EXAMENUL COMPLEX AL MOTRICITĂŢII

CUPRINDE :

1. TESTUL OSZERETSKI
2. EXAMINAREA MOTRICITĂŢII ORGANELOR FONATORII
3. EXAMINAREA PRAXIEI
4. EXAMENUL LATERALITĂŢII
5. EXAMENUL DE RITM.

1). TESTUL OSZERETSKI : valabil pentru 4 – 16 ani.

Pâna la 10 ani indica performantele pentru fiecare vârsta. Dupa 10 ani aprecierea se face din 2 în 2 ani
si consta din 6 probe : 1. echilibrul; 2. probe fine ( praxie ) ; 3. miscarea întregului corp ( miscari globale
ale membrelor inferioare; 4. iuteala miscarilor mâinii; 5. coordonarea motrica a celor doua mâini, apoi
coordonarea mâini – picioare; 6. miscari parazitare ( evaluarea mincinosilor ).

2). EXAMINAREA APARATULUI FONATOR ( buzele, limba, palatul moale, muschii obrajilor)

3). EXAMINAREA PRAXIEI : urmareste mimica gesticulara si manipularea obiectelor

obisnuite ( cheie, cutit, furculita, piese joc constructii ). În cazurile de apraxie grava însasi întelegerea
verbalizata a cerintelor motorii este greu receptata. Probele se pot efectua si prin imitatie.

PROBA LIEBMANN :

a). Miscari simple: strânge pumnii, bate din palme, strânge – desfa mâinile, degetele rasfirate, scoate
limba, umfla obrajii.

b). Mimica gesticulara : ameninta ! fa pa ! mângâie ! stâmba-te ! fa bezele ! saluta ! împreuneaza

mâinile !

c). Miscari de imitatie si cu scop : bate la usa! prinde muste ! cânta la pian ! suna la sonerie ! numara
bani ! înoata !

d). Manipularea obiectelor : fumeaza ! aprinde chibritul ( bricheta ) ! aprinde lumânarea ! toarna apa în
pahar ! fa un nod ! bate spuma !

e). Imitarea unor miscari simple sau complicate : pe cale vizuala 24124u208y , prin imitatie, pe cale
chinestezica. La început îl ajuta terapeutul, apoi îl lasa sa efectueze singur miscarile ( scris, sarit, dans, sters
tabla, ridicat în picioare, alergat, gimnastica, rostogolire, punerea unui scaun dintr-un loc în altul,
deschiderea jaluzelelor, urcat – coborât scari etc ).

4). EXAMINAREA LATERALITĂŢII :

a) Probe motorii pentru determinarea lateralitatii mâinilor : apucarea diferitelor obiecte;

manipularea obiectelor ( minge, creion, creta ), bataia din palme, încrucisarea mâinilor în fata, proba
dinamometrica.
b) Probe pentru stabilirea lateralitatii membrelor inferioare : saritura într-un picior (sotron),
saritul corzii, shooting.
c) Probe pentru lateralitate oculara : sighting ( privirea printr-un tub ), tintirea în punct fix,
suprapunerea la distanta a creionului peste o linie verticala pe baza de control
monocular ( masurarea – compararea a doua marimi de la distanta ), masurarea acuitatii
monoculare ( sa citeasca de la distanta litere de diferite marimi ).
d) Probe pentru lateralitate auditiva : astupa o ureche si se verifica de la care distanta aude si
întelege soaptele.
5). EXAMINAREA SINCINEZIILOR DIGITALE :

Aplicarea probei la degetele ambelor mâini simultan: ( dupa Rey ):

Material necesar : o foaie de hârtie si un creion.

Tehnica de aplicare : se cere copilului sa puna ambele mâini ( palmar ) cu degetele rasfirate pe foaia de
hârtie. Logopedul traseaza cu creionul conturul celor zece degete.

Instructaj : Îti arat câte un deget la fiecare mâna si tu trebuie sa-l ridici numai pe acesta. Fii atent ! sa nu le
misti pe celelalte ! începe ! (se poate face demonstratia de catre terapeut ). Modelul succesiunii grupelor de
degete : mâna dreapta : index – major – inelar – auricular – index – mic. Mâna stânga : major – index –
auricular – inelar – mic – index.

Notarea : se noteaza pe desen cu + si – pentru fiecare grupa. Proba este corecta când nu ridica omologul
mâinii opuse.

EXAMINAREA CAPACITĂŢII DE ORIENTARE SPAŢIALĂ : adaptare dupa Piaget – Head

Conditii de aplicare : copilul trebuie sa fie asezat la aceeasi masa cu examinatorul, în fata acestuia. Sunt
necesare urmatoarele obiecte uzuale : o papusa, o masinuta, un cub. Testul se desfasoara în doua etape :

Etapa I : în legatura cu orientarea spatiala fata de mâini;

Etapa a II-a : în legatura cu orientarea spatiala fata de obiecte.

Etapa I : Instructaj : Spune-mi care este mâna ta dreapta ? care este stânga? Acum fii atent ! care este
mâna mea dreapta ? dar stânga?

Etapa a II – a : Instructaj : încruciseaza bratele pe masa ! ( stai ca la scoala). Voi pune în fata ta trei
lucruri : papusa, masina si cub. Fara sa te misti sau sa desfaci bratele, spune-mi repede : papusa e la dreapta
sau la stânga masinii ? cubul în care parte e fata de masina? Masina fata de papusa, masina fata de cub.
( obiectele vor fi asezate astfel : papusa – masina – cub la o distanta de 15 cm între ele.

ORIENTARE SPAŢIALĂ : Cum se numeste partea de sus a camerei ? unde e tavanul ? dar partea de jos?
Covorul e asezat pe .. Unde e podeaua? Usa e ...la ( stânga). Fereastra e la ...( dreapta). Eu sunt ...( în fata).
Tabloul e în ...( spate ). Repeta directiile si arata-le ! sus – jos – la dreapta – la stânga – în fata – în spate.
 EXAMINAREA VÂRSTEI PSIHOLOGICE A LIMBAJULUI

1). PROBA ALICE DESCOEUDRES

Materiale necesare : se prezinta copilului 10 obiecte cu proprietati contrare (în starea lor sau imaginea lor).

a) Imaginea unei ciuperci mari si contrara ei – o ciuperca mica;

b) O penita noua – una veche;
c) O bucata de fier tare – o bucata de cauciuc moale;
d) Un bloc ( copac ) înalt – o casuta scunda;
e) O hârtie neteda – glaspapier ( smirghel ) zgrunturos;
f) Imaginea unui batrân – a unui tânar;
g) O stofa calcata – una mototolita;
h) Un copil vesel – unul trist;
i) Desenul unei linii drepte – o linie curba;
j) Doua cutii de aceeasi marime : una goala, usoara – alta umpluta cu nisip, grea. Se aseaza una pe o
mâna a copilului, cealalta pe cealalta mâna.

Instructaj : se prezinta copilului obiectele succesiv, cu urmatoarele precizari verbale: „ aceasta ciuperca
este mare ( se arata imaginea ), iar aceasta este....copilul trebuie sa spuna contrariul – mica. Alt calificativ
nu este luat în considerare. Se procedeaza la fel pentru toate cele 10 obiecte. Se reia proba invers. „ aceasta
e o ciuperca mica, asta e una ...”se consemneaza iarasi raspunsurile exacte. Se aduna cu primele. Se face
media.

2). COMPLETAREA LACUNELOR ÎNTR-UN TEXT VORBIT

Instructaj : se explica copilului ca i se va spune o mica poveste si ca acolo unde povestitorul se opreste,
copilul trebuie sa completeze cuvântul potrivit. Se consemneaza nr de raspunsuri corecte.

Textul : S-a facut frumos. Cerul este ... ( senin, albastru ). Soarele este foarte....( fierbinte, stralucitor ).
Ioana si Maria se plimba prin....( câmp, padure ). Ele aduna... ( flori ). Ele sunt foarte bucuroase auzind
cântecul micilor... ( pasarele ). Deodata cerul se întuneca si se acopera de ...( nori ). Fetele se grabesc sa
ajunga... (sa se întoarca ) ...( acasa ). Înainte de a ajunge acasa, a izbucnit o mare ... ( furtuna ). Fetele se
sperie de zgomotul... ( tunetului ). Ele se roaga sa fie adapostite într-o... ( casa ), deoarece ploua puternic si
nu aveau... ( umbrele ). Hainele lor erau complet... ( ude ).

3). REPETARE DE NUMERE

Instructaj : „ Asculta ! eu îti spun niste numere. Tu trebuie sa repeti numerele spuse de mine.

Daca copilul nu a înteles, se repeta de trei ori, dar seria raspunsurilor nu mai este luata în considerare. Daca
nu poate repeta decât prima serie, primeste coeficientul 2, pentru seria a II-a coef. 3 , samd. Se
consemneaza coeficientul ultimei serii reproduse corect.

Testul are urmatoarele serii de numere :

Seria I : 2 – 4 seria IV : 8 – 4 – 6 – 5 – 9

Seria II : 5 – 6 – 3 seria V : 6 – 9 – 2 – 3 – 4 – 8

Seria III : 4-7-3-2

4). CUNOAsTEREA A 6 MATERII

Instructaj : din ce este facuta : cheia, masa, lingurita, fereastra, pantofii, casele, (blocul) ( cel putin 3
materiale : caramida, lemn, ciment ).

5). PROBA DE CONTRARII ( fara obiecte sau imagini )

Instructaj : daca copilul nu întelege termenul contrar, i se explica concret despre ce e vorba. Vom expune
8 termeni :

Cald - ... ( daca nu e cald, e... frig, rece ) uscat - ...( ud sau umed )

Frumos - ... ( urât ) neascultator - ... ( ascultator,

cuminte )

Curat - ... ( murdar ) mare - ....( mic )

Vesel - ... ( trist ) usor - ... ( greu ).

Se noteaza raspunsurile exacte.

6). CUNOAsTEREA DENUMIRII A 10 CULORI

Se prezinta culorile : rosu, verde, negru, roz, alb, violet, gri, galben, maron, albastru. Se cere copilului sa le
denumeasca. Se noteaza cu numere de la 1 la 10.

7). CUNOAsTEREA SENSULUI VERBELOR

Instructaj : testul are doua serii. Seria I de verbe : a tusi, a frectiona, a câstiga, a arunca, a spala, a
respira. ( mimam tusea si cerem copilului sa spuna ce facem.)

Seria a II-a : a scrie, a se apleca, a se balansa, a se ridica, a sari, a împinge ceva.

Cerem copilului sa imite prin actiune sensul verbelor. Mimam scrierea si-i cerem sa faca si el la fel. Apoi
sa spuna ce a facut. Se consemneaza rezultatele care se noteaza de la 0 la 12, dupa nr de raspunsuri corecte.
 CALCULAREA VÂRSTEI PSIHOLOGICE A LIMBAJULUI

PROBA COEFICIENTUL CORESPUNZĂTOR VÂRSTELOR

3 ANI 4 ANI 5 ANI 6 ANI 7 ANI

1. CONTRARII - 4 - 5 - 6 - 8 - 10

( obiecte si imagini )

2). LACUNE - 2 - 3 - 4 - 6 - 8

3). CIFRE - 3 - 3 - 4 - 5 - 5

4). MATERII - 3 - 4 - 5 - 6 - 6

5) CONTRARII - 4 - 5 - 6 - 7 - 8

6). CULORI - 2 - 3 - 4 - 6 - 8

7). VERBE - 4 - 6 - 8 - 9 - 11

TOTAL : 22 29 37 47 56

NOTĂ : având valorile realizate de fiecare copil la cele 7 probe, le scriem în ordinea respectiva pe verticala
si în dreptul lor scriem vârsta limbajului corespunzatoare din tabelul de mai sus. Adunam cele 7 vârste ale
limbajului, suma o împartim la 7 si obtinem vârsta psihologica a copilului care poate sau nu sa corespunda
cu vârsta cronologica.

8). PROBĂ PENTRU DETERMINAREA NIVELULUI DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI

a). ÎNŢELEGEREA UNOR CUVINTE FAMILIARE

PROBA RENE ZAZZO : Instructaj : îti voi pune câteva întrebari, iar tu sa raspunzi cât mai bine ! ce
este un scaun ? o papusa, un cal, o gaina, o furculita, un mar, o masa, o ploaie, mama, soferul.

Precizari tehnice : întrebarile se pun în ordinea indicata. Se insista sa se obtina raspunsuri când copilul
repeta cuvântul. Notarea : se vor înregistra fidel toate definitiile date de copil indicându-se în final nr de
definitii corecte.

b). PROBA DE FLEXIBILITATE ASOCIATIVĂ : ( U. schiopu, M. Giroveanu, A. Turcu ):

Scopul : de a cuprinde capacitatea de exprimare verbala si flexibilitatea asociativa.

Material necesar : 4 categorii de cuvinte si un cronometru.

Categoria A : avion, zapada, burta, dulce, portocala.

Categoria B : poimâine, cel mai mic, ridica.

Categoria C : lup, veverita, dune, izvor.

Categoria D : strada, ploaie, tramvai, vitrina.

Tehnica de lucru : se cere copilului sa alcatuiasca o scurta povestire cu cuvintele date de experimentator.
Se noteaza textul expunerii.

Instructaj : se dau primele cuvinte din categoria A si i se spune copilului : cu aceste cuvinte tu trebuie sa
alcatuiesti o povestire. Dupa ce se noteaza povestirea, dupa o pauza de 5 min se dau cuvintele din celelalte
categorii. Notarea : se noteaza tot ce spune copilul si timpul de expunere. Se va da o nota pentru fiecare
poveste în functie de : nr de cuvinte folosite în plus, asociate cu cuvintele date, nr de imagini artistice, mod
de compozitie dupa relatia dintre titlul dat si povestire.

9). TESTAREA VORBIRII INDEPENDENTE ( alfabetul ilustrat )

Copilul priveste ilustratiile si denumeste obiectele. Sunetele se prezinta în cuvinte, în diferite pozitii
:

a – ac – copac – mura f – fata – ceafa – cartof c – casa – vaca – sac

o – os – fasole – radio v – vapor – tava – morcov g – galeata – lingura – steag

u – usa – lup – leu t – toba – palton – caiet h – haina – pahar - sah

e – elefant – fetita – sapte d – dulap – lada – pod ce – cerc – secera – zece

i – inel – pisica – ardei n – nas – banca – sapun ci – cirese – caciula – papuci

a – asta – mazare – papusa s – sapa – fusta – pas ge – gene – deget – minge

î – înoata – înger – învat z – zapada – buzunar – autobuz gi – gimnast – argint – covrigi

â – pâine – câine – dâmb s – sapca – peste – cocos che – cheie – pachet – ureche

p – pusca – lopata – dop j – joc – cojoc – patinaj chi – chibrit – rochie – ridichi

b – balon – soba – porumb l – lacat – fular – cal ghe – ghem – lighean – veghe

m – masa – lampa – salam r – roata – carte – topor ghi – ghiocei – unghie - triunghi

t – tap – cutit – cotet

10). PROBĂ PRIVIND DETERMINAREA TEMPOULUI SPONTAN

sI REPRODUCEREA STRUCTURILOR RITMICE

Material necesar : un cronometru, creion. Se pune metronomul sa bata la un anumit interval de timp în
fata copilului.

Instructaj : „ Ia acest creion în mâna ! vei lovi cu creionul în masa la fel ca mine, nici mai tare, nici mai
încet. Începe ! dupa 21 de lovituri : Înceteaza ! se va cronometra în cât timp executa cele 21 de lovituri
precum si eventuale accelerari sau încetiniri, neregularitati de interval si la a câta lovitura.

Continuam examinarea cu evaluarea simtului ritmic al copilului : miscarea ritmica, ritmul

vorbirii, ( lent sau rapid ), coordonarea celor doua, în cazul bâlbâitilor, tahi sau bradilalici.

11). EXAMINAREA VORBIRII REFLECTATE

 Se examineaza : sunetul, silaba, cuvântul, propozitia. Aceasta proba ajuta la depistarea dislexiei si
disgrafiei. Copilul citeste si scrie dupa dictare literele, cuvintele si propozitiile de mai jos.

A – apa – copac – sa. Tata si mama sunt acasa. O – ou – cos – acolo. Oprea si Ion fac un avion.

U – umar – legume – tablou . Uite o papusa. E – elice – peste - lapte. Elena bea lapte.

I – ibric – masina – pui. Irina are o pisica. Ă – ala – caramida – cofa. Ma spal pe fata.

Î – învat – lamâie – se vârî. Gâsca are gât. P – perna – vapor – dulap. Am pus perna în dulap.

B – banca – laba – alb. Belu are banca alba. M – mama – camasa – gram. Mama are mere.

F – fusta – poftim – pantof. Fanica face cafea. V – vulpe – cravata – elev. Elevul are cravata.

T – telefon – sertar – soldat. Ticu are trotineta. D – doua – uda – strand. Dudu are dude.

N – nor – cana – tavan. Nicu tine în mâna un creion. S – supa – pasta – compas. Sandu are un compas.

Z – zidar – buze – viteaz. Zoica are bluza roz. s – servet – postas - pusca. Postasul are o pusca.

J – joc – pijma – garaj. Ion este în garaj. H – hora – zahar – vazduh. Horia se uita în
vazduh.

Ce – cer – rece- soarece. Cerul este rece. Ci – cinci – muncitor – arici. Cinci arici sunt aici.

Ge – ger – regele – fuge. Afara e ger. Gi – gingie – pagina – fragi. Gica are doua mingi.

Che – chenar – racheta – ridiche. Fac un chenar. Chi – chitara – deschis – urechi. Am doua urechi.

Ghe – ghete – bagheta – veghe. Ghetele sunt noi. Ghi – ghiocel – burghiu – junghi. Ghita are oi.

L – lingura – galosi – copil. Copilul are o lingura. R – rata – mare – fular. Rica are mere.

Ţ – taran – rata – mot. Ţaranul merge pe câmp. C – carte – macara – butuc. Pun cartea pe butuc.

G – gura – gogosi – plug. Gogu are gogosi.

12). PROBA DE COMPLETARE A LACUNELOR

Scopul : se verifica utilizarea adecvata a cuvintelor în propozitie precum si posibilitatile de întelegere a

unui context.

Tehnica aplicarii : se completeaza propozitiile cu cuvinte potrivite ca sens.

Instructaj : asculta cu atentie ce spun si adauga ce trebuie !

Notarea : se acorda câte un punct pt fiecare raspuns corect. ( când propozitia este completa si are sens si
acord gramatical ). Se verifica si bogatia vocabularului si imaginatia lingvistica.

1. Primavara este .............. ( un anotimp frumos )

2. Copiii se joaca în .....( gradina )
3. Pasarelele se întorc din ... ( tarile calde )
4. Razele soarelui sunt mai ...( calde )
5. Se aude peste tot... ( duduitul tractoarelor )
6. Copiii pleaca veseli la ... ( scoala )
7. Ziua este mai.... ( lunga ) iar noaptea este mai ....( scurta)
8. Mama pregateste .... ( masa )
9. Copiii asteapta .... ( vacanta )
10. Ţara noastra este... ( România )

13). PROBA DE GÂNDIRE - DEFINIRE DE NOŢIUNI

Cotare : câte 1 punct pt fiecare raspuns corect. Se dau definitii – nu prin întrebuintare care sunt specifice
pâna la 4 ani – ci prin apartenenta la gen si specie.

Proba : ce este o masa ? un scaun, o papusa, un cal, o gaina, un sofer, mama, ploaia, masina.

De exemplu : copilul trebuie sa defineasca astfel : masa este un lucru care foloseste la diferite
activitati. Calul este un animal domestic. Papusa este o jucarie.

14). PROBA DE GÂNDIRE - COMPARARE DE NOŢIUNI

Reusita în stabilirea asemanarilor si a deosebirilor - esenta comparatiei - depinde de calitatea analizei si

sintezei. Al. Rosca spunea : „ Comparatia este o conditie a analizei si sintezei, ea fiind implicata în ele.”

1). Stabilirea deosebirilor : prin ce se deosebesc :

Câinele si vrabia, marul si para; fereastra si usa; paharul si ceasca; caruta si sania.

2) Stabilirea asemanarilor : prin ce se aseamana :

Pruna si piersica; pisica si soarecele; vaporul si automobilul ?

3). Stabilirea asemanarilor si a deosebirilor : instructaj : „ eu numesc doua lucruri iar tu sa-mi spui
prin ce se aseamana si prin ce se deosebesc ?

Mingea si portocala; avionul si porumbelul; fetita si papusa; masina si caruta.