RAPORT: desfășurat pe înălțime mai mare, în general în centrul orasului
_VILA: mai ales în parcurile residențiale de joasă înălțime și pe anumite bulevarde (nu în zona centrului, ocupat cu imobile).
_TIPURI INTERMEDIARE: imobilul de mici dimensiuni și “vila” pentru mai multe familii, atât în cartierele de vile, cât și in
țesutul vechi.
Pentru clasele mijlocii și muncitori:
_LOCUINTA IEFTINĂ / POPULARĂ: “proiecte tip”de locuinte individuale, zone mai periferice…
îmbracă forme stilistice în pas cu arhitectura orașului în general :

_După prima asimilare relativ întâmplătoare a stilurilor occidentale (de factură clasicistă, de factură romantică istoristă, eclectic etc.),
care înlocuiesc arhitectura balcanică tradițională și schimbă aspectul străzilor, până la RM2, arhitectura românească se va alinia la toate
tendințele occidentale: eclectismul de facture EBA, căutările naționale și regionale, modernismul.
_ARHITECTURA LOCUINȚEI LE VA PARCURGE ȘI APLICA NOILOR TIPURI.
1. experiența parisului haussmann-ian
adaptată construcției cheiurilor și tăierii marilor bulevarde
noul tip de locuință: imobilul plurifamilial de raport (de

factură haussmann-iană)
Folosirea acestui tip e stimulată de o serie de legi și reglementări (care prevăd pt anumite zone de pe
cheiuri și bulevarde front de construit în regim închis de 15-17 metri înălțime (P+3-4) și cu o desfășurare
minimă la stradă de 10 metri, punând pentru prima oară în relație „întinderea clădirilor, așezarea lor pe
aliniere și înălțimea clădirilor” cu însemnătatea zonelor și rentabilitatea economică a terenurilor. Această
dimensiune nu putea fi atinsă decât cu tipul de locuință plurifamilială supraetajată  este importat acest tip
de locuință, străină obișnuințelor locale.
1864 - Lege pentru expropriațiune pentru cauză de utilitate publică
1865 - Lege pentru infiintarea de cheiuri pe ambele părți ale râului Dâmbovița pe toata partea dinăuntrul
capitalei
1878 - Regulament pentru constructii si alinieri (modificat in 1881 + Regulament asupra salubritatii)
1897 - Conditii pentru constructiunile de pe bulevarde si cheiuri.
vor continua între cele două

războaie mondiale
în linii mari vor fi respectate până în

anii 1980
IMOBILUL DE RAPORT
IMOBILUL DE RAPORT
IMOBILUL DE RAPORT
IMOBILUL DE RAPORT
IMOBILUL DE RAPORT
IMOBILUL DE RAPORT MODERNIST
_Se dezvoltă cu precădere pe axa N-S, partea care se construiește în perioada interbelică, pentru care
limita de înălțime va crește când înălțimea lor în „zona centrală” crește substanțial, la 18-20 de metri, la
care se adaugă etajele retrase în gabarit.
_Construite de proprietari privați, cu apartamente de vânzare sau de închiriat.
_Conferă acestei zone centrale o monumentalitate modernă deosebită (și rară pentru orașele europene).
_Se răspândește („iradiază”) și în alte zone ale Bucureștiului, densificându-le și crescând înălțimea.
Imobile înalte de raport, care dau bulevardului și străzilor centrale o nouă monumentalitate se răspândesc
în tot orașul. Construcția lor se bucură de succes, investiția în locuințe fiind considerată o investiție sigură.
Imobile înalte de raport, care dau bulevardului și străzilor centrale o nouă monumentalitate se răspândesc
în tot orașul. Construcția lor se bucură de succes, investiția în locuințe fiind considerată o investiție sigură.

_IMOBILUL DE RAPORT: desfășurat pe înălțime mai mare, în general în centrul orasului
țesutul vechi.

2. experiența orașului-grădină
“mai apropiată modului de viață românesc” (Cincinat Sfintescu)
Cu foarte rare exceptii, se aplică în oraș, nu în afara lui ;

Se preia și se adaptează pentru modernizarea și construirea zonelor domestice
de joasă înălțime.
TIPURI DE ZONE ȘI DE LOCUINȚE:

- zone de vile : VILA - locuința individuală de lux
- zone de locuințe populare : locuința individual economică
VILA ȘI ZONELE DESTINATE VILEI
LOCUINȚA POPULARĂ / IEFTINĂ
LOCUINȚE PENTRU FUNCȚIONARII PUBLICI
LOCUINȚE PENTRU FUNCȚIONARII PUBLICI
ORAȘUL SE DEZVOLTĂ PRIN NOILE EXPERIENȚE

_IMOBILUL PLURIFAMILIAL DE RAPORT: desfășurat pe înălțime mai mare, în general în centrul orasului
țesutul vechi.

NOILE EXPERIENȚE NEGOCIAZĂ CU EXISTENTUL
prin regulamente și prin adaptări tipologice
Din această negociere rezultă caracterul distinctiv al orașului în general, dar și
anumite tipuri de locuințe cu caracter intermediar și de spații urbane
„domestice”, cum ar fi:
_IMOBILUL DE MICI DIMENSIUNI
_FUNDĂTURILE
NEGOCIEREA CU FONDUL EXISTENT
tipologii de locuire intermediare
IMOBILUL DE MICI DIMENSIUNI / CU PUTINE APARTAMENTE
_este un vehicul eficient al densificării și rentabilizării terenului urban;
_face o tranziție între locuințele joase și puțin dense și monumentalitatea bulevardelor și
zonelor centrale;
_se construiește atât în regim închis (în fronturi continue), cât și în formule cuplate sau
izolate; mai ales în zonele de țesut vechi, în care valorifică parcele ceva mai mari.
FOARTE ASEMĂNĂTOARE E “VILA” CU MAI MULTE APARTAMENTE
_în cartierele de vile, apare însă cazul (probabil mai frecvent decât știm în lipsa unei
cercetări mai amănunțite) unor locuințe cu aparență de vilă, dar care sunt, de fapt,
locuințe unifamiliale (nu foarte luxoase) cuplate pe verticală, pentru 2-3 familii — poate
familii înrudite, poate de închiriat (de raport) — distribuite printr-o intrare comună (ca la
locuințele collective).
_din exterior, e greu de făcut diferența dintre ele si vilă (în principiu o locuință luxoasă),
_s-au făcut probabil necesare din motive economice.
AMBELE TIPURI LE GĂSITI ANALIZATE ÎN ARTICOLUL DESPRE HORIA CREANGĂ
imobilul de mici dimensiuni
Imobilul Soly Gold, 1934, arh. Marcel Iancu

Str. Hristo Botev, în țesutul vechi
imobilul de mici dimensiuni
„Vila” Thomas, 1932, arh. Horia Creangă

În cartierul de vile Cotroceni
Formată din două apartamente
independente (de 3 camere), accesibile
prin scara principală și cea de serviciu; la
Imobilul Soly Gold, nivelul retras – camere de servitori și un
Trei apartamente birou, accesibile doar prin scara de
În țesutul vechi serviciu.
tipologii urbane caracteristice
FUNDĂTURILE BUCUREȘTENE
_sunt un vehicul al densificării și rentabilizării terenului urban;
_fac o tranziție între fondul vechi al orașului și o locuire mai individualizată, în
multe cazuri modern;
_este diferită de close-ul orașului grădină, dar cu o locuire de vecinătate
asemănătoare;
_se construiesc atât în regim închis (cu fronturi continue), cu locuințe înșiruite,
cât și în formule cu fronturi mai transparente (fronturi discontinue), cu locuințe
cuplate sau izolate; unifamiliale sau plurifamiliale, atât în zonele de țesut vechi
cât și în noile parcelări;
_au, de obicei, o anumită coerență stilistică.
fundăturile bucureștene
https://issuu.com/zahariade.mail/docs/de_la_i_nfundatura_la_intrare
fundăturile bucureștene: un spațiu tipic
Aleea Rignault, 1911.

(extras din Planul orașului București – ediția
oficială, 1911)
LOCUINȚA MODERNĂ ÎN DISCURS
LOCUINȚA MODERNĂ ÎN DISCURS

_IMOBILUL DE RAPORT: desfășurat pe înălțime mai mare, în general în centrul orasului
țesutul vechi.

INAINTE DE RM2 marile operații de
modernizare sunt puse în operă;
începute în a doua jumătate a sec 19,
continuate consecvent între cele două
războaie mondiale.
În linii mari vor fi respectate până în anii

1980
MĂSURILE LEGATE DE LOCUINȚĂ:

_Sunt, în linii mari, de factură culturalistă
și preluate selectiv din Occident;
_Modernismul este preluat în primul rând
ca stil, dar și ca raționalizare a
organizării spațiale, adaptată vieții
moderne;
_Spre sfârșitul perioadei apar și încercări
de preluare a tendințelor mai radicale, de
factură progresistă, în proiecte cu
caracter experimental.
LOCUINTA MODERNĂ PÂNĂ LA RM2
ÎN POFIDA PROGRESULUI INCONTESTABIL, SITUAȚIA RĂMÂNEA PROBLEMATICĂ:
Modernizarea a venit peste o medievalitate întârziată, cu o economie predominant agrară.

Multe aspecte contrastante: un București elegant și cosmopolit înconjurat de zone rurale și mizere;
imobile de apartamente elegante și vile printre mahalale sărace etc.
O statistică des utilizată de retorica comunistă de după război (cu certitudine reală) arată că în
București
45% dintre case sunt realizate cu materiale inacceptabile,
80% nu au canalizare,
72% nu au apă curentă,
52% nu au curent electric.
Un document din 1941 arată că numai 6% din populația României beneficiază de electricitate.

C7 1 Romania 2019 20

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

C7 1 Romania 2019 20

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A rhitectura L O

CURSUL 7 (1) | CAZUL ROMÂNESC | BUCUREȘTI

1830  2020 ca. 30 kmp 228 kmp

VĂ ROG SĂ VĂ UITAȚI ȘI ÎN CURSUL

(nu multe, doar în anumite zone)

PRIVIREA SE ÎNDREAPTĂ SPRE OCCIDENT:

Ca atare, programul ideologic — ideea de modernizare — consta în

Asimilarea grăbită a valorilor și formelor occidentale,

Toate vor atrage schimbarea locuinței:

și noul lor mod de viață:

Noul dinamism social și schimbările de mentalitate ajută propagarea fenomenului și în zonele

adoptă selectiv idei provenind din anumite modele arhitectural-urbanistice:

îmbracă forme stilistice în pas cu arhitectura orașului în general :

noul tip de locuință: imobilul plurifamilial de raport (de

vor continua între cele două

în linii mari vor fi respectate până în

adoptă selectiv idei provenind din anumite modele arhitectural-urbanistice:

îmbracă forme stilistice în pas cu arhitectura orașului în general :

Cu foarte rare exceptii, se aplică în oraș, nu în afara lui ;

TIPURI DE ZONE ȘI DE LOCUINȚE:

LOCUINȚA POPULARĂ / IEFTINĂ

adoptă selectiv idei provenind din anumite modele arhitectural-urbanistice:

îmbracă forme stilistice în pas cu arhitectura orașului în general :

Imobilul Soly Gold, 1934, arh. Marcel Iancu

„Vila” Thomas, 1932, arh. Horia Creangă

Aleea Rignault, 1911.

adoptă selectiv idei provenind din anumite modele arhitectural-urbanistice:

îmbracă forme stilistice în pas cu arhitectura orașului în general :

În linii mari vor fi respectate până în anii

MĂSURILE LEGATE DE LOCUINȚĂ:

Modernizarea a venit peste o medievalitate întârziată, cu o economie predominant agrară.

S-ar putea să vă placă și