16 Nr.
4 (34), 2003
“Sartsina a noastâ...”
Di totna Armânjlji a noshtsâ, adyea-
furù tu tsi vâsilii bânarâ, avurâ namisa
di elji shi oaminji avuts. Ashi sh-cu Ar-
mânjlji a noshtsâ di adzâ ditù România.
Tu revista Capital, Brumarù 2003, s-
deadi toplu a nai ma avutslorù 300 di
oaminji ditù România. Pritù aeshtsa s-
aflâ shi ca baea Armânji.
Maca aestu clasamentu easti, cumù
s-aspunea tu revista Capital, unâ parti
ditù istoria icunomicâ a Româniiljei, noi
luyursimù câ pãrãstisirea tu aestu
clasamentu shi a nai ma avutslorù
Armânji di România, easti shi unâ njicâ
parti ditù isturia a Armânjlorù.
Ditù aesti s-veadi câ sh-tu dzâli a
noasti Armânjlji au unù rolù multu
importantu tu bana icunomicâ
româneascâ, ashi cumù u avea shi aoa
sh-unâ sutâ sh-tsiva di anji. Va s-
adutsemù aminti ndoauâ numi di
Armânji cari avurâ unù chiro unù rolù
importantu tu isturia icunomicâ shi puli-
ticâ a Românjlorù sh-tutnâoarâ sh-tu
isturia a Armânjlorù: Andrei Shaguna,
Mocioni, Gojdu, Sina, Zapa sh.a.
Andrei Baron di Shaguna fu unâ
personalitati multu importantâ tu atselù
chiro. Elù fu membru a casâljei a
magnatslorù, fu unù senatorù di besâ
a Senatlui Amirãrescu, fu membru pri
banâ a Senatlui austriac shi fu atselù
tsi putu ta s-amintâ autonomia a
bâsearicâljei româneascâ.
Emanuil Gojdu di Budapesta, di zânati
avucatù, fu Armânlu cari adunã ahântâ
aveari tu bana a lui câ shi adzâ, dupâ
ma multu di 100 di anji, Ungurlji s-
ancaci cu Românjlji cumù s-u ampartâ
aestâ aveari. Ti amârtii ama, Armânjlji,
ditù cari mileti s-trâdzea Gojdu, nu
suntu loats tu luyurseari ti mpârtsârea
a alishtei aveari.
Ligatù di aeshtsâ mãri Armânji shi tsi
adrarâ cu averli a lorù Yioryi Platari
aspunea:“Armânjlji...pri iu tricurâ
alâsarâ toruri di civilizatsii niasteasâ
ti xeanili milets, ama ti populu a lorù
nu s-intiresarâ câtù sh-cumù prindea.
Noi lji-avemù ljirtatâ shi borgea a lorù
u anãltsãmù shi u duchimù ca sartsina
a noastâ”.
Avemù nãdia câ dupâ vârâ sutâ di anji
canâ nu va s-poatâ s-dzâcâ unù idyealui
lucru sh-di Armânjlji avuts ditù dzâlili
a noasti.
Ashi s-lâ agiutâ shi s-nâ agiutâ
Dumnidã!
Tacu BABALI
BANA ARMÂNEASCÂ
NAI MA AVUTSLJI ARMÂNJI
DI ROMÂNIA
GIGI BECALI IOAN shi
Sport, imobiliare,
150 miliunji di dolari. Ansuratù, trei
VICTOR
ficiori. Domiciliu: Bucureshti
Gigi Becali aspuni câ dixi di psânù chiro
BECALI
Impresariat tu fotbal, imobiliari.
unâ pripuniri ti vindearea cu 50 di miliunji
60 miliunji di dolari
di dolari a clublui Steaua. Sigurù easti
Domiciliu: Bucureshti
câ elù bâgã tu fotbalù, pânâ tora, Fratslji Ioan shi Victor Becali sh-facù
deanvârliga di 12 miliunji di dolari. lucrulu tu impresariat tu fotbal. Firma a
“Maca va s-giudicãmù câ pareia di lorù easti “Becali Sport, nai ma mari
giucâtori cari-lji ari Steaua shi fâtsemù companii di impresariat tu fotbal ditù
România. Anlu aestu la firma a lorù vini
shi cunuscutlu fotbalistu Gicã Popescu,
tsânândalui cafi unù unâ treimi ditù
actsiunji. Nai ma mãrli daraveri
(tranzactsii) ditù estanù adrati di firma
a fratslorù Becali furâ mutãrli alù Chivu
la clublu italian shi alù Adrian Mutu la
atselù inglezù. La unâ ahtari tranzactsii,
firma Becali amintã 5-7% ditù salariulù
a fotbalistului tu anù.
Ioan shi Victor Becali avurâ shi firma
Internatsional Sport Management, cari
u vindurâ tu aestâ vearâ. Alti bunuri aflati
tu avearea a fratslorù Becali: unù locù
di 60.000 mp. La Bãneasa, unù cartier
di 10 vili di luxu adrati pi unâ arãlâchi di
unâ isapi tu tamamù, agiundzemù la 20
miliunji di dolari. Ma multu di ahâtù,
minduits-vâ câ numa Steaua cumù shi
alanti lucri tsi tsânù di tutù tsi adrã aestâ
parei pânâ tora facù ma multu di 30 di
miliunji di dolari”, aspuni Becali. Elù ma
ancupârã mulchi (propietãtsi) imobiliari
shi locuri a curi axii (valoare) easti di
vârâ 20 miliunji di dolari. A câ vindu
niscânti locuri tsi li avea, easti, nica, unlu
di nai ma mãrlji oaminji ditù România tsi
stãpueashti locuri. “Pâhãlu a loclui tu
naia (zona) Pipera criscu andicra di anlu
tsi tricu cu ma multu di 30%”. Ditù aesti
s-achicâseashti câ atseali 500 di hictari
pisti cari easti nicuchirù omlu di
emburlichi vrea s-lipseascâ s-aibâ axia
di deanvârliga di 200 di miliunji di dolari.
Easti apufâsitù s-bagâ ma multu di 10.000 mp, la cari s-adavgâ shi atseali
tsintsi miliunji di dolari tu unâ televizii
doauâ pãlati iu bâneadzâ fratslji deadunù
adratâ maxus ti Steaua, ashi cumù multi cu fumeljli a lorù. Mash axia icâ pâhãlu
di cluburli occidentali au a lorù canali
a pãlatilorù a lorù agiundzi la 12 miliunji
di televizii tu sistemù pay tv. di dolari, dupâ cumù aspunù
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (34), 2003 17
pareiljei nturtseascâ Bursaspor, ditù
partea a curi va s-dixeascâ 600.000 di
dolari tru anù. Tu ndreptulù a amintaticlui
financiar a “Vâsiljelui” s-ma misurâ shi
tesea di imagini a machinjlorù BMW tu
România, hari tu cari Gicâ s-aleapsi
“mash” cu cljeili a atsilui ditù soni tipù
di machinâ. Armânândalui la publicitati,
s-adutsemù aminti câ Hagi sh-ma
adâvgã unâ imagini shi di Coca-Cola, shi
di Gillet, shi di Texaco, amintândalui suti
di njilji di dolari.
Adâvgari: Gicâ Hagi fu antrenorlu a
pareiljei di fotbal ditù Turchii Bursasporu
mash pânâ tu toamna a anlui 2003.

STERE patru cu ilichii di ma multu di 25-li di

anji furâ vinduti la pâhadz di 600.000-
SAMARA 650.000 di dolari cafi unâ. Atseali ditù
Shiping, industria alimentarâ, agiculturâ, soni achizitsii li featsi tu anjlji 1997-
retsea di magazini 1998: doauâ navi tip RO-Ro (ti
30-35 miliunji dolari. ncârcarea di camioani shi autoturismi),
50 di anji, ansuratù, doi ficiori navi tsi aducù profituri di vârâ 6.000-
Domiciliu: Custantsa 7.000 di dolari pi dzuâ. Maca vrea s-
specialishtsâlji tu dumenjea a casilorù,
Steryiu Samara, di zânati icunumistu, hibâ s-li vindâ, vrea s-ljea adzâ pi cafi
Ioan Becali, deadunù cu nicuchira a
s-misurâ adzâ pritù nai ma importantsâlji unâ di eali cca 4-6 miliunji di dolari.
lui Stela, stãpueashti unâ plantatsii di
armatori românji. Easti propietarlu a Alanti doauâ pampori armasi tu
cafe teasâ pi 80 di ha, tu Columbia, ti
gruplui di firmi
cari dixi cu niheamâ chiro ma nâinti
Sammarina di
11 miliunji di dolari, ama cari nu-lji
Custantsa, unâ
apruche ti furnjia câ nu u ari ti vindeari. afaceri di
Adâvgari: Giovani Becali nu mata fumealji. Sh-
fatsi impresariatù mea di ndoi meshi ahurhi lucrulu
easti prezidentulù a pareiljei di fotbal tu anjlji 1991
Rapid Bucureshti. cu atsea di
agenturari
GHEORGHE pampoari, pritù
f i r m a
HAGI “Sammarina”
SRL. Doi anji
Fotbal, turismu ma amânatù
35-40 miliunji dolari agiumsi ti prota
Ansuratù, 38 di anji, doi ficiori. oarâ propietarù
Resheditsi: Bucureshti, Constantsa di navâ, unâ
Luyursitù nai ma bunù fotbalistu p a m p o r i
roimânù di tutù chirolu, Gheorghe Hagi achizitsionatâ
shi-amintã avearea giucândalui sumù la licitatsii di la
tricourli a pareilorù Real Madrid, atsea tsi fu
Brescia, Barcelona shi Galatasaray. Navexim.
Istanbul. Achizitsiili di
Tu tsea di antrenor, Hagi antrenã pi navi continuarâ
virisii (gratis) natsionala (ali Românii), shi tu anlji tsi
cu cari chiru calificarea la Cupa vinirâ. Tu total,
Mondialâ ditù 2002. Ti aestâ niscuteari tu atselji ditù
la capù sh-deadi demisia shi aproapea soni dzatsi anji,
doi anji sh-administrã daraverli. Protlu ancupârã optu
gaile, hotelu Yaki di Mamaia. Tu veara navi, ditù cari
a anlui 2003, Hagi fu bâgatù antrenor a
 18 Nr. 4 (34), 2003 BANA ARMÂNEASCÂ

propietati suntu di tip cargo, la atselù hotelù. Anlu tsi

hâirea adusâ di unâ ahtari
pampori hiindalui di 3.000
di dolari tu dzuâ; pâhãlu di
adzâ pi piatsâ ali unâ ahtari
pampori poati s-agiungâ shi
la 1,5 miliunji di dolari,
ligatù di ilichii. Lucrulu di
operari-agenturari
pampoari agiumsi di ma
mari importantsâ. Adzâ,
150 di naftsâ (marinari)
lucreadzâ tu atseali doauâ
firmi di shipping alù
Samara: “Sammarina”
SRL shi “Sammarina
Shiping and Trading” SRL.
Tu aestâ dumenji, ma
importantsâlji parteneri di
emburlâchi a armatorlui Samara
suntu firmi mãri ditù Elvetsia, An-
glia, Olanda. Steryiu Samara nu s-
dânâsi mash la lucrulu ditù
dumenjea maritimâ. Gruplu a lui di
firmi ma tsâni shi unù abatorù –
Carmenco – Custantsa – tsi ari tu
propietati optu hictãri di locù, ferma
di la Târgushor ditù judetslu
Custantsa, tsi s-tindi pi unâ arãlâchi
di shasi hictãri; atsea tsi fu retseaua
di magazini metalo-chimice,
ancupâratâ di la SIF Transilvania tu
anlu 1998, tsi ncurpiljeadzâ adzâ 120
di magazini adzâ tu câsâbãlu
Custantsa shi cari li administreadzâ
Metachim SA, unâ altâ firmâ a
armatorlui. Alti propietãts: braseria
Neptun shi unù cabinet medical –
Samarina Medical. Gruplu di firmi
Sammarina easti luyursitù la ma
multu di 30 milunji di dolari.
IOAN shi NICULAE
pritù Celco, tsintsi hoteluri, patru la
Neptunù shi unlu la Mamaia, tu total
avândalui 502 locuri di cazari. Prota
investitsii tu turismu fu faptâ tu anlu
1996. Atumtsea ancupârarâ ma nâinti
pachetlu majoritar tsânutù di statù la
hotelu Condor ditù Mamaia (doauâ
steali) Deapoia ancupârarâ shi alanti
actsiunji cari li tsânea SIF Transilvania
tricu ancupârarâ la licitatsia
organizatâ di Ministerlu a
Turismului pachetlu di 60%
ditù actsiunjli a societatiljei
comercialâ Sulina Estival –
aruptâ ditù SCNeptun-
Olimp SA. Ashitsi, tu
avearea a lorù intrarâ nica
patru hoteluri: Dobrogea,
Sulina, Delta shi Traian ditù
Neptunù. Estanù, tu meslu
Martsu, ancupârarea shi
partea SIF Transilvania di
40% la SCSulina Estival.
Tora, Celco are ari unù
programù di investitsii di
doauâ miliunji di dolari, tsi
fu anchisitù tu aestâ
toamnâ la hotelurli a lorù ditù Neptun.
Niculae Dushu luyurseashti câ
investitsiili tu turismu suntu unù
plasamentu sigurù.
Articulù loatu ditu revista
Capital, Brumarù 2003
Adusâ pi armâneashti:
Redactsia “Bana Armâneascâ”

DUSHU
Turism, industria di prefabricati
14-16 miliunji di dolari
Domiciliu: Custantsa. Ioan shi
Niculae Dushu di Custantsa (prots
cusurinji) suntu actsionari principali
ali una ditù nai ma importantili
favrits di BCA din România – Celco
– tsi ari nâ tsifrâ di emburlâchi tu
cafi anù di aproapi 10 miliunji di
dolari. Tu unù topù a atsilui tsi fu
Ministerlu a Turismului, ligatù di nai
ma mãrlji tsânâtori di active di pi
litoralu românesc, cusurinjlji Dushu
s-aflâ pi loclu trei. Elji au deadunù,
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (34), 2003 19

Sharleroi ditù Belgia. Aestâ adunari va

Sutir BLETSA s-aibâ ca scupo ndridzearea a
Constitutsiiljei europeanâ ti limbili ma

Sutir B LETSA s-amintã tu hoara 400.000 di

Gramaticos di ningâ câsâbãlu Carditsa. Euro. Iavea
Di zânati easti arhitectu. Facultatea di câ tu hoara
arhitecturâ u featsi Venetsia a tora Pipera, iu
lucreadzâ ca arhitectu Athena. Elu easti doi prots
ansuratu shi arim doauâ feati. cusurinji,
Sutir Bletsa, ca itsi altu Armânù, nu Ion shi Gigi
shadi arihati ici. Adzâ easti Atena, iu Becali,
lucreadzâ ca arhitectu, mâni easti tu puturâ di u
Italii, tu Ghirmânii, tu Frântsii, tu Belgii alâxirâ
icâ tu Românii. Tsi caftâ tu aesti vâsilii? hoara tu
Elù s-dutsi tu aesti vâsilii ditù scupo di unù cartierù
emburlichii, ca cumù yini Bucureshti di luxu a
cumù shi ti amintarea a ndrepturlorù a Bucure-
Armânjlorù. shtiului, vini
Bucureshti, di unù anù sh-tsiva sh-adrã di proie-
unâ firmâ cari poartâ numa di “Protecat cteadzâ shi
România”. Pritù aestâ firma a lui, mutâ casi psânù zburâti.
deadunù cu unù altu Armânù, Hristu cunuscutlu alumtâtorù ti ndrepturli a Tu dzua di Sâmbâtâ, 21-li di Yinarù
Granzulea, shi-ancupârã tu hoara Pipera Armânjlorù, Sutir Bletsa. S-da 2004, Sutir Bletsa va s-ljea parti la
andamusea ali EBLUL ditù Ghirmânii,
câsâbãlu Flesbourg, la sinurlu cu
Danemarca.
Yinitoarea andamusi ali EBLUL, nâ
spunea nâslu, va s-hibâ tu Gârtsii, cu
cari apuhii va s-tsânâ unù Congres.
Tu Gârtsii, Sutir Bletsa ari adratâ ma
multi lucri ti yinitoarli Giocuri Olimpitsi.
Ashitsi elù lucrã multu la restaurarea
shi modernizarea a stadionlui olimpic
Panionios shi la Casa a presâljei di Atena
tu tesea di shefù a lucrãrlorù. Aestâ
casa a presâljei eara pânâ tora palatea a
Ministerlui a nvitsâmântului.
Noi âlji urãmù alù Sutir Bletsa s-aibâ
parti di aoa shi nclo di multâ sânâtati ta
s-poatâ sâ-shi avinâ lucru a lui di zânati
cumù shi lucrulu a Armânamiljei ti
amintarea a ndrepturlorù a ljei.
Tacu BABALI
unù locù di 3000 m2 sh-pi cari locù adrã Dumnidzã s-anchirdâseascâ!
4 casi mãri, cu 3-4 patomati, ca niscânti EBLUL
palati. Cafi unâ di eali ari unâ arãlâchi di Nu di psâni ori,
400 m2. Suntu ti vindeari ti oaminjlji tu tutù aestu
avuts. Unâ casâ custuseashti 350- chiro, Sutir Bletsa
sh-alasâ lucrulu a
lui di zânati shi
avinâ lucrulu a
Armâ-namiljei.
Tu 17-li di
Yinarù 2004, elù
va s-ljea parti la
prota adunari ali
EBLUL tsi va s-
tsânâ tu câsâbãlu
 20 Nr. 4 (34), 2003 BANA ARMÂNEASCÂ

LIMBA ARMÂNEASCÂ
CUNUSHTEAREA, VIGLJEAREA, PRUCUPSEAREA

Activitãtsli tsi s-facù tu aestu chiro ti cãrtsùli cu nâsh, s-li citeascâ shi sâ
limba armâneascâ au tu minti s-viaglji zburascâ unù cu alantu sh-cu fumealjea
shi s-prucupsescâ ea. Ta si s-facâ ma a lorù.
bunù aestu lucru, va si s-cunoascâ Aoa, Elbasan, iu bâneadzâ aproapea
nivelu a cunushteariljei a limbâljei di 4000 di Armânji noi mpârtsâmù itsi
Armânjlji di itsi comunitati, pitù hori, mesù câti 100 di rivisti “Frãtsia” tsi easi
câsâbadz, sh.a. pi dau limbi unâ oarâ tu mes. Tu aestâ
Aestu lucru va sâ spunâ cumù s-lu rivistâ noi scriemù ti Armânjlji cama
adrãmù lucrulu ti nvitsari, ti greari sh-ti nvitsats, cama cunuscuts sh-cama
scriari limba a noastrâ. avdzâts ditù aestu câsâbã ca dascalj,
Adzâ, aoa Elbasan, ma tutù ashi poati artishtsâ, sportishtsâ, medic,
s-dzâtsemù sh-ti ntreaga Arbinishia anda icunumishtsâ, preftsâ, alumtâtori, sh.a. Andon Kristo
nchisimù di nivelu a cunushteariljei ali Aestâ rivistâ sh-tuti activitãtsli culturali
limbi, Armânjlji poati si-lji clasificãmù: tsi li fâtsemù aoa ari agiutatâ ta si
Armânj cai u grescu bunâ limba. shtimù, ta s-putemù s-lucrãmù ti ptsânari
cunoascâ cultura ma ahorea sh-limba
Armanj cai u aduchescu bunâ limba armâneascâ, ti alidzeri sh-ti scriari. efectulù negativ a lorù:
ma nu u grescu. Si shtii câ limba a nostrâ easti limbâ
Alfabetul shi normili di scriari suntu
Armanj cai nu u aduchescu limba. veclji, cu traditsia ma nu easti limbâ
atseali apurcheati di simpozionlu di Bituli
Treili niveli nu u scriu limba, ahorea 1997.Noi minduimù câ ti nvitsari limba utilitarâ, cu ea nu nedz la universitet, la
di ptsânji di nâsh tsi u ar nvitsatâ scriarea armâneascâ va si s-bagâ pi lucru tuti birou, sh.a. Ti atsea noi va sâ shtimù câ
pi dupu cãrtsâli nali tsi ari ishatâ aestu ocaziili: -Pitu fumelj ân casâ, cai easti anda easti ashi, limba a nostrâ va si tsânâ
chiro ditù soni. cu mari vreari, cu inima sh-cu lucru
cama bunâ sh-lishoarâ (ahorea
La anul 2000, aoa, Elbasan, sutsata importantu easti rolu a muljerilorù). nicurmatù. Ashi pânâ a s-agiundzemù s-
culturalâ “Armânjlj din Albania”, filiala -Pit radio, televizion. u bâgãmù la shcoalâ ca limbâ facultativâ.
Elbasan dishcljisimù unâ clasâ di elevi -Pit rivisti sh-cãrts. Pânâ adzâ limba easti vigljeatâ câ
armânji la unâ shcolâ ditù mâhâlãlu -Pit cursuri shcurts cu grupi njits. Armânjlji, ma multsâ, bâna pitù hori icã
“Sâmtu Coli” iu bâneadzâ ma multsâ Avem nâieti tsi tu mâhâladzji iu Armânjlji pitù mâhâladz iu Armânjlji ira stogù. Tu
Armânj. Ti aestâ pitricumù hâbari a aestu chiro sinurli a statilorù si
suntu multsâ tu
t u t u l o r ù dishcljisirâ, oaminjlji s-primnâ liber ditù
numirù, s-câftãmù
Armânjlorù, casâ hori pitù câsâbadz, icã pitù alti staturi, tu
Andon Kristo tsi limba armâneascâ
di casâ ma shi pi emigratsion. Ashi ananghea utilitarâ âlji
S-amintã tu 02.10. 1948, tu hoara sâ si-nveatsâ ca
televizionlu local Flochi di ninga câsâbãlu Curceaua ditù limbâ facultativâ la ducù elevlji câtâ limbili mãri cu cai elji
“ E g n a t i a ” . Arbinishii, ditù pârintsâ armânji, sculia primarâ (clasa esu la lucru, la birou, la universiteti, sh.a.
Ahurhirâ s-yinâ la Costandina shi Tachi.Anvitsã clasa 1-4). Aestâ u avemù Tu aestâ situatsii nauâ, noi ma multu di
shcolâ pân la 23 di primara cu dascalu armânù Thimi tu prugram shi u cheadicâ di nafoarâ nâ aspardzi lucru
elevi. Textu ti Simacu. Tu anjlji 1964-1968 featsi avemù câftatâ la aestâ situatsii objectivâ. Ti atsea
nvitsari ira “Carti liceulu ti iconomii Elbasan a deapoia Ministrulù mintuescu cã noi avem ananghi urghentâ
ali
di alidzeri” alù featsi la Universitatea di Elbasan Nvitsâturiljei cai nu ti unâ metodâ cu i fârâ prufesorù, ma
Andrei Bagav, ancâ facultatea di Finantsâ-contabilitati tu ari scoasâ cheadicâ, sh-ti CD ashi cumù ari limba inglezâ,
ti abetsedar nu ira anjlji 1972-1976. frantsezâ, românâ, sh.a.
ma aestu lucru va
ananghi câ elevlji Tu Maiu 1992 featsi seminar Ma cumù tsi vrei si nveatsâ limba
chiro pânâ si s-facâ
ira tu clasili primari „Economia comertsului shi
realitet.
armânâ nu easti lucru chirutù ti atselji
la shcola manadzimea” organizat di Unevier- La biserca di la tsi u nveatsâ, ninti easti unâ harauâ ti
sitetul Nebrasca, Lincoln, USA. omù cai greashti pi limba ali dadi, shi
arbinisheascâ.
Lucreadzâ ca Expert contabal mâhâlãlu “Sâmtu cama imprtantâ easti cã limba armânâ
Ashi cursea
autorizat. Easti ncurunat cu armâna Coli”, preftu armân
conituã trei mesh, Marije Kristo (Shituni), cu cari ari unâ dyivâseashti sh-pi easti sorâ a limbilorù latini românâ,
elevlji nvitsarâ sâ featâ shi unù ficior. Feata easti dascala, armâneashti la toati italianâ, frantsezâ, portughezâ, spanjolâ.
scrii shi ahurhirâ sâ anca ficiorul easti yeatru. Aspuni câ mistirljili. Ashi si shtii câtù lishorù u ar elevlji
z b u r a s c â tutâ fumealjea a lui zburashti limba Anda spunemù toati armânji sâ nveatsâ limba românâ, ma sh-
armâneashti. armânâ. Tu anul 2002 estu aleptu aesti, nâpoi avemù alanti limbi latini.Pitù toati fumejli armâni
Dupu aestâ presidentu ali filiali sutsatiljei di ananghi ca aestu vremù s-lucrãmù ti cunushteari,
cursea nu cuntinuã Elbasan. vigljeari, sh-prucupseari limba a noastrâ
piriclju ti chireari
cã ira unâ sartsinâ mushatâ, avutâ, miliodioazâ!
limba a noastrâ, ca
greauâ ti elevlji, ti atsea lâ deadimù Andon Kristo
suntu ndoi factoi objectivi tsi noi va si-lji
 BANA ARMÂNEASCÂ
“Cu apuhia a atsiljei di a tsintsea
editsii a Premiului “Omlu a
Anlui”, Redactsia a revistâljei
“Bana Armâneascâ” di
Bucureshti-România, duru-
seashti, adzâ, Sâmbâtâ, 9-li di
Martsu 2002, “Premiulu di tinjii” - 2001
a dhascalui KOCI JANCU di Diviaka ti
tuti cilâstâsirli tsi li featsi ti dishcljidearea
a protilorù cursuri optsionali pri limba
armâneascâ la sculia ditù hoara Diviaka
ditù Arbinishii sh-ti gairetsli tsi li featsi
sh-li fatsi ca ficiuritslji armânji s-anvea-
tsâ carti pri limba a lorù pârinteascâ”.
***
Ashi anyrâpsimù pi Dhipluma di tinjii
tsi lji-u durusimù tu anlu 2002 a
dhascalui di Diviaka Jancu Koci. Sh-ca
dealithea câ Jancu Koci axizea ta s-
dixeascâ unù ahtari premiu ti tuti
cilâstâsirli tsi li featsi sh-nica, vahi, li
fatsi ta s-tsânâ tru banâ sâmta a noastâ
limba armâneascâ tu lumea a Armânj-
lorù di Diviaka shi ditu Arbinushii.
Atumtsea anda-lji si durusi aestu
premiu Jancu Koci nu vini Bucureshti
ta sâ-sh lu ljea. Nâ andamusimù ama
ndoi meshi ma amânatù, cându noi
yiurtiseamù Bucureshti Dzua Natsionalâ
a Armânjlorù, shi, ca baea chiro,
shidzumù muabeti pri thema a limbâljei
shi a miletiljei armâneascâ. Nâ hârsimù
atumtsea di andamusea sh-di muabetea
tsi li avumù cu unù ahtari Armânù ditù
Arbinushii cari s-alumtâ sânâtosù ti
limba sh-ti fara armâneascâ.
Nu njicâ nâ fu ciudisirea di aseara,
9-li di Brumarù, atumtsea cându la
jurnalu di la TVR 1, iu s-azbura di
Românjlji di pisti sinuri, lu vidzumù shi
lu avdzâmù cunuscutlu dhascalù
armânù Jancu Koci di Diviaka. Nu nâ
yinea s-pistipsimù tsi avdzâmù câ lji-
aspunea nâs a reporterlui.
Lji-aspunea câ ficiuritslji di la sculia
di Diviaka anveatsâ carti pri limba
românâ shi pri dialectulu aromân (sic!).
Nu vâ yini s-pistipsits.
Nâintea a lui crainiclu avea spusâ câ
la sculia di Diviaka - Albania, sculii tsi
fu agiutatâ sh-di cãtrã statlu român cu
cãrtsâ sh. a., “elevlji anveatsâ carti pri
limba românâ shi pri limba aromânã”.
Sh-tora avdzâmù di la tinjisitlu Jancu
Koci câ limba armâneascâ tsi u anveatsâ
cu nâs, di vârâ trei anji, ficiuritslji di la
sculia di Diviaka nu mata easti limbâ
mea dialectu !?
S-nu aibâ avdzâtâ tinjisitlu Jancu Koci
di Dimândarea 1333, pritù cari Ivropa
Fratili (!?) a nostu
Jancu Koci di Diviaka
nâ pricunoashti grailu armânescu ca
hiindalui limbâ shi lipseashti s-hibâ
apâratâ ? Shi s-nu avea avdzâtâ tutù nu
avea izini ta sâ spunâ ashi tsiva. S-nu
shtibâ domnulù Jancu Koci câ pritù
ufilisirea a nfârmâcoasâljei sintagmâ
“dialectulù aromân” s-achicâseashti
chireari? S-achicâseashti chirearea a
sâmtâljei a noastâ limbâ armâneascâ sh-
tutùnâoarâ chirearea ali isãshi miletea
armâneascâ.
S-nu shtibâ domnulù Jancu Koci câ
dupâ tsi Consilulù ali Europâ scoasi tru
migdani Dimândarea 1333, cari, a câ nu
fu bâgatâ tu practichii tu nitsi unù cratù
ari axia a ljei shi nitsi unù reprezentantu
ufitsialù a vârnui cratù nu ari izini ta s-
ma ufiliseascâ nfârmâcoasa sintagmâ di
“dialectu aromân” mea limba aromânã?
Vahi, ufilisindalui unâ ahtari niaverù tu
unu interviu la TVR1 poati ta s-hibâ
tsânutâ tru banâ sculia armâneascâ di la
Diviaka. Vahi, ama nu pistipãsescu.
Tsi shtiu ama easti atsea câ, ufilisirea
ali unâ ahtari nfârmâcoasâ sintagmâ
tamam di cãtrã unù ahtari omù, cumù
easti dhascalu armânù Jancu Koci icâ
ufilisirea, tutù tu unù interviu la TVR1,
di cãtrã d.lù Dionisie Papatsafa, dhascalu
di unu chiro, a sintagmâljei “Noi aromânii
si cu voi românii suntem acelasi popor”,
featsirâ icâ facù ca noi, Armânjlji di
România, s-nu putemù s-amintãmù vârâ
ndreptu specificù a noauâ icâ s-li
chiremù atseali tsi li aveamù amintatâ,
ashi cumù furâ cursurli optsionali pri
limba armâneascâ tsi eara dishcljisi la
sculiili 12 di Constantsa shi 39 di
Bucureshti sh-tsi, di estanù, furâ ncljisi.
Sculia di Diviaka fu dishcljisâ, ditù câti
shtimù noi, cu pâradz di la Panu Bacalu.
Deapoia deadirâ shi altsâ.
Ca sâ shtea Panu Bacalu atumtsea câ
voi, domnule Jancu Goci, va-lji
anvitsats ficiuritslji armânji pri
dialectulù aromân sh-nitsi cumù pri
limba armâneascâ nu pistipsescu câ va
s-ma dâdea vârâ pârã shi nitsi câ va s-
ma dishcljidea aestâ sculii armâneascâ
di Diviaka, prota sculii armâneascâ ditù
Arbinushii.
Noi vâ urãmù sânâtati multa domnule
Jancu Koci ama va urminipsimù s-avets
angâtanù cumù-lji mâtrits ntr-oclji
ficiuritslji armânji di la sculia tsi cu tinjii
Nr. 4 (34), 2003 21
u cumândusits. S-avdzâmù sh-
di ghini!
Cu tinjii sh-dureari
armâneascâ,
Dumitru Piceava
Apandisi di la Andon Kristo
Tinjisite d-le Dumitru Piceava,
Itsi sutsata ari prugramlu shi statutlu a
ljei. Ashi sh-noi, aoa, tu Arbinishii, avemù
prugramlu cai easti aprucheatù di la
conferintsa a noastâ generalâ la anlu
1992, shi ari aesti puncti:
- s-tsânâ limba, traditsiili, cultura, s-
anveatsâ limba la shcoalâ, s-aibâ rivisti,
s-aibâ emisiunji la radio publicâ sh-la
televizion, s-aibâ dyivâseari la bisercâ
pi armâneashti, s-aibâ ligâtura cu
Armânjlji di tutâ lumea, sh.a.
Sh-noi câtù putemù lucrãmù ti aestu
prugramù.(...). Cu vrearea alù
Dumnidzã tuti potù si s-facâ!
Cu dor armanescu,
Andon Kristo
Tsintsi furtii
Atselù tsi ari loatâ adzâ detsizia ta
sâ s-alumtâ condra a minciunâljei
shi a nishteariljei, ti scriari dealihea,
vrea sâ shtibâ sâ astirsarâ (zborù
nicunuscutù di noi) ma psâni tsintsi
greutãts (gretsuri; nota a Red.).
1- vrea s-aiba curagiù ti scriari
dealihea, atumtsina cându ea u ari
nicatâ iu tsi vrei;
2- dishtâpâciunea ti cunushteari, câ
ea easti ascumtâ iu tsi vrei;
3 - mãsturiljea ti alâxeari ea tu unâ
armâ adecuatâ (uidisitâ);
4 - s-hiba mintimenù ti alidzeri
atselji oaminji en-tu mânjli a cui ea
s-fatsi efectivâ;
5 - finoclachea (diplomatsia) ti
dizvâleari ea ntrâ ahtãri oaminji.
Aesti greutãts suntu importanti sh-
ti atselj tsi scriarâ pitù staturi
democratitsi!
Asha ari spusâ B. B. cai adzâ suntu
actuali!
Andon Kristo
22 Nr. 4 (34), 2003
NUMTÂ ARMÂNEASCÂ,
NUMTÂ NICUCHIREASCÂ
Tu dzua di Dumânicâ, 26-li di
Sumedru, di Ayiù Dimitri, la
bisearica Dumnitsa Bãlasha di
Bucureshti s-ancurunarâ tinirlji
armânji Elena Grasu shi Sorin
Dima.
La ncurunarea religioasâ loarâ
parti tinjisitslji nunji Chiratsa
shi Traian Iancu, socrilji mãri
Chiratsa shi Traian Dima,
socrilji njits Ecaterina shi Dima
Grasu cumu shi mults oaspits.
Tinirlji suntu doilji Armânji shi
bitisirâ Facultatea di Shtiintsi
Icunomitsi di Bucureshti.
Numta a tinirlorù s-featsi dupâ
tuti arãdzli a numtsâlorù
armâneshtsâ, nâ spunea
soacra njicâ, Ecaterina
Grasu. Nâsâ nâ spunea, cu
multâ pirifanji, câ fu
multu hârsitâ câ feata a
ljei s-mârtã cu unù
ficiorù armânù. Ashi
easti ghini, ashi suntu
adetsli armâneshtsâ.
Featili sâ s-mâritâ cu
BANA ARMÂNEASCÂ
ficiori
armânji
i a r a
ficiorlji
sâ si-
nsoarâ cu
f e a t i
armâni.
M a s h Socru njicu
ashitsi va
s-putemù s-nâ tsânemù isnafea a
noastâ armâneascâ.
Di la bisearicâ yrangheadzlji s-
dusirâ di featsirâ gimbushea la
restaurantulù Calipso, salonlu
njirlu. Cântã formatsia alù Nicu
Grameni iara numtarlji cântarâ
sh-giucarâ pânâ tahina.
Fu unâ numtâ ca di pirmisù, nâ
spunea socrulù njicù Dima
Grasu.
Ditu partea a Redactsiiljei a
revistâljei “Bana Armâneascâ” a
tinirlorù tsi si-ncurunarâ, Elena
shi Sorin Dimâ, lâ urãmù casâ di
cheatrâ sh-multâ, multâ
ambâreatsâ tu bana a lorù di
nicuchiri armânji.
Redactsia:
”Bana Armâneascâ”
 BANA ARMÂNEASCÂ
PROTA GÂRDINITSÂ ARMÂNEASCÂ
Asociatsia “Lilici ditù Maiù”,
cumândâsitâ di dascalitsa Zoe Gica,
featsi un proiectu educatsional pritù
cari caftâ a Inspectoratlu di anvetsu
ditù jud. Custantsa dishcljidearea ali
unâ grãdinitsã bilingvâ românã-
aromânã ti ficiuritslji armânji di 3-7
anji. Tu meslu Yizmâciunù Inspecto-
ratlu deadi unâ apofasi pit cari easti
simfunù cu câftarea a asociatsiiljei
di cultura “Lilici ditù Maiù”. Ma
multu di ahâtù, pritù cilâstâserli tsi li
featsi Zoe Gica, Inspectoratlu,
deadunù cu Consiliulù Local,
deadirâ unâ apofasi pit cari parterlu
a sculiiljei nr. 27 ditù chentrulù a
câsâbãlui va s-hibâ loclu iu va s-
anveatsâ
ficiuritslji
armânji.
Zoe Gica,
câlisitâ la
emisiunea
armâneascâ di la
R a d i o
Constantsa
aspusi: ”Panâ
tora furâ
angrâpsits ma
multu di 20 di
ficiurits. Tuti
hãrgiurli suntu
fapti di Ministerlu
di anvetsu
deadunù cu
Consiliulù Local. Cu tuti aesti
avemù ananghi sh-di agiutorlu a
Armânjlorù. Avemù unù sediu multu
mari tsi lipseashti s-hibâ andreptu.
Vremù s-fâtsemù sh-unù njicù
Nr. 4 (34), 2003 23
di ficiurits la ma multi sculii. Tu anlu
2003 mash la sculia 12 s-tsânù
cursuri tu limba armâneascâ ama di
muzeu cu lucri armâneshtsâ. Himù la 120 di ficiurits, anlu aestu mash 30
siguri câ va s-hibâ Armânji cu suflitù di fidãnji s-angrâpsirâ s-anveatsâ
tsi va n-agiutâ ta s-putemù s-dãmù limba di dada. Câbatea easti a noastâ
cali a alishtei sculii di câ nu himù organizats sh-câ n-avemù
stat ti njitslji ficiurits. unâ Institutsii cari s-nâ-reprezintâ.
”Aestâ grãdinitsâ Poati ashi va s-achicâsimù c-avemù
bilingvâ românã- ananghi di LIGA.
armâneascâ, tsi ari unù Tutâ tinjia a mea ti Zoe Gica shi
sediu multu mari sh-tsi Lucurlu Ambarù sâ-lji hibâ.
ari idghiulù statutù cu
alanti grãdinitsi di Mariana Caciandoni-Budesh
statù, easti, poati, nai
ma marli
amintaticù
d i t ù DI MULTU TSI NÂ-U VREMÙ
chirolu MILETEA SÂMTÂ
ditù soni.
Lipseashti Di multu tsi nâ-li vorù locurli di yisi,
ama ca Niuratili sufliti pângâni
s h - n o i Nâ bâgarâ hlambura-a noastâ tu chisâ,
Armânjli Shi thâmâsitili stranji armâni.
s-dãmù unâ mânâ di
Di multu tsi nâ-li vorù adetsli a noasti,
AGIUTORU… altâ Nâ loarâ locurli shi-a noastâ numâ
turlii va s-aibâ taxiratea Sh-ficiorlji lji-alâsarâ fâr di nveasti,
a sculiilorù di Custantsa Ta s-chearâ tuts atselji di-armânâ mumâ.
iu tu anlu 1999-2000
urdina ma multu di 200 Di multu tsi nâ vorù miletsli shcreti,
Nâ-loarâ hlambura-a noastâ ca dhoarâ,
Ta s-chearâ-alumta tsi-u dutsemù di eti,
Shi s-nâ si-astingâ fara-nâ chibarâ.
Di multu tsi nâ-u vremù miletea sâmtâ,
Va u apârãmù cu truplu sh-vruta banâ,
Sh-alumta-a noastâ nu va s-hibâ frâmtâ,
Ta s-nâ bâneadzâ daima fara-nâ armânâ.
Dumitru PICEAVA
 24 Nr. 4 (34), 2003
PROTLU CONGRESU
A PROTÂLJEI PARTII ARMÂNEASCÂ -
PARTIA A ARMÂNJLORU DITU MACHIDUNII
Tu dzua di 25-li di Sumedru 2003,
lomù parti la protlu Congresù a protâljei
partii puliticâ armâneascâ, Partiia a
Armânjlorù ditù Machidunii. Congreslu
s-tsânu tu unâ salâ mari, ghini
ndreaptâ, cu measâ ti prezidiu mari,
Mita Costa Papuli
lungâ shi analtâ, cu pupitru analtu di
iu-sh tsânea zborlu câlisitslji, cu
microfoani etc., di canda eara measa
di la Senatlu ali Românii. Easti unâ
salâ, nji-aspunea unù tinjisitù domnu,
armasâ ditù chirolu a comunismolui.
Aoatsi s-tsânea mãrli shedintsi a
partiilljei comunistâ di unù chiro. Di
aestâ oarâ ama shedintsa nu mata sh-
u tsânea comunishtsâlji di unù chiro
mea Armânjlji di adzâ tsi s-organidzarâ
tu Partia a lorù, PAM. Musheatù
lucru! Chiola thâmâsitù. Vini sh-chirolu
a lorù.
Sala eara mplinâ. Ca vârâ 250-300
di inshi. Avea vinitâ shi oaspits ditù alti
vâsilii (Sutir Bletsa, ditu Gârtsii, ca
urnechi) cumù shi ditù diaspora, ashi
cumù earamù noi, atselji di Bucureshti:
Steryiu Samara, Costicâ Canacheu,
Lifteri Naum, Tashcu Lala shi, cu
vrearea alù Dumnidzã, io.
Partitsipantsâlji, bârbats shi muljeri,
eara anviscuts chischinù shi musheatù.
Sâ fâtsea caduri shi s-filma ti televizia
armâneascâ di Scopia. Eara ca la unù
spectaculù, ca la unù mari evenimentu.
Shi ca dealithea eara unù mari
evenimentu. S-tsânea protlu Congresù
a protâljei partii armâneascâ, PAM.
Maca atumtsea cându earamù tu
chirolu a comunismolui shi avdzamù di
congresi nâ yinea aynosù di aestâ oarâ,
cându loamù parti la unù Congresù
armâneascâ suflitlu nâ si umplu di
harauâ.
Lucrãrli a Congreslui
Lucrãrli ahurhirâ cu cântarea a imnului
a nostu natsional «Dimândarea
pârinteascâ», dupâ cari s-aleapsi, pritù
votù, un prezidiu cari cumândusi lucrãrli
a Congreslui. Câpia a preziudiului fu
Nico Popnicola, cari u cumândusi
shedintsa cu mari exusii. Ca unù
dealithealui profesionistu. Lipseashti
loari ca urnechi.
Furâ aleapti comisiili ti misurarea a
partitsipantsâlorù, a voturilorù sh-ti
pripunirea di membri ti organili di
cumânduseari ali PAM.
Di cara zburârâ unâ parti a oaspitslorù
câlisits la Congresù prezidentulù tu tesi
ali PAM, Mita Costa Papuli, pãrãstisi
Raportulù di lucru ali PAM tu chirolu
di doi anji di anda s-amintã. S-adusi
aminti câ tu 7-li di Apriirù 2001, s-
thimiljiusirâ protili organizatsii ali PAM
di Skopja, Bituli, Shtip, Ghevgelija,
Sveti Nikole, Veles, Struga, Crushevo
shi tu alti locuri ditù Rep. Machidunia
sh-cumù s-thimiljiusi organizatsia a
tinirlorù Armânji. Aflãmù, cu aestâ
apuhii, ca tsi lucrarã tu aeshtsâ doi anji
shi giumitati membrilji shi conmândusea-
rea ali PAM.
Di cara Congreslu adusi ndauâ alâxiri
a Statutului ali PAM, aleapsi: Organlu
Republicanù, Prezidentul, Vitseprezi-
dentsâlji, Organlu ti controlù. Dupâ aesti
apufâsi: rezolutsia, memorandumulù shi
platforma program ali PAM. Fu aleptu
nãulu Prezidentu ali PAM: Mita Costa
Papuli. Furâ shi doi tiniri contra-
BANA ARMÂNEASCÂ
candidats
cari pânâ tu
soni s-
trapsirâ di la
alidzeri.
Rezolutsia
Tu Rezolutsii s-aspuni, namisa di
altili, câ «fundarea a partiiljei
07.04.2001, lipseashti s-hibâ scriatâ cu
yrami di amalâmâ di ispetea câ PAM
easti prota organizatsii a Armânjlorù
fundatâ pi timeljlu puliticù cari ari tu
scupo s-li apârâ ndrepturli natsionali cu
mithodi pulititsi.
Rezolutsia ma spuni câ: educatsia
facultativâ pi armâneashti easti tu unâ
catandisi tsi sta dicutotalui.
- agiutorlu di partea a Ministerlui ti
educatsii nu mash tsi easti minimal ma
di nâs nu avemù nitsi achicâseari ti
ndridzearea a alishtei problemâ.
- s-putemù s-avemù unù sistemù ti
educatsii pi armâneashti ashi cumù
suntu normili di pedagoghii, Ministerlu
ti educatsii lipseashti s-da agiutorù shi
s-lu ndreagâ problemlu cu educari
dascalji cari va s-u tsânâ educatsia pi
armâneashti; s-da agiutorù ti scriari shi
tipusiri cãrtsâ cari suntu lipsiti ti
sculiarlji; s-da agiutorù ti adrarea ali unâ
nauâ programâ ti educatsii pi
Dr. Nico Popnicola
armâneashti tu sculia ditù Rep.
Makedonie.
- vini chirolu cându lipseashti s-lomù
misuri ca educatsia facultativâ s-u
alâximù tu educatsii standardâ,
obligatoarâ, ti atsea easti lipsitâ di la
Ministerlu ti educatsii s-câftãmù s-li facâ
tuti ndridzerli ti unù ahtari sistemù di
educatsii a fumeljlorù cari vorù s-
anveatsâ pi limba armâneascâ.
 BANA ARMÂNEASCÂ
Pareia folcloricâ di Bituli
- sâ s-andreagâ problema cu a noasti
biserits iu lituryisirea lipseashti sâ s-
tsânâ pi armâneashti; La Congresù fu
ndrupatâ minduearea câ fârâ di alta
lipseashti sâ s-lucreadzâ ti apârarea a
identitatiljei natsionalâ a Armânù
Makedonjlorù» etc.
Memorandumulù
Tu Memorandumù, namisa di altili
s-aspuni: Armânjlji cari nu au a lorù
statù shi cari bâneadzâ arâspândits pitù
tutù Balcanlu shi cama largu, cu tutù
atsea tsi suntu loialji bânâtori pi statili
iu bâneadzâ, nâsh tu tutâ a lorù istorii
s-aflâ sumù unâ mari presii ti a lorù
dicutotalui desnatsionalizari. Ma largu
s-aspuni câ «Tuti statili pitù cari
bâneadzâ Armânjlji s-hibâ obligats sâ-
lji pricunoascâ Armânjlji ahoryea
populù icâ minoritati shi ca ahtar s-intrâ
tu a lorù Constitutsii.etc.
***
Unâ pisti alantâ lucrãrli a alushtui
protù Congresù ali PAM furâ buni,
mplini di nvitsâturâ sh-di nãdii câ
Armânjlji ahurhirâ ta sâ-shi ljea mira
tu mânjli a lorù. Cu aestâ apuhii s-
amintã nãdia câ unù chiro nãu ahurhi
trâ Armânami. Dinâoarâ cu amintarea
ali PAM, tu Rep. Machiidunia s-featsi
prota mari jgljioatâ politicâ tu minarea
armâneascâ. S-pistipsimù shi s-avemù
nãdia câ aestâ partii puliticâ armânea-
scâ va s-hibâ ca unù motorù ti minarea
amâneascâ ti amintarea a ndreptur-
lorù ti Armânji ca elji s-armânâ tu banâ.
Vini chirolu shi a câpiilorù pulititsi. Eali
va s-aibâ unù mari rolù di aoa shi nclo
shi unâ mari borgi andicra di atselji tsi
lji-aleapsirâ n capù. Aesti câpii
lipseashti ta s-alasâ nanâparti sinferurli
a lorù personali shi sâ s-mindueascâ,
ma nâinti di tuti, la amintãrli a
Armânamileji sh-nu la amintarea a lorù.
Avemù nãdia câ aesti câpii shi aestâ
partii puliticâ armâneascâ, pritù tutù tsi
va s-adarâ di aoa shi nclo, va s-hibâ unâ
bunâ urnechi trâ tuts Armânjlji. Aestâ
partii puliticâ lipseashti s-cilâstiseascâ ca
Armânjlji ditù Rep. Machidunia sh-nu
mash sâ-sh amintâ ndrepturli a lorù, s-
hibâ tinjisits shi sâ-sh ducâ unâ banâ cu
idyili ndrepturi cu-alanti minoritãts etnitsi
tsi cu cari, deadunù, bâgarâ thimeiljlu a
cratlui tsi s-acljeamâ Ripublica
Machidunia.
Noi luyursimù câ vini chirolu ta s-poatâ
sâ s-caftâ ndrepturli tsi lâ si cadù a
Armânjlorù ashi cumù suntu:
- turnarea a sculiilorù shi a bisertsâlorù
tsi eara unâoarâ a Armânjlorù;
- alâxearea a numilor a Armânjlorù. Eali
s-bitisescu, tu nai ma mari parti, tu a
sh-nitsi cumù tu vici icâ tu ov,
- Turnarea cãtrã Armãnji a ciuflichi-
lorù shi a averilorù tsi lâ furâ loati di
comunishtsâ;
- Populu armânescu, tu harea di populù
autohtonù, tsi va dzâcâ di populù di a
loclui, s-hibâ luyursitù ca populù consti-
tutiv, ashi cumù suntu luyursits Vâryarlji
shi Arbineshlji. S-nu s-agâr-sheascâ câ
Armânjlji suntu miletea di a loclui iara
alantsâ suntu milets tsi vinirâ pi loclu
machidunescu.
- Armânjli dit Machidunii s-hibâ
pricunuscuts ca etnii ahoryea tu
Constitutsia ali Republica Machidunia nu
mash tu preambulu a ljei.
Amintarea a Partiiljei a Armânjlorù ditù
Rep. Machidunia easti unâ njicâ jgljioatâ
ti amintarea a ndrepturlorù a Armânjlorù
ditù Machidunii sh-tutnâoarâ una di mãrli
jgljioati fapti tu alumta a tutulorù
Armânjlorù ti aminta-rea a ndrepturlorù
a lorù spetsifitsi.
Lâ urãmù a Armânjlorù ditù Machidunii
ca lucrulu s-lâ imnâ ambarù shi s-aibâ
parti di multi anichisiri tu alumta di
amintari a ndrepturlorù a Armânjlorù ditù
Machidunii shi di pisti tutù.
Dumitru PICEAVA
Nr. 4 (34), 2003 25
Interviu cu Mita Costa Papuli
(anreghistrtù di Tashcu Lala)
15 di Sumedru s-tsânu protlu
Congresù ali PAM. Cu aestâ nispeti
dealithea cându u featsimù PAM câ ti
prota oarâ nâ organizãmù tu unù subiect
politicù shi multsâ oaminji nu pistipsea
câ va-lù fâtsemù pânâ adzâ ma ea câ
vini dzua cându dupâ 2,5 ani deadimù
unù Raportu di lucrulu a partiiljei shi
aestâ dzuâ shi dzua cându s-fundã PAM
va s-hibâ zuyrâpsitâ tu literi di malâmâ
shi va s-armânâ totâna ti Armânami ca
unâ scânteauâ, nu mash ti Armânjlji ditu
Machidunii mea sh-ti tuts alantsâ
Armânji cari bâneadzâ tu Gârtsii, tu
Albanii...Shi lipseashti ca tuts atselji
oaminji sâ s-organizeadzâ pi planù
pulitic. Noi, vidzutù adzâ, la aestâ a
noastâ adunari, spusimù shi a noasti
lucri cari li featsimù, cari li alâtusimù,
tsi featsimù, tsi nu featsimù ma tutù nâ
adutseamù cu atsea ca iu easti intereslu
armânescu tsi s-fâtsemù ca Armânamea
s-nu chearâ, s-nâ tsânemù limba,
cultura, istoria ma shi s-himù misurats
shi tinjisits di institutsiili di chivernisili
di cari tsânemù s-cljeamâ câ nu mash
di elji ma s-himù sh-ma largu cunuscuts
pritù comunitatea ivrupeanâ shi
mondialâ. Noi, ca cumù vidzutù adzâ,
adusimù trei documenti cari suntu
importanti nu mash ti noi Armânjlji ditù
Machidunii mea sh-ti tuts Arâmânjlji.
Atsea suntu: Memorandumulù,
Declaratsaia cari u aveamù ninti adusâ
la Conventsia a Partiiljei shi alantâ easti
Rezolutsia tu cari bâgãmù multi lucri
importanti cari suntu ti Armânji, ca
Sculiili pi armâneashti tu tuti statili ditù
Balcanlu s-hibâ bâgati obligatoriu, di
ministeriatili di culturâ, di informatsii,
educatsii s-da finantsari ti revistili
armâneshtsâ, ti cultura armâneascâ,
sediuri etc. Bâgãmù preftu armânù,
Sashu Nacov. Nâ bâgã tu aradâ
prezidentulù ali Rep. Machidunii, Boris
Traicovski, cari, ti prota oarâ, nâ bâgã
tu aradâ shi dzâsi câ Armânjlji suntu
unù factorù di stabilizari ali Machidonii
shi ashi easti. Noi totâna nâ lucrãmù ti
unù statù unitarù, statù a tutulorù,
multietnic, multicultural shi
multiconfesional shi tuti miletsli cari
bâneadzâ aoa s-aibâ tuti ndrepturli isa,
isa, ca s-dzâtsemù ashi, ca unâ Elvetsii.
***
 26 Nr. 4 (34), 2003 BANA ARMÂNEASCÂ
a banâljei a ljei, cari nu fu ici lishoarâ tu
Dada Tereza: tsi mâtreashti suflitlu a ljei, tu cafi dzuâ
Alidzeri la sutsata
Nãi thami avu putearea s-duruseascâ sumùarâslu “Frats Manakia”
Pricunuscutâ ndreptu nai ma marea a ljei tapin shi aplo a tutulorù atsilorù Pi 14.12 2003, Comuna armâneascâ
misionarâ a etâljei tricutâ, Dada Tereza cari-lji inshea dininti. Tu anlu 1950, adrã “Frats Manakia” di Bituli u tsânu aduna-
featsi ghini ahâtù tu chirolu a banâljei, India, la Calcuta (câtse India?…), rea anualâ. Andamusea acâtsã cu cânta-
ordinulù “Misionarili a Caritatiljei”, tu
rea a imnului armânescu “Dimândarea
caplu a curi avu unâ lungâ activitati,
Pârinteascâ”.
hiindalui prota cari deadi totna urnechi.
Ti vrearea a ljei andicra di tuts atselji Shedintsa fu cumândâsitâ di unâ prezi-
aflats tu dureari, tu urfânilji shi lângoari, dentsii cari fu aleaptâ ân capù cu Zoran
âlji si spusi shi “Sâmta ditù chisâ! iara ti alù Gãta. Prezidentulù a comunâljei, d-
tutù atsea tsi featsi tu slujba a lù Nico Babovski, deadi unù raportu ti
aproapilorù, dixi Premiulù Nobel ti Irini, lucrarea a Comunâljei ti aeshtsâ doi anji.
tu anlu 1979, unù titlu cari-lji ncurunã Tu raportu elù prota hâristusi a tutulorù
cilâstâsirli di unâ banâ. Ashitsi amintã cari lu agiutarâ a deapoa spusi ti
tinjia mari a dzãts di miliunji di oaminji, activitatea a Comunâljei tu aeshtsâ doi
di la atselji ma aplo pânâ la Preshedintsâ anji shi ti situatsia financiarâ a
di stati. Ama Dada Tereza featsi thami, comunâljei. Ashi elù pi ningâ alanti spusi
chiola dupâ moarti. Tu India, unâ câ Comuna deadi agiutorù ti editarea a
muljeari cari avea lândzâdzâtâ di unâ “Fenix-lui”, cafi anù organizã seri armâ-
câtù shi dupâ moarti! Tu lumea aesta a lângoari di mari piricljiu (unâ tumoari), neshtsâ shi unâ dyiavasi sâmtã (Trisa-
noastâ, mplinâ di frimtari, niisihii shi avu parti di thama a Dadâljei Tereza, tu ghii) la mirmintili alù Milton Manakia;
traghedii di cafi dzuâ, suntu oaminji cari dzua di 5-li di Yizmâciunù 1998, la unù cu folclorlu partitsiparâ la: festivalu di
s-alinâ shi alumtâ cu nai ma marli anù dupâ tsi Sâmta avea muritâ. Sveti Nicola, la Crushova, la revia ti ficiu-
curagiù contra a nindriptãtslorù a Misionarili a Caritatiljei shidzurâ rits tu Shtip, tu anlu 2002 la festivalu
m i r â l j e i , deanvârliga a Pârinteasca dimândari di Custantsa, la
trâgândalui mâna Dada Tereza, Gongea Boiagi, tsi muljeariljei lândzitâ, festivalu di Seres shi Nevesca ditù
di la sini ti alantsâ. easti luyursitâ unâ personalitati di mari tu unâ ncljinari Gârtsii, la Vidin tu Vâryârii, la festivalu
Unù ahtari turlii di importantsâ culturalâ shi relighioasâ, tâcutâ, shi-lji bâgarâ di Molovishte shi alti. Deapoa Comuna
Omù Mari fu Dada easti inshita ditù zârtsinjili a Armânj- pi trupù, tu ndreptulù avu andamusi cu Prezidentulù ali
Tereza. Tamam ca ljorù. Dada Tereza easti Armânâ a stâmahiljei, unù Românii, dl Ion Iliescu, cându eara tu
Mahatma Ghandi, ortodoxâ dupâ afendâ-su Nicola Boiagi medalionù cari Dada Machidonii, andamusi shi cu alti 2-3
aestâ muljeari aplo, iara dupâ dadâ easti Arbinesâ catolicâ. Tereza lu avea purtatâ delegatsii ditù
cari pânâ tu soni tu chirolu ditù soni a Românii cându eara
nu deadi di mânearù ditù tsi curentu banâljei. A doaua dzuâ di tahina tutâ
vinits tu Machedonii
relighiosù fâtsea parti, shi-ancljinã lumea vidzu cu mari harauâ câ tumoarea
shi tu Bituli,
ntreaga banâ ti agiutarea a tutulorù tutâ avea chirutâ. Ditù itia a niscântorù
andamusi cu
atsilorù aflats tu dureari. Câtse nu mata ahtãri thami, Papa Ioan Paul II-lu apufâsi
reprezentantsâ di la
sinfirseashti di tsi relighii eshtsâ, s-ahurheascâ protseslu di beatificari ali
ambasada gârtsea-
atumtsea cându tsâ ncljinji bana ti ghinili Dada Tereza, cari cu tuts lu vidzumù scâ, agiutorù ti
a oaminjlorù. Easti una ditù atseali cu unù mesù ma nâinti. Ti atsea, Papa organizarea a festivalului ditù Molovishte,
dimândãri: “Ayâpisea-ts aproapili ca pi isãsh aspusi aesti: “Tereza di Calcuta fu cafi anù organizare a contsert anual shi
tini insuts”. Easti una di nai ma grealili unâ dealithea mamâ a ahântorù tiniri cari Dzua Natsionalâ, organizari a 100 di anji
dimândãri cari potù s-hibâ tinjisiti tu u avurâ ca urminipsitorù spiritual shi cari di la mutarea a mirmintsâlorù
chirolu di adzâ. Cu tuti aesti, Dada li apruchearâ sartsina shi rolu a ljei. armâneshtsâ, agiutarâ ti organizari a
Tereza, amintatâ tu anlu 1910 tru una di Ditù unâ simitsâ njicâ, Domnulù featsi
s-creascâ unù cupaciù mari shi avutù bâgari ali unâ ploaci come-morativâ la
nai ma oarfânili craturi a Europâljei, casa alù Constantin Belemace, loarâ parti
Machidunia, tu câsâbãlu Skopje, nu tu fructi”. Ditù lumea di didindi, Dada
la organizarea a catayrafiiljei
shidzu multu pi mindueari ta s-li Tereza continuâ sâ-lji agiutâ atselji cari
(nreghistrarea) di Bituli shi agiutarâ ca
tinjiseascâ dimândãrli alâsati di Hristolu, au ananghi di bunâteatsa shi sumùarâslu
ditù 860 di Armânji câtù eara tu anlu
ciudisinda-lù pânâ shi Papa Ioan Paul a ljei, câtse fu ca dealithea unù Masturù
Spiritual a alishtei lumi cari sh-adutsi 1994 tu anlu 2002 tu Bituli sâ scriu 1300
II-lu cu mirachea a ljei spiritualâ.
di Armânji, organizare cafi anù a sculiiljei
Dada Tereza fu pricunuscutâ di cãtrã aminti tutù ma multu di Dumnidzã…
tuti ofitsialitãtsli clericali a lumiljei, ama (Contele Incappucciato; (Revista facultativâ la cari ljea parti di la 130 pân
nai ma multu di câpiili a Bisearicâljei lumea a mistiryiilorù, nr.11 (81) 15- la 150 di ficiurits, organi-zarâ pitreatsirea
Crishtinâ Catolicâ, ndreptu nai ma marea li.Andreu 2003). a studentsâlorù armânji tu Românii shi
misionarâ a etâljei XX. Lucrulu a ljei Adusâ pi armâneashti: Gârtsii, idyea ashi spusi câ comu-na
niarmasù shi practicù niacumtinatù shi- armâneascâ easti singura sutsatâ
aflã nisicatlu izvurù tu fortsa di nâuntru Redactsia «Bana Armâneascâ» armâneascâ cari tsâni ligâturi cu tuti
cu cari Dumnidzã u ahârzi. Dealungalui alanti sutsãts armâne-shtsâ, ditù
 BANA ARMÂNEASCÂ
Machedonii,
d e a p o a
agiutarâ ti
construiri a
c a s â l j e i
parohialã di
Bituli, shi lucru
cu cari nai ma
multu s-
mârescu easti
atsea câ dupâ
unâ acti-vitati
ma lungâ puturâ s-ljea vluyii di la
Dispotlu di Bitola, domnulù Petar, ti
hirotonisiri a unui preftu armânù shi
dupâ ma multu di 60 di anji Armânjlji s-
aibâ preftu cari va s-facâ liturghisiri pi
armâneashti. Dupâ aestã tu alantu
punctu di la aestâ shedintsâ niscânti
pãrtsâ ditù statutlu furâ alâxiti, ashi cã
tu prezedentsia intrarã shi câti trei
reprezentantsâ di la horli di anvârliga di
Bituli (Nijopole, Molovishte shi Gopesh)
shi tora prezidentsia a Comunâljei di la
25 di membri s-lârdzi la 37. Tu soni s-
adusi detsizii ca prezidentsia s-adunâ pi
17.12.2003 la sala di la Bâsearica Ayiu
Constantin shi Elena shi s-aleagâ nou
prezidentu shi organili di condutseari.
La shedintsa di 17.12.2003 avea vinitâ
32 di membri di atselji 37. Shedintsa u
comândusea nai ma aushlu ditù mem-
brilji a comunâljei – d-l Nico Popnicola.
Tu ahurhitâ eara propushi 5 candidats
ti prezidentu: Zoran Gãta, Dimitrie
Gaghici, Risto Tashco Paligora, Hristaki
Steriadis shi Niko Babovski. Trei di elji
s-trapsirâ shi dzâsirâ câ di ispetea câ
au mari obligatsii nu pot sâ s-acatsã di
aestâ tesi. Armasirâ ti candidats mash
doi Risto Paligora shi Nico Babovski.
Mari discutsii s-dishcljisi desi Nico ari
ndreptu s-candideadzâ di ispetea câ elù
eara prezidentu dauâ mandati câti doi
ani. Tu soni s-adusi detsizii câ elù, dupâ
statutù, nu ari ândreptu ta s-candideadzâ
ti prezidentu, ashi ca armasi mash Risto
Paligora ca candidatù. S-votã secret shi
cu 18 voturi ti, 7 contra shi 7 sustsânuts
Risto Tashco Paligora eara aleptu ti nou
prezidentu a comunâljei armâneascâ
“Frats Manakia” di Bituli. Ti vitseprezi-
dentu fu aleptu Hristaki Steriadis, ti
secretarù Hristo Cerciu, a ti contabil
Tashuli Daia. Tu soni s-adusi detsizii
câ la prota shedintsâ sâ s-aleagâ
prezidentsâ a 8 sectsiuni câti lucreadzâ
la comuna.
pr. Sasho Yeranda
ANDAMUSEA DI BITULI
Sãmbâtâ pi 22-li di Brumarù, 2003, la
Bâsearica armâneascâ Ayilji Con-stantin
shi Elena di Bituli s-ayiusi sala di la
patomata di dighiosù a casâljei parohialâ.
Ayiusirea u featsirâ treilji preftsâ
parohialji di la aestâ bâsearicâ, Oliver
Ivanovski, Taki Ristevski shi Sasho
Nakov. Sluj-ba di
ayiuseari s-fâtsea pi
dauli limbi, pi
machedonichea-shti
cânta preftsâlji
Oliver shi Taki, a
pârintili Sasho cân-
tarea u fâtsea pi
armâneashti. La
aestu mari eveni-
mentu relighiosù
avea vinitâ vârnã 100
di Armânji di Bituli
shi ditù tutâ
Machedonia, cumù
shi reprezentantsâ di
la ambasada româ-
neascâ di Scopia. La
10 persoani cari
deadirâ nai ma mari
agiutorù ti constru-
irea ali alishtei casâ
parohialâ, comitetlu di la bâsearicâ lâ
deadi câti unâ pricunushteari shi icoanâ
cu Amirãlji Constantin shi Elena, cari furâ
adrati ti aestu evenimentu, shi pi icoana
scrii pi armâneashti Ayiu Constantin shi
Ayia Elena.
S-durusirâ icoani: a Dispotlui di Bitola,
D-nul Petar, cari nu putu s-hibâ prezentu
la aestâ manifestatsii, tu numa a “Ligâljei
Mondialâ a Armânjlorù”, prezidentulù d-
l Nico Popnicola, tu numa a Comunâljei
armâneascâ “Frats Manakia” di Bitola,
prezidentulù d-l Nicola Babovski,
yeatrulu Constantin Nicea, omlu cari eara
totna ân capù la tuti delegatsiili cându s-
dutsea la vârâ andamusi cari avea
ligâturã cu Bâsearica shi cu construirea
a casâljei parohialã. El ari shi nai ma mari
axitâ (merit) câ Bâsearica s-construi
diznãu, câ atumtsea cându cu noulu plan
urbanistic s-adusi detsizii s-aspargâ
vecljea bâsearicâ tu anlu 1968, comuna
shi primarlu di Bitola shi Mitropolia s-
avea achicâsitâ s-hibâ aspartâ bâsearica
a ti atselù lucru mitropolia s-ljea niscântsâ
pâradz, ama yeaturlu Nicea fu contra shi
putu ta s-alumtâ prota s-hibâ construitâ
naua Bâsearicâ, deapoia tuti relicvili di
la veacljea Bâsearicâ s-hibâ adusi tu naua
Bâsearicã shi tâsh atumtsea sâ surpâ
veacljea. Icoanâ dixi shi d-na Anitsa
Nr. 4 (34), 2003 27
Hertu cari easti arhitectu shi cari adrã
proiectu ti aestâ casâ shi lu dutsea tutù
lucrulu ti construeari. Iconji lipseashti
s-dixeascâ shi conducâtorlji ali “A.D.
Fershped”, d-nul Shterio Nakov shi d-na
Kiratsa Trajkovska, cari idyea ashi deadirâ
mari agiutorù financiar ti construirea a
casâljei. Altsâ cari va s-dixeascâ icoani
suntu pârintili Toma Giagiadinov (cu arâzgâ
armâneascâ) cari ayiu-si
fimeljiurli di la casâ shi
cari easti un di
initsiatorlji ti construi-
rea a ljei, d-nul Lefteri
Naum marli patriot armân
di Bucureshti shi
sutsata Fârshirotlu” di
Brigiport – SUA cari
deadirâ unù agiutorù
financiar ti construirea a
casâljei.Comitetlu deadi
shi câti unâ
pricunushteari ti tuts
cari deadirâ itsido
agiutorù ti construiarea
a casãljei.Tu soni unù
njicù zborù tsânurâ
preftsâlji Oliver shi
Sasho. Pârintili Sasho tu
a lui zborù adusi aminti
ti tuti lucrili tsi Comuna
armâneascâ “Frats Manakia” ditù Bituli,
deadunù cu Comititlu di la Bâsearicâ shi cu
alantsâ Armânji di Bituli li adrarâ tu aestu
anù pi plan relighios sh-ti importantsa a
alishtei salâ.
Ashi elù adusi aminti ca dupâ vârnâ 60-70
di anji s-putu ta s-avdâ preftu armânù tu
Bâsearica di Bituli, deapoia aestu anù sâ
nseamnâ 100 di anji di la mutarea a
mirmintsâlorù armâneshtsâ, a tu periaoda
cari armasi ti aestu an lipseashti ta s-
ayiuseascâ unâ ploaci comemorativâ cari
easti bâgatâ tu mirmintsâlji armâneshtsâ,
cumù shi nsimnarea a 100 di anji di la
ayiusirea a Bisearicâljei armâneascâ Ayiu
Constantin shi Elena ditù Bituli, lucru cari
s-featsi ti Cârciunù tu anlu 1903. Pârintili
Sasho spusi câ tu aestâ salâ va s-poatâ sâ
s-adarã tuti ghiavâsli sâmti ti cari va s-hibâ
ananghi: pâtigiuni, parastasuri, mbistimenjlji
va s-poatâ s-da prândzu shi alti mâcãri ti
suflitlu a mortsâlor, idyea ashi tu aestâ salâ
va s-poatâ sâ s-tsânâ shedintsi di cafi turlii,
fciorlji di la grupa folcloricâ va s-poatâ tu
salâ s-facâ probi, a sala va s-poatâ s-hibâ
ufilisitâ shi ca bibliotecâ dicara va s-adarâ
biblioteca. Dupâ tsi s-bitisi evenimentulù
relighios, tuts prezentsâ eara câlisits la unâ
njicâ mâcari shi beari, cari comititlu di la Bâ-
searica lu organizã tu naua ayiusitâ salâ.
Dejan Pirifan
 28 Nr. 4 (34), 2003
TOARNÂ, TOARNÂ, FRATRE!
Easti ti hazi, shi nâpoi easti multu
dealithea, câ nai ma vecljilù
monumentu a limbâljei românã (sigura,
câ easti zborlu di limba armâneascâ
ama tu atselù chiro s-aspunea câ, taha,
limba armâneascâ easti unâ cu limba
românã. Nota a Red), unù monumentu
istoricù ma scumpu ti noi dicâtù colum-
na alù Traian, s-hurseashti (ditù itia)
ali unâ mulâ, di cari zburãscu pi largu
doi scriitori bizantinji ditù eta VI.
Theophanes shi Thophylactus
Simacatta. Ahurhindalui di la Thumann
shi pânâ la Cipariu, ahurhindalui di la
Cipariu shi pânâ la mini, tuts pi arada
lipseashti ta s-ancâlicãmù aestâ
ciudioasâ mulâ, fârâ di cari nu va s-
himù axi adzâ ta s-apudhiximù (dovedi)
pritù unù textu salami veacljea latinizari
a Thracilorù namisa di Balcanji shi
Dunâ.
Eara pi la anlu 580, suntu tora 13 di
ets, cându Chaganlu a Avarilorù
pustixea Amirãriljea orientalâ. Doi
hatmanji romanji, Cometsiol shi Martin,
ascumtsâ tu pâdurli a Balcanjlorù,
nãvãlirâ di aclo pi niashtiptati pisupra
a Varvarlorù. Azvindzearea eara
sigurâ, di nu va s-tihisea mula di ma
nsusù, cari purta unâ furtii. Ngricarea,
di cara alunicã sh-câdzu di pi mulâ,
fârâ ta s-bagâ oarâ nicuchirlu a
mulâljei, unù altu suldatù gri, câtù-lji
tsânea gura, sâ s-toarnâ, s-u mutâ:
“tosrnâ-toarnâ, fratre”!
Ashi dzâtsi Theofanes shi tutù ashi
pirmituseashti Teofilact la cari ama
easti forma ”retoarnã” shi ma adavgâ
câ aesti zboarâ eara tu limba a vâsiliiljei,
demec tu grailu a bânâtorlorù ditù naia
a Balcanjlorù.
Ntreaga ascheri alù Comentsiol shi
alù Martin, hiindalui adratâ ditù
“Românji”, zghicutlu “toarnâ fratre!”
featsi namisa di nâshlji unâ minari di
lâhtarâ, câtse pritù elù s-achicâsea sâ
s-tragâ, turnari.
“Românjlji” ama fudzirâ, ma “toarnâ,
toarnâ, fratre” nâ armasi, tsi istoriclu
lipseashti s-vluiseascâ aestâ fudzeari,
hursitâ (ditù itia) ali unâ mulâ.
Ashi cumù tu Njeadzânoapti tu Dacia
BANA ARMÂNEASCÂ
pisti sumùstratlu tracicù s-avea
ashtirnutâ stratlu latinù, tutù ashi ama
chirurâ Tracilji sumù Latinji la Notù
(sud), tu antica Mesii, iara cu ahâtù
ma vârtosù nu putea s-nu chearâ tu
naia ali Iliria, iu elementulù tracic fu
atselù di prota acâtsatù shi latinizatù.
Tu loclu a multorù dialecti tracitsi di
altâ oarâ, lipsea sâ s-formeadzâ trei
mãri dialecti traco-latini: dialectulù
daco-latin tu Carpatsi, dialectulù meso-
latin, tu Balcanji shi dialectulù iliro-latin
câtâ Adriatica; trei dialecti cari, di la
Ascâpitatâ câtâ Datâ, adra unâ
sprilundziri organicâ a gruplui a
dialectilorù latini.
Nafoarâ di Epir, Tratslji nu mata eara
iuva, demec iuva nu s-ma videa
pisupra.
Protlu Almanah Macedo-Român ti
shtiintsa, literatura shi cultura
poporului macedo-român, padz. 55
Custantsa – Tipografia Ilie M.
Grigoriu 1900.
LA VALEA DI IANINA
(Cânticù popularù ditù Machidunii)
La valea di Ianina
Unâ nveastâ mash plândzea,
Perlji din capù shi arupea,
Doauli pãlnji sh-li bâtea,
Valea ma sh-u pâlâcârsea:
- Fã-nji-ti vali! Cama ncoa,
- Tra sâ-nji trecù trâ Ianina,
- Ianina hoarâ di furi,
- Sumù blâstimatslji di muri
- Ânji vâtâmarâ gionili-a meu,
- Ma sh-u aflâ di Dumnidzãù!
- Gionili a meu bravù Capidanù
Capidanù ca unù aslanù
- Nu-nji jilescu arma a lui,
- Ma-nji jilescu njeata a lui.
CORETTI
Protlu Almanah Macedo-Român ti
shtiintsa, literatura shi cultura poporului
macedo-român, padz. 61. Custantsa –
Tipografia Ilie M. Grigoriu 1900.
CÂTRÂ ARMÂNJI
Voi Armânji machidunits,
Pânâ cându va s-durnjits?
Câtse nu vâ minduits,
Ca Armânji curats tsi hits?
Cumù di nu vâ dishtiptats,
Pisti lumi ca bârbats?
Pânâ cându va s-imnats,
Pi scutidi nchidicats?
Pânâ cându va sâ stats,
Di pumoarâ ncâlicats?
Pânâ cându va s-bânats,
Cu alti limbi mprumutats?
Duri shidzutù âncljinats,
La gârtseshtsâlji disputats;
Bârbats, muljeri, njits cu mãri.
Cu sudoari vâ lucrats,
Cu tinjii vâ bânats
Xeani gârdinji adâpats;
Shi-a voasti vâ li sicats!
Cu tutù tsi hits dishtiptats,
Shi di altsâlji cama scâpirats,
Vrets, nu vrets, stats ncljinats
Sh-di-unù di-alantu aurlats!
Cu pârintsâlji vâ-ncâceats,
Cu fratslji vâ giudicats,
Cu oaspitslji vâ-ngiurats,
Ti nâscântsâ mâscâradz…
Va s-vâ dzâcù ma s-mi ljirtats.
Câ mi doari câ v-amù frats!,
Ia sculats di vâ mprustats,
Dipriunâ tuts ca frats,
Limba a voastâ s-vâ nvitsats,
Lunjina sâ mbrãtsishats
Mintea s-vâ u u lunjinats.
Ca s-hits di tuts alâvdats
Ca Armânji tsi hits curats:…
T.I.
Cartea di lecturâ macedo-românã di
Tashcu Iliescu, Bucureshti, Tipo/
litografia Dor. P. Cucu, 1885.pag. 42.
 BANA ARMÂNEASCÂ
Nali cãrtsâ sh-revisti tsi
alâncirâ tu anlu 2003
“Mushatili armâni”
Scriitoara a nostrâ cu talentu
Vanghea Mihanj-Steryu, ni hârisi cu
cartea a ljei nauâ “Mushatili armâni”.
U alepshu cu atentsie aestâ carti cai
ari ca subiectu bana a muljerlorù
armâni tu eta tsivilizatâ. Cu spunerili
a ljei aestâ carti easti unâ poemâ
Pedagoghicâ ti Armânjilji cai intrarâ
tu bana intensivâ a câsâbadzlorù, iu
eali vrea s-li tsânâ cama bunili traditsii
veclji, anda ari ananghi ti nvitsari tutù
ma multù di bana modernâ, tu atsea
banâ iu Armâna va s-tsânâ identitetea
a ljei, traditsia a ljei, shi s-li veaglji, s-
cultiveadzâ shi s-li prucupseascâ ma
ninti.S-veadi lucrulu mari tsi tsâni
muljeara armânâ sh-ti prublemlu
armnânescu, ti limba, cultura, tradi-
tsiili armâneshtsâ.Âlji orù sânâtati shi
sucsesi ali d-na V.M.Steryu!
Andon Kristo
***
Ed. Cartea Aromana dit Constanta:
- Rivista di literatura shi studii
Aromani NR. 25 shi 26.
- Toli-Hagi Gogu- “Tserbul cu
crutsi”
- Ilie A. Ceara - “Isturii dit bana
armâneascâ”
- Dumitru S. Garofil — “Dit bana
armânjlor dit Dobrugea”
- Theodor Gher. Zuca—” Loclu al
llah” ( transpusa pi armaneashti di
Dina Cuvata).
Vera Bujarovsca: Fronco shi
Fronca
Noi Armânji: Toma Kiurkciev,
Sofia
Rivista di Literaturâ shi studii
armâni, tomlu XXIV, anlu 10-nr.1-
1-lu di April, 2003.
Nico Popnicola, Hronicâ a
Comunâljei armâneascâ”Frats
Manakia” - Bituli.
Armânlu” Frândzâ ti limba shi
cultura armâneascâ. Fundator
Toma Kiurkciev.
Vanghea Mihanj - Sterzu,
Agârshiti chicuti”, “Chindisti
mirãchi”, Svildicu cu cialmâ sum
aumbra di palmâ”, “Di la A pânâ la
Z”.Antologhii “Mutritlu a
poetsloru”, Ciociu-“Lilice”.
LOGICÂ ANVÂRLÂ
Tu 18-19-li di Yinarù, Custantsa
s-andâmâsirâ “comunitãtsli etno-
culturali di Dobrogea” la
Universitatea Andrei Shaguna. “Vâ
câlisimù aua cu tutâ inima (cu
harauâ, va s-dzâcâ) ta s-nâ
cânushtemù, câ bânãmù deadunù
tu aestu locù (Dobrogea) ca unù
model interetnic”, dzâsi dl. Papari,
canda lu vedù, cu gura-mplinâ.
Eara adunats Arbineshi, Vâryari,
Turtsâ, Ghirmanj, Armeanj, Uvrei,
Grets, Ungari. Mash Armanj nu.
A s-hibâ câ ma s-li-adunji tuti aesti
milets, nu suntu, ca numirù, câtu
Armânjlji. Pi Armânji nu-lji câlisi dl.
Papari, cari mindueashti ca atselji
tsi-lù ursescu, câ elji suntu
ROMÂNJI.
Eara aclo, nilipsitù, ca preasinjli tu
Martsu, consulu ali Gârtsii, câ mash
deaduù potù s-adarâ unù lucru
sânâtosù, s-ti ljea haraua! Voi tuts
shtits ca tsi minti poartâ, ashi câ nu
lipseashti s-vâ dzâcu multi.
Tu aestâ huzmeti minduiiù la unâ
antribari-angucitoari, multu lishoarâ,
ti aeshtsâ doi domnji:
“ Ca multsâ altsâ Armânji tiniri, lali
Costa alu Teju fudzi la anlu 1926
ditù hoara a lui di ningâ Kavala
deadunù cu soia a muljeariljei,
agiumsi tu Cadrilater shi di-aclo tu
unâ hoarâ di Dobrogea. Fratslji a
lui, Vasili, Nachi shi dauâ surari
armasirâ la locù tu Makidunii-
Gartsii. Tuts tsintsilji eara frats bunji
di pârintsâ Armânji. Antribarea-
angucitoari ti domnjilji Papari shi
Consulu ali Gârtsii easti: tsi mileti
eara aeshtsâ frats? Tuts u shtimù
apandisea maca lâ shtimù
minduearea:
Papari: Lali Costa, cari bâneadzâ
tu România, easti ROMÂNU.
Consulu: Alantsâ patru suntu
GRETS.
Bre tihilailji, halali s-vâ hibâ! shi
Dumnidzã s-vâ criseascâ (giudicâ)
ti marea mârtii tsi adrats dupu unâ
logicâ anvârlâ.
Nr. 4 (34), 2003 29
Divide et impera
Mi hârsi informatsia a d-lui Goran câ
Etnofestivalu di polifonii di Grebena fu
datù la tv. Armâneshtsâli cântitsi furâ
cântati gârtseashti di Armânji,
sponsorlji eara tutù Armânji, ama mash
UNU cânticu fu cântatù armâneashti ca
s-nu s-azgrâmâ vârâ ureaclj cama
pirifanâ. Hâbarea lji-u pitricu al Goran
unù oaspi (aua easti problema), oaspi
“cari nu vru sâ-sh aspunâ numa, câ s-
afireashti di niscântsâ andihrâshtsâ di a
noshtsâ cari lji-avinâ ân cicioari atselji
tsi spunù shi adarâ tsiva ti Armânji ”.
Mâratlu!
Aesta nj-adusi aminti câ la simpozionlu
di Custantsa 2002, dl Perifan di Paris
dzâsi vârâ zboru, câ Armânjlji ditù
Gârtsii nica lâ-i fricâ s-aspunâ i ca s-
caftâ tsiva ti catandisea a lorù. Tu atsea
oarâ, unù profesorù univ. armânù di
Sârunâ, lji-agarshiiù numa, ansâri ca
arsu, ayri shi mutã unâ boatsi, câ lumea
ditù salâ amutsea. Sh-adunã cãrtsâli ta
s-fugâ shi mizi âlù puituirâ. Tu salâ eara
shi consulu ali Gârtsii shi poati vru s-
aspunâ dinintea a lui tsi mari patriotù
easti.
Altu exemplu: unâ soi di a noastâ ditù
Gârtsii âshj urnipsea ficiorlu s-nu
alumtâ ti andrepturli a Armânjlorù di
aclo ca s-nu-lji adarâ tsiva. Shtea ea
mârata tsi shtea.
Shi nica unâ, patimatli alù Sutiri Bletsa
ti idyea furnjii.
“Niscântsâ andrihâshtsâ…”, oaminj-
frâmturi, ca uscâturli tu pâduri,
paljiuoaminj, ca tuti alanti milets, avumù,
avemù shi va s-avemù totâna. Di atselji
tsi-sh vindu suflitlu, fârâ pisti, fârâ
Dumnidzã, putrigami ari iutsido tu lao.
Ama marli arãu, marli stipsitu sheadi
ascumtu tu pâltãrli a atsilorù cari âshi
vindu fratslji. Ca-i vârâ persoana i ca-
i autoritati di statù, mutreashti unù
sinferù dushmânosù shi lucreadzâ ca
chicuta chinezeascâ. Shi nu di aseara,
di aoaltats. Divide et impera – dictonlu
latinù easti totâna valabil. Câ ari
grecomanji, albanomanji, bulgaromanji,
romanomanji shi altsâ manji, nu-i vârâ
nãutati, ama câ niscântsâ nica practicâ
unâ soi di terorismu etnicù mascatu,
aesta lipseashti s-avda Evropea câtù
cama ayonjea.
Yioryi Telea
 30 Nr. 4 (34), 2003
Crushuva s-aflâ tu
Vilaetlu Monastir icâ Bituli Unâ scurtâ zuyrâpseari
ditù Machidunii. Ea s-
aflâ tu cicmaca icâ tu
ali Crushuva (di unu chiro)
ahundusirea a unui munti, cari s-
analtsâ la unâ nãltsâmi di 1160
meatri di la arãlâchea a amariljei.
Ea easti mutatâ tu formâ di
amfiteatru ca pi shapti mãyuli, ca
cumù easti shi Roma.
Ari videari di panoramâ shi
furniseashti unù tablou icâ unâ
videari thâmâsitâ, ma multu veara
tu chirolu a noaptiljei; iara cându s-
aprindu lãnghili shi vâsiloanjea a
noaptiljei alânceashti tu tutâ
anyilicirea a ljei, fotiseashti unâ mãyii
thâmâsitâ, di cari ocljulù a atsilui tsi
u mâtreashti nu poati sâ s-saturâ.
Crushuva easti strâbâtutâ di unù
arâu, tsi curâ cama di tu Ascâpitatâ
câtâ Datâ, dispârtsinda-u aproapea
tu doauâ pãrtsâ isa.
Atsea tsi da mushuteatsâ ali
Crushuva, suntù tâmâsitili a ljei casi
ma tuti di cheatrâ adrândalui unâ
turlii di curunâ, cari s-tindi aproapea
tu tutâ partea di Njeadzâ-dzuâ. Ari
unâ populatsii di vârâ 11.000 di
sufliti, ditù cari ma multu di 7.000
suntu Armânji.
Ditù punctu di videari a
emburlichiljei, Crushuva exportâ
prãvdzâ shi ma multu tsachi shi
birbets, cari dupâ tsi-lji ngrashi, âlji
vindi ma multu tu Gârtsii, icâ pi la
sinurli a ljei. Aesti prãvdzâ ama nu
suntu di Crushuva, mea emburlji
crushuveanji li ancupârâ ditù alti locuri a
Turchiiljei; ma exportâ chelji cumù shi
pârpodz di lânâ, cari suntu nai ma
musheatili, câ putemù s-dzâtsemù, câ
pârpodzli di Crushuva suntu nai ma bunili
sh-musheatili; exportâ nica shi dimii (
Tsâsâturâ groasâ di lânâ (albâ), ufilisitâ
la adrarea a stranjilorù). Ma nâinti fâtsea
emburlichi cu herù icâ petali, adzâ ama
scâdzu multu aestu lucru.
Ditù punctu di videari cultural s-aflâ
Crushuva doauâ sculii primari
româneshtsâ, una chentralâ di ficiori cu
tsintsi clasi primari shi unâ sculii mixtâ,
cu numa di “Ceresh”, cu doauâ clasi
primari shi diviziuni ahurhitoari; sculia
chentralâ di feati cu tsintsi clasi primari
shi diviziuni ahurhitoari mixtâ.
Tu aestu anù (1899-1900) s-amintã shi
unâ clasâ di emburlichi.
Numirlu a dascaljlorù shi a profesorlorù
di la clasa di emburlichi shi sculia
chentralâ primarâ di ficiori easti di 7, a
dascaljlorù di la sculia di feati easti 3.
Aoatsi predã limba greacâ dascalu d-l
N.P. Baliu. La sculia mixtâ suntu doi
dascalji shi unâ dascalâ-agiutâtoari la
diviziunea ahurhitoari. Sculiili di limba
greacâ au 8 clasi, demec: tsintsi clasi
gimnasiali. Clasa I-a primarâ u au la
sculia di feati. Numirlu a dascaljlorù di la
sculia di limba greacâ easti di 6.
Sculia gârtseascâ di feati ari 5 clasi
primari shi diviziuni ahurhitoari cu 2
Câlivili (Livãdz) di unu chiro
BANA ARMÂNEASCÂ
dascalitsi; aclotsi tsâni lectsii shi
prof. George N. Zografu.
Armânjlji chiruts ma au nica alti
2 diviziunji ahurhitoari tru altsâ
doi mâhâladz cu câti unâ
dascalitsâ.
Ditù atseali aspusi ma nsusù, s-veadi
limbidi câ nai ma mari gaile easti sculia
ti feati, tu cari si ndregù yinitoarli mami
deznatsionalizati, ca s-dzâcù ashitsi.
Sculiili di limbâ vâryarâ suntu: Patru
clasi primari shi diviziuni ahurhitoari. Ma
au shi trei clasi gimnaziali. Numirlu a
dascaljlorù easti di 7.
Sculia primarâ di feati cu 4 clasi shi
diviziuni ahurhitoari. Numirlu a
dascaljlorù easti di trei. La sculia di feati
a Vâryarlorù da lectsiuni shi profesori.
Sculia di limbâ sârbâ cu patru clasi
primari shi diviziuni ahurhitoari. Numirlu
a dascaljlorù easti di patru. Observari:
mash la sculia româneascâ tu clasili
primari s-prida shi limbi xeani:
nturtseasca, gârtseasca, shi franceza,
câ ashitsi li caftâ sinferurli.
Ditù punctu di videari relighiosù suntu
Crushuva 4 Biserits: Bisearica
româneascâ cu hramlu “Amintarea alù
Ioan Pâtidzâtorlu” cu 4 preftsâ, 2)
Bisearica chentralâ di limba greacâ cu
hramlu “Ayiu Nicolae” ari Arhiereu cu
reshedintsa Crushuva, shapti preftsâ shi
unù dyeacù (diacon). Bisearica vâryarâ
cu hramlu “Adurnjirea ali Amintâtoarea
di Dumnidzã”, ari 4 preftsâ.
Bisearica cu hramlu: ”Ayea Triadha
shi Ayilji Apostalji”; ea tsâni doauâ
corporatsiunji, shi easti nica niayisitâ, a
câ easti bitisitâ di 20 anji.
Sârghilji di cari nu s-aflâ nitsi ciciorù
barimù, nu au bisearicâ pânâ astândz,
ama au doi preftsâ, cari-lji pâltescu.
Di Crushuva s-poati sâ s-dzâcâ câ
easti unù câsâbã musheatù; ama
sucãchili a ljei suntu strâmti shi angusti,
tu nai ma marea parti ama suntu pavati
shi canalisiti. Chischineatsa a lorù pânâ
la unù locù easti bunshoarâ (bunicicã).
Steryiu N. Cionescu
Directorlu a sculiiljei comertsialâ I gr.
1 shi sculiilorù primari di Crushuva.
Protlu almanah macedo-român. 1900,
pag. 91. Tipoyrafia Ilie M. Grigoriu
Custantsa.
Adusâ pi armâneashti di
Redactsia Bana Armâneascâ
 BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 4 (34), 2003 31

Tinjisits Armânji, URMINII SHI PÂRÂCÂLSIRI

Cara s-vrets s-ancupârats caseti audio cu muzicâ armâneascâ
putets s-li aflats la ducheanea “Gionili” SRL Ti atselji tsi pitrecù articoli ta s-hibâ
publicati tu revista “Bana Armâneascâ”
CASETI AUDIO CU MUZICÂ ARMÂNEASCÂ Articolulù lipseashti:
1.S-hibâ ânyrâpsitù pri limba
Str Teiul Doamnei, nr.91, sect.2, Bucuresti armâneascâ;
GIONLI –SRL 2. s-aibâ tematicâ armâneascâ;
3. s-hibâ ânyrâpsitù pi nai multu doauâ
paginji di computerù, 4 paginji la
machina di ânyrâpseari icâ 6 paginji
anyrâpsiti di mânâ;
4. s-ufiliseascâ grafia a revistâljei “Bana
Armâneascâ”;
5. Materialili niufilisiti nu s-pitrecù
nâpoi;
6. S-hibâ ânyrâpsitù cu zboarâ tsi s-
aflâ tu dictsionarlu alù Tache Papahagi;
7. s-nu hibâ pitricutù sh-la alti revisti;
8. Sartsina, borgea icâ apândâsirea ti
articolulù publicatù îlji cadi a autorlui.
Redactsia “Bana Armâneascâ”

Stimate domnule Piceva,

Dorim tuturor aromânilor
SÃRBÃTORI FERICITE, un Crãciun
Cumu-i Turculù shi...Armânlu!?! minunat, iar noul an 2004 sã vã aducã
1. Mustãcatlu ditù cadurù easti unlu di spectatorlji tsi lji-andâmusimù la Festivalu multã sãnãtate si prosperitate. Cu
folcloric armânescu di Velingrad - Vâryârii - 2003. Turculù-Vâryarù mustãcatù dzâtsea
bucurii, George, Liana si Raymond
câ, taha, elù easti niheamâ shi Armânù!? Unù ahtari Armânù cu ahtari hromâ shi
mustacâ noi nu nâ avemù vidzutâ pânâ tora ama, pots sâ shtii...!? ROCA - Australia
2. Doamna tsi s-câpâeashti di arâdeari s-pari câ nu easti ni Turcoaicâ, ni Vâryarâ
mea unâ Armânâ alihea. Bircheavis alù Dumnidzã! Bituli – Consulatù ali Românii

Yiurtisirea alù Papù Cârciunù Di la Vanghiu Dzega aflãmù câ tu

la Sediulu a Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ
Tu dzua di Sâmbâtâ, 20-li di
Andreu, la Sediulù a Sutsatâljei a
noastâ s-featsi yiurtisirea alù Papù
Cârciunù. Ghinuirea a oaspitslorù u
featsi prezidentulù a Sutsatâljei,
Dumitru Piceava, cari, namisa di
altili, aspusi: Sâ shtii câ Sãrbãtoarea
a Amintariljei a Domnului a nostu
Hristolu fu bâgatâ di cãtrã bisearica
crishtinâ, ca sãrbãtoari ahoryea, la
25 Andreu. Shi miletea a noastâ
armâneascâ, ashi cumu u facù tuti
alanti milets crishtini, u yiurtiseashti
dzua di amintari a Hrisoluii tu dzua
di 25-li di Andreu. Ashi tsiva fâtsemù
shi noi adzâ: u yiurtisimù amintarea
a Hristolui. Ti atsea, videts tu salâ,
câ ândreapsimù unù Pomù di
Cârciunù. Adetea a pomlui di
Carciunù, cari ari una mari puteari
di armâneari tu minti a ficiuritslorù,
easti unù mprumutù ditù lumea
Europâljei ditù Ascâpitatâ. Shi maxus,
aesta adeti tsâni di lumea ghirmanâ, di
la cari, peanarga, peanarga intrã tu sinlu
a miletslorù crishtini. Tu dzâlili a noasti
easti nai ma vruta adeti tsi s-fatsi shi tu
hori shi tu câsâbã.Cu aestâ apuhii, a
yiurtisiriljei alù Papù Cârciunù, lipsea sâ
s-facâ shi ayisirea a Sediului a Sutsatâljei
a noastâ, ama preftulù armânù Yioryi C.
Yioryi nu putu ta s-yinâ shi aestu lucru
va lu amânãmù ti altâ oarâ.
Haristo multu câ vinitù ningâ noi la aestâ
andamusi di yiurtisiri a Amintariljei a
Hristolui sh-vâ orù unù Cârciunù
eftihipsitù shi unù Anù Nãu mplinù di
ghineatsâ, di amintaticù sh-di multâ,
multâ sânâtati.Trâ Multsâ Anji!
Dupâ aesta Tashcu Lala, tu rolu di
Papù Cârciunù, ampârtsâ dhoarâ la
ficiuritslji tsi avea vinitâ la aestâ yiurtii.
DSP
revista”Vecer”, publicatâ Scopia, s-
deadi aestâ hâbari: “Bituli s-andreadzi
discljidearea di conzulatù ali România.
Ti conzulù onoratù easti aleptu Nicola
Paligora. Udadzlji, ma lj-u dzà cà va
s-hibà tu obiectul “Magnolia”, iu s-aflà
shi udadzlji a conzulului onoratù a
Rusiiljei.
Cu dishcljidearea a conzulatlui
Românescu tu aestu câsâbã s-
ashteaptâ ca ligâturli economitsi s-hibâ
ma buni namisa di dauli stati shi nica
ma multu, s-hibâ ligâturli culturali ma
sânâtoasi. Aeshtsâ anji di tu soni
sutsata armâneascâ “Fratslji Manachi”
tsânu contserti tu Romania shi
ansambli di folclor di tu aestu statù
avu spectacul tu hoara Malovishtea.
Bituli, pânâ tora, suntu dishcljisi
conzulatili di la Anglii, Turtsia, Frantsii,
Federatsia Ruseascà shi tu soni s-
ashteaptâ dishcljideari di un conzulatù
di la Republica Gârtsia”.