PROIECT

PENTRU CERTIFICAREA
COMPETENŢELOR
PROFESINALE

DOMENIU: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN TURISM

COORDONATOR :

ABSOLVENTĂ:
 PROIECT
PENTRU CERTIFICAREA
COMPETENŢELOR
PROFESIONALE

DOMENIUL: TURISM ŞI ALIMENTAŢIE

CALIFICARE: TEHNICIAN ÎN TURISM

AGENŢIA DE TURISM T.O. DIN ROMÂNIA

CU OFERTE PENTRU TURISM MONTAN

COORDONATOR:

ABSOLVENTĂ:

1
 CUPRINS

Argument…………………………………………………………………………………………3

Cap.1. Componentele structurii unei agenţii tour operatoare de turism…………………….4

1.1. Agenţia de turism tour operatoare…………………………………………………4

1.1.1Tour operatorul…………………………………………………………………….4
1.2. Componentele unei agenţii de turism………………………………………………….4
1.2.1.Birourile importante ale unei agenţii……………………………………………5
1.2.2.Birourile opţionale………………………………………………………………..5
1.3.Structura tehnică a unei agenţii…………………………………………………….
….5
1.4.Activitatea unei agenţii de turism………………………………………………….…..5
1.5.Cadrul legal de înfiinţare şi funcţionare ale unei agenţii tour operatoare cu
oferte de turism montan………………………………………………………………..6
Cap.2. Turismul montan din România …………………………………. …………………….7
2.1. Staţiuni montane din România………………………………………………………..7
2.2. Ofertă de turism montan din România……………………………………………...10
2.3. Potenţialul turistic montan………..………………………………………………….11
2.4. Istoricul turismului montan în România……………………………………………12
Cap.3. Studiu de caz Balvanyoş……………………………………………………………….14
Concluzii………………………………………………………………………………17
Anexe
Bibliografie
 2

ARGUMENT

Proiectul meu, a fost ales datorită faptului că sunt o mare iubitoare a turismului
montan pe carel practic ori de câte ori am posibilitatea.
Având în vedere că ţara noastră are 1/3 din suprafaţa sa zonă montană, agenţiile turistice
din România s-au dezvoltat în ultimii 15 ani foarte mult pe acest domeniu.
Dacă până la revoluţie erau doar staţiuni montane cunoscute atât la noi cât şin
stăinătate,dupăanii ’90, a a început să explodeze şi turismul rural din zonele de munte, ex.
Bran – Rucăr, zona Maramureşului, a Sibiului şi bineînţeles minunata zonă montană a
Ţării Moldove.
De aceea sper ca prin ceea ce am să prezint, să reuşesc să conving, comisia, de faptul că
voi fii un bun agent de turism cel puţin pentru zona montană.
 3

CAPITOLUL 1

COMPONENTELE STUCTURII UNI AGENŢII DE TURISM

1.1.AGENŢIA DE TURISM TOUR OPERATOARE

Având ca obiect de activitate organizarea şi vânzarea pe cont propriu a pachetelor de
servicii de turism sau a componentelor acestora în mod direct sau prin intermediari,
agenţia de turism este o interprindere comercială având ca scop:
Asigurarea de prestaţii turistice privind trasportul, cazarea, restaurarea şi
agrementul ,singure sau collective, la preţ forfetar, cu un program ales de agenţie sau la
alegerea turistului.
1.1.1.TOUR OPERATORUL
Este o organizaţie care cumpără servicii individuale de transport, cazare, restaurare,
agrement negociat de la producătorii lor şi le combină într-un pachet de servicii turistice
urmând ca acesta să fie vândut clienţilor, la un preţ forfetar, cu un comision, vânzarea
făcându-se direct sau indirect prin intermediari sau prin agenţii detailiste.

1.2.COMPONENTELE UNEI AGENŢII DE TURISM

a). postul sau locul de muncă;
b). categorii de funcţii;
c).tipuri de compartimente;
d).niveluri ierarhice şi ponderea ierarhică
a). POSTUL
Este componenta elementară a structurii organizatorice a unei interprinderi de turism
care cuprinde ansamblul sarcinilor, a competenţelor şi responsabilităţilor ce revin unui
angajat la locul de muncă
b).CATEGORII DE FUNCŢII
Reprezintă totalitatea posturilor asemănătoare din punc de vedere al sarcinilor şi
responsabilităţilor formând o funcţie:
-funcţia de conducere;
-funcţia de execuţie
 4

c).TIPURI DE COMPARTIMENTE
Reprezintă o grupare de persone care desfăşoară activităţi complementare sau
asemănătoare într-un spaţiu bine delimitat sub conducerea unui conducător.
d).NIVELURILE IERARHICE
Reprezintă o treaptă ierarhică pe care se află compartimentele şi posturile de
conducere la aceeaşi distanţă de conducere.
1.2.1.BIROURILE IMPORTANTE ALE UNEI AGENŢI
-biroul secretariat;
-biroul de turism;
-biroul de dezvoltare;
-biroul de transport;

1.2.2.BIROURI OPŢIONALE
-biroul trafic accesoriu;
-biroul tarife şi documentare;
-biroul publicitate;
-biroul difuzare şi fişier general;

1.3.STRUCTURA TEHNICĂ A UNEI AGENŢII

Factorii de influenţă implicaţi în modelarea structurii unei agenţii turistice sunt de
două feluri:
a). factori endogeni adică sunt factori interni care ţin de firmă şi sunt foarte uşor
controlabili.
b).factori exogeni adică sunt factori externi şi sunt mult mai greu de controlat.

1.4.ACTIVITATEA UNEI AGENŢII DE TURISM

Agenţia de turism are ca scop:
-asigurarea tuturor serviciilor privind transportul, cazarea, restaurarea şi orice
activitate turistică.
-organizarea de călătoriiindividuale sau collective la un preţ forfetar cu un program
stabilit de agenţie sau la libera înţelegere cu clientul.
 5

1.5.CADRUL LEGAL DE ÎNFIINŢARE ŞI FUNCŢIONARE ALE UNEI

AGENŢII TOUR OPERATOARE CU OFERTĂ DE TURISM MONTAN

I. Denumirea firmei:
se va face o rezervare cu denumire firmei la O.R.C. prin completarea unui formular
cu mai multe denumiri posibile ale firmei pe care dorim să o înfiinţăm după care se va
primii un răspuns de la O.R.C. cu privire la denumirea firmei.
1. Redactarea documentelor:
se va face statutul societăţii şi contractul societăţii;
2. Autentificarea documentaţiei de construire:
se vor controla şi autentifica documentele necesare construirii firmei.
3. Se va depune capitalul
4. Se va depune dosarul la biroul unic în vederea autorizării de către un judecător abt
pentru această situaţie.
II. După ce se va face autorizaţia de către judecător pe baza documentelor depuse la
B.U., judecătorul va primii cererea de înregistrare şi tot el este cel care va fixa cererea cu
privire la înfăţişarea pentru avizul Camerei de Comerţ şi al Industriei cu privire la scopul
urmărit, al măririi capitalului şi al utilităţii societăţii.
III. Urmează publicarea în monitorul oficial care se va face pe cheltuiala ambelor
părţi printrun mandat poştal pentru taxa de piblicitate, după care pe lângă chitanţa taxei
de publicitate se va ataşa o copie a contractului de societate şi o copie a statutului societăţii.
IV. Se va înmatricula la Registru Comerţului, S.C. societate comercială în calitate de
comerciant de produse turistice. Înainte de a începe activitatea se va inmatricula la
Registrul Comerţului folosind cererea de înmatriculare şi p[e baza cererii şi a celorlante
documente depuse la B.U. judecătorul constată îndeplinirea cerinţelor legale şi va dispune
înmatricularea societăţii eliberâd un certificate de înmatriculare.
V. Înregistrarea firmei la Registrul Direcţiei Generale, a Finanţelor Publice şi
acordarea codului fiscal al firmei.
VI. Se va deshide un cont în bancă. Se vor întocmii ştampilele. Paragrafele şi sigiliile.
Se recomandă la o societate specializată, că trebuie să prezinte următoarele acte:
hotărârea judecătorească
certificatul de înmatriculare
 6

CAPITOLUL 2

TURISMUL MONTAN DIN ROMÂNIA

2.1. Staţiunile montane din România

Tradiţiile si legea permit oricui accesul in munţii României. Deci tota lumea poate să se
plimbe, să facă escalade, să meargă la schi in perioada de iarnă. Munţii Carpaţi oferă un
spaţiu relaxant unde se pot trăi experiente de neuitat. In timpul verii munţii se pot explora
dupa pofta inimii, existând numeroase campinguri iar traseele turistice sunt bine marcate
in cea mai mare parte a acestora. Pe timp de iarnă, atracţia principală o constituie
sporturile de iarnă, pârtiile de schi având lungimi de până la 4500 de metri, clasificate in
funcţie de nivelul de dificultate, de la dificil la uşor. Pe pârtiile de schi întâlnim monitorii
de schi, majoritatea lor vorbind engleză, franceză sau germană. Viaţa de noapte este
intensă, barurile, discotecile, cabaretele sau spectacolele folclorice fiind un fapt obisnuit in
staţiunile montane. Cea mai cunoscută zonă este Valea Prahovei unde întâlnim lanţul de
staţiuni Azuga, Breaza, Cheia, Pâraul Rece, Poiana Braşov, Predeal, Sinaia, Buşteni, dar
sunt şi multe alte zone care oferă turism montan de calitate, menţionând prin ele Păltiniş,
Bran, Durău, Borşa, Lacul Roşu etc.
Munţii Postăvaru-înălţime maximă 1799 m anexa.1
Predeal
Staţiune situată la 25 km de Braşov, oraşul aflat la cea mai mare înălţime din ţară
(1100m), este un renumit centru de practicare al sporturilor de iarnă, existând aici
telescaun, teleschii şi pârtii de diferite grade de dificultate. Cazarea se poate face la
hoteluri, moteluri, cabane sau vile.
anexa.2.
Sinaia
Este numită şi “perla carpaţilor” se află la o altitudine de 850 de metri, pe
pantele muntelui Furnica. Este o staţiune care oferă o multitudine de atracţii :
schi, bob, săniuş, telecabină, telescaun, posibilitatea de a porni in expediţii către, cota 1400
sau vizite la castelul Peleş şi Pelişor sau posibilitatea de a petrece noaptea in diversele
discoteci sau cluburi.Cazarea se poate face in hoteluri şi pensiuni de calitate dar şi mai
economic la localnicii din zonă.
anexa.3
 Poiana Braşov
Poiana Braşov este cea mai renumită staţiune pentru sporturile de iarnă din România şi
totodată un important centru turistic internaţional. Ea dispune de 12 pârtii de schi, cu

7
grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci, baruri si restaurante.
Poiana Braşov dispune de zeci de hoteluri, vile şi case de vacanţă, precum şi de o serie de
restaurante, cabane cum ar fi: Cabana Vânătorul, Şura Dacilor sau chiar,Centrul de
Echitaţie.Staţiunea se află la poalele Postăvarului la o altitudine de 1030 m, iar
temperatura medie are in vară valoarea medi de 20 grade C iar iarna de -3 grade C. Aerul
pur existent aici, puternic ozonat, lipsit de praf şi particule care provoacă alergii, presiunea
atmosferică este scazută, şi ionizarea intensă, sunt factorii naturali care recomandă
staţiunea pentru tratamentul diferitelor boli, precum şi aerosoli montani Staţiunea se află
la jumătatea disţantei dintre Braşov şi Râşnov la 13 km de fiecare din ele Loc.Azuga – e pe
Valea Prahovei, între munţii Bucegi şi Baiului, la 4 km amonte de Buşteni, altitudine 950 m
staţiunea oferă singura pârtie de schi omologată de FIS. Sezonul de schi durează aici din
decembrie până în Martie. Staţiunea este renumită şi pentru peisajele sale unice prin
sălbăticie şi frumuseţe
anexa.4
Breaza
Staţiune climaterică aflată la o altitudine de 450 metrii, in Subcarpaţii Prahovei, la o
distanţă de 43 km. nord-vest de Municipiul Ploiesti. Breaza este şi un vestit centru de
artizanat (ţesături, cusături). Colecţie de artă populara, cuprinzând costume mocăneşti,
cusături, broderii şi obiecte crestate în lemn.
anexa.5
Cheia
Staţiune climaterică şi de odihnă, situată la 60 km. nord de Ploieşti, la o altitudine de
870 metrii, ce oferă vizitatorilor sosiţi aici în vacantă, diferite forme de relaxare si recreere,
precum sporturile de iarnă sau drumeţiile montane în aer liber, practicarea alpinismului,
cât şi excursii către Masivul Ciucaş. anexa.6
Practicarea sporturilor de iarnă este una din principalele atracţii în sezonul rece.
Buşteni
Este situată la o altitudine medie de 882 m la poalele muntelui Caraiman ai cărui pereţi
coboară ameţitor de la aproape 2.000 de metri. Staţiunea are o poziţie deosebită deoarece
de aici se deschid numeroase căi de pătrundere în Masivul Bucegi: Piatra Arsă, Jepii Mari
şi Jepii Mici, Caraimanul, Costila. Buşteniul este legat cu Platoul Bucegilor printr-o linie de
telecabină, cea mai lungă din ţară şi a treia din Europa. Climatul sub alplin este tonic-
stimulent, cu aer pur, ozonat. Pe timpul verii, în Buşteni, se poate practica alpinismul, se
poate vedea Crucea de pe Caraiman construită în memoria eroilor din Primul Război
Mondial şi minunatele forme sculptate de acţiunea eoliană Babele şi Sfinxul.
. anexa .
7

8
Bran
Aşezare deosebit de preţuită pentru frumuseţile ei naturale, situată la intrarea în
culoarul Bran-Rucăr, folosit din timpuri imemorabile pentru trecerea Carpaţilor
Meridionali, culoar care îngăduia o legatură lesnicioasă între Ţara Bârsei şi Ţara
Românească. La ora actuală este cea mai dezvoltată arie de agroturism din ţară, explodând
pur şi simplu turismu lrural după 199 5întoatăzona.
anexa.8
Pârâul Rece
Staţiune climaterică, situată la o disţantă de 9 km. de staţiunea Predeal, la o altitudine
de 960 metrii. Este numită şi “staţiunea elevilor şi a studenţilor”, deoarece deţine
numeroase campinguri şi tabere pentru vacanţe.
anexa.9
Poiana Ţapului
La 3 km de Buşteni, pe DN 1, Poiana Ţapului este o staţiune climaterica aflată la 900 m
altitudine. anexa.10
Staţiunea Lacul Roşu
Se află la 30 km de Bicaz, în apropierea Cheilor Bicazului, şi este una din cele mai
atragătoare staţiuni de odihnă din ţara noastră. Lacul s-a format în 1837 prin bararea
naturală a cursului râului Bicaz şi se află la o altitudine de 983 m, într-o mică depresiune
montană. Staţiunea oferă posibilităţi de agrement precum: canotaj, schi, alpinism,
drumeţii.
anexa.11
Durău
Situată la o altitudine de 780- 800 m într-o poiană însorită la poalele faimosului masiv
Ceahlău (Carpaţii Orientali), staţiunea Durău se află într-o regiune montană frecventată
din secolul al XVIII-lea. Staţiune de odihnă şi tratament, Durău atrage prin climatul său
subalpin tonic-stimulant, prin aerul curat şi atmosfera ozonată numeroşi turişti dornici de
o cură de sănătate. Mai mult, iarna, piste situate la 1100-850 de m oferă posibilitatea
practicării sporturilor de iarnă.
anexa.12
Borşa
Este situată în sudul Maramureşului istoric. Complexul turistic include mai multe
hoteluri, cabane, restaurante şi centre de informare turistică. Tot aici turiştii pot primi
găzduire în numeroase case particulare şi pensiuni agroturistice. Borşa este o destinaţie
foarte solicitată de amatorii sporturilor de iarnă, existând mai multe pârtii de schi.
anexa.13

9
Mogoşa
Este o staţiune de munte cu pârtie de schi, la 8-12 km de Baia-Mare. În vârful muntelui
există un hotel şi lângă el un lac unde vara te poţi da cu barca şi cu hidrobicicleta. Un
peisaj superb şi un loc de evadare din cotidian, preferat de băimăreni pentru week-end.
anexa.14
Masivul Ceahlău
Cel mai impunător din ansamblul muntos al Carpaţilor Orientali.
Carpaţii Meridionali oferă un peisaj de basm pentru turişti.
Există numeroase rezervatţii naturale care protejează o zonă de peste 75000 de hectare.
Unele dintre ele, ca cea din munţii Retezat, au fost concepute ca parcuri naţionale a căror
faună include vulturul pleşuv, o specie foarte rară, capra neagră, marmota, mistreţul şi
ursul.
Staţiunea Păltiniş situată în Munţii Cindrel, din Carpaţii Meridionali, în apropierea
localitaţii Sibiu, staţiunea Păltiniş este staţiunea aflată la cea mai mare altitudine din ţară
1442 m si datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea. Dispunând de facilitaţi de cazare în
hoteluri şi vile, de mijloace de transport pe cablu, staţiunea este un important punct de
atracţie pentru iubitorii de munte şi de vacanţe în aer curat, atât vara, cât şi iarna.
Păltinişul are două pârtii luminate atât ziua cât şi noaptea. La doi kilometrii înainte de
intrarea în staţiune, se află Schitul ,, PĂLTINIŞ’’. anexa.15

2.2.OFERTA TURISMULUI MONTAN ÎROMÂNIA

În ţara noastră numeroase grupări,asociţii şi societăţi de turism care au funcţionat
începând din sec. 19 au avut contribuţii remarcabile la echiparea turistică a zonei montane.
 Odată cu reorganizarea activităţii de turism din România, prin înfiinţarea Oficiului
Naţional de Turism şi mai ales după al 2-lea război mondial s-au realizat numeroase
investiţii pentru dezvoltarea staţiunilor SINAIA, BUŞTENI, PREDEAL, PĂLTINIŞ
POIANA BRAŞOV, BRAŞOV, SEMENIC, STÂNA DE VALE, DURĂU, etc.
În acelaşi timp au fost construite numeroase alte puncte de atracţie turistică în zona
montană concretizate în cabane,hanuri,popasuri turistice,zone de agremant. În acest
context, zestrea turistică a Munţilor Carpaţi şi-a sporit atractivitatea prin echipamentele şi
amenajările specifice menite să atragă câţi mai mulţi turişti.
Oferta turistică din România prezintă unele trăsături specifice, oferite de
particularităţile fizico-geografice ale Carpaţilor, care îi diferenţează de alte lanţuri
muntoase europene, cât şi de contextual economic şi social în care s-a situat valorificarea
lor turistică. Astfel, principala ofertă montană românească o constituie discrepanta între
10
valoarea şi atracţivatatea potanţialului turistic şi gradul actual de valorificare care
înregistrează încă sensibile minusuri cantitative dar mai ales calitative.

2.3. POTENŢIALUL TURISTIC MONTAN

Zona montană, una dintre cele trei componente definitorii ale structurii peisagistice din
România ( alături de Dunăre şi Marea Neagră ), contribuie într-o foarte mare măsură la
această diversitate şi complexitate a potenţialului turistic al României.
Munţii Carpaţi ocupă aproximativ 1/3 din suprafaţa ţării (66.700 kmp), oferă o diversă
paletă de atracţii turistice, multe din ele originale sau deosebit de valoroase. Munţii
Carpaţi prezintă o serie de caracteristici proprii, care îi diferenţiază atât de Munţii Alpi,
cât şi de Munţii Balcani nu numai sub aspect geografic cât şi morphologic, dar şi după
elementele de atracţie turistică.
Ca altitudine, depăşesc pe alocuri 2500m (Varful Moldoveanu 2455m.)
Ca lăţime, cunosc o întindere maximă de 160 km. (în Carpaţii Orientali grupa de nord,
între Baia Mare Cucica) şi minim de 35 km. ( Carpaţii Meridionali, Munţii Făgăraşi între
oraşul Victoria-Nord şi Nucşoara-Sud).
De asemenea, podişurile sde culme( între 1000-2000m), frecventă depresiunilor şi a
văilor intracarpatice ( deţin 1/3 din masa carpaţilor ), poziţionarea în centrul ţării, conferă
lanţului carpatic o largă accesibilitate din toate colţurile ţării, în toate direcţiile şi până în
interiorul masivelor muntoase.
A. Relieful specific conferă atractivitate prin:
1. peisajele alpine, situate la înălţimi de peste 2000m;
2. cu relief glaciar, în csre se înscriu mai ales lacurile glaciare;
3. platourile, defileele, cheile, abrupturile, atâncariile şi crestele munţilor, e.t.c.;
 4. peşterile (ţara noastră are un bogat potenţal speologic cu 10.900 peşteri-locul trei în
Europa )
5. pereţii stâncoşi-furnizează practicarea alpinismului în Bucegi, Retezat, Cheile
Bicazului, Făgăraş, Piatra Craiului;
6. formele bizarre de microrelief, de mare interes şi de atracţie turistică: Bucegi
(Babele, Sfinxul ), Ceahlău (Stâncile Ponogria, Toscs, Căciula Dorobanţiulu, Turnul lui
Buda ), Ciucaş (Ciupercile, Tigăile Mari, Turnul lui Goliat) e.t.c.
7. relieful deşi mai puin expus, oferă obiective nationale mult mai interesante cum ar
fii :
Detunata Goală în munţii Metaliferi, creasta Cocoşului în Munţii Gutâi sau
crestele vulcanice din CălimăneştiGurghiuHarghita şi conurile vulcanice din Tibleş, Gutâi;
11
8. domeniile schiabile- desfăşurate între 8002000 m altitudine, lipsite de avalanşe de
zăpadă, ferrite de viscole puternice;
B Condiţiile climaticesunt favorabile practicării turismului în tot timpul anului.
Interesează numărul annual de zile, temperature medie anuală (0.6 grade C), curenţii de
aer sunt de intensităţi relative moderate, dar mai ales grosimeşi densitatea stratului de
zăpadă (depăşeşte 200 zile la 1500): Semenic 225 zile/ an, Băişoara în Munţii Mare 230 zile/
an, Vlădeasa şi Tarcu 315 / an. Stratul de zăpadă este în grosime favorabil circa 45 luni/an.
C. Resursele hidrograficezonele montane adăpostesc văile a numeroase râuri şi pârâuri,
lacuri glaciare, vulcanice, de barej naţ, antropice. De asemenea există numeroase izvoare
de ape minerale şi termominerale.
D. Elementele de faunăsunt foarte diversificate de la animale cinegetice la păsări de
munte şi importanţa fond pişcicol.
E. Parcuri naţionale: Retezat, Pietrosul Rodnei, Cetăţile Ponorului, Complexul carstic
Scărişoara, Munţii Domoglet, Codru Slatioarei (Rarău), turbările de la Poiana Sărată,
Lacul Sfânta Ana.

2.4. ISTORICUL MONTAN ÎN ROMÂNIA

Drumul străbătut de omenire pe calea progresului a fost întotdeauna sprijinit, de cele
mai multe ori, devansat de victoriile obţinute în cucerirea spaţiului. Exploratorii,
comercianţii, oamenii de ştiinţă şi cultură au deschis calea spre cunoaştere şi au transmis
contemporanilor posibilitatea şi dorinţa de a calatorii. Din necesităţi materiale, oamenii
căutau la distanţă ceea ce nu puteau găsi în jurul locului unde trăiau. Călătoria a început
odată cu practicarea războaielor şi a schimburilor care au împins oamenii dincolo de sfera
de influenţăa grupului social din care făceau parte. Călătoriile au trezit dorinţa de
deplasare şi curiozitatea oamenilor de a cunoaşte ceea ce se află dincolo de raza lor vizuală.
 În antichitate apare călătoria turistică.
Vechii greci în traficul de călători dintre statele lor au antrenat mase relative
importante de oameni pentru vizitarea: -locurilor sfinte
-băilor curative
-jocurilor festive organizate la perioade regulate
În Roma Antică majoritatea călătorilor aveau scopuri comerciale, culturale şi militare.
Circulaţia spre băile curative era deosebit de vie. Dezvoltarea călătoriilor a fost sprijinită
de construcţia de drumuri şi de tehnica comunicaţiilor relative dezvoltate şi de apariţia
primelor unităţi de cazare.

12

În Evul Mediu călătoreau mai ales comercianţii, ambasadorii şi preoţii în scopuri

religioase, pelerinii care vizitau locuri sfinte. Un număr foarete mare de călători era format
din oamenii de ştiinţă, artişti şi studenţi care se îndreptau spre universităţile şi centrele
culturale. Se dezvoltă transporturile pe apă.
În 1841 s-a înfiinţat primul birou de voiaj de către THOMAS COOK. Începând cu anii
1855 activitatea acestuia se extinde pe plan internaţional iar în anul 1872 are loc primul
voiaj organizat în jurul lumii.
În a doua jumătate al secolului al XIX-lea circulaţia turistică intarnaţională rănâne
dominată de turiştii englezi.
Se construiesc reţele mondiale de căi ferate determinând nutaţii importante în
circulaţia turistică, se perfecţionează tehnica vapoarelor stimulând călătoriile
transcontinentale, s-au extins reţelee unităţilor de cazare, au apărut noi hanuri, hoteluai
destinate călătorilor în transit, hoteluri de lux în marile oraşe şi hoteluri în staţiunile
balneare şi climaterice. Sportul reprezintă un alt factor stimulator al circulaţiei turistice
internaţionale(alpinismul, skiul, ciclismul). Turismul devine o activitate generatoare de
încasări ridicate şi a început să se contureze specializarea internaţională în domeniul
turismului.
În secolul al XX-lea mai exact în anul 1924 se înfiiţează, în România o organizaţie
oficială numită Oficiul Naţional de Turism. Unul din principalele evenimente social-
economice caracteristice al secolului al XX-lea îl constituie dezvoltarea cu o remarcabilă
rapiditate al turismului intern şi internaţional. După anul 1950 s-a intensificat ritmul de
creştere al turismului ca urmare a eliminării treptate a restricţiilor vamale, valutare şi a
progresului ethnic, ceea ce a condus la intensificarea călătoriilor atât pe plan intern, cât şi
pe plan internaţional. Dela apariţie, turismul a avut o evoluţie relative lentă, dar, după cel
de-al doilea război mondial(începând cu anii60 ‫ )׳‬a cunoscut o expansiune deosebită,
aceasta şi datorită transformărilor majore din economia mondială.
 În anul 1975 se înfiinţează Organizaţia Mondială a Turismului.
Dezvoltarea continuă a infrastructurii, creşterea stresului, dezvoltarea indusriei, creşterea
mediei de viaţă, creşterea timpului liber, sunt tot atâtea elemente care stimulează
dezvoltarea continuă şi tot mai susţinută a turismului. Apariţia turismului se pierde în
negura timpurilor şi este greu de stability o dată certă a detaşării sale ca activitate
distinctă, deoarece unele forme imcipiente de turism s-au practicat di cele mai vechi
timpuri.

13
CAPITOLUL3
STUDIU DE CAZ BALVANYOŞ
Amplasament geografic

Balvanyoş, staţiune balneoclimaterică permanentă, este situată pe versantul sudic al

munţilor Bodoc, în curbura Carpaţilor, la o altitudine de 840 m-950 m, la 67 km nord-est
faţă de Sfântu Gheorghe (resedinţa judeţului Covasna). Datorită calităţilor terapeutice ale
numeroaselor izvoare minerale şi emanaţiilor post-vulcanice (mofete), staţiunea oferă
oaspeţilor condiţii ideale de odihnă şi tratament. Datorită rocilor vulcanice şi sedimentare
din sol, emanaţiile de bioxid de carbon şi de hidrogen sulfurat au favorizat apariţia a mai
multor izvoare de apă minerală, folosite în tratarea afecţiunilor stomacale şi intestinale, a
afecţiunilor de cord şi ale sistemului vascular. Aici, atât apa, cât şi gazul, au radioactivitate
naturală mare. Băile Balvanyos de azi. s-au format din contopirea a trei colonii de băi care
au funcţionat odinioară. Cea mai veche este cea care se situează în pasul Balvanyos:
Pucioasa din Turia (cuvântul “pucios” se referă la mirosul urât al hidrogenului sulfurat).
Proprietăţile curative ale apelor minerale de la Balvanyos sunt recunoscute de timp
îndelungat, localnicii utilizându-le în tratarea a numeroase afecţiuni. Exploatarea lor din
punct de vedere balneologic a început in anul 1938. anexa 16
Climat
Climat moderat subalpine cu veri răcoroase şi ierni reci. Temperatura medie anuală este
de 6°C (16°C in Iulie şi -6°C în Ianuarie). Precipitaţiile au un regim mediu de 860 – 900
mm. Vânturile sunt slabe, datorită adăpostului oferit de către munţii înconjurători.
Factori naturali de cură .

- apa minerală: feruginoasă, bicarbonatată, clorurată, calcică, sodică, carbogazoasă,

hipotonă.
 - mofeta cu emanaţie de dioxid de carbon post activitate vulcanică cu amenajare
specială în interiorul hotelului
- bioclimat sedative de cruţare, tonic.
Compoziţia resurselor balneare
Apele au o mineralizare cuprinsă între 3-18 g/l şi conţin acid carbonic în proporţie de 2.5
g/l; gazul de mofetă conţine în proporţie de 70-85% dioxid de carbon.
Indicaţii terapeutice
- afecţiuni cardiovasculare (hipertensiune arterială, insuficientă mitrală şi aortică

14
compensată, arteriopatii periferice prin ateroscleroze, boală varicoasă a membrelor
inferioare)
-afecţiuni (nevroză astenica, afecţiuni reumatismale degenerative, afecţiuni
reumatismale abarticulare, diabetul zaharat, obezitate, stări dupa stress-uri cotidiene
diferite, ateroscleroză cu diferite localizări centrale si periferice).
Tipuri de proceduri
- băi carbogazoase
-mofete
- electroterapie: curenţi diadinamici, neuroton, ultrasunete, magnetodiaflux, unde scurte,
aerosoli
- hidroterapie: băi galvanice, duş masaj, duş subacvatic, masaj subacvatic cu jacuzzi
-termoterapie:împachetari cu parafină. .

- kinetoterapie: masaj uscat, gimnastică medicală şi de întreţinere în sala de gimnastică

- aerohelioterapie.
Contraindicaţii
Boli infecto-contagioase, boli venerice, tumori maligne, boli psihice, boli de natură
tuberculoasă, sarcina normală peste 3 luni.
Obiective turistice din staţiune: .

- ruinele Cetaţii Balvanyos (sec XIII)

anexa.17
- Cimitirul Păsărilor (prăpastie cu emanaţie de hidrogen sulfurat)
- lacul Sf. Ana (950 m), situat la 10 km de staţiune, lac de origine vulcanică, unicat în
Europa Centrală şi de Est anexa.18
- Tinovul Mohos (1056 m), situat lângă Lacul Sf. Ana, declarat rezervaţie naturală,
adăposteste specii rare de plante;
anexa.19
Împrejurimi,obiective,turistice
- satul Voineşti (port popular tradiţional, porţi sculptate cu motive florale, pastorale si
vânătoreşti)
- Biserica ortodoxă din Covasna, ridicată in sec. XVI. .

- Casa Kadar (Covasna), monument de arhitectură şi colecţie de tablouri;

- “Balta Dracului” – monument al naturii; anexa.20
- Planul înclinat ( instalaţie de exploatare forestieră ce foloseste forta gravitaţională pentru
locomoţie)
anexa.21
- Dalnic, monument de arhitectură populară, Biserica Reformată (sec. XIII-XV)
- ruinele Cetăţii Vapa de la Malnaş Băi (sec. XIV). .

- biserica fortificată din Ozun (XIV-XV), Turbaria (monument al naturii)

15

- biserica unitariană fortificată din Racoşul de Sus (Cetatea Attila) ridicată în 1795 în stil
baroc.
- Muzeul orăşenesc din Tg.Secuiesc (istoria breslelor din oraş, exponate privind Revoluţia
de la 1848, colecţie de păpuşi îmbrăcate în portul specific zonei). anexa.22
- Castelul Kotnoky (Valea Crişului) ridicat în sec. XVII, Castelul Szentkereszty (Valea
Crişului), din sec. XIX ( monument de arhitectură, parc dendrologic, lac de agrement,
tabara de sculptură în lemn)
anexa.23
- Muzeul Naţional Secuiesc din Sf.Gheorghe( anexa.24), Muzeul de Artă din Sf.Gheorghe,
Biserica reformată, în stil gotic (sec. XIV); ( anexa.25)
- Cheile Vârghisului – Poiana Narciselor (monument al naturii)
anexa.26
- Castrul român de la Olteni (sec. II) .

- Ruinele Castrului Augustia de la Breţcu (sec. II) .

- Ruinele Cetăţii Ica (Turnul Ciunt) sec. XIII, de la Cernat .

- Reci (rezervaţie naturală de 34 ha.) anexa.27

- Miercurea Ciuc (30 km.): Cetatea Miko, muzeul etnografic; .

Acces
- rutier: Bucureşti – Braşov (E 60) – Miercurea Ciuc (DN 12), ramificaţie în comuna Bixad
(17km); Bacău–Tg. Secuiesc, ramificaţie spre Balvanyos (24 km)
- feroviar: Gara Tuşnad pe linia Bucureşti – Baia Mare după care transport auto.
 16

CONCLUZII

România are un poteţial turistic foarte bogat. Prin acest proiect am enumerate câteva
dintre locaţiile în care se pot îndrepta turiştii naţionali şi internaţionali. Ro,ânia este una
din ţăriile cele mai bogate în zone turistice montane şi este o ţară frumoasă cu oameni
primitori şi plini de idei în dezvoltarea zonelor turistice montane. De asemenea oriunde te
orientezi să mergi vei avea obiective turistice naturale de vizitat.
România e ţara pe care eu o iubesc şi nu aş dao pe nici o altă ţară.
 17
ANEXE

Anexa.1
Harta geografică a României

Anexa 2

Predeal

Anexa.3
 Castelul Peleş

Sfinxul Babele

Anexa.4
Pârtie de schii

Poiana Braşov

Anexa.5
 Breaza

Anexa.6
Pârtie de schii

Masivul Ciucaş

Anexa.7
 Buşteni

Anexa.8
 Castelul Bran

Localitatea Bran
 Anexa.9

Staţiunea Pârâul Rece

Anexa.10

Poiana Ţapului
Anexa.11

Lacul Roşu

Lacul Roşu

Anexa.12
Mănăstirea Durău

Durău

Anexa.13
 Borşa

Teleschii
 Anexa.14

Lacul Mogoşoaia
Vederi din staţiunea Mogoşa
 Anexa.15

Harta Masivului Ceahlău

 Masivul Ceahlău

Masivul Ceahlău şi Lacul Izvorul Muntelui

 Anexa.16

Băile Balvanyioş

Anexa.17
Ruinele Cetăţii Balvanyoş

Anexa.18
Lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana

Anexa.19
Plante carnivore din rezervaţia naturală Tinovul Mohoş

Mlaştina din Tinovul Mohoş

 Anexa.20

Balta Dracului (COVASNA)

 Anexa.21

Planul înclinat de la Comandău (COVASNA)

 Anexa.22

Muzeul orăşenesc din Târgu Secuiesc

Exponate din muzeu

 Anexa.23

Castelul Szenkereszty
 Anexa.24

Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe

Anexa.25

Biserica Reformată din Sfântu Gheorghe

 Anexa.26

Cheile Vârghişului

Anexa.27
 Lacul Reci

Lacul Reci
BIBLIOGRAFIE
2.Stănciulescu Gabriela, managementul operaţiunilor de turism, ed.al.bek.,Bucureşti 2003.
3. Stănciulescu Gabriela, economie şi gestiune în turism, ed.,C.H.,Bucureşti 2009
4. Costea Florentina, organizarea agenţiei de turism,ed.C.D., pres., Bucureşti 2007