Sunteți pe pagina 1din 118

www.cartiaz.

ro – Carti si articole online de la A la Z

CONTABILITATE GENERALA

1
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
CURPINS

CAPITOLUL 1

CONTABILITATEA - COMPONENTA PRINCIPALA A SISTEMULUI


INFORMATIONAL ECONOMIC

1.1 Obiectul contabilitatii 7

1.2 Metoda contabilitatii 10

1.3 Principiile contabilitatii 13

1.4 Functiile contabilitatii

16

CAPITOLUL 2

PATRIMONIUL AGENTILOR ECONOMICI

2.1 Definire, structura 17

2.2 Structura activului patrimonial 19

2.3 Structura pasivului patrimonial 21

2.4 Veniturile si cheltuielile 23

CAPITOLUL 3

EVALUAREA

3.1. Evaluarea – procedeu al metodei contabilitatii 24

3.2. Forme de evaluare 27

3.3. Inventarierea 28

3.4. CAPITOLUL 4

DOCUMENTELE CONTABILE SI TEHNICI DE INREGISTRARE CONTABILA

CAPITOLUL 5

BILANTUL CONTABIL

5.1 Continutul si structura bilantului 34

5.2 Prezentarea elementelor patrimoniale prin bilant 34


2
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z

5.3. Variatia posturilor bilantiere 37

5.4. Functiile bilantului 40

5.5. Norme de intocmire, certificare, verificare si analiza a bilantului

contabil 41

CAPITOL 6

CONTUL – PROCEDEU DE BAZA AL METODEI


CONTABILITATII

6.1. Continut 42

6.2. Functiile contului 43

6.3. Forma si structura contului 43

6.4. Reguli de functionare a conturilor 45

6.5. Planul general de conturi 46

CAPITOLUL 7

CONTABILITATEA CAPITALURILOR

7.1. Notiuni generale 48

7.2. Contabilitatea capitalului social 48

7.3. Contabilitatea primelor de capital 51

7.4. Contabilitatea diferentelor din reevaluare 52

7.5. Contabilitatea rezervelor 52

7.6. Contabilitatea rezultatului reportat 53

7.7.Contabilitatea fondurilor proprii cu scop determinat 54

7.8. Contabilitatea subventiilor pentru investitii 55

7.9.Contabilitatea provizioanelor reglementate 55

7.10. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli 56

7.11. Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni 56

7.12. Contabilitatea creditelor pe termen lung si mediu 57

7.13.Contabilitatea datoriilor legate de participatii 58

3
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z

7.14.Contabilitatea altor datorii pe termen lung 58

CAPITOLUL 8

CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE

8.1. Delimitari si structuri 58

8.2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale 59

8.3. Contabilitatea imobilizarilor corporale 61

8.4. Contabilitatea imobilizarilor financiare 63

CAPITOLUL 9

CONTABILITATEA STOCURILOR

9.1. Generalitati 64

9.2. Evaluarea stocurilor si miscari marfurilor

9.3. Contabilitatea operatiilor privind stocurile 66

9.5. Conturile privind obiectele de inventar 68

9.6. Conturile de produse 68

9.7. Conturi de marfuri 69

CAPITOLUL 10

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII

10.1. Generalitati 70

10.2. Contabilitatea operatiunilor privind furnizorii 72

10.3. Contabilitatea operatiunilor privind clientilor 72

10.4. Taxa pe valoarea adaugata 73

10.5. Contabilitatea decontarilor privind remuneratii personalului 74

CAPITOLUL 11

CONTURILE DE TREZORERIE

11.1. Delimitari si structuri 77

11. 2. Contabilitatea titlurilor de plasament 78


4
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z

11.3. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate prin

conturile de la banci 80

11.4. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati in numerar 81

11.5. Credite bancare pe termen scurt 81

11.6. Conturile de acreditive si avansuri de trezorerie 82

11.7. Viramente interne 83

CAPITOLUL 12

CONTABILITATEA CHELTUIELILOR SI VENITURILOR

12.1. Delimitari si structuri 83

12.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare 84

12.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare 86

12.4. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale 87

12.5. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele 88

12.6. Contabilitate veniturilor din exploatare 89

12.7. Contabilitatea veniturilor financiare 90

12.8. Contabilitatea veniturilor exceptionale 92

12.9. Contabilitatea veniturilor din amortizari si provizioane 92

12.10.Contabilitatea operatiilor privind determinarea

rezultatului exercitiului 93

CAPITOLUL 13

BALANTA DE VERIFICARE

13.1. Continut si clasificare 94

13.2. Tehnica intocmiri balantei de verificare 95

13.3. Posibilitati de identificare a erorilor 95

ANEXA 1

5
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z

BIBLIOGRAFIE

Prefata

Cursul de contabilitate se adreseaza celor care doresc sa se initieze in


contabilitate, si in mod deosebit studentilor.
Confruntata cu mediul economic si social, in plina transformare,
contabilitatea se cauta pe sine, se cauta prin raportare la viitor examinandu-si
trecutul si prezentul. O asemenea miscare are loc intre empirism si rational,
intre tehnici si conceptualizari, intre nevoia de universal si nevoia de specific,
intre juridic si economic.
Din totdeuna contabilitatea si-a atras calitatea de matrice sau punct de
referinta pentru tot ceea ce este cercetare de detaliu si implicit practica in
domeniu.
Raportata la nevoia universitara cartea ofera fundamentele teoretice si
metodologice a noii contabilitati din Romania, de aceea ea ofera idei, concepte,
teze si solutii privind organizarea si functionarea contabilitatii.
Fiind structurat conform programei analitice a disciplinei de
Contabilitate, cursul trateaza intr-o ordine logica, explicita si accesibila obiectul
si metoda contabilitatii, structurile patrimoniale, principiile metodei – bilant,
documentatie, evaluare, cont, dubla inregistrare, balanta de verificare,
inventarierea.
Acest curs isi propune sa ofere studentilor modalitatile cele mai
eficiente pentru intelegerea si aprofundarea tuturor problemelor de
contabilitate, sa le formeze o gandire contabila logica, independenta si
deprinderi necesare pentru productia si utilizare informatiei contabile in
activitatea unitatiii patrimoniale

6
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
Autorul

Capitolul 1
Contabilitatea - componenta principala a sistemului informational
economic

1.1 Obiectul contabilitatii

Contabilitatea este o componenta a sistemului stiintei economice. Ea are ca


obiect stiinta conturilor, conturi prin care se efectueaza evidenta valorilor in
miscare, inclusiv a unitatilor fizice, cand valorile sunt exprimate si prin acestea.
Contabilitatea este o tehnica cantitativa de colectare, tratare si interpretare
a informatiei, aplicata faptelor materiale, juridice si economice manifestandu-
se in patrimoniul subiectelor economice ca individ, firma, intreprindere.
Contabilitatea la origine avea un rol juridic de proba si de control. Ea a
evoluat mult, in prezent ea este un mijloc de calcul economic si un instrument
de gestiune.
Contabilitatea a existat din cele mai vechi timpuri. C.G.Dumitrescu in “Istoria
contabilitatii” arata ca, grecii au imprumutat tehnica contabila de la egipteni si
ei au trecut-o romanilor. Dar se pare ca evidentele contabile sunt mult mai vechi
in istoria omenirii. Codul lui Hamurabi arata ca asiro-caldeenii utilizau
documente justificative si aveau notiuni de Activ si Pasiv, multe din tablitele de
lut descoperite la civilizatiile din Orientul Mijlociu, reprezinta conturi de operatii
financiare ale marilor temple. Chinezii tineau numai evidenta cantitativ. Grecii
au avut evidente pentru activitatile economice. Romanii au avut organizare
contabila atat pentru patrimoniul public, cat si pentru patrimoniul particular.
Bancherii romani intocmeau periodic si balanta de verificare. Operatiile
iregistrate in contabilitate de romani erau exprimate in unitati de masura si in
valori.

7
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
Contabilitatea in partida dubla s-a nascut ca urmare a practicii contabililor
din Venetia si Genova. In anul 1494, Luca Paciolo descrie contabilitatea in
partida dubla intr-o lucrare de matematica si geometrie. Dupa aparitia acestei
lucrari, aplicarea contabilitatii in partida dubla se raspandeste in tarile Europei.
In ce priveste aplicarea contabilitatii in partida dubla in Romania,
mentionam aparitia in 1637 a Pravilei Comerciale, in Transilvania, in care erau
si reguli de aplicare a contabilitatii. Este de retinut ca in Monitorul Oficial al
Moldovei din 1859 a fost publicata structura cursului de contabilitate conceput
de Ion Ionescu de la Brad, in 15 lectii. Invatamantul comercial in limba romana
a aparut in Transilvania, Moldova, Muntenia si la Bucuresti in 1844. In anul
1913 se infiinteaza Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale la
Bucuresti. Prezenta unei scoli superioare cu caracter universitar determina
publicarea unor lucrari de contabilitate.
Deci de-a lungul timpului s-a acumulat o bogatie importanta de teze, idei,
concepte, teorii, principii si standarde cu privire la continutul contabilitatii.
Evolutia contabilitatii a fost insotita pe plan teoretic de controverse privitoare
la utilitatea sa in cadrul mecanismelor de cunoastere si gestiunii a starii la un
moment dat si a circuitului resurselor economice ale societatii. Mai importante
sunt doua conceptii: prima trateaza contabilitatea ca teorie stiintifica, iar cea
dea doua ca tehnica de culegere, prelucrare, stocare, transmitere si analiza a
informatiilor. Analizand cele doua conceptii, putem spune ca ele nu sunt
autentice.
Ca orice disciplina stiintifica, contabilitatea reprezinta simultan o teorie si
metoda. In calitatea sa de teorie stiintifica, contabilitatea reprezinta un sistem
de principii si cunostinte care explica si informeaza, iar ca metoda sau tehnica,
un ansamblu coerent de procedee, instrumente prin care se observa si
inregistreaza resursele economice ale societatii, separate ca utilitati
patrimoniale.
In masura in care se accepta ideea ca prin vocatia sa, contabilitatea este o
disciplina stiintifica ea isi defineste continutul obiectului sau de studiu, metoda
de cercetare si pozitia sa in cadrul sistemului stiintelor economice.

Totusi, pe plan mondial, s-au conturat trei conceptii cu privire la


delimitarea si definirea obiectului contabilitatii, respectiv:
1. Conceptia administrativa considera ca obiectul contabilitatii il
constituie reflectarea si controlul, in expresie valorica, a faptelor
administrative, in vederea sprijinirii managementului
(conducerii), pentru a obtine un minim de eforturi (cheltuieli),
maximul de efecte economice (rezultate-venituri).
2. Conceptia juridica considera ca obiectul contabilitatii il formeaza
patrimoniul unui subiect de drept (agent economic), prin
prisma relatiilor juridice, adica a drepturilor si obligatiilor

8
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
pecuniare (materiale) ale unei persoane fizice sau juridice, in
corelatie cu obiectele, adica cu bunurile si valorile
corespunzatoare.
3. Conceptia economica sau financiara considera ca obiectul
contabilitatii il constituie circuitul capitalului, privit atat sub
aspectul destinatiei lui, cat si sub forma modului de dobandire,
respectiv, sub forma de capital propriu si capital strain.

In Romania, actele normative de baza care reglementeaza organizarea si


conducerea contabilitatii de catre agentii economici sunt:
- Legea contabilitatii nr. 82/1991;
- Hotararea Guvernului nr. 704/1993 privind aprobarea Regulamentului de
aplicare a Legii contabilitatii nr. 82/1991;
- Ordonanta Guvernului nr. 22/1996, privind actualizarea si
completarea regimului general al contabilitatii.
Sistemul de contabilitate romaneasca aplicabil de la 1 ianuarie 1994 s-a
inspirat din planurile contabile generale ale tarilor vest-europene, in special din
cel francez si se bazeaza pe normele contabile internationale care au fost
adaptate cerintelor si experientei practice romanesti.

Ca structura, un plan contabil general cuprinde trei parti:

1. Generalitati, in structura carora sunt incluse:

- Dispozitii generale privind principiile generale ale contabilitatii,


registrele de contabilitate (instrumentele de lucru ale contabilitatii),
reguli de inregistrare in conturi;
- Terminologia contabila recomandata;
- Planul de conturi;
2. Contabilitatea financiara, numita si generala, in care se inregistreaza
toate operatiile care afecteaza patrimoniul agentului economic spre a
determina rezultatele financiare ale acestuia, prin:
- Reguli de evaluare a patrimoniului si de determinare a rezultatelor
financiare;
- Gruparea conturilor din contabilitatea financiara;
- Documentele de sinteza contabila.
3. Contabilitatea de gestiune sau contabilitate analitica sau contabilitatea
exploatarii, are ca obiect doar calculatia costurilor.

Ca o concluzie la cele prezentate mai sus, putem observa ca legiuitorul


roman considera ca obiectul contabilitatii patrimoniului il constituie reflectarea
in expresie baneasca a bunurilor mobile si si imobile, inclusiv solul, bogatiile
naturale, zacamintele si alte bunuri cu potential economic, disponibilitatile
9
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
banesti, titlurile de valoare, drepturile si obligatiile agentilor economici, precum
si miscarile si modificarile intervenite in urma operatiunilor patrimoniale
efectuate, cheltuielile, veniturile si rezultatele obtinute de acestia.

Din aceasta definitie rezulta ca patrimoniul presupune existenta a doua


conditii de baza:
- Un titular de patrimoniu (subiect de drept);
- Bunurile si valorile economice, privite ca obiecte de drepturi si
obligatii precum si titularul de patrimoniu.

Sistemul contabil urmareste deci si controleaza existenta si starea


bunurilor economice, a drepturilor si obligatiilor pe care le are un agent
economic asupra acestor bunuri. Gama de obiective ale contabilitatii este
diversa, dar o analiza temeinica a acestora nu poate neglija faptul ca produsele
finale ale oricarui sistem contabil sunt documentele de sinteza, iar oferta de
informatii contabile depinde de utilizatori si de necesitatile lor informationale.
Asadar, putem aprecia ca obiectivul fundamental al contabilitatii il reprezinta
furnizarea de informatii utile luarii deciziilor menite sa asigure o imagine fidela
a patrimoniului, situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.

1.2. Metoda contabilitatii

Contabilitatea ca disciplina stiintifica, avand un obiect propriu de


cercetare, are si o metoda specifica de lucru pentru realizarea obiectului sau.
Datorita complexitatii obiectului de studiu, metoda contabilitatii reuneste mai
multe procedee tehnice de lucru. Deci nu se pune egal intre metoda si
procedeu.
Metoda este o cale rationala de urmat pentru atingerea unui scop, iar
procedeul este numai o maniera de a atinge scopul.
Metoda contabilitatii cuprinde un ansamblu de procedee aflate intr-o
stransa corelatie si interconditionare ca un tot unitar, in vederea stabilirii
normelor si principiilor cu caracter special pe care se fundamenteaza
contabilitatea ca disciplina stiintifica si cu ajutorul carora cerceteaza starea si
miscarea elementelor patrimoniale ale unitatilor patrimoniale.
Metoda contabilitatii a fost influentata in elaborarea sa si de metodele
de cercetare ale altor stiinte cum ar fi: matematica, economia politica, stiintele

10
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
economice de ramura, cibernetica economica, de la care a preluat si utilizeaza
diferite categorii si procedee. Principalele trasaturi ale ale obiectului de studiu
al contabilitatii constau in reflectarea patrimoniului unitatilor economice si
sociale, atat sub aspectul utilitatii si functionalitatii bunurilor economice care il
compun, adica destinatiei economice al acestora, cat si sub aspectul
raporturilor de proprietate in cadrul carora se dobandeste bunurile economice
ca obiecte de drepturi si obligatii, adica al provenientei lor, sau in plan financiar
al surselor de finantare a bunurilor respective.

Aceasta dubla reprezentare a starii si miscarii patrimoniului unitatilor


economice si sociale a constituit trasatura esentiala de baza care determina
continutul metodei contabilitatii.

Ea poate fi redusa sub forma unei ecuatii (bunuri economice =


drepturi + obligatii) cunoscuta sub denumirea de ecuatia dublei reprezentari.

Dubla reprezentare a patrimonilui unitatilor economice si sociale prin


stabilirea unui echilibru permanent intre cele doua fete ale acesteia conduce la
amplificarea proprietatilor informative ale datelor furnizate de contabilitate, la
dezvaluirea legaturilor dintre fenomenele economice.
Elementele patrimonilui unitatilor economice si sociale se afla intr-o
continua miscare si tansformare in fazele ciclului economic, ramanand totusi
intr-un echilibru permanent. Acest echilibru este evidentiat in contabilitate
printr-o alta trasatura specifica metodei sale de lucru si anume dubla
inregistrare.
Dubla inregistrare este determinata in primul rand de dubla
reprezentare, prin faptul ca in timpul miscarii si transformarii lor, elementele
de patrimoniu nu inceteaza a fi privite sub dublu aspect, al unitatii si
functionalitatii lor, adica al destinatiei economice si al provenientei, respectiv al
modului de dobandire. Raportul de echivalenta este prezent atat in cazul maririi
concomitente a bunurilor si surselor, cat si in cel al micsorarii lor.

In al doilea rand, dubla inregistrare este determinata de faptul ca


miscarea si transformarea bunurilor economice in fazele circuitului economic
genereaza operatii economice si financiare de iesire dintr-o stare si de intrare
in alta, de transformare dintr-o forma in alta. In acest circuit in care
contabilitatea inregistreaza trecerea acelorasi valori dintr-o stare sau forma in
alta, reflectarea valorii economice se face de doua ori, deci, apare dubla
inregistrare a operatiunilor in cauza.
Dubla inregistrare prezinta o importanta deosebita pentru contabilitate
prin faptul ca da posibilitatea exercitarii unui control asupra exactitatii
inregistrarilor efectuate cu privire la operatiile economice prin relatia de

11
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
echilibru.
O trasatura caracteristica a metodei contabilitatii este aceea a folosirii
unor procedee care sa permita inregistrarea numerica, cifrica, a existentei si
miscarii patrimoniului unitatilor economice si sociale in expresie valorica.
Generalizand, se poate spune ca metoda contabilitatii reprezinta totalitatea
procedeelor interdependente, pe care le foloseste aceasta in scopul cunoasterii
situatiei partimoniului si a rezultatelor obtinute.

Procedeele metodei contabilitatii

Pentru realizarea obiectului contabilitatii, metoda acesteia foloseste o


serie de procedee care permit furnizarea de informatii cu privire la fenomenele
si procesele economice care au loc in cadrul unitatii. Aceste procedee sunt:
1. procedee comune tuturor stiintelor;
2. procedee specifice metodei contabilitatii;
3. procedee ale metodei contabilitatii, comune si altor discipline
economice.

1. Procedee comune tuturor stiintelor


Dintre procedeele comune si altor stiinte folosite si de metoda contabilitatii
pentru reflectarea obiectului sau de studiu pot fi specificate: observatia,
rationamentul, comparatia, clasificarea, analiza, sinteza.

Observatia – este faza initiala a cercetarii obiectului de studiu al oricarei


stiinte. Contabilitatea foloseste procedeul observatiei pentru cunoasterea
operatiilor economice care se pot exprima valoric si pe care le reflecta cifric,
numeric, cu ajutorul procedeelor sale specifice.
Rationamentul – se aplica de metoda contabilitatii, pentru ca pe baza de
judecati logice, pornind de la fenomenele si procesele economice care intra in
obiectul sau de studiu sa ajunga la concluzii noi. Pe baza de rationament s-a
ajuns la concluzia ca activul este egal cu pasivul, pentru ca intre mijloacele
economice si sursele de finantare a acestora exista o egalitate perfecta.
Comparatia – se foloseste de metoda contabilitatii prin alaturarea a doua
sau mai multe fenomene si procese economice care se pot exprima valoric, cu
scopul de a stabili asemanarile si deosebirile dintre ele, ca astfel sa se traga o
serie de concluzii. Se foloseste frecvent comparatia pentru a se compara
veniturile si cheltuielile pe baza carora se stabilesc rezultatele finale.
Clasificarea – este actiunea de impartire, distribuire, repartizare
sistematica pe clase sau intr-o anumita ordine a obiectelor in functie de
asemanarile si deosebirile dintre ele. Asemanarile le apropie si le incadreaza in
aceeasi clasa, iar deosebirile le diferentiaza si le distribuie in clase diferite.
Analiza – reprezinta un procedeu stiintific de cercetare a unui intreg, a
12
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
unui fenomen care se bazeaza pe examinarea fiecarui element component in
parte.
Sinteza – ca procedeu stiintific de cercetare a fenomenelor se bazeaza
pe trecerea de la particular la general, de la simplu la compus pentru a se
ajunge la generalizare.

2. Procedee specifice metodei contabilitatii, utilizate pentru cercetarea si


studierea obiectului sau, sunt: bilantul, contul, balanta de verificare.
Bilantul – este cel mai reprezentativ procedeu al metodei contabilitatii,
prin care se infaptuieste dubla reprezentare a patrimoniului societatii. Se
prezinta prin bilant situatia unitatii patrimoniale la o anumita data, in expresie
valorica, sub dublul sau aspect: sub aspectul destinatiei economice si sub
aspectul surselor de procurare. Bilantul furnizeaza informatii generale
privitoare la situatia economica si financiara a unitatii si la relatiile ei
economice cu alte unitati. Bilantul este completat de o serie de situatii anexa
prin care se explica si se detaliaza anumite laturi ale activitatii economico-
financiare ale unitatii.
Contul – se deschide in contabilitatea curenta pentru reflectarea fiecarui
element din patrimoniu din punct de vedere al destinatiei economice si al
sursei de finantare, precum si a fiecarei pozitii noi pe care o ocupa aceste
elemente in miscarea si transformarea lor de-a lungul fazelor circuitului
economic. Aceste conturi au legaturi reciproce atat intre ele cat si cu bilantul.
Contabilitatea dispune de un sistem de conturi in care reflectarea operatiilor
rezultate din miscarea elementelor patrimoniale are la baza dubla inregistrare.
Legatura dintre cont, care furnizeaza informatiile de detaliu asupra
fiecarui element ce intra in obiectul contabilitatii, si bilant care furnizeaza
informatii generalizatoare asupra activitatii de ansamblu a unitatii, se
realizeaza cu ajutorul unui alt procedeu specific metodei contabilitatii numit
balanta de verificare.
Balanta de verificare – asigura in contabilitatea dublei reprezentari,
dublei inregistrari, garantia exactitatii inregistrarilor efectuate in conturi. Datele
balantei de verificare stau la baza intocmirii bilantului. Balanta de verificare
indeplineste atat o functie de control cat si o functie economica, constituind
puntea de legatura intre cont si bilant.

3. Procedeele metodei contabilitatii comune si altor discipline economice


Contabilitatea utilizeaza in cadrul metodei sale de lucru si alte procedee
comune mai multor discipline economice. Dintre acestea cele mai importante
sunt: documentatia, evaluarea, calculatia, inventarierea.
Documentatia – orice operatie economica si financiara referitoare la
existenta si miscarea elementelor patrimoniale trebuie sa fie consemnata in
documente care fac dovada infaptuirii lor. Documentele au o importanta
deosebita pentru desfasurarea normala a lucrarilor de contabilitate, intrucat cu
13
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
ajutorul lor se verifica justetea operatiilor economice, controlul gestionar
asupra valorilor materiale si banesti, precum si respectarea disciplinei
contractuale.
Evaluarea – este procedeul prin care datele contabilitatii sunt
reprezentate printr-o singura unitate de masura, creand posibilitatea
centralizarii lor cu ajutorul balantelor de verificare si generalizarea cu ajutorul
bilantului. Evaluarea consta in transformarea unitatilor naturale in unitati
monetare cu ajutorul preturilor.
Calculatia – este strans legata de evaluare ca procedeu al metodei
contabilitatii. Acest procedeu isi gaseste aplicarea cea mai larga in domeniul
calculatiei costurilor de productie.
Inventarierea – se foloseste pentru a se cunoaste situatia reala a
patrimoniului reflectat in contabilitate, si trebuie sa se verifice existenta
faptica, directa a tuturor elementelor sale, in scopul descoperirii
neconcordantelor dintre datele inregistrate in conturi si realitatea de pe teren.

1.3. Principiile contabilitatii

Pentru a se da o imagine fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a


rezultatelor obtinute, trebuie respectate cu buna credinta regulile privind
evaluarea patrimoniului si celelalte norme si principii contabile cum sunt:

Principiul prudentei – potrivit acestuia, nu sunt admise


supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea
elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si
pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii unitatii. Prudenta
presupune anticiparea efectelor unor actiuni si in special a transferului de
proprietate cu efecte posibile asupra exercitiului sau a celor parcurse deja,
intrucat asupra lor nu se mai poate interveni din punct de vedere contabil. La
incheierea fiecarui exercitiu financiar se contabilizeaza datoriile si pierderile
probabile.

Principiul permanentei metodelor – presupune continuitatea


aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, inregistrarea in contabilitate si
prezentarea elementelor patrimoniale si a rezultatelor asigurand
comparabilitatea in timp a informatiilor contabile. Acest principiu asigura
aplicarea pentru aceleasi elemente, stucturi, domenii de activitate, a acelorasi
metode de la un exercitiu la altul. Aceasta exclude schimbarea metodelor in
cursul exercitiului. Modificarea metodelor de la un an la altul trebuie sa fie

14
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
determinata de o profunda motivatie, cum ar fi modificarea unor acte
normative, stabilirea unor reguli generale de evaluare noi.

Potrivit principiului continuitatii activitatii, se presupune ca


unitatea patrimoniala isi continua in mod normal functionarea intr-un viitor
previzibil, fara a fi in stare de lichidare sau de reducere sensibila a activitatii.
Continuitatea activitatii se exprima clar in actul de constituire. Atunci cand
functionarea este delimitata in timp sunt mentionate datele de incepere si de
incetare a activitatii. Respectarea acestui principiu permite fixarea intinderii
responsabilitatii entitatii patrimoniale in raport cu terte persoane, inclusiv cu
bugetul statului.

Principiul independentei exercitiului presupune delimitarea in timp


a cheltuielilor si veniturilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura
angajarii acestora si trecerii acestora la rezultatul exercitiului la care se refera.
Independenta exercitiului trebuie inteleasa prin acea ca nu se mai poate
interveni asupra bilantului dupa perioada de raportare (aprobarea consiliului de
administratie, inregistrare la organele financiare, la registrul comertului).

Principiului intangibilitatii bilantului de deschidere, conform


caruia bilantul de deschidere a unui exercitiu trebuie sa corespunda cu bilantul
de inchidere a exercitiului precedent.

Principiului neconpensarii, elementele de activ si de pasiv trebuie sa


fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admise compensarea
intre posturile de activ si de pasiv ale bilantului. Necompensarea trebuie
inteleasa in sensul ca pentru fiecare element patrimonial cu substanta
materiala, pentru orice resursa care reflecta drepturi si obligatii trebuie sa fie
deschis, in contabilitate cate un cont nou. Necompensarea nu trebuie
confundata cu rectificarea prevazuta in scopul reflectarii valorii ramase. Valorile
rectificative sunt evidentiate distinct chiar daca in cazul unor elemente
patrimoniale cuprinderea in bilant se face la valoarea considerata neta sau
ramasa. Este vorba de imobilizari rectificate pe calea amortizarii, de obiectele
de inventar rectificate pe calea uzurii sau deprecierilor rectificate pe seama
provizioanelor.

Alte principii rezultate din logica contabila sunt:

Principiul sinceritatii este utilizat de contabilitatea anglo-saxona si se


regaseste in contabilitatea continentala sub denumirea de imagine fidela.

15
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
Imagine fidela = Sinceritate + Regularitate

Sinceritatea = aplicarea cu buna credinta si in virtutea regulilor


profesionale ale domeniului contabil a legii, standardelor si procedeelor
contabile.
Regularitatea = informatia contabila pusa la dispozitie este conforma cu
regulile si procedurile in vigoare.

Notiunea de imagine fidela este legata de documentul oficial de gestiune


al persoanelor fizice sau juridice care desfasoara acte de comert, si anume
bilantul contabil. Numai prin acesta putem dobandi o imagine fidela a
patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute. Se distinge din
aceasta cerinta rolul si locul procedeului “bilant” din cadrul ansamblului
procedeelor metodei contabilitatii.
Principiul autonomiei – unitatea este o entitate patrimoniala distincta
fata de proprietarii ei. Unitatea (institutia) se afla in opozitie cu toate celelalte
persoane fizice sau juridice participante la actul economic sau social. Ea
trateaza toate problemele de pe pozitie proprie dar in spiritul legii.
Principiul stabilitatii unitatii monetare conform caruia mentinerea
se intampla in economia stabila, iar reevaluarea in economiile inflationiste.
Principiul costului istoric – orice valoare economica inscrisa in
contabilitate este bazata pe costul ei de origine: proprie (productie) sau din
afara (achizitie), asa cum rezulta din documentele justificative care
mentioneaza aparitia fiecarui element patrimonial.
Principiul periodizarii – observarea fenomenelor si proceselor
economice trebuie inregistrate in perioade distincte: luna, trimestru, an in raport
cu necesitatile de inregistrare a costurilor.
Principiul verificarii – toate operatiile economico-financiare aferente
unui patrimoniu trebuie verificate. Verificarea nu trebuie confundata cu
controlul chiar daca are ca rezultat un control sau se realizeaza ca urmare a
efectuarii acestuia. Verificarea trebuie inteleasa, in acest caz, ca un mijloc de
asigurare asupra corectitudinii aplicarii unor tehnici sau procedee de lucru. In
acest sens putem vorbi de necesitatea intocmirii balantelor, a bugetelor de
cheltuieli si venituri.

1.4 Functiile contabilitatii

Unul din principalele rezultate ale perfectionarii bazei


conceptuale a contabilitatii il constituie modernizarea conceptiei de
organizare a sistemului conturilor in vederea reflectarii patrimoniului,
16
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
situatiei financiare si a rezultatului unitatii creandu-se sisteme de
contabilitate cu un singur circuit si cu doua circuite.

Sistemul de contabilitate cu un singur circuit organizeaza


conturile intr-un singur flux in cadrul circuitului economic: capital –
aprovizionare – fabricatie – vanzare – realizare, atat pentru
operatiile ce privesc relatiile cu tertii, cat si pentru cele ale gestiunii
interne.

Sistemul de contabilitate cu dublu circuit organizeaza


conturile astfel incat delimiteaza in circuite distincte pe cele care au
ca obiect inregistrarea elementelor si operatiilor patrimoniale legate
de schimburile si relatiile cu tertii, precum si rezultatele financiare, si
intr-un alt circuit conturile care inregistreaza productia, costurile si
rentabilitatea produselor, lucrarilor si serviciilor executate.

Organizarea contabilitatii pe baza celor doua circuite se poate


prezenta schematic, astfel:

BANCA

CONTABILI T A T E A FINANCIARA
FURNIZORII
ZONA DE CONTACT CU MEDIUL
EXTERIOR
CONTABILITATEA DE GESTIUNE
ZONA INTERNA
CLIENTII INVESTITORII

In conditiile contabilitatii in dublu circuit, functiile acesteia se localizeaza


in fiecare circuit, astfel:

Contabilitatea financiara:
- Functia de inregistrare completa a tranzactiilor intreprinderii in scopul
determinarii periodice a situatiei patrimoniale si a rezultatului global;
- Functia de comunicare financiara externa (informarea tertilor);
- Functia de instrument de verificare si de proba judiciara si fiscala;

17
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
- Functia de instrument de gestiune a intreprinderii;
- Functia de furnizare a informatiilor necesare realizarii sintezelor
macroeconomice;
- Functia de informare pentru analize financiare;

Contabilitatea interna de gestiune:


- Functia de determinare a costurilor pe produse, lucrari si sectoare de
activitate;
- Functia de determinare a diferitelor marje si a rezultatelor analitice pe
produse si activitati;
- Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate elaborarii
bugetelor si costurilor previzionate;
- Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate actualizarii
indicatorilor de gestiune din structura tabloului de bord al unitatii
economice;
- Functia de generalizare si furnizare a informatiilor destinate masurarii
performantelor la nivelul sectoarelor si pe produse, lucrari si servicii.

Capitolul 2 Patrimoniul agentilor economici

2.1 Definire, structura

La baza obiectului de studiu al contabilitatii sta pus patrimoniul.


Prin patrimoniu se intelege totalitatea bunurilor apartinand unei persoane
fizice sau juridice dobandite in cadrul relatiilor de drepturi si obligatii. Pentru ca
patrimoniul sa existe sunt necesare doua elemente interdependente, unul in
persoana fizica sau juridica, ca subiect de drepturi si obligatii si altul in bunurile
econmice, ca obiect de drepturi si obligatii.
In sensul cel mai larg, patrimoniul agentilor economici este format din
totalitatea bunurilor si valorilor economice pe care le gestioneaza, precum si
din totalitatea drepturilor si obligatiilor pe care acestia si le asuma, in legatura
cu bunurile si valorile economice pe care le poseda.Majoritatea specialistilor
considera ca in centrul preocuparilor stiintei contabile, adica obiectului de studiu
al contabilitatii il constituie patrimoniul agentilor economici.

Multe lucrari de specialitate definesc obiectul contabilitatii avand in


vedere si continutul categoriilor economice de: avere, capital, resurse
economice (mijloace economice). Desi, fiecare din aceste categorii economice
poate sa stea la baza definirii si explicarii obiectului contabilitatii, fiecare in
18
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
parte are unele limite de interpretare.
Averea - desi reprezinta totalitatea bunurilor si valorilor economice de
care dispune un agent economic, ea nu exprima in mod direct drepturile si
obligatiile patrimoniale ale agentului economic, mai exact raporturile de
proprietate.
Capitalul este o categorie economica, care din punct de vedere contabil,
se refera atat la bunurile si valorile economice de care dispune un agent
economic, cat si la relatiile de proprietate ale acestuia, in legatura cu bunurile
de care dispune, fara a include insa si relatiile de datorii, de obligatii, privind
unele bunuri procurate pe baza acestora.
Sursele economice (mijloacele economice) exprima la randul lor, acea
categorie economica ce se refera la modul concret de investire a acestora si
relatiile de proprietate care au stat la baza procurarii lor.

Din continutul patrimoniului reflectat in contabilitate, rezulta un


echilibru, o realitate perfecta, intre valoarea bunurilor economice ale unei
persoane fizice sau juridice si drepturile si obligatiile pe care acesta le are, in
legatura cu procurarea si utilizarea lor.

Ecuatia de echilibru a patrimoniului este urmatoarea:

Bunuri cu
Drepturi cu Obligatii cu valoare
valoare = +
valoare economica ecnomica
economica

Bunurile si valorile economice formeaza partea materiala a


patrimoniului, ele identificandu-se cu mijloacele de actiune sau cu factorii de
productie utilizati de unitate pentru realizarea obiectivului sau de activitate.

Impturile si obligatiile reflecta raporturile de proprietate in cadrul carora


se produc si se administreaza bunurile si valorile economice.

Din cele prezentate se poate observa ca stiinta contabila abordeaza


patrimoniul, atat din punct de vedere economico-financiar, cat si din punct de
vedere juridico-administrativ.

Abordat din punct de vedere economico-financiar, patrimoniul este o


suma a tuturor bunurilor si valorilor economice necorporale, corporale si
financiare care apartin persoanei fizice sau juridice si care intra sub incidenta
cadrului juridic ce functioneaza intr-o economie nationala.
Din punct de vedere juridico-administrativ, patrimoniul reflecta

19
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica a unei persoane fizice
sau juridice, exprimate in etalon banesc.
Partea stanga a ecuatiei de echilibru patrimonial, respectiv bunurile si
valorile economice constituie structura de activ a patrimonilui sau activul
patrimonial.
Partea dreapta a ecuatiei de echilibru patrimonial, respectiv drepturile si
obligatiile cu valoare economica constituie structura de pasiv a patrimoniului
sau pasivul patrimonial.
In consecinta, ecuatia de echilibru al patrimoniului unei unitati poate fi
scrisa sub forma:

Activul patrimonial (A) = Pasivul patrimonial (P)

Activul si pasivul sunt structuri globale, specifice relatiilor de investiri si


finantari a elementelor patrimoniale, iar cele de cheltuieli si venituri sunt
specifice relatiilor de transformari a elementelor de patrimoniu, in cadrul
proceselor economice. Cuantumul activitatii unitatii patrimoniale este stabilit in
baza a doua criterii: modul de valorificare si gradul de lichiditate ale mijloacelor
economice. Astfel, mijloacele economice pot fi de doua categorii: unele care au
o durata mai mare de functionare, care se consuma si se valorifica treptat pe
parcursul mai multor cicluri de functionare si altele care se consuma dintr-o
data si care trebuiesc reinnoite in fiecare ciclu de exploatare. Din punct de
vedere al criteriilor mentionate, valorificarea si lichiditatea pot determina
stucturile de activ si de pasiv in continuare.

2.2 Structura activului patrimonial

Mijloacele economice reflecta bunurile economice primite sub aspectul


utilitatii si functionalitatii, valorificarii lor in activitatea unitatii economice si
sociale. Ele reflecta modul de utilizare a capitalului sau modul de folosire a
fondurilor.
Cuantumul activitatii unitatii patrimoniale este stabilit in baza a doua
criterii: modul de valorificare si gradul de lichiditate ale mijloacelor economice.
Astfel, mijloacele economice pot fi de doua categorii: unele care au o durata
mai mare de functionare, care se consuma si se valorifica treptat pe parcursul
mai multor cicluri de functionare si altele care se consuma dintr-o data si care
trebuiesc reinnoite in fiecare ciclu de exploatare. Din punct de vedere al
criteriilor mentionate, valorificarea si lichiditatea pot determina stucturile de
activ in continuare.

20
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
Strtucturi de activ
1. Active fixe – imobilizari necorporale
- imobilizari corporale
- imobilizari financiare
2. Active circulante – stocuri si productie in curs de executie
- mijloace circulante de decontare
- mijloace circulante banesti
3. Active de regularizare si asimilate

Activele fixe – numite si imobilizari, cuprind acele categorii de bunuri


care au existenta durabila. In cadrul acestora se cuprind: imobilizarile
corporale, imobilizarile necorporale, imobilizarile financiare.
- imobilizarile corporale cuprind acele bunuri materiale (tangibile) care
participa la procesul de productie numai cu intrega lor valoare de utilitate
dar care se consuma si isi transmit valoarea treptat asupra noilor produse;
ca valori de utilitate, imobilizarile corporale se impart in doua mari grupe:
terenuri si mijloace fixe;
- imobilizarile necorporale, sau nemateriale, sunt imobilizari care nu se
concretizeaza in bunuri, ci intr-un document juridic sau comercial care
atesta drepturi ale unitatii economice sau sociale. Imobilizarile necorporale
cuprind: cheltuielile de constituire a societatii, cheltuielile de cercetare-
dezvoltare, concesiuni, brevete, marci de fabrica, alte drepturi si valori
similare, programele informatice, fondul comercial;
- imobilizarile financiare cuprind valorile patrimoniale sub forma de
participatii la capitalul permanent al altor societati, precum si titlurile de
credit pe termen lung.

Active circulante
In functie de forma concreta pe care o imbraca si de functia pe care o
indeplinesc in cadrul ciclului de exploatare, activele circulante se impart in:
mijloace circulante materiale, mijloace circulante in decontare, mijloace
circulante banesti.
- mijloace circulante materiale, reprezinta acele valori economice care
imbraca forma sau indeplinesc functia de: materii prime si materiale,
productia in curs de executie, produse finite, marfuri si ambalaje. Mai sunt
incluse si obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata.
- mijloace circulante banesti sau plasamente de trezorerie si disponibilitatile
banesti, sunt acele valori economice care imbraca forma sau indeplinesc
functia de bani. Structural, ele se pot gasi sub forma de plasamente de
trezorerie, disponibilitati banesti si alte valori.

- mijloace circulante in decontare, numite si creantele intreprinderii,


21
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
reprezinta valori economice avansate temporar de titularul de
patrimoniu altor persoane fizice sau juridice si pentru care urmeaza sa
primeasca echivalent valoric.

Active de regularizare si asimilate din aceasta categorie fac parte:


- cheltuieli inregistrate in avans care urmeaza a se suporta esalonat in
exercitiile viitoare
- decontari din operatii in curs de clarificare cum ar fi: amenzi achitate,
cheltuieli de judecata
- prime privind rambunsarea obligatiunilor reprezentand diferenta dintre
valoarea de emisiune si valoarea de rambunsare a obligatiunilor.

2.3 Structura pasivului patrimonial

Prin componenta sa, reflecta modul de finantare al mijloacelor


economice si gradul de exigibilitate al resurselor de finantare.
Finantarea mijloacelor economice se refera la modul de dobandire
economica si sustinere financiara a activului titularului de patrimoniu. Pentru
procurarea de mijloace economice, o intreprindere foloseste finantare proprie
si finantare straina. Corespunzator celor doua categorii de finantari, sursele
proprii de finantare se impart in surse permanente si in surse curente. Sursele
permanente sunt formate din surse proprii si surse straine pe termen lung, iar
sursele curente sunt corespunzatoare datoriilor pe termen scurt.
a) sursele proprii sunt denumite si capital propriu. Din structura
acestuia fac parte: capitalul propriu, subventiile de capital, primele
legate de capital, diferentele din reevaluare, rezervele, fondurile,
profitul, provizioanele.

b) sursele straine denumite datorii, obligatii sau capital strain, exprima


fondurile sau capitalurile furnizate de terti. Acestea cuprind
imprumuturile acordate de banci sau alte institutii de creditare,
precum si datoriile create in cadrul relatiilor de decontare ale
unitatii. Din structura surselor straine fac parte : credite bancare,
imprumuturi pe baza de titluri, datoriile comerciale, datoriile fiscale,
datoriile salariale si datoriile fata de asociati si actionari.

Elementele de pasiv se structureaza dupa criterii: bilantiere, natura,


provenienta, exigibilitate, in:
1. datorii;

22
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
2. provizioane pentru riscuri si cheltuieli
3. venituri in avans
4. capital si rezerve

1. Datorii O datorie reprezinta o obligatie actuala a unitatii patrimoniale


ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta se
reazulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Ca urmare,
o caracteristica esentiala a unei datorii este faptul ca unitatea patrimoniala are
o obligatie actuala pentru sume ce trebuie platite pentru bunuri si servicii
primite, credite, impozite si taxe datorate. Datoriile rezuta din tranzactii sau
alte evenimente trecute. Datoriile se concretizeaza in resuse straine atrase
temporar in circuitul economico – financiar al unitatii patrimoniale. Potrivit
destinatiei, datoriile pot fi:
a. financiare;
b. comerciale
c. fiscale
d. salariale
e. sociale
f. fata de actionari sau asociati
g. creditori diversi

2) Provizioane pentru riscuri si cheltuieli


Sunt acele sume retinute din profit in scopul de a acoperii pierderi potentiale
sau cheltuieli previzibile in exercitiile viitoare, precum si provizioane pentru
pensii. Aceste provizioane se constituie la sfarsitul exercitiului in scopul
acoperirii riscului si cheltuielilor fara afectarea unui element din activ. Ele
reprezinta o categorie de resurse intermediare intre datorii si capitaluri proprii.
Tot in aceasta categorie sunt cuprinse si provizioanele pentru deprecieri in
special a activelor.

3. Venituri in avans
Sunt cunoscute sub denumirea de pasive de regularizare si apar din
necesitatea delimitarii pasivelor care apartin exercitiunlui curent de alte pasive
aferente altor exercitii. In aceasta categorie se include:
- venituri in avans
- subventiile
- subventiile pentru investitii.

4. Capital si rezerve
23
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
Reprezinta expresia baneasca a valorilor economice investite de actionari si
asociati pentru producerea de noi valori economice cu scopul de a obtine profit.
Capitatalul are un caracter stabil, in sensul ca asigura finantarea activitatii
unitatii patrimoniale pe o perioada mai mare de un an. Capitalul se formeaza la
inceputul activitatii, se modifica prin cresterea sau diminuarea lui pe parcursul
desfasurarii activitatii si se lichideaza la incetarea existentei unitatii. Din punct
de vedere al sursei de finantare, capitalul imbraca doua forme distincte: capital
prirpiu si capital strain.

2.4 Veniturile si cheltuielile

Din punct de vedere economic si financiar cheltuielile desemneaza


raporturi cu privire la alocarea si utilizarea valorilor economice in cadrul
proceselor interne. Cheltuielile acopera angajarea, consumul si platile privind
factorii de productie – natura, munca si capitalul.
Cheltuielile sunt structuri patrimoniale care ilustreaza efortul facut de
unitatea economica in vederea realizarii obiectivului de activitate.
Cheltuielile pe care le efectueaza unitatea patrimoniala, oricat de
diverse ar fi, se diferentiaza in functie de natura activitatilor care le
genereaza, in cheltuieli de expluatare, cheltuieli financiare, cheltuieli
exceptionale.
Orice cheltuiala efectuata de catre un titular de patrimoniu are o sursa
de finantare sau este producatoare de rezultat. In plan economic si financiar,
pentru definirea sursei de finantare a cheltuielilor si a rezultatului obtinut se
utilizeaza notiunea de venit.
Veniturile reprezinta fondurile ce revin titularului de patrimoniu ca
rezultat al activitatii proprii. Veniturile pot fi delimitate si evidentiate in
contabilitate in trei momente: obtinerea rezultatului, avansarea rezultatului si
incasarea rezultatului.
Veniturile, in functie de activitatile care le genereaza, se impart in
venituri din activitatea de exploatare, venituri financiare si venituri
exceptionale.
In cadrul structurii de venituri si cheltuieli este reprezentat ca
structura distincta si rezultatul sub forma de profit sau pierdere.

Cheltuieli Venituri Rezultate


1. Cheltuieli Venituri din Rezultate
de activitatea de din activitatea
exploatare exploatare de exploatare
24
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
2. Cheltuieli financiare Venituri Rezultate
3=1+2 financiare finanaciare
Rezultate curente
4. Cheltuieli Venituri Rezultate
exceptiona exceptionale exceptionale
5=3+4 le
Total cheltuieli Total venituri Rezultat brut
6. Impozit pe profit
7=5–6 Rezultat net

In functie de cele doua structuri de baza – cheltuieli si venituri,


rezultatele se impart si ele in rezultate din activitatea de exploatare, rezultate
financiare si rezultate exceptionale.
Profitul sau piederea cuprinde rezultatul curent, rezultatul
exceptionalsi impozitul pe profit.

Capitolul 3 Evaluarea

3.1. Evaluarea – procedeu al metodei contabilitatii

Inregistrarea operatiilor economice care au loc in unitatile patrimoniale


se face folosind exprimarea baneasca (valorica), deci evaluarea.
Ca procedeu al metodei contabilitatii evaluarea este strans legata de
celelalte procedee pentru a caror aplicare este necesara exprimarea valorica a
operatiunilor economice. Fara evaluare nu se poate realiza contabilitatea
unitatii patrimoniale. Contabilitatea foloseste evaluarea atat pentru
inregistrarea curenta a operatiunilor economice, cat si pentru centralizarea si
generalizarea datelor sale informationale.
Evaluarea este operatiunea de cuantificare, de masurarea in expresie
valorica a resurselor materiale, a bunurilor create, a cheltuielilor de munca
inmagazinate in produse sau in servicii.
Necesitatea evaluarii in forma baneasca deriva din folosirea categoriilor
economice generate de actiunea legii valorii. Contabilitatea nu poate lucra
decat cu valori, adica dupa ce diversitatea structurilor patrimoniale este adusa
la acelasi numitor, pe care il reprezinta exprimarea in bani.
Evaluarea ca procedeu al metodei contabilitatii este de neconceput in
contabilitatea financiara si ccea manageriala. De aceea este necesara fixarea
unor notiuni cum ar fi obiectul evaluarii si unitatea de masura.

Obiectul evaluarii poate fi extrem de divers. El trebuie interpretat si


utilizat in functie de locul din care privim patrimoniul. Din interior, obiectul
evaluarii se refera la toate structurile patrimoniale, din exterior evaluarea poate
avea caobiect anumite componente sau anumite modalitati de coantiifcare,
25
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
cum ar fi evaluarea fiscala.

Unitatea de masura reprezinta unitatea de calcul care este folosita in


masurarea si comapararea elementelor patrimoniale. In contabilitate aceasta
unitate de masura o reprezinta banul. La noi in tara unitatea de masura este
leul care sta la baza sistemului monetar national.

In scopul realizarii unei imagini fidele a patrimoniului, a situatiei


financiare si a rezultatelor, la efectuarea evaluarii se vor respecta urmatoarele
principii:
a. Principiul stabilirii obiectului evaluarii – prin obiect al evaluarii se
intelege totalitatea elementelor supuse evaluarii.
b. Principiul valorii reale – conform caruia elementele patrimoniele se
evalueaza la valoarea lor reala in vederea asigurarii unui bilant real.
c. Principiul alegerii formei de evaluare – in functie de scopul urmarit.
d. Principiul prudentei – cere ca la evaluarea elementelor patrimoniale
sa se tina seama de deprecierile, riscurile si pierderile posibile
inregistrate ca urmare a activitatii desfasurate, si nu se admite nici
supraevaluarea sau subevaluarea acestora.
e. Principiul permanentei metodelor – presupune continuarea aplicarii
normelor si regulilor utilizate pe parcursul exercitiilor financiare.
Continutul evaluarii consta in inmultirea elementelor patrimoniale supuse
evaluarii, exprimate cantitativ cu elemente banesti concretizate in preturi,
tarife, costuri.
Costurile sunt formate din totalitatea cheltuielilor efectuate in vederea
obtinerii produselor, lucrarilor sau serviciilor. Ele se folosesc atat pentru
evaluarea bunurilor achizitionate din afara unitatii –– cost de achizitie - cat si
pentru cele fabricate in unitate – cost de productie si costul complet.
1. Costul de achizitie se compune din:
- pretul de cumparare negociat si inscris in factura primita de la furnizor;
- eventualele cheltuieli de transport, aprovizionare suportate de
cumparator;
- unele cheltuieli accesorii efectuate in vederea punerii in stare de
functionare a unor bunuri;

- eventuale taxe nedeductibile.


2. Costul de productie a unui bun se compune din:
- costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumate;
- cheltuieli de prelucrare a materiilor prime in vederea transformarii in
produs finit.
3. Costul complet sau costul de desfacere cuprinde:

26
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
- Costul de productie al bunurilor livrate beneficiarilor ;
- Cheltuieli de desfacere pentru bunurile livrate.
Preturile reprezinta suma sau valoarea care se incaseaza pentru bunurile
vandute. Preturile pot fi cu ridicata (cand se vand bunuri intre agentii
economici) sau preturi cu amanuntul (cand se vand marfurile catre populatie).
Tarifele sunt elemente banesti, asemanatoare preturilor, cu ajutorul carora
se evalueaza lucrarile executate si serviciile prestate, precum si munca depusa
de personalul unitatii.
Principiul general de evaluare a elementelor patrimoniale in vederea
evaluarii in contabilitatea curenta consta in evaluarea la cost istoric denumit si
valoare contabila. Evaluarea elementelor patrimoniale se face la diferite
momente ale desfasurarii activitatii economice, si anume:
- La intrarea in patrimoniu;
- La iesirea lor din patrimoniu sau la trecerea la consum;
- La inventariere;
- Cu prilejul inchiderii exercitiului economico-financiar.

La intrarea in patrimoniu a bunurilor, evaluarea se face in functie de modul


de dobandire:
1. bunuri aduse ca aport in natura evaluate la valoarea prevazuta in actul de
evaluare, numita valoare de aport;
2. bunuri dobandite cu titlu gratuit sau prin donatie evaluate la valoarea de
utilitate in functie de pretul pietii, starea sau amplasarea bunurilor;
3. bunuri dobandite cu titlu onorar (contra plata) evaluate la costul de
achizitie;
4. bunuri dobandite din productie proprie de catre unitatea patrimoniala
evaluate la costul de productie efectiv;

5. creante si datorii evaluate si inregistrate la valoarea lor nominala inscrisa in


documentele justificative in care se consemneaza dreptul de creanta.

Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau darea in consm se face prin


utilizarea urmatoarelor metode:
1. metoda primul intrat- primul iesit ”FIFO” (first in- first out) potrivit careia
costul unitar de achizitie al primei intrari se atribuie primei iesiri;
2. metoda ultimul intrat – primul iesit “LIFO” ( last in – first out) adica pentru
iesiri se atribuie conturile de achizitie in ordinea inversa intrarilor;
3. metoda costului unitar mediu ponderat (CMP) calculat dupa fiecare
intrare, dupa formula:
CMP X = (Cantitatea din stocul initial + Cantitatea intrata)/Cantitatea iesita –
Valoarea materialelor iesite

4. metoda costului standard – presupune stabilirea unui pret unic de

27
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
inregistrare a iesirilor, de obicei pretul ce corespunde sursei principale de
aprovizionare.

Evaluarea la inventariere. Cu ocazia inventarierii, elementele patrimoniale


se evalueaza la valoarea actuala de utilitate, denumita si valoare de invertar.
Cu acest prilej, valoarea de intrare se pune de acord cu rezultatele
inventarierii. In comparatie pot rezulta plusuri sau minusuri de valoare.
Diferentele intre valoarea de intrare sau contabila si valoarea de inventar se
solutioneaza diferit pentru active, respectiv pentru pasive. 1. In cazul
elementelor de activ:
CMP = (Valoarea stocului initial + Valoarea intrarii)/

- Diferentele constatate in plus nu se inregistreza, iar activele se mentin


in contabilitatea curenta la valoarea lor de intrare sau contabila.
- Diferentele constatate in minus intre valoarea de inventar si cea de
intrari reprezinta o depreciere.
2. In cazul elementelor de pasiv;
- Diferentele constatate in plus se inregistreza prin constituirea unui
provizion, iar pasivele respective se mentin in contabilitatea curenta la
valoarea lor de intrare sau contabila.
- Diferentele constatate in minus nu se inregistreza.

Evaluarea la inchiderea exercitiului economico-financiar. La sfarsitul


perioadelor de gestiune, cu prilejul inchiderii exercitiului financiar, evaluarea
prin bilant a elementelor patrimoniale se face la valoarea de intrare sau
contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii. Diferentele cantitative in
plus sau in minus, constatate pe teren fata de situatia faptica, se inregistreaza
in contabilitate prin punerea de acord cu realitatea.

Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei dispozitii


legale (de obicei o hotarare a guvernului). Noua valoare stabilita in urma
reevaluarii poate fi egala cu valoarea contabila veche bazata pe valoarea
contabila de intrare inmultita cu indicele variatiei preturilor. Diferenta se
inregistreaza in contabilitate sub forma unor diferente din reevaluare.

3.2. Forme de evaluare

In functie de modul de efectuare in timp a evaluarii si de scopul urmarit


se disting doua forme de evaluare curenta si evaluare periodica.
28
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
Evaluarea curenta este practicata la inregistrarea operatiunilor
economice in contabilitate pe tot parcursul desfasurarii activitatii de
expluatare, finantare sau exceptionale, inclusiva celei de dezvoltare. Evaluarea
curenta se bazeaza pe datele inscrise in documentele justificative primite de la
persoanele fizice sau juridice cu care entitatea patrimoniala se afla in raporturi
permanente sau ocazionale.
Evaluarea curenta produce diferentierea in functie de sursa de
provenienta a bunurilor si de natura acestora.
Capitalul social subscris si varsat se evalueaza si inregistreaza distinct
in contabilitate, pe baza actelor de constitire a societatii si a documentelor
justificative privind varsamintele de capitatal.
Mijloacele fixe de evalueaza la intrarea in patrimoniu la valoarea de intrarea
care poate fi:
- costul de achizitie – la intrarea cu titlu oneros;
- costul de productie – in cazul constituirii sau producerii in unitatea proprie;
- valoarea actuala – la intrarea cu titlu gratuit, la inventariere

Titlurile de participare si alte titluri se evalueaza la costul de achizitie, adica


la pretul de cumparare.
Materiile prime, materialele consumabile, obiectele de inventar, marfurile,
ambalajele si alte bunuri procurate cu titlu oneros se evalueaza la costul de
achizitie.
Productia in curs de executie, semifabricatele si produsele finite, obiectele
de inventar, ambalajele si alte bunuri produse de unitatea patrimoniala se
evalueaza la costul de productie.
Animalele si pasarile se evalueaza si inregistreaza la costul de achizitie
daca sunt procurate cu titlu oneros sau la costul de productie daca sunt
rezultatul propriei activitati.

Evaluarea periodica se efectueaza in doua momente:


1. la inventarierea elementelor patrimoniale – evaluare de inventar;
2. cu prilejul alcatuirii bilntului contabil – evaluare bilantiera

Cu ocazia inventarierii, evaluarea se face la valoarea actuala numita si valoare


de inventar. Valoarea de inventar ca expresie a valorii actuale este estimata in
functie de pretul pietei adica pretul zilei sau la valoarea de utilitate care
reprezinta pretul presupus ca il accepta un client. Pentru creante si datorii
valoarea de utilitate se stabileste in functie de valoarea probabile de incasat,
respectiv de platit.
La incheierea exercitiului, elementele patrimoniale se evalueaza si se
reflecta in balnta valoarea de intrare in patrimoniu (valoare contabila) pusa de

29
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
acord cu rezultatele inventarierii si cu valoarea de utilitate aplicand principiul
prudentei.
La numite perioade, pe baza unor dispozitii legale este posibila
reevaluarea elementelor patrimoniale. In cadrul acestei actiuni valorile
contabile sunt inlocuite cu valorile actuale determinate in functie de preturile
pietei sau cu noile valori de utilitate.

3.3. Inventarierea

Mai multe discipline economice utilizeaza inventarierea ca procedeu,


atribuindu-I fiecare o anumita acceptiune. In contabilitate, inventarierea este
un procedeu de verificare faptica a existentei si starii mijloacelor economice, a
creantelor si datoriilor unitatii patrimoniale din punct de vedere cantitativ,
calitativ si valoric. Prin utilizarea acestui procedeu inventarierea ofera
capacitatea de a furniza informatii si date reale putand fi scoase astfel la iveala
neconcordantele ce pot apare intre datele din contabilitate si realitatea din
teren.
Conform punctului 131 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii,
inventarierea se efectueaza la locurile de existenta, de depozitare sau pastrare
a bunurilor, prin cantarire, masurare, numarare sau alte mijloace de
determinare a bunurilor.
Documentul ce sta la baza inventarierii este registrul de inventariere.

Inventarierile se clasifica dupa momentul in care se efectueaza astfel:


- inventarieri periodice
- inventarieri anuale
- inventarieri ocazionale
- inventarieri inopinante.

Dupa gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale se disting:


- inventarieri generale
- inventarieri partiale

Tinand cont de modalitatea de efectuare inventarierile pot fi:


- totale
- prin sondaj.

Fiind o lucrare contabila complexa si importanta pentru stabilirea situatiei


patrimoniale, inventarierea presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
30
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
1. pregatirea inventarierii – consta in luarea unor masuri organizatorice
si execuatrea unor lucrari contabile de forma:
- stabilirea obiectului inventarierii si sfera lui de cuprindere
- constituirea comisiei de inventariere in functie de numarul de
gestiuni ce urmeaza a fi inventariate
- sigilarea cailor de acces in gestiune cu exceptia locului in care se
efectueaza inventarierea
- oprirea intrarilor si iesirilor de bunuri din gestiune
- gruparera bunurilor pe sortimente, categorii
- verificarea starii defunctionare a aparatelor de masura

2. efectuarea inventarierii – etapa principala a inventarierii al carei continut il


reprezinta constatarea, descrierea si evaluarea elementelor supuse
inventarierii.
3. stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii – presupune
determinarea plusurilor sau minusurilor la constatarile in urma
inventarierii. Acestea se trec in procesul verbal de inventariere

impreuna cu concluziile referitoare la cauzele acestora, nominalizarea


vinovatilor si masuri de corectare, urmand a fi semnat de conducatorul
unitatii. Procesul verbal constituie baza efectuarii regularizarii rezultatelor
inventarierii. In principiu, plusurile se inregistreaza ca intrari in patrimoniu
iar lipsurile se imputa persoanelor vinovate.

In urma inregistrarii invenatrierii se realizeaza sporirea datelor contabile in


cazul plusurilor, diminuarea lor in cazul lipsurilor, astfel incat in final soldurile
conturilor sa corespunda cu realitatea faptica stabilita cu ocazia inventarierii.

Capitolul 4 Documentele contabile si tehnici de inregistrare contabila

Contabilitatea, ca stiinta si practica economica, este specializata in


reflectarea situatiei nete a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor
obtinute.
Dupa cum s-a putut observa, contabilitatea realizeaza intregul flux de
informatii privind perioadele de gestiune, reflectate in mod separat, si exercitiul
economico-financiar, in ansamblul sau.

31
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
De regula, realizarea fluxului de informatii contabile curente
presupuneparcurgerea mai multor etape, dintre care cele mai importante sunt:
- Consemnarea si culegerea datelor cu privire la operatiile economico-
financiare, care au loc in cursul unei perioade de gestiune.
- Analiza si prelucrarea datelor obtinute in vederea inregistrarii lor in
contabilitate
- Contabilizarea, respectiv inregistrarea efectiva a datelor in
contabilitate
Contabilizarea constittuie prima etapa de realizare a fluxului curent de
informatii contabile si presupune culegerea datelor primare privind operatiile
economico – financiare, care au loc in cursul unei perioade de gestiune si
consemnarea lor in DOCUMENTE (acte scrise) in etalon banesc, in ordine
cronologica, in momentul si la locul efectuarii lor.
Documentele in care se consemneaza aceste operatii se numesc documente
contabile primare, constituind baza legala (juridica) a efectuarii operatiilor
respective. Documentele contabile primare permit controlul asupra realitatii
operatiilor economico – financiare realizate, al respectarii disciplinei financiar
contabile de catre agentii economici, stabilirea raspunderii materiale privind
gestionarea patrimoniului.
Continutul documentelor difera in functie de caracterul operatiei
consemnate. Ele se concretizeaza in anumite exprimari care permit intelegerea
operatiilor economice pe care le reflecta de catre cei care le intocmesc,
respectiv de catre cei care le utilizeaza. Aceste exprimari au un caracter
comun, adica se refera la toate categoriile de documente sau au un caracter
specific
Caracterul comun al documentelor de evidenta trebuie sa cuprinda
urmatoarele elemente:
- denumire document
- denumirea si sediul unitatii care emite documentul
- numarul de ordine al documentului
- data si locul emiterii documentului
- partile care participa la operatia economica
- descrierea operatiei economico – financiare efectuate concis, clar, astfel
incat sa cuprinda toate datele necesare inregistrarii in evidenta
- datele cantitative si valorice aferente operatiei consemnate
- semnatura persoanelor autorizate care raspund de intocmirea
documentelor conform dispozitiilor legale
Caracterele specifice se refera la precizarea unor informatii care se
regasesc numai in acel document, de exemplu in factura se fac referiri la
numele delegatului care a preluat marfa.
Functiile documentelor sunt urmatoarele:
a. functia de consemnare, cantitativa si valorica, in cifre si litere a

32
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
operatiunilor economice efectuate in cadrul unitatii patrimoniale
b. functia de document justificativ, care sta la baza inregistrarii in
contabilitate
c. functia de control, indiferent de forma in care se realizeaza aceasta si
scopul propus
d. functia de asigurare a integritatii patrimoniale, atat din punct de
vedere al existentei ca atare a bunurilor economice, nasterii
drepturilor si obligatiilor, cat si din punct de vedere al
responsabilitatii administrarii patrimoniului
e. functia de circulatie permite calculul costurilor si al rezultatelor
f. functia juridica reflecta momentul nasterii unor drepturi si obligatii
Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii
ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarilor in contabilitate,dobandind astfel
calitatea de document justificativ. Documentele care stau la baza inregistrarilor
in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si
aprobat ori inregistrat in contabilitate.
Clasificarea documentelor se face dupa mai multe criterii, si anume:
1. dupa modul de prezentare
- tipizate – sunt cele care au un text si o forma prestabilita, fiind
obligatorii pentru toate categoriile de utilizatori din economia
nationala
- netipizate – reprezentate de documente specifice unor ramuri de
activitate sau unor tipuri de institutii
2. dupa modul de evidentiere si inregistrare in unitatea patrimoniala
- documente obisnuite
- documente cu regim special
3. dupa locul unde se intocmesc si circula
- documente interne
- documente externe
4. dupa natura operatiei pe care o reflecta
- documente de dispozitie
- documente de executie
- documente combinate
- documente contabile
Modelele formularelor comune privind activitatea financiara si contabila,
precum si nomele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora se
aproba prin dispozitii legale cum ar fi: Hotararea Guvernului nr. 831/1997 si
publicata in Monitorul Oficial.
Documente contabile sunt acele documente care au ca scop realizarea
inregistrarii cronologice si sistematice a operatiunilor patrimoniale.
Din cadrul documentelor contabile fac parte:
- registru jurnal
- registru inventar

33
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
- cartea mare
- balanta de verificare

gistru jurnal este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza


prin articole contabile, in mod cronologic operatiile patrimoniale prin
respectarea succesiunii documentelor justificative dupa data de intocmire sau
dupa data de intrare a acestora in unitate. Se intocmeste de catre toate
unitatile patrimoniale intr-un singur exemplar. Inainte de utilizare se
numeroteaza, snuruieste, certifica si parafeaza. Se intocmeste zilnic sau lunar,
dupa caz, prin inregistrarea cronologica, fara stersaturi si spatii libere, a
documentelor in care se reflecta miscarea patrimoniului unitatii. Registrul
jurnal se poate prezenta sub forma unui registru jurnal general, iar pentru
detaliere registre jurnal auxiliare.

Registru inventar este un document contabil obligatoriu in care se


inregistreaza toate elementele patrimoniale de activ si pasiv, grupate in functie
de natura lor conform posturilor din bilant, inventariate potrivit normelor
legale. Elementele patrimoniale inscrise in registrul inventar au la baza listele
de inventariere. Se intocmeste la sfarsitul anului, fara stersaturi si fara spatii
libere, se numeroteaza si se snuruieste. Acest registru se parafeaza la organul
fiscal teritorial la inceperea activitatii, la incetarea activitatii unitatii sau in cazul
epuizarii filelor din registru, pentru deschiderea unuia nou. Registrul inventar
se arhiveaza de catre unitatea care este obligata sa-l pastreze impreuna cu
documentele justificative ce au stat la baza intocmirii lui.

Cartea mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar,


direct sau prin regrupare pe conturi corespondente inregistrarile efectuate in
registrul jurnal, stabilindu-se situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial,
rulajele debitoare si creditoare, si soldurile finale. Registrul cartea mare sta la
baza intocmirii balantei de verificare si se pastreaza la compartimentul
financiar-contabil.

Balanta de verificare este un document care serveste la intocmirea


bilantului contabil. Balanta de verificare se intocmeste atat pentru conturile
sintetice cat si pentru cele analitice. Prin intermediul balantei de verificare se
verifica concordanta dintre conturile sintetice si conturile analitice.

Gestiunea documentelor consta in alegerea si utilizarea documentelor


adecvate operatiunilor economice si financiare specifice unitatii patrimoniale.
Acestea se preiau din nomenclatorul formularelor tipizate aprobate conform
normelor legale pentru activitatea financiar-contabila. Gestiunea documentelor
reprezinta actiunea de utilizare rationala a inscrisurilor in vederea asigurarii
tinerii contabilitatii in mod corect si la zi, cu scopul pastrarii integritatii
34
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
patrimoniului.
Utilizarea si evidenta documentelor presupune ca pentru fiecare operatiune
sa se foloseasca documentul adecvat, urmarindu-se completarea tuturor
rubricilor specifice documentului, inscrierea informatiilor fara stersaturi,
modificari, completari ulterioare.
Agentii economici trebuie sa prezinte la organele fiscale teritoriale pentru
inregistrare registrul jurnal si registrul inventar, numerotate si snuruite.
Numerotarea filelor se va face in ordine crescatoare, chiar si dupa inceperea
unui nou registru in cadrul aceluiasi an financiar.
Pentru asigurarea circulatiei rationale si unitare a documentelor justificative
care sau la baza inregistrarilor in contabilitate, precum si pentru tinerea la zi a
contabilitatii, dispozitiile legale prevad intocmirea de catre conducatorul
compartimentului financiar contabil a graficelor de circulatie a documentelor
care se aproba de conducatorul unitatii. Graficul de circulatie a documentelor
este necesar sa contina: denumirea documentelor prelucrate, inregistrate;
persoanele care poarta raspunderea intocmirii lor; termenele predarii
documentelor; numarul de exemplare si destinatia acestora.

Pastrarea documentelor presupune doua aspecte:


- pastrare curenta
- pastrare de durata

Pastrare curenta semnifica locul unde se incheie circuitul documentului


respectiv si consta in retinerea documentelor de catre compartimentul care le-
a asigurat ultima prelucrare, urmand sa argumenteze operatiunea economica
sau financiara dispusa sau executata. Pastrarea curenta se realizeaza zi de zi
prin sortarea documentelor pe probleme de acelasi fel si indosariate lunar in
cadrul fiecarui compartiment.

Pastrare de durata se poate face in cadrul unitatii sau la arhivele statului.

La inchiderea exercitiului financiar, documentele pastrate in cadrul


compartimentelor se predau la arhiva unitatii, pe domenii si in ordine
cronologica. Termenele de pastrare a documentelor se stabilesc prin acte
normative si difera in functie de natura si importanta documentului. De
exemplu, registrele si documentele contabile se pastreaza 10 ani de la data
inchiderii exercitiului , statul de salarii si bilantul se pastreaza 50 ani.
Dupa expirarea termenului de pastrare a documentelor se scot din arhiva
unitatii si se predau la arhivele statului, daca nu mai prezinta interes.

Capitolul 5 Bilantul contabil


35
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z

5.1 Continutul si structura bilantului

Dubla reprezentare reprezinta un principiu de baza al contabilitatii, care


consta in prezentarea sub aspect dublu al patrimoniului, din doua puncte de
vedere: material si al provenientei. Prezentarea sub aspect dublu al
patrimoniului este data de necesitatea cunoasterii situatiei nete si a rezultatului
activitatii unitatii patrimoniale. Pentru realizarea dublei reprezentari a situatiei
patrimoniale se foloseste bilantul.
Termenul de bilant vine de la cuvantul italienesc “bilancia” (adica cu
doua talere), simbolizand astfel o balanta cu doua talere, valori de marime
egala ce stau fata in fata si se egaleaza reciproc.
Bilantul este un tablou cu doua parti: in partea stanga se prezinta
marimea valorica a bunurilor economice, iar in partea dreapta se prezinta
marimea valorica a surselor de finantare a bunurilor economice. Bunurile
economice constituie activul bilantului, iar sursele de finantare constituie
pasivul bilantului. De asemeni, in bilant este consemnat rezultatul sub forma
de profit sau pierdere: pierderea in activul bilantului, si exprima marimea
capitalului consumat in urma desfasurarii activitatii economice care nu a putut
fi acoperit din veniturile proprii, iar profitul in pasivul bilantului, reprezentand
surse de finantare proprie a activelor create ca excedent al veniturilor proprii
fata de cheltuieli. Se poate folosi si varianta inscrierii pierderii cu semnul minus
in pasivul bilantului.
Forma de principiu a bilantului se prezinta astfel:

Activ Pasiv
1.Specificartea in expresie valorica a 1. Specificarea marimi valorice a
bunurilor(mijloacelor) economice surselor de finaniare a bunurilor
folosite in activitatea unui titular de economice.
patrimoniu
2. Pierderea (echivalent valoric al 2. Profit (echivalent valoric al cresterii
cresterii pasivelor) valorii bunurilor economice)

Se poate preciza faptul ca bilantul este un tablou sau o situatie


care evidentiaza, in expresie valorica, la un moment dat, echilibrul
dintre bunurile economice si sursele de finantare, precum si si profitul
sau pierderea ca rezultat al activitatii desfasurate.

5.2 Prezentarea elementelor patrimoniale prin bilant

36
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
In cadrul activului bilantier, elementele multimii de activ sunt grupate in
raport de destinatia bunurilor economice utilizate si gradul de lichiditate. Cat
priveste pasivul, elementele multimii de pasiv sunt grupate in raport de caile de
formare a surselor de finantare, si gradul lor de exigibilitate.
Lichiditatea reprezinta capacitatea bunurilor economice de a se
transforma in bani.
Exigibilitatea reprezinta posibilitatea achitarii datoriilor la anumite
termene.
Diferitele pozitii care formeaza activul si pasivul bilantului sunt
denumite pisturi de bilant, respectiv posturi de activ si posturi de pasiv.
Conform Ordinului ministrului finantelor pentru aprobarea
Reglementa-rilor contabile armonizate cu Directia a IV-a a Comunitatii
economice europene si cu Standardele de contabilitate internationale, posturile
obligatorii ale bilantului contabil sunt urmatoarele: A. Active imobilizate
I. Imobilizari necorporale
1. Cheltuieli de constituire
2. Cheltuieli de dezvoltare
3. Concesiuni, brevete, licente, marci, drepturi si valori similare
4. Fondul comercial
5. Programe de informatica
6. Avansuri si imobilizari necorporale in curs de executie
II. Imobilizari corporale
1. Terenuri si constructii
2. Instalatii tehnice si masini
3. Alte instalatii, utilaje si mobilier
4. Avansuri si imobilizari corporale in curs de executie
III. Imobilzari financiare
1. Titluri de participare detinute la societatile din cadrul grupului
2. Creante asupra societatilor din cadrul grupului
2. Titluri sub forma de interese de participare
3. Titluri detinute ca imobilizari
4. Alte creante
5. Actiuni proprii (cu indicarea valorii nominale)
B. Active circulante
I. Stocuri
1. Materii prime si consumabile
2. Productie in curs de executief
3. Produse finite si marfuri
4. Avansuri pentru cumparari de stocuri
II. Creante
1. Creante comerciale
2. Sume de incasat de la societatile din cadrul grupului

37
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
3. Sume de incasat din interese de participare
4. Alte creante
5. Creante privind capitalul subscris si nevarsat
III. Investitii financiare
1. Titluri de participare in societatile din cadrul grupului
2. Actiuni propriii
3. Alte investitii financiare
IV. Casa si conturi la banci
C. Cheltuieli in avans si venituri angajate
D. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an
1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii (datorii fiscale, datorii pentru asigurarile sociale)
E. Active circulante, respectiv obligatii curente nete
F. Total active minus obligatii curente

G. Datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an


1. Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
2. Sume datorate institutiilor de credit
3. Avansuri incasate in contul comenzilor
4. Datorii comerciale - furnizori
5. Efecte de comert de platit
6. Sume datorate societatilor din cadrul grupului
7. Sume datorate privind interesele de participare
8. Alte datorii (datorii fiscale, datorii pentru asigurarile sociale)
H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli

1. Provizioane pentru pensii si alte obligatii similare


2. Provizioane pentru impozite
3. Alte provizioane
I. Venituri in avans si cheltuieli angajate
J. Capital si rezerve
1. Capital subscris
2. Prime de capital
3. Rezerve din reevaluare
4. Rezerve
5. Rezultatul reportat

38
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
6. Rezultatul exercitiului

Ordinea de dispunere a pozitiilor in activul bilantului este cea inversa


lichiditatii activelor, de la cele mai putin lichide, cum sunt imobilizarile
necorporale, catre disponibilitatile banesti care imbraca forma de bani. Cat
priveste ordinea de succesiune a pozitiilor de pasiv, ea este inversa exigibilitatii
surselor de finantare, incepand cu elementele capitalurilor proprii, continuand cu
datoriile pe termen lung si cu cele pe termen scurt. Indiferent de criteriul ales
pentru ierarhizarea elementelor patrimonialein activul si pasivul bilantului,
necesar este ca in aceasta ordine sa se asigure o corelatie intre lichiditatea
activelor si exigibilitatea pasivelor.

5.3. Variatia posturilor bilantiere

Caracterul continuu al activitatii economice determina o permanenta


miscare si transformare in masa si structura elementelor patrimoniale. Aceste
modificari sunt descrise de contabilitate prin prisma operatiilor economico-
financiare. Efectuarea unor operatii economico-financiare ulterioare intocmirii
bilantului are drept rezultat variatia posturilor sale.
Operatiile economico-financiare ce se intalnesc in activitatea unitatilor
patrimoniale sunt de o mare diversitate.
Operatiile economice exprima raporturi patrimoniale privind productia
sau schimbul de valori (exemplu: aprovizionarea cu materiale de la furnizori).
Operatiile financiare exprima miscari de valori fara echivalent sau
transferuri de valori (exemplu: plata la bugetul statului a impozitului pe profit).
Analizat prin prisma efectului asupra ecuatiei generale a bilantului A =
P si asupra structurii si marimii valorice a elementelor patrimoniale din bilant,
operatiile economice si financiare determina urmatoarele tipuri de modificari:
a) in ambele parti ale bilantului, prin cresterea unui element de activ,
concomitent si cu aceeasi suma cu un element de pasiv:
A+x=P+x
b) in ambele parti ale bilantului, prin scaderea unui element de activ,
concomitent si cu aceeasi suma cu un element de pasi
A–x=P–x
c) numai in activul bilantului, prin cresterea unui element de activ,
concomitent cu scaderea altui element de activ:
A+x–x=P
d) numai in pasivul bilantului, prin cresterea unui element de pasiv,
concomitent cu scaderea altui element de pasiv:
A=P+x–x

39
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
Pentru exemplificare, se porneste de la bilantul initial, simplificat, care
prezinta situatia patrimoniala a SC “ Montana”.

Bilant contabil incheiatla data de 31. 12.


Activ 2000 Pasiv
Mijloace fixe 20000000 Capital social 30000000
Terenuri 10000000 Furnizori 5000000
Materiale 2000000 Credite 5000000
Conturi curente la 7500000 bancare
banci 500000
Casa
Total activ 40000000 Total pasiv 40000000

In cursul lunii ianuarie 2001 au avut loc urmatoarele operatii


economice care au produs modificari:

Operatia 1: Se cumpara un teren in valoare de 10000000 lei. In urma


acestei operatii creste valoarea terenurilor aflate in patrimniul SC
“Montana” (element de activ) concomitent cu cresterea datoriilor fata de
furnizori (element de pasiv).
Ecuatia generala A = P devine: A + x = P + x
Totalul bilantului creste: Activ initial + Terenuri = Pasiv initial +
Furnizori
40000000 + 10000000 = 400000000 + 10000000
50000000 = 50000000
In urma acestei operatii, bilantul se prezinta astfel:

Bilant contabil 1
Activ Pasiv
Denumire Solduri Moif Sume finale Denumire Solduri Moifica Sume
posturi initiale icari (sume la posturi initiale ri (+, -) finale
(sume la (+, -) sfarsitul (sume la (sume la
inceputul perioadei) inceputul sfarsitul
perioadei) perioadei) perioadei
Mijloace 20 mil +10 20 mil Capital 30 mil +10 mil 30 mil
fixe 10 mil mil 20 mil social 5 mil 15 mil
Terenuri 2 mil 2 mil Furnizori 5 mil 5 mil
Materiale 7,5 mil 7,5 mil Credite
Banca o,5 mil 0,5 mil bancare
Casa
Total activ 40 mil 50 mil Total 40 mil 50 mil
pasiv

40
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
Operatia 2. Din contul de disponibilitati banesti la banca se achita
obligatia fata de furnizori in suma de 1000000 lei. Operatia a determinat
modificari in sensul scaderii in ambele parti ale bilantului. Scade
disponibilul de la banca (element de activ) concomitent cu scaderea
datoriilor fata de furnizori (element de pasiv).
Ecuatia generala A = P devine: A – x = P – x Totalul bilantului
scade: Activ 1 – banca = Pasiv 1 – furnizori
50000000 – 1000000 = 50000000 – 10000000
49000000 = 49000000
Bilantul intocmit dupa aceasta operatie se prezinta astfel:

Bilant contabil 2
Activ Pasiv
Denumire Solduri Moif Sume finale Denumire Solduri Moif Sume
posturi initiale icari (sume la posturi initiale (sume icari finale
(sume la (+, -) sfarsitul la inceputul (+, -) (sume la
inceputul perioadei) perioadei) sfarsitul
perioadei) perioadei
Mijloace 20 mil - 1 20 mil Capital 30 mil -1 30 mil
fixe 20 mil mil 20 mil social 15 mil mil 14 mil
Terenuri 2 mil 2 mil Furnizori 5 mil 5 mil
Materiale 7,5 mil 6,5 mil Credite
Banca o,5 mil 0,5 mil bancare
Casa

Total activ 50 mil 49 mil Total 50 mil 49 mil


pasiv

Operatia 3. Se ridica din contul de la banca suma de 500000 lei, pentru


efectuarea unor plati din caseria unitatii. Operatia a determinat
modificari numai in activul bilantului. Creste elementul de activ “casa”
concomitent cu scaderea elementului de activ “banca”.
Ecuatia generala A = P devine: A – x + x = P
Totalul bilantului nu se modifica: Activ 2 – banca + casa = Pasiv 2 49000000
– 500000 + 500000 = 49000000 In urma acestei operatii economice bilantul
se prezinta astfel:

Bilant contabil 3
Solduri Moif Sume finale Denumire Solduri Moific Sume
initiale icari (sume la posturi initiale ari (+, finale
Denumire (sume la (+, -) sfarsitul (sume la -) (sume la
posturi inceputul perioadei) inceputul sfarsitul
perioadei) perioadei) perioade

41
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
Mijloace 20 mil - 0,5 20 mil Capital 30 mil 30 mil
fixe 20 mil +0,5 20 mil social 14 mil 14 mil
Terenuri 2 mil 2 mil Furnizori 5 mil 5 mil
Materiale 6,5 mil 6 mil Credite
Banca o,5 mil 1 mil bancare
Casa

Total activ 49 mil 49 mil Total 49 mil 49 mil


pasiv

Operatia 4 Se achita obligatia fata de furnizori, dintr-un credit de la banca


in suma de 2000000 lei. Operatia economica a produs modificari numai in
pasivul bilantului. A crescut un element de pasiv “Credite bancare”
concomitent cu scaderea altui element de pasiv “Furnizori”.
Ecuatia generala devine: A = P + X – X
Totalul bilantului ramane neschimbat.:
Activ 3 = Pasiv 3 + Credite bancare –Furnizori 49000000 = 49000000
+ 2000000 – 2000000 Bilantul intocmit in urma acestei
operatiieconomice este de forma:
Bilant contabil 4

Activ Pasiv
Denumire Solduri Moif Sume Denumire Solduri Moifi Sume
posturi initiale icari finale posturi initiale cari finale
(sume la (+, -) (sume la (sume la (+, -) (sume la
inceputul sfarsitul inceputul sfarsitul
perioadei) perioadei perioadei perioadei)
Mijloace 20 mil 20 mil Capital 30 mil -2mil 30 mil
fixe 20 mil 20 mil social 14 mil +2mil 12 mil
Terenuri 2 mil 2 mil Furnizori 5 mil 7 mil
Materiale 6 mil 6 mil Credite
Banca 1 mil 1 mil bancare
Casa

Total activ 49 mil 49 mil Total pasiv 49 mil 49 mil

Din exemplele prezentate se constata ca operatiile economice


simplificate sunt operatii simple care modifica numai cate doua elemente
patrimoniale. In practica economica insa, exista operatii care modifica
mai multe elemente patrimoniale, denumite operatii complexe.

5.4. Functiile bilantului

42
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
Bilantul este documentul contabil de sinteza, prin care se prezinta
activul si pasivul unitatii patrimoniale la inchiderea exercitiului, precum
si in celelalte situatii prevazute de Legea Contabilitatii.
Importanta bilantului deriva din functiile pe care acesta le
indeplineste:
- functia de generalizarea datelor contabilitatii
- functia de cunoastere a mersului activitatii economico-
financiara
- functia previzionala

Functia de generalizarea datelor contabilitatii izvoraste din necesitatea


de a grupa datele dispersate ale contabilitatii curente, dupa criterii bine
stabilite, intr-un numar restrans de indicatori, care sa poata oferi o imagine de
ansamblu asupra situatiei economico-financiare a unitatii patrimoniale.
Functia de cunoastere a mersului activitatii economico-financiara se
manifesta prin aceea ca, pe baza bilantului contabil se analizeaza periodic
gradul realizarii indicatorilor proiectati si a rezultatelor, se identifica rezerve si
se stabilesc masuri de perfectionare a activitatii economice si financiare.
Functia previzionala consta in posibilitatea oferita de bilant de a orienta
activitatea viitoare.
Bilantul contabil se compune din:
- bilantul propriu-zis
- contul de profit si pierdere
- anexa la bilant
- raportul de gestiune

5.5. Norme de intocmire, certificare, verificare si


analiza a bilantului contabil

Agentii economici prevazuti in art. 1 din Legea contabilitatii nr.


82/1991, au obligatia sa intocmeasca si sa depuna bilantul contabil la directiile
generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat judetene,
respectiv a municipiului Bucuresti sau la administratiile financiare ale
sectoarelor, potrivit prevederilor hotararilor guvernului.
La intocmirea bilantului contabil se au in vedere regulile cu caracter
general prevazute in capitolul IV din Legea contabilitatii nr. 82/1991, precum si
Precizarile privind masurile referitoare la inchiderea exercitiului financiar
aprobate expres prin Ordinul Ministerul Finantelor.
Regiile autonome si societatile comerciale care au in subordine
43
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
subunitati sau filiale din tara vor verifica si centraliza balantele de verificare a
conturilor sintetice, intocmind bilantul contabil centralizat al regiei sau
societatii.
Societatile comerciale care au in subordine sucursale si filiale care
desfasoara activitate si au sediul in strainatate vor evalua, in lei, rulajele si
soldurile exprimate in valuta, din balantele de verificare a conturilor sintetice
transmise de acestea, la cursul valutar din ultima zi a lunii decembrie a anului
pentru care se inchide bilantul contabil si se vor centraliza cu balanta de
verificare intocmita pentru operatiunile economico-financiare desfasurate in
tara.
In vederea alinierii la nomenclatorul activitatilor Uniunii Europene, in
formularul de bilant, agentii economici vor inscrie pe langa codul de ramura din
nomenclatorul prevazut de Ministerul de Finante si codul privind clasificarea
activitatilor din economia nationala.
Bilantul contabil anual si raportul de gestiune se semneaza de
administratorul unitatii si de conducatorul compartimentului financiar-contabil,
iar in lipsa acestora de catre inlocuitorii lor de drept.
Administratorul unitatii si de conducatorul compartimentului financiar-
contabil poata raspunderea potrivit legii, asupra realitatii si exactitatii datelor
cu privire la situatia patrimoniului si realizarii indicatorilor economico-financiari
raportati prin bilantul contabil.
Sunt supuse verificarii si certificarii bilanturile contabile ale societatilor
comerciale si ale altor unitati patrimoniale care, potrivit legii statelor si
contractelor de asociere au obligatia sa aibe cenzori.
Prin verificarea si certificarea bilanturilor se confirma daca acestea dau o
imagine fidela, clara si completa a patrimoniului situatiei financiare si a
rezultatului exercitiului. In acest scop, pe baza verificarilor din cursul anului, se
intocmeste un raport din care sa rezulte, in principal,urmatoarele:
- daca bilantul contabil concorda sau nu cu registrele contabile
- daca registrele de contabilitate sunt tinute in conformitate cu
reglementarile in vigoare
- respectarea cu buna credinta a regulilor privind evaluarea
patrimoniului si a celorlalte norme si principii contabile
Bilantul contabil poate fi certificat fara rezerve, cu rezerve sau se refuza
certificarea acestuia. Motivele certificarii cu rezerve sau refuzul de certificare se
mentioneaza in raport.
Termenul pentru depunerea bilantului contabil este pana la 15 aprilie a
anului urmator. Nedepunerea bilantului contabil sau a declaratiilor la termenele
prevazute in normele metodologice, precum si prezentarea unui bilant contabil
necorelat, cu continut eronat, constituie infractiune si se sanctioneaza conform
prevederilor O.G. emis in acest scop.

44
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z

Capitolul 6

Contul – procedeu de baza al metodei contabilitatii

6.1. Continut

Contul este un procedeu specific al metodei contabilitatii care reflecta


existenta si miscarea fiecarui element patrimonial, ca efect al modificarilor
produse de operatiile economice ce au loc intr-o perioada de gestiune.
Acest procedeu este conceput in asa fel incat sa preia existentele de
activ si de pasiv in bilantul initial, de la inceputul perioadei de gestiune, iar in
cursul perioadei de gestiune inregistreaza modificarile in patrimoniu, ca la finele
perioadei sa-I ofere existentele patrimoniale necesare intocmirii bilantului final
pe baza relatiei matematice:

Existentele initiale + Cresteri – Micsorari = Existente finale

Conturile se deschid pentru elementele patrimoniale si, in functie de


continutul economic al fiecarui element component, conturile au un continut
economic.
Conturile se clasifica in:
- conturi deschise pentru active;
- conturi deschise pentru pasive.
In cadrul activitatilor economice desfasurate, elementele patrimoniale sunt
intr-continua miscare si transformare.
Astfel, operatiunile economice care duc la cresterea activelor genereaza
venituri, iar cresterea pasivelor genereaza cheltuieli. Deci exista conturi
deschise pentru venituri si conturi deschise pentru cheltuieli.

6.2. Functiile contului

Conturile indeplinesc un complex de functii integrate, intre care mai


importante sunt:
a) Functia de inregistrare, grupare, ordonare si sistematizare a
informatiilor constituie manifestarea obiectiva in domeniul practicii
contabile, a etapelor procesului de cunoastere specific contabilitatii;
b) Functia de cuantificare (calcul si evaluare) consta in aceea ca
prin specificul inregistrarii informatiilor in conturi se creeaza premise
si, totodata, cadrul necesar pentru determinarea si aprecierea
marimii diferitelor obiecte si fenomene ce se cuprind in obiectul
contabilitatii;

45
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
c) Functia de informare consta in aceea ca datele din conturi
formeaza sursa specifica de date si informatii pentru cunoasterea
mijloacelor activitatii si rezultatele unitatii gestionate din punct de
vedere financiar-contabil;
d) Functia de control consta in aceea ca datele inregistrate in conturi
permit efectuarea controlului privind respectarea integritatii unitatii
patrimoniale. Se asigura , de asemenea, respectarea disciplinei
financiare, disciplina contractuala;
e) Functia contabila consta in faptul ca toate conturile deschise in
contabilitatea curenta apartin activului si pasivului unitatii
patrimoniale, carora in functie de continutul lor economic li sau
stabilit anumite reguli precise de folosire care permit inregistrarea
corecta a operatiilor economice in conturi.
Aceste functii ale conturilor stau la baza realizarii unor functii si
obiective ale contabilitatii: de investigare, descriptiv-analitice si sintetice.
Cele mai importante functii ale contului sunt cele referitoare la
continutul economic si la functia contabila.

6.3. Forma si structura contului

Forma care raspunde cel mai bine necesitatilor este forma bilaterala, de
cantar cu doua talere. Ea poate fi imaginata sub forma literei T care indica
posibilitatea practica de separare si inregistrare intr-o parte a castigurilor,
succesiv pe masura ce au loc, si in partea opusa micsorarile care , de
asemenea, se aduna pe masura ce au loc in cursul exercitiului financiar.
Conventional, s-a stabilit ca pentru conturile privind mijloacele
economice existentul initial si cresterile sa se inregistreze in partea stanga si
micsorarile in partea dreapta, iar pentru conturile de surse de finantare, in
partea dreapta sa se inregistreze existentul initial si cresterile, iar in partea
stanga micsorarile.
Forma bilaterala a contului face posibila cunoasterea separata a
cresterilor si a totalului acestora, cat si a micsorarilor si totalul acestora,
permitand calcularea cu usurinta a existentului final al elementului de activ sau
de pasiv pentru care s-a deschis contul respectiv.
Elementele componente ale contului formeaza structura acestuia, care
este:
1. denumirea sau titlul contului;
2. explicatia operatiei economice inregistrate in cont;
3. debitul sau creditul contului;
4. rulajul contului;
5. totalul sumelor;
46
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
6. soldul contului.

1. Denumirea sau titlul contului


Fiecare cont are o denumire cat mai aproape sau, daca este posibil, sa
se identifice cu denumirea elementului patrimonial pentru care se deschide.
Titlurile conturilor sunt insotite de simbolurile corespunzatoare stabilite
prin cadrul general al planurilor de conturi.
2. Explicatia operatiei economice inregistrate in cont

Operatiile economice care au loc sunt consemnate in documente


justificative, iar pe baza acestora se inregistreaza in conturi. Fiecare
inregistrare este explicata fie descriptiv, fie contabil.
Explicatia descriptiva presupune redarea pe scurt a operatiei economice
inregistrate in cont.
Explicatia contabila presupune ca in dreptul fiecarei sume inregistrate in
cont sa se inscrie simbolul contului corespunzator.
3. Debitul si creditul contului
Debitul este partea din stanga a oricarui cont, iar creditul partea
din dreapta.
Daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli, debitul
reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli, iar creditul reprezinta
micsorarile de active si cheltuieli.
Daca conturile sunt deschise pentru pasiv si venituri, debitul reprezinta
micsorarile de pasive si venituri, iar creditul reprezinta existentele si cresterile
de pasive si venituri pe o anumita perioada de timp.
A inscrie o suma in debitul contului inseamna a debita, iar a inscrie o
suma in creditul contului inseamna a credita acel cont.
4. Rulajul contului
Totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp, fara
existentele initiale, formeaza rulajul contului.
Rulajul contului este de doua feluri: rulaj debitor si rulaj creditor.
Rulajul debitor reprezinta totalitatea inregistrarilor facute in partea de
debit a unui cont. Rulajul creditor reprezinta totalitatea inregistrarilor facute in
partea de credit a unui cont intr-o perioada de gestiune.
5. Totalul sumelor
Orice inregistrare de sume in debitul unui cont reprezinta debitarea
contului, iar sumele inregistrate se numesc sume debitoare. Orice inregistrare
de sume in creditul unui cont reprezinta creditarea contului, iar sumele
inregistrate se numesc sume creditoare.
Prin insumarea sumelor debitoare se obtine totalul sumelor debitoare,
iar prin insumarea sumelor creditoare se obtine totalul sumelor creditoare. La
conturile care prezinta si existent initial, acesta este cuprins in totalul sumelor

47
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
debitoare si respectiv creditoare. Deci totalul sumelor se obtine din insumarea
existentului initial cu rulajul.
6. Soldul contului
Soldul contului exprima existentul valoric la un moment dat al elementului
patrimonial care se evidentiaza cu ajutorul contului respectiv.
Soldul se determina ca diferenta intre totalul sumelor debitoare si totalul
sumelor creditoare. Daca totalul sumelor debitoare este mai mare decat totalul
sumelor creditoare, contul prezinta sold debitor, iar daca totalul sumelor
creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare, contul are sold
creditor. In cazul in care totalul sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor
creditoare, contul nu are sold si se numeste cont soldat sau balansat.

6.4. Reguli de functionare a conturilor

Prima regula de functionare a conturilor:


- conturile de activ incep sa functioneze prin debitari si se debiteaza
cu existentele initiale de activ, preluate din activul bilantului
contabil;
- conturile de pasiv incep sa functioneze prin creditari si se crediteaza
cu existentele initiale de pasiv, preluate din pasivul bilantului
contabil;
A doua regula de functionare a conturilor:
- conturile de activ se debiteaza cu cresterea elementelor de activ si
cheltuieli, determinate de operatiile economice, consemnate in
documentele justificative;
- conturile de pasiv se crediteaza cu cresterile elementelor de pasiv si
venituri, determinate de operatiile economice, consemnate in
documentele justificative;
A treia regula de functionare a conturilor:

- conturile de activ se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli


determinate de operatiile economice;
- conturile de pasiv se debiteaza cu micsorarile de pasive si venituri
determinate de operatiile economice;
La finele perioadei de gestiune este necesar sa se intocmeasca bilantul
final. Acesta se intocmeste pe baza existentelor de active si pasive determinate
din conturi cu ajutorul soldului conturilor, care se vor inscrie in bilantul final. De
aici se deduce si a patra regula partiala pe baza relatiei:

48
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
existente initiale +(cresteri)intrari-iesiri(micsorari)=existente finale

A patra regula solduri finale, iar continutul economic al soldului este diferit:
- conturile de activ pot prezenta numai sold debitor, si reprezinta
existentele de activ la un moment dat.
- conturile de pativ pot prezenta numai sold creditor, si reprezinta
existentele de pasiv la un moment dat.

Din cele patru reguli partiale prezentate rezulta doua reguli generalede
functionare a conturilor. Conturile de ACTIV
- incep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentul initial
de active preluat din bilantul initial;
- se debiteaza cu cresterile de activ si cheltuieli;
- se crediteaza cu micsorarile de active si cheltuieli;
- pot prezenta numai sold debitor si reprezinta existentele de activ la
un moment dat.
Conturile de PASIV
- incep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentul initial
de pasiv preluat din bilantul initial;
- se crediteaza cu cresterile de pasiv si venituri;
- se debiteaza cu micsorarile de pasiv si venituri;
- - pot prezenta numai sold creditor si reprezinta existentele de pasiv
la un moment dat.
Conturile care se supun acestor reguli de functionare se numesc
monofunctionale. Exista insa conturi care nu se supun rigorilor uneia din cele
doua reguli generale. Ele incep sa functioneze fie prin debitare sau creditare si
pot prezenta sold debitor sau creditor. Acestea se numesc conturi
bifunctionale.

6.5. Planul general de conturi

Clasificarea conturilor consta in sistematizarea lor potrivit


caracteristicilor comune si specifice ale acestora prin incadrarea in clase, grupe
si subgrupe de conturi, dupa criterii, cu scopul de a realiza o ordine in
multimea conturilor folosite in contabilitatea curenta.
Principalele criterii dupa care se clasifica conturile sunt urmatoarele:
continutul economic al conturilor, functia contabila, sfera de cuprindere si
49
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
finalitatea informatiilor pe care le furnizeaza.
Din punct de vedere al continutului economic, conturile se impart in
urmatoarele clase: clasa conturilor mijloacelor economice, clasa conturilor
surselor economice, clasa conturilor proceselor economice si clasa conturilorin
afara bilantului. Aceste clase de conturi pun in evidenta toate componentele
obiectului contabilitatii.
Din punct de vedere al functiei contabile, conturile se impart in doua
clase: clasa conturilor de activ si clasa conturilor de pasiv.
Din punct de vedere al sferei de cuprindere se disting doua clase de
conturi: clasa conturilor sintetice si clasa conturilor analitice. Clasa conturilor
analitice se imparte in grupa conturilor analitice valorice si grupa conturilor
cantitativ - valorice.
Din punct de vedere al finalitatii informatiilor pe care le furnizeaza,
conturile se impart in: clasa conturilor de gestiune externa si clasa conturilor de
gestiune interna
Planul de conturi general este un tablou al tuturor conturilor folosite de
catre un sector de activitate al economiei nationale.
Planul de conturi cuprinde actualmente 9 clase de conturi simbolizate cu
o cifra:
Clasa 1 – Conturi de capitaluri
Clasa 2 – Conturi de imobilizari
Clasa 3 – Conturi de stocuri si productie in curs de executie
Clasa 4 – Conturi de terti
Clasa 5 – Conturi de trezorerie
Clasa 6 – Conturi de cheltuieli
Clasa 7 – Conturi de venituri
Clasa 8 – Conturi speciale
Clasa 9 – Conturi de gestiune.
El este structurat pe clase, grupe, conturi sintetice de gradul I, conturi
sintetice de gradul II. Clasificarea si ordonarea acestor structuri s-a facut dupa
criteriul zecimal. Astfel, planul de conturi cuprinde 10 clase, fiecare clasa
cuprinde 10 grupe, fiecare grupa 10 conturi sintetice de gradul I si fiecare cont
de gradul I cuprinde 10 conturi sintetice de gradul II.
Grupele de conturi din cadrul fiecarei clase sunt simbolizate cu doua
cifre: prima reprezinta simbolul grupei si a doua cifra reprezinta simbolul
contului sintetic de gradul I.
Subconturile sunt simbolizate cu patru cifre, primele trei cifre reprezinta
simbolul contului sintetic, iar a patra cifra reprezinta simbolul subcontului.

Capitolul 7 Contabilitatea capitalurilor

50
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
7.1. Notiuni generale

Prin structura cuntabila de capitaluri sunt delimitate sursele de finantare


cu caracter stabil ale valorilor economice constituite ca activ patrimonial al
intreprinderii.
In raport de modul lor de constituire financiara, capitalurile se
diferentiaza in:
> Capitaluri proprii
> Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
> Datorii pe termen lung

1) Capitalurile proprii se constituie prin aportul proprietarilor, prin


autofinantare si din alte resurse financiare.In mod concret ele se identifica prin
capitalul individual sau social, dupa caz, primele legate de capital, rezervele
intreprinderii, diferentele sau plusurile din reevaluarea activelor, rezultatul
raportat din exercitiile precedente, rezultatul exercitiului, subventiile prin
investitii, fonduri proprii cu scop determinat si provizioane reglementate.
2) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli sunt fonduri constituite la
inchiderea exercitiului financiar prin autofinantare, pe seama cheltuielilor, fiind
destinate finantarii pierderilor si cheltuielilor probabile sau exigibile in viitor,
certe, dar nedeterminate ca volum.
3) Datoriile pe termen lung - reprezinta surse financiare straine,
furnizate pe termen mediu si lung.

7.2. Contabilitatea capitalului social

A. Contabilitatea operatiilor privind constituirea capitalului:


Societatea comerciala se constituie prin vointa uneia sau mai multor persoane
care au convenit printr-un contract sa asocieze bunurile lor intr-o intreprindere
comuna, in vederea impartirii profitului sau sa contribuie la eventualele
pierderi.
Evidenta constituirii si micsorarii capitaluilui social se realizeaza prin contul de
pasiv 101 - Capital. In creditul contului se realizeaza constituirea si cresterea
capitalului prin aportul in bani si/sau in natura al proprietarilor, prin
capitalizarea rezultatului si prin operatii interne, iar in debitul contului,
micsorarea capitalului prin rambursarea catre asociati si acoperirea pierderilor
provenite din exercitiile precedente. Soldul contului este Creditor si reprezinta
capitalul propriu ca sursa permanenta de finantare a activelor intreprinderii.
Gradul I, 101-Capital-se dezvolta pe doua conturi sintetice de gradul II,
1011 Capital subscris nevarsat si 1012 Capital subscris varsat.
Conturile utilizate pentru reflectarea constituirii capitalului social sunt
urmatoarele: 101 – Capitalul social-cu subconturile
51
www.cartiaz.ro – Carti si articole online de la A la Z
1011 – Capital subscris nevarsat
1012 – Capital subscris varsat
201 – Cheltuieli de constituire
456 – Decontari cu asociatii privid capitalul
Contul 101 - capitalul social - este un cont de capitaluri proprii, de pasiv
si tine evidenta capitalului social subscris varsat de asociati si actionari,
precum si a majorarii sau diminuarii capitalului social. Capitalul social se
imparte in capital subscris si capital subscris nevarsat. Capitalul subscris - este
capitalul pe care proprietarii s-au angajat sa il puna la dispozitie. Capitalul
subscris nevarsat (nedepus) reprezinta partea din capital subscris care nu a fost
inca fizic pus la dispozitia intreprinderii de catre proprietari. Pe parcursul
functionarii intreprinderii, capitalul se poate majora prin emisiunea se actiuni
noi, de aporturi in bani sau in natura si prin operatiuni interne, capitalizarea
beneficiului exercitiului precedent.
Contul 1011 – capital subscris nevarsat – evidentiaza capitalul social
subscris la infiintarea societatii sau pe parcursul functionarii ei. Cont de pasiv
se crediteaza la subscrierea capitalului si se debiteaza la raportarea lui. Soldul
fiind creditor, reflecta capitalul subscris nevarsat inca.
Contul 1012 - capitalul subscris varsat - se crediteaza la aducerea
aportului la capital, precum si cu majorarile de capital din rezervele societatii,
profitul exercitiului curent, profitul raportat, primele de capital. Se debiteaza cu
diminuarea de capital prin acoperirea pierderilor din exercitiile precedente sau
dupa inchiderea exercitiului curent sau la restituirea aportului catre actionari
sau asociatii care se retrag din societate.
Contul 201 - cheltuieli de constituire - este un cont de imobilizari
corporale, de activ si tine evidenta cheltuielilor ocazionale de infiintarea
societatii.
Contul 456 - decontari cu asociatii privind capitalul - tine evidenta
relatiilor societatii cu asociatii, fiind un cont bifunctional. La infiintarea
societatii, reflecta creantele fata de asociati, fiind un cont de activ. Se
debiteaza cu aporturile subscrise de asociati la constituirea si cresterea
capitalului social. Se crediteaza la aducerea aportului in bani si/sau in
natura.Soldul final debitor reflecta capitalul subscris nevarsat inca.
Schema generala de constituire a societatii se descompune in trei faze:
a) inregistrarea promisiunii de aport si constituirea capitalului;.
456 Actionari, asociat = 1011Capital subscris nevarsat
b) Realizarea aportului
Conturi de imobilizari = 456 Actionari,asociati
stocuri sau disponibilitati

52
c) constituirea capitalului ca varsat (transformarea capitalului subscris in
capital varsat in limita aportului adus).
1011 1012
=
Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat

Cheltuielile de constituire se inregistreaza in debitul contului 201-


cheltuieli de constituire-si sunt amortizate in maxium cinci ani.

B. Contabilitatea operatiilor privind cresterile de capital:


Capitalul social poate fi majorat prin:
a) aport in numerar
b) aport in natura
c) incorporarea rezervelor, primelor sau beneficiilor in masa
capitalului;
d) conversia unui angajament finanaciar in capital (obligatiuni in
actiuni)
e) fuziunea societatilor
Asemenea crestere este determinata de necesitatea procurarii de noi
resurse pentru finantarea investitiilor sau pentru intarirea situatiei financiare.
a) Cresterea capitalului social prin aporturi noi in numerar si/sau in natura
Promisiune aport
456 Actionari, asociat = 1011 Capital subscris nevarsat

Aducere aport
Conturi de imobilizari = 456 Actionari, asociati
Cont de stocuri sau disponibilitati

Transformare capital
1011Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat

b) Cresterea capitalului social prin operatiuni interne.


Cresterea are loc prin incorporarea rezervelor, a beneficiilor sau a primelor
de emisiune. Motivul cresterii este cel al intaririi credibilitatii financiare a
societatii in fata actionarilor, asigurandu-I de indisponibilitatea unei mari parti a
fondurilor proprii.
Incorporarea in capitelul social a primelor de capital, a diferentelor din
reevaluare si a profiturilor realizate in exercitiile precedente conform inregistrari:

% = 1012 capital social varsat


104 Prime legate de capital
105 Diferente din reevaluare
107 Rezultatul raportat

53
c)Cresterea capitalului social prin conversia obligatunilor in actiuni

Motivul cresteri capitalului social pe aceasta cale este cel al reducerii


datoriilor fara a apela la trezorerie.
%
161Imprumuturi din
= 1012 Capital subscris varsat
emisiuni de obligatiuni
104 Prime legate de capital

C. Contabilitatea operatiunilor privind micsorarea capitalului :


Reducerea capitalului se efectueaza prin rambursarea catre actionari sau
asociati a unei parti din capital atunci cand societatea considera capitalul prea
mare in raport cu activitatea sa si atunci cand reduce investitiile dintr-un sector
sau ramura de activitate.
a) Micsorarea capitalului prin rambursarea unei parti catre actionari.
Reducerea pe aceasta cale are loc in cazul in care capitalul este
supraproportional fata de activitatea societatii, atunci cand se reduc investitiile
dintr-un anumit sector de activitate sau cand se decide a se realiza o parte din
activul societatii.
In cazul in care se reduce valoarea nominala a actiunilor sau numarul de
actiuni prin rambursarea catre actionari, fiecare actionar primeste o suma
proportionala cu numarul de actiuni care il detine. Inregistrarile contabile care
intervin in aceasta situatie sunt:
1012 Capital subscris varsat = 456 Actionari, asociati
si
456 Actionari, asociati = 5121 Conturi curente la banci

b) Micsorarea capitalului prin acoperirea pierderilor. Are loc in cazul in


care pierderile din exercitiile precedente sau curente nu pot fi acoperite pe alta
cale. In acest scop se procedeaza fie la reducerea nominala a actiunilor, fie la
reducerea numarului de actiuni. Inregistrarea contabila este:

107 Rezultatul raportat


1012 Capital subscris varsat =
121 Profit si pierdere

7.3. Contabilitatea primelor de capital

Primele de capital reprezinta fondurile proprii sau capitalul aditional creat


ca diferenta intre valoarea de emisiune, valoarea contabila sau valoarea de aport

54
a actiunilor sau partilor sociale, si valoarea lor nominala.
Evidenta primelor legate de capital se realizeaza prin contul sintetic de
gradul I – 1041-prime legate de capital – care se dezvolta pe cele doua conturi
sintetice de gradul II ; 1041 – prime de emisiune sau aport si 1042 – prime de
fuziune. Se crediteaza cu primele de capital calculate la constituirea si fuziunea
capitalului social. Se debiteaza cu primele incorporate in capitalul social sau
rezerve. Soldul creditor reprezinta primele de capital delimitate ca o structura
distincta a capitalului propriu.
a) Inregistrarea primelor de capital sub forma: -
primelor de emisiune
primelor de fuziune
primelor de aport

104 Prime legate de capital = 1012 Capital subscris varsat

b) Utilizarea primelor de emisiune pentru amortizarea cheltuielilor de


constituire:
1041 Prime de emisiune sau aport = 201 Cheltuieli de onstituire

c) Incorporarea primelor in capitalul social si in rezerve, dupa caz:

104 Prime legate de capital = %

1012 Capital subscris varsat


106 Rezerve

7.4. Contabilitatea diferentelor din reevaluare

Diferentele din reevaluare reprezinta plusuri create prin reevaluarea


imobilizarilor materiale si cele financiare. Diferentele sau plusurile dintre valoarea
stabilita prin reevaluare si valoarea contabila de origine a elementelor de activ
sunt inregistrate in contul de pasiv 105.
105 – Diferentele de reevaluare se crediteaza cu diferentele rezultate din
reevaluarea activelor, se debiteaza cu diferentele transferate la capitalul social,
sau la rezerve, potrivit legii, soldul creditor reprezinta plusurile rezultate din
reevaluarea activelor.
Diferentele din reevaluare se transfera la rezerve sau capital social.
211 Terenuri = 105 Diferente din reevaluare

105 Diferente din reevaluare = %

1012 Capital subscris varsat


106 Rezerve
55
7.5. Contabilitatea rezervelor

In principiu, rezervele reprezinta beneficii capitalizate. Rezervele legale se


constituie anual din beneficiile nete ale unitatii patrimoniale, iar alte rezerve
prevazute de lege sau statutare pot fi constituite facultativ pe seama beneficiilor
nete si alte surse, cum sunt primele de capital, fiind destinate acoperirii prin
rascumpararea propriilor actiuni, finantarii unor investitii.
Constituirea rezervelor se inregistreaza in creditul contului “106 Rezerve”,
iar utilizarea lor in debitul contului. Soldul creditor al contului evidentiaza
rezervele delimitate de surse de finantare a activelor.
a) Rezervele constituite in cursul anului, din profitul brut se
inregistreaza:
129 Repartizarea profitului = 1061 Rezerve legale

b) Rezervele statutare si alte rezerve constituite anual din profitul


net se concretizeaza prin relatia:
121 “Profit si pierdere” = %
1063 “Rezerve statutare”
1068 “Alte rezerve”

c) Rezervele constituite din primele de capital si diferenta de


reevaluare.
% = 106 Rezerve

104 Prime legate de capital


105 Diferente din reevaluare

d) Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din exercitiile


anterioare.
1061 Rezerve legale = 107 Rezultatul raportat

e) Rezerve utilizate pentru acoperirea pierderilor din


rascumpararea propriilor actiuni.

1068 Alte rezerve = 502 Actiuni proprii

7.6. Contabilitatea rezultatului reportat

Rezultatul, sub forma de profit sau pierdere, obtinut pentru exercitiile


anterioare a carei decizie de repartizare a fost amanata pentru exercitiile viitoare,
se inregistreaza in contul 107 “Rezultatul reportat”. In creditul contului se

56
oglindeste rezultatul sub forma de profit, iar in debit, rezultatul sub forma de
pirdere. Ulterior, contul se debiteaza sau crediteaza in functie de decizia adunarii
generale a actionarilor privind distribuirea profitul raportat, respectiv suportat
pierderi raportate.

a) In cazul profitului, intalnim urmatoarele inregistrari:


121 Profit si pierdere = 107 Rezultatul reportat

b) In cazul pierderilor
107 Rezultat reportat = 121 Profit si pierdere sau
107 Rezultat reportat = %
1011 Capital subscris nevarsat
106 Rezerve
457 Dividente de plata

c) In cazul in care pierderile sunt acoperite, in ordine din:

% = 107 Rezultatul reportat


121 Profit si pierdere
106 Rezerve
1011 Capital subscris nevarsat

7.7. Contabilitatea fondurilor proprii cu scop determinat

In categoria capitalurilor proprii sunt incadrate si fondurile cu scop


determinat, cum sunt: fondul de dezvoltare, fondul de participare la profit, si alte
fonduri.
Evidenta fondurilor proprii cu scop determinat se realizeaza prin conturile
de pasiv “111” fond de dezvoltare, “112” fond de participare la profit si “118” alte
fonduri. In creditul conturilor se inregistreaza constituirea fondurilor, iar in debit,
utilizarea acestora potrivit dispozitiilor legale. Soldul creditor al conturilor
reprezinta fondurile constituite la dispozitia intreprinderii. Un regim distinct de
functionare are contul 119 “Repartizare la fondul de dezvoltare”. El se debiteaza
la constituirea fondului de dezvoltare din amortizarea mijloacelor fixe si se
crediteaza la utilizarea fondului de dezvoltare pentru finantarea investitiilor.
a) Se constituie fond de dezvoltare
119 Repartizari la fondul = 111 Fondul de dezvoltare de
dezvoltare

b) Se constituie fond de dezvoltare din valoarea materialelor recuperate


din dezmembrarea mijloacelor fixe.
671 Cheltuieli privind = 111 Fondul de dezvoltare
operatiunile de gestiune

57
c) Se constituie fond de dezvoltare din profitul realizat.
129 Repartizarea profitului = 111 Fond de dezvoltare

d) Se inregistreaza diminuarea fondului de dezvoltare cu sumele ce


reprezinta mijloacele fixe din amortizari
111 Fond de dezvoltare = 119 Repartizari la fondul
de dezvoltare
Asemanator functioneaza si este inregistrat in contabilitate contul 112 Fond de
participare la profit.

7.8. Contabilitatea subventiilor pentru investitii

Subventiile pentru investitii sau de capital reprezinta resursele obtinute de


la buget sau de la alte unitati intaresate, destinate achizitionarii sau crearii
activelor imobilizate sau finantarii activitatilor pe termen lung.
Evidenta subventiilor pentru investitii se realizeaza prin contul 131
“Subventii pentru investitii” care se crediteaza cu subventiile primite de la buget
sau de la alte surse pentru finantarea investitiilor, precum si cu valoarea activelor
imobilizate primite ca titlu gratuit sau constatate in plus la inventariere.
In debitul contului se inregistreaza cotele parti din subventii, asimilate
veniturilor exceptionale, pe masura amortizarii sau realizarii prin vanzarea
activelor imobilizate finantate pe aceasta cale. Soldul creditor reflecta subventiile
pentru investitiinevirate la rezultatul exercitiului.

1. Se inregistreaza subventia pentru investitii de primit


445 = 131
Subventii Subventii pt. Investitii

2. Se primeste subventia pentru investitii


512 = 445
Conturi curente la banci Subventii

3. Se primeste prin donatie, cu titlu gratuit, un calculator


212 = 131
Mijloace fixe Subventii pt. Investitii

4. Se inregistreaza trecerea unei parti din subventia pentru investitii la


venituri
131 = 772
Subventii pt. Investitii Venituri din operatiuni de capital

58
7.9. Contabilitatea provizioanelor reglementate

Provizioanele reglementate se constituie pe seama cheltuielilor si sunt


destinate finantarii fluctuatiilor de curs valutar, cresterilor de preturi si
amortizari. Ele sunt evidentiate prin contul de pasiv 141 “Provizioane
reglementate” care se crediteaza la constituirea provizioanelor pe seama
cheltuielilor, potrivit prevederilor legale. Se debiteaza cu diminuarea
provizioanelor in cazul cand se stabilizeaza situatia. Soldul creditor reprezinta
provizioanele constituite ca sursa de finantare pentru acoperirea cresterilor de
activ pentru care situatia nu a fost stabilizata.
1. La constituirea provizioanelor, pe seama cheltuielilor:
6874 = 141
Cheltuieli exceptionale Provizioane
privind provizioane reglementate reglementate

2. In momentul cand situatia se stabilizeaza, se procedeaza la diminuarea


provizioanelor constituite pentru care se face inregistrarea:
141 = 7874
Provizioane reglementate Venituri exceptionale din
provizioane reglementate

7.10. Contabilitatea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli

In spiritul principiului prudentei se constituie si provizioane pentru riscuri si


cheltuieli. Evidenta constituirii si diminuarii se realizeaza prin contul sintetic de
gradul I 151 “Provizioane pentru riscuri si cheltuieli”. In creditul conturilor se
inregistreaza constituirea provizioanelor, iar in debit provizioanele diminuate sau
anulate. Soldul creditor al conturilor evidentiaza provizioanele constituite pentru
finantarea acestor elemente de activ a caror realizare sau plata este incorecta,
ori pentru cheltuielile care devin exigibile in perioada urmatoare:
a) La finele exercitiului, constituirea provizioanelor genereaza
inregistrarea:
6812 = 151
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru riscuri
privind provizioanele pentru si cheltuieli
riscuri si cheltuieli

b) In momentul in care se realizeaza riscul sau cheltuiala devine


exigibila, se face urmatoarea inregistrare de diminuare a provizionului
constituit:

59
151 = 7812
Provizioane pentru riscuri Venituri din provizioane pentru
si cheltuieli riscuri si cheltuieli

7.11. Contabilitatea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni

Imprumuturile din emisiunea de obligatii, denumit si credite obligatorii,


reprezinta fondurile pe termen lung asigurate prin vanzarea titlului de credit
negiciabile catre public.
Evidenta imprumuturilor din emisiunea obligatiilor se realizeaza cu
ajutorul contului de pasiv “161” cu acelasi nume. In creditul contului se
inregistreaza suma imprumuturilor obtinute la valoarea de rambursare a
obligatiunilor emise, iar debitul sau, suma imprumuturilor rambursate sau
valoarea de rascumparare a obligatiunilor anulate. Soldul creditor al contului
reprezinta imprumuturile din emisunea de obligatiuni nerambursate. Datoriile
privind dobanzile aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni sunt
inregistrate in contul 1681 “Dobanzi aferente imprumuturilor din emisiunea de
obligatiuni”. In creditul contului se reflecta dobanzile datorate, in debit dobanzile
platite.

1. Se inregistreaza subscrierea publica a x obligatiuni, in vederea


obtinerii unui imprumut.
461 = 161
Debitori diversi Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni

2. Se incaseaza suma subscrisa de debitori


512 = 461
Conturi curente la banci Debitori diversi

3. La scadenta se rascumpara obligatiunile


505 = 512
Obligatiuni emise si rascumparate Conturi curente la banci

4. Se anuleaza obligatiunile rascumparate


161 = 505
Imprumuturi din emisiuni de Obligatiuni emise si
obligatiuni rascumparate

5. Se inregistreaza borderoul cupoanelor de dobanzile aferente


imprumutului
666 = 168

60
Cheltuieli privind dobanzile Dobanzile aferente imprumuturilor

6. Plata dobanzii
168 = 512
Dodanzile aferente imprumututrilor Conturi curente la banci

7. La sfarsitul perioadei se deconteaza cheltuielile privind dobanzile

121 Profit si pierdere = 666 Cheltuieli privind dobanzile

7.12. Contabilitatea creditelor pe termen lung si mediu

Creditele pe termen lung si mediu primite de la banci si alte investitii


financiare sunt destinate finantarii investitiilor.
Evidenta creditelor de mai sus, se realizeaza prin conturile de pasiv: 162
“Credite bancare pe termen lung si mediu” si 167 “Alte imprumuturi si datorii
asimilate”. Datoriile din dobanzi aferente acestor credite sunt reflectate la
conturile: 1682 “Dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung si mediu” si
1687 “Dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asimilate”. Toate conturile se
crediteaza cu datoriile din imprumuturi si dobanzi, se debiteaza la rambursarea
imprumuturilor si plata dobanzilor, soldul este creditor si reprezinta datorii din
imprumuturi nerambursate si dobanzi neplatite.

7.13. Contabilitatea datoriilor legate de participatii

Datoriile pe termen lung, create in cadrul de participare la unitatile


asociate sau in participatii sunt contabilizate in contul de pasiv 166 “Datorii
legate de participatii”. In creditul contului se inregistreaza sumele incasate de la
asociatiile comerciale, iar in debitul sau sumele restante societatilor comerciale
care detin titluri de participare ale societatilor comerciale. Soldul este creditor si
reprezinta sumele primite si nerestituite.

7.14. Contabilitatea altor datorii pe termen lung

Evidenta bunurilor preluate din patrimoniu in concesiune sau alt mod


asimilat, a datoriilor din redevente, locatii de gestiune si alte datorii similare se
realizeaza prin contul de pasiv 167 “Alte imprumuturi si datorii asimilate”, iar
dobanzile corespunzatoare la contul 1687 “Dobanzi aferente altor imprumuturi si
datorii asimilate”.

61
Se crediteaza cu valoarea bunurilor preluate in concesiune, locatii de
finantare si valori asimilate, se debiteaza cu sumele platite ca datorii in contul
concesiunilor, locatiilor de finantare si alte valori asimilate.
Soldul contului este creditor si reprezinta datoriile privind concesiunile,
locatiile de finantare si alte datorii asimilate.

Capitolul 8 Contabilitatea activelor imobilizate

8.1. Delimitari si structuri

Activele imobilizate sau fixe, denumite si si active pe termen lung,


imobilizari sau bunuri imobile, cuprind toate acele valori economice de investitii a
caror perioada de utilitate si lichiditatea este mai mare de un an. Activele se
caracterizeaza prin durabilitatea lor mai indelungata cat si prin repetatele lor
participari la circuitul economic. Ele nu se consuma sau se inlocuiesc dupa prima
utilizare.
Activele imobilizate se diferentiaza la randul lor in trei grupe:
a) imobilizari necorporale
b) imobilizari corporale
c) imobilizari financiare

a) Imobilizari necorporale, denumite si imobilizari nemateriale sau


active intangibile, cuprind toate acele valori economice de investitii care
nu imbraca fizic forma de bunuri materiale concrete. Ele sunt
reprezentate de cheltuielile de constituire, cheltuieli de cercetare aplicata
si dezvoltare, concesiunile, brevetele, licentele, marcile de fabrica,
fondul comercial si alte imobilizari necorporale.
b) Imobilizari corporale, denumite si imobilizari materiale sau active fizice
tangibile, cuprind bunuri materiale de folosinta indelungata in activitatea unor
intreprinderi. Ele se gasesc sub forma de terenuri, mijloace fixe. Activele
imobilizate corporale, cu exceptia terenurilor isi pierd in timp din valoerea lor ca
urmare a uzurii, determinata de utilizarea lor, de actiunea agentilor naturii si
progresului tehnic. Constatarea contabila a pierderii de valoare suferita de
activale fixe materiale si includerea lor in costuri poarta numele de amortizari.
c) Imobilizari financiare, denumite si investitii financiare sau de
portofoliu, cuprind valorile financiare investite de intreprindere, in patrimoniul
altor societati sub forma titlurilor de valoare, creantelor atasate participantilor,
imprumuturile acordate si altor imobilizari financiare.
Evidenta existentei si miscarile actiunii imobilizate se realizeaza prin
conturile ce formeaza continutul clasei a 2-a din Planul de conturi general,
denumita “Conturi de active imobilizate”.

62
8.2. Contabilitatea imobilizarilor necorporale

a) Cheltuieli de constituire sunt cheltuielile determinate de


infiintarea unitatii patrimoniale sau de modificari ale activitatii acesteia.
Recuperarea cheltuielilor de constituire se face intr-o perioada de timp
stabilita de adunarea generala a actionarilor(nu mai mare de 5 ani).
Contul care le evidentiaza este 201 “Cheltuieli de constituire” care se
debiteaza la efectuarea cheltuielilor si se crediteaza cu cheltuielile
amortizate integral. Are sold final debitor care reflecta valoarea
cheltuielilor de constituire neamortizate inca.
Cu ajutorul contului 2801 “Amortizarea cheltuielilor de constituire” se
evidentiaza cheltuielilor recuperate prin includerea in contul activi-tatii. Este un
cont restificativ, de pasiv. Se crediteaza cu amortizarea lunara a cheltuielilor de
constituire, se debiteaza cu amortizarea cheltuielilor scazute din evidenta.
b) Cheltuielile de cercetare - dezvoltare cuprind cheltuielile
efectuate pentru realizarea unor lucrari de cercetare-dezvoltare menite ca,
prin aplicarea lor, sa se realizeze o eficienta scontata in unitatea
patrimoniala. Se evidentiaza cu ajutorul contului 203 “Cheltuieli de
cercetare-dezvoltare”. Este un cont de imobilizari de activ. Se debiteaza
cu suma cheltuielilor angajate sau efectuate pe cont propriu. Se
crediteaza cu cheltuielile amortizate integral. Soldul final debitor reflecta
cheltuielile neamortizate inca.

c) Concesiunile, brevetele si alte drepturi si valori asimilate


Valoarea activelor imobilizate in concesiuni, brevete si alte drepturi sau
valori similare se cuprinde in aceasta categorie daca activele in cauza au
fost preluate cu acest titlu in patrimoniu. Se face necesara folosirea
contului 205 “Concesiuni, brevete si alte drepturi si valori similare”. Este
un cont de imobilizari necorporale de activ. Se debiteaza la primirea
concesiunii sau valorii asimilate. Se crediteaza la restituirea ei sau la
schimbarea destinatiei. Are sold final debitor care reflecta valoarea
concesiunilor, brevetelor sau valorilor asimilate, existente in patrimoniu.
Activele imobilizate, de natura concesiunilor, brevetelor si alte drepturi
similare se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor catre
unitatea patrimoniala care le utilizeaza. Amortizarea lor se evidentiaza
cu ajutorul contului 2805 cu functie similara contului 2801.
d) Fondul comercial se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului
207 “Fond comercial” a carui functie contabila este cont de activ. In
debitul contului 207 se reflecta valoarea fondului comercial achizitionat
dar si cel adus ca aport la capitalul societatii. Creditul contului reflecta
valoarea fondului comercial cedat. Soldul contului este debitor,
reflectand fondul comercial existent. Amortizarea fondului comercial se
63
evidentiaza cu ajutorul contului 2807 “Amortizarea fondului comercial”.
Creditul contului 2807 reflecta valoarea cheltuielilor aferente amortizarii
fondului comercial. Debitul acestui cont reflecta amortizarea aferenta
fondului comercial cedat. Soldul creditor reflecta amortizarea aferenta
fondului comercial la sfarsitul exercitiului.

1. Achizitionare program informatic


208 Alte imobilizari necorporale = 404 Furnizor imobilizari

2. Se inregistreaza amortizarea acestui program

681 Cheltuieli de exploatare = 280 Amortizari privind privind


imobilizari necorporale

3. Se inregistreaza scoaterea din evidenta a programului amortizat.

280 Amortizari privind = 208 Alte imobilizari


imobilizarile necorporale necorporale

Fondul comercial, contribuie la mentinerea sau dezvoltarea patrimoniului


unitatii patrimoniale. Face parte din fondul de comert si cuprinde clientela, vadul,
firma si alte elemente necorporale. De regula nu este de supus amortizarii.

8.3. Contabilitatea imobilizarilor corporale

Imobilizarile corporale sunt acele bunuri economice care au o forma


materiala, valoare mare si servesc o perioada indelungata de timp in activitatea
unei unitati patrimoniale neconsumandu-se la prima utilizare. Ele participa la mai
multe cicluri de exploatare transmitandu-si treptat valoarea asupra produselor
obtinute de intreprindere.
Structura imobilizarilor corporale cuprinde doua grupe de imobilizari:
terenuri si mijloace fixe.
a) Dupa apartenenta lor, mijloacele fixe pot fi:
- proprii
- straine
b) Dupa natura si caracteristicile lor tehnice, mijloacele fixe se structureaza
in 4 categorii: terenuri
- cladiri si constructii speciale;
- masini, utilaje si instalatii de lucru; aparate si instalatii de
masura si control; mijloace de transport;

64
- animale de munca; plantatii;

- aparatura si mobilier de birotica;


Principalele operatii cu mijloace fixe sunt:
- intrari de mijloace fixe;
- iesiri de mijloace fixe;
- calculul si inregistrarea amortizarii mijloacelor fixe.
Achizitionarea are loc de la furnizori pe baza de factura. La
intrarea lor se intocmeste proces verbal de receptie definitiva. In momentul
receptiei se acorda un nr. de inventar mijlocului fix, din Registrul numerelor de
inventariere dupa care se intocmeste Fisa mijlocului fix.
La iesirea mijlocului fix numarul sau de inventar nu se mai acorda altui
mijloc fix in cursul aceluiasi exercitiu financiar. Pentru eventualul transfer al
mijlocului fix de la unitate la alte unitati sau de la o sectie la alta se intocmeste
Bonul de miscare a mijlocului fix.
La cumparare prin licitatie apare ca document specific, in afara celor
mentionate in interior, Procesul verbal de licitatie.
Iesirea mijlocului fix are loc pe urmatoarele cai:
- scoaterea din functiune;
- vanzarea mijlocului fix prin licitatie;
- acordarea mijlocului fix cu titlu gratuit.
Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe are loc, de regula, la
expirarea duratei normale de functionare.
La vanzarea prin licitatie se intocmeste Procesul verbal de licitatie, iar apoi
Factura pentru vanzare.
.
Pentru evidentierea imobilizarilor corporale se utilizeaza conturile sintetice
211 “Terenuri” si 213 “Mijloace fixe” care sunt conturi de activ. Se debiteaza cu
intrarile in patrimoniu a terenurilor si respectiv a mijloacelor fixe pe diverse cai.
Soldurile debitoare reflecta existentul de imobilizari corporale, respectiv terenuri
si mijloace fixe.
Contul 213 “Mijloace fixe” este prevazut a se desfasura pe subconturi care se
deschid pe categorii ale acestora astfel: 212 “Cladiri”,
2132 “Constructii speciale”,
2133 “Masini, utilaje si instalatii de lucru”,
2134 “Aparate si instalatii de masurare, control si reglare”,
2135 “Mijloace de transport”,
2136”Animale de lucru”,

Aceasta pierdere de utilitate este cunoscuta sub denumirea de uzura a


carei expresie valorica se include in cheltuieli sub forma de amortizare.
Amortizarea se calculeaza prin aplicarea cotelor de amortizare asupra
valorii de intrare, pe toata durata de folosire a mijlocului fix, pana la recuperarea
65
intagrala a valorii, astfel:

Aa = V.I. / T
Aa = amortizarea anuala V.I = valoarea de inregistrare T = timpul de functionare
Calculul si inregistrarea amortizarii mijlocului fix se face conform Legii nr. 15/24
martie 1994. Se calculeaza de la data punerii in functiune a mijloacelor fixe si
pana la recuperarea integrala a valorii de intrare In practica contabila se
utilizeaza 3 metode de calcul al amortizarii mijloacelor fixe:
- amortizare liniara
- amortizare degresiva
- amortizare accelerata
Amortizare liniara
Consta in repartizarea uniforma a valorii de intrare a mijlocului fix asupra
cheltuielilor de exploatare, proportional cu durata normala de utilizare, exprimata
in ani. Ea se calculeaza prin aplicarea cotei medii anuale de amortizare la
valoarea de intrare a mijlocului fix. Cota medie anuala de amortizare se stabileste
in procente, ca raport intre 100 si durata normala de utilizare exprimata in ani.
De exemplu, daca un mijloc fix achizitionat are o valoare de intrare de 500000 lei
si o durata normala de utilizare de 5 ani,
> amortizarea va fi egala cu: 500000lei / 5 ani = 100000 lei
> cota medie anuala de amortizare va fi egala cu: 100 / 5 ani = 20 %. Deci,
prin aplicarea cotei medii anuale la valoarea de intrare a
mijlocului fix, se obtine amortizarea anuala, egala pentru toti cei 5 ani.
Amortizare degresiva
Consta in multiplicarea cotelor medii de amortizare liniara cu coeficienti
prevazuti de legislatie, si anume:
> 1,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare cuprinsa intre 2 -
5 ani
> 2 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare cuprinsa intre 5 - 10
ani
> 2,5 pentru mijloace fixe cu durata normala de utilizare de peste 10 ani
Se obtin astfel cotele de amortizare degresive corespunzatoare.
Amortizare accelerata
Consta in calcularea, la data intrarii mijloacelor fixe in patrimoniul unitatii,
a unei amortizari anuale de pana la 50 % din valoarea de intrare a acestora, iar
in exercitiile urmatoare calcularea amortixzarii anuale dupa regimul liniar, prin
raportarea valorii ramase la numarul de ani de utilizare ramasi. Pentru utilizarea
regimului de amortizare accelerata este necesara aprobarea Ministerului de
Finante, in care scop, agentii economici trebuie sa depuna o documentatie de
fundamentare, pe baza careia se stabileste un punctaj in functie de care se
elibereaza aprobarea.
Pentru evidentierea amortizarii imobilizarilor corporale se utilizeaza contul
sintetic 281 “Amortizari privind imobilizarile corporale” care indeplineste o functie
66
de cont rectificativ a valorii de intrare a imobilizarilor corporale in patrimoniu si
are functii contabile de pasiv. Se crediteaza cu amortizarea imobilizarilor
corporale calculata si inclusa in cheltuieli. Soldul este creditor si reflecta
amortizarea mijloacelor fixe.

1. Achizitionare utilaj
2123 Masini, utilaje si instalatii = 404 Funizori
de lucru de imobilizari

2. Inregistrarea amortizarii
681 Cheltuieli de exploatare = 281 Amortizarile privind
amortizarile si provizioanele privind imobilizarile corporale

Imobilizarile in curs de executie sunt evidentiate cu contul 231 cu acelasi


nume. Se debiteaza cu valoarea imobilizarilor in curs aduse ca aport, facturate de
furnizori, precum si cu avansurile acordate furnizorilor de imobilizari. Se
crediteaza cu valoarea imobilizarilor corporale receptionate. Soldul final este
debitor si evidentiaza valoarea imobilizarilor corporale in curs. Inregistrarile
contabile sunt asemanatoare imobilizarilor corporale.

8.4. Contabilitatea imobilizarilor financiare

Conturile folosite sunt cele din grupa 26 “Imobilizari financiare” cu


subconturile de titluri.
Portofoliul de titluri este impartit in trei categorii:
- titluri de participare;
- titluri imobilizate;
- titluri de plasament sau valori materiale de plasament evaluate la costul de
achizitie care reprezinta pretul de cumparare sau valoarea determinata prin
contractul de achizitie al acestora.
Conturile sintetice in care se inregistreaza operatiile economice privind
imobilizarile financiare sunt:
261 “Titluri de participare” – are functie contabila de cont de activ. In
debitul contului se inregistreaza valoarea titlurilor de participare achizitionate,
rascumparate sau aduse ca aport la societate. In creditul contului, se
inregistreaza valoarea cheltuielilor privind titlurile de participare cedate. Soldul
contului reflecta valoarea titlurilor de participare existente.
267 “Creante imobilizate” are functie contabila de cont activ. In debit se
reflecta valoarea imprumuturilor acordate si a veniturilor de realizat din dobanzile
la imprumuturi. In credit se reflecta valoarea imprumuturilor rambursate si a

67
dobanzilor incasate. Soldul debitor reflecta valoarea imprumuturilor si creantelor
acordate altor intreprinderi. 269 “Varsamant de efectuat pentru imobilizari
financiare” – are functie contabila de cont de pasiv, fiind utilizat pentru
evidentierea obligatiilor de plata aflate in cadrul relatiilor de achizitionare a
imobilizarilor financiare. In credit se inregistreaza sumele datorate pentru
achizitionarea imobilizarilor financiare. Debitul contului reflecta sumele platite
pentru imobilizarile financiare. Soldul creditor reflecta sumele datorate si
neplatite.

1. Societatea A cumpara de la societatea B, pe termen lung, un


pachet de x actiuni
261 Titluri de participare = 269 Varsaminte de efectuat pentru
imobilizari financiare

2. Societatea A achita societatii B titluri cumparate, din


disponibilul existent in cont la banca.
269 Varsaminte de efectuat pentru = 512 Conturi curente
imobilizari financiare la banci

Capitolul 9 Contabilitatea stocurilor

9.1. Generalitati

Stocurile si productia in curs de executie reprezinta bunuri materiale,


lucrari si servicii destinate sa fie consumate la prima lor utilizare, sa fie vindute,
precum si productia in curs de executie aflata sub forma productiei neterminate.
In contabilitatea financiara a unitatii patrimoniale, stocurile sunt clasificate si
delimitate in functie de patru criterii: fizic, destinatia, faza ciclui de exploatare si
locul de creare a gestiunilor .
Corespunzator acestor criterii se individualizeaza urmatoarele:
• materi prime;
• materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale
pentru ambalat, piese de schimb si alte materiale consumabile
care participa indirect la activitatea de productie)
• produsele (semifabricate, finite si reziduale )
• animale tinere si la ingrasat;
• produsele in curs de executie;
• marfurile; o ambalajele.
In contabilitatea tarii noastre, in sfera stocurilor sunt incluse si obiecte de
inventar si baracamente. Obiectele de inventar sunt bunuri cu o
valoare mai mica decit limita prevazuta de lege (15 milioane lei)
pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de viata.
68
Baracamentele sau amenajarile provizorii sunt achizitionate
sau construite de unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si
prestarilor de constructii din care, prin decontare, se recupereaza
cheltuielile materiale.

9.2. Evaluarea stocurilor si miscari marfurilor

Daca privim evalurea marfurilor prin prisma celor doua momente


caracterizate prin repetabilitate, (aprovizionare si vanzare) putem identifica doua
tipuri de preturi:
■ -preturi de cumparare,
■ -preturi de vanzare.
Pretul de cumparare reprezinta echivalentul sumei platite, sau de platit
pentru marfurile furnizate de alta intreprindere.
Preturile de vanzare reprezinta echivalentul banesc al sumelor incasate
sau de incasat ca urmare a vanzarii marfurilor. Documetul care sta la baza
vanzarilor (cumpararilor) de marfuri este factura. Pentru furnizor, ea este un
document de vanzare a marfurilor, iar pentru client de cumparare.
Factura cuprinde:
• -Pretul unitar al marfurilor;
• -Pretul ambalajelor;
• -Pretul transportului.
• -Taxa pe valoarea adaugata TVA=19%
Evidenta constituirii si miscarii stocurilor si a productiei in curs de executie
se realizeaza prin conturile ce formeaza continutul clasei a 3-a din planul de
conturi generale, denumita “conturi de stocuri si productii in curs de executie”.
Conturile de stocuri si productie in curs de executie au functia contabila de activ.
Se debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea unitatii patrimoniale. Se
crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea unitattii patrimoniale prin
consum, vanzare si alte destinatii. Soldul conturilor este debitor si reprezinta
valoarea bunurilor si serviciilor in stoc sau in sold la sfirsitul exercitiului financiar.
Continutul si functia lui contabila se diferentiaza in raport de metoda
inventarului permanent sau intermitent folosita pentru evidenta miscarii
stocurilor.

In cazul folosirii metodei inventarului permanent – conturile de stocuri se


debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori
materiale.
In cazul utilizarii metodei inventarului intermitent, - conturile inregistreaza
numai stocurile de valori materiale si productii in curs de executie. Rulajul

69
intrarilor si iesirilor se inregistreaza direct prin debitul, respectiv creditul
conturilor de cheltuieli in cazul materialelor si marfurilor si de venituri, in cazul
produselor, lucrarilor si serviciilor.

9.3. Contabilitatea operatiilor privind stocurile

Operatiile privind cumpararile de stocuri se inregistreaza direct in debitul


conturilor din grupa 60 “Cheltuieli cu materii prime, materiale asimilate” si in
creditul conutrilor din grupa 40 “Furnizori si conturi asimilate”. La inchiderea
exercitiului financiar pentru stocurile initiale preluate la cheltuieli se debiteaza
conturile 60 “Cheltuieli cu materi prime, materiale si marfuri” si se crediteaza
conturile din clasa 3 conturile de stocuri si productia in curs de executie, iar
pentru stocurile finale, inregistrate este inversa. Consumul de materii prime si
materiale se inregistreaza prin intermediul conturilor de stocuri numai in cazul
folosirii metodei inventarului permanent. 60 Cheltuieli = 30 Stocuri

In contabilitate intervin si unele cazuri particulare. Consumul de obiecte


de inventar in momentul darii in folosinta se inregistreaza prin formula:
603 = 303
Cheltuieli privind obiectele de inventar Obiecte de inventar

Contabilitatea provizioanelor
Provizioanele pentru deprecierea stocurilor se calculeaza la inchiderea
exercitiului financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului. In acest caz
se foloseste relatia:

Provizioane = Valoarea contabila = Val. de inventar a stocurilor

Pentru inregistrarea provizioanelor se folosesc doua metode generale sau


reluarea provizioanelor si cea a anularii globale a provizioanelor.
Metoda generala sau a reluarii provizioanelor consta in compararea
soldului provizioanelor, calculat pe baza de inventar la inchiderea exercitiului
financiar, cu soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecierea
stoccurilor
Inregistrarea se face astffel:
68 Cheltuieli cu amortizarea = 39 Provizioane pentru deprecierea
si provizioanele stocurilor si productiei in curs de executie

Daca soldul fiind calculat este mai mic decit cel contabil, pentru diferenta
se face inregistrarea de diminuare a provizionului.
39 Provizioane pentru deprecierea = 78 Venituri din provizioane stocurilor

70
s si productiei in curs de executie

Pentru cunoasterea existentei si miscarii stocurilor de materii prime si


materiale se utilizeaza urmatoarele conturi sintetice:
301 ”Materii prime”,
302 ”Materiale consumabile”,
308 ”Diferenta de pret la materii prime si materiale”.
Contul 301 “Materii prime” este utilizat pentru evidentierea
existentei si miscarii stocurilor de materii prime care participa direct la fabricarea
produselor si care se regasesc in produsul finit, integral sau partial in starea lor
initiala, fie transformata. Este cont de functie contabila de activ si incepe actiunea
prin a se debita prin intrarea de materii prime in gestiune prin urmatoarele cai:
- achizitionarea din exterior,
- aduse de la terti,
- aduse ca aport in natura la societate.
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a materiei prime iesite din
gestiune pe urmatoarele destinatii:
- consum de productie,
- vanzare,
- retragerea aporturilor in natura.
Soldul este debitor si reflecta valoarea materiilor prime existente in
intreprindere.
Contol 302 “Materiale consumabile” are aceiasi functie contabila de
cont de activ si functioneaza asemanator contului 301 ”Materii prime”. Continutul
economic diferit, impune evidentierea materialelor consumabile pe grupe, fapt
pentru care contul sintetic 302 ”Materiale consumabile” se desfasoara pe
urmatoarele subconturi:
3021 “Materiale auxiliare”
3022 ”Conbustibili”
3023 “Ambalaje”
3024 “Piese de schimb”
3025 “Seminte si materiale de plantat“
3028 “Alte materiale consumabile”
Contol 308 ”Diferente de pret la materii prime si materiale” este
utilizat pentru evidentierea diferentelor intre pretul de inregistrare prestabilit si
costul de achztie, inclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta materiilor prime si
materialelor consumabile intrate in gestiune. Are functia contabila de activ si se
debiteaza cu cheltuieli suplimentare, repartizate asupra valorii materiilor prime si
materialelor existente in intreprindere.
Formula contabila pentru aprovizionarea cu materii prime si a diferentei de
pret semnifica cresterea cheltuielilor suplimentare stocului cu ocazia
aprovizionarea de la furnizori.
% = 401”Furnizori”
71
301 ”Materii prime”
308 ”Diferenta de pret la materii prime si materiale”

Se dau in consum materiile prime cu formula contabila:


600”Cheltuieli cu materiile prime” = %
300 “Materii prime”
308 “Diferente de pret la materii prime
si materiale”

9.5. Conturile privind obiectele de inventar

Din grupa conturilor de obiecte de inventar, fac parte urmatoarele conturi


sintetice:
303 ”Obiecte de inventar”,
328 “Diferente de pret la obiecte de inventar”.
Contul 303 ”Obiecte de inventar” functioneaza asemanator
conturilor 301 ”Materii prime” si 302 “Materiale consumabile”,

1. Achizitionare obiect de inventar


303 ”Obiecte de inventar” = 401 “Furnizori”

2. Inregistrarea uzurii obiectului de inventar


603 “Cheltuieli cu obiectele de inventar” = 303 “Uzura obiectelor de inventar”
9.6. Conturile de produse

Principalele conturi din aceasta grupa sunt:


331 ”Produse in curs de executare”,
341 ”Semifabricate”,
345 ”Produse finite”, 346” Produse
reziduale”,
348 ”Diferente de pret la produse”.
Contul 345 ”Produse finite” este utilizat pentru evidentierea stocurilor de
produse finite cat si a miscarii acestora aflate in patrimoniul unitatii. Este un cont
cu functie contabila de activ. Debitul acestui cont reflecta valoarea la pret de
inregistrare a produselor finite intrate in gestiunea unitatii. Creditul acestui cont
reflecta valoarea produselor finite iesite din gestiune. Soldul este debitor si
reflecta stocul de produse finite existent.
In mod asemanator functioneaza si conturile 341 ”Semifabricate”, 346”
Produse reziduale”.
Contul 348 ”Diferente de pret la produse” este utilizat pentru evidentierea
72
diferentelor favorabile si nefavorabile determinate la sfarsitul fiecarei perioade de
gestiune intre pretul standard si costul de productie la semifabricate, produse
finite si produse reziduale. Contul 348 ”Diferente de pret la produse” are functie
contabila de activ. Debitul contului reflecta diferentele de pret nefavorabile
obtinute la produsele din productie proprie. Creditul acestui cont reflecta
diferentele de pret favorabile si nefavorabile repartizate la sfarsitul perioadei
asupra produselor iesite din gestiune. Soldul contului este debitor si reflecta
diferentele de pret favorabile si nefavorabile aferente semifabricatelor si
produselor finite existente in stoc.
Formula contabila pentru obtinerea din procesul de productie a
semifabricatelor, produselor finite, produselor rebutate, produselor in curs de
executie, este urmatoarea:
% = 711 “Venituri din productia stocata”
341 “Semifabricate”
345 “Produse finite”
346 “Produse reziduale”
331 ”Produse in curs de executie”

La sfarsitul lunii se inregistreaza diferentele de pret constatate:

348 ”Ddiferente de pret la produse” = 711 “Venituri din productia stocata”

Pentru vanzarea produselor si descarcarea gestiunii de produsele finite la


pretul cu care acestea au intrat in gestiune, inclusiv diferentele de pret
constatate, formula contabila este urmatoarea:

a) 411 “ Clienti” = 701 “ Venituri din vanzarea produselor finite”

b) 711 “Venituri din productia stocata” = %


345 “Produse finite”
348 “Diferente de pret la produse”

9.7. Conturi de marfuri

Din grupa conturilor de marfuri fac parte conturile sintetice


371 ”Marfuri”
378 ”Diferente de pret la marfuri”.
Contul 371 ”Marfuri” este utilizat pentru evidentierea existentei si miscarii
marfurilor aflate in depozite si in unitatile de desfacere cu amanuntul, sau de
alimentatie publica. Are functie contabila de activ. Debitul reflecta marfurile la
pret de inregistrare sau de vanzare, intrate in gestiunea unitatii. Creditul reflecta
iesirile de marfuri din gestiunea unitatii. Soldul este debitor si reflecta stocul de

73
marfuri existent.
Contul 378 ”Diferente de pret la marfuri” este utilizat pentru evidenta
adaosului comercial aferent marfurilor existente in gestiunea unitatii comerciale.
Are functie contabila de pasiv, creditul reflectand valoarea adaosului comercial
aferent marfurilor intrate in gestiune. Debitul reflecta valoarea adaosului
comercial aferent marfurilor vandute. Soldul este creditor si reflecta valoarea
adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc.
Formula contabila pentru inregistrarea cumpararii de marfuri la pretul de
vanzare, inclusiv TVA, este urmatoarea:

371 ”Marfuri” = %
401 “Furnizori”
378 “ Diferente de pret la marfuri”

Pentru vanzarea de marfuri cu incasare de numerar, formula contabila


este urmatoarea:
531 “Casa” = 707 “Venituri din vanzarea de marfuri”

Se scot din gestiune marfurile vandute astfel:


% = 371 ”Marfuri”
607 “Cheltuieli privind marfa”
378 “Diferente de pret la
marfuri”

Capitolul 10 Contabilitatea decontarilor cu tertii

10.1. Generalitati

Prin aceasta categorie sunt delimitate toate datoriile si creantele fata de


terti cu termen de decontare pe termen scurt.
In planul de conturi general sunt evidentiate datoriile si creantele pe
termen scurt, sub forma: datorii si creante comerciale, datorii si creante
salariale, datorii si creante sociale, datorii si creante fiscale si asimilate, datorii si
creante in cadrul grupului si cu asociati debitori, creditori diversi, datorii si
creante de regularizare, provizioane pentru deprecierea creantelor. Toate aceste
relatii de decontare cu tertii se realizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 4 a
Planului de conturi general, denumita “conturi de terti”.

74
10.2. Contabilitatea operatiunilor privind furnizorii

Datoriile comerciale create in cadrul relatiilor de decontare cu furnizorii


pentru aprovizionarile cu bunuri, lucrari si servicii se delimiteaza patrimonial sub
forma furnizorilor, efecte de plata si avansuri acordate furnizorilor.
Conturile folosite pentru evidentierea acestor datorii comerciale sunt:
401 ”Furnizori”,
403 “Efecte de plata”,
404 “Furnizori de imobilizari”,
456 “Decontari cu asociatii privind capitalul”.

Contul: 401 ”Furnizori” este utilizat pentru evidentierea decontarilor cu


furnizorii interni si externi pentru aprovizionarile cu bunuri, lucrari executate si
servicii prestate de catre acestia. Este cont cu functie contabila de pasiv. Creditul
acestui cont reflecta valoarea bunurilor intrate in patrimoniu, materiale
nestocate, valoarea lucrarilor executate si a serviciilor prestate de terti, precum si
taxa pe valoare adaugata inscrisa in facturile furnizorilor. Debitul reflecta platile
efectuate catre furnizori. Soldul exprima suma datorata furnizorilor.
In raport cu obiectul si sensul operatiilor de decontare se efectueaza
urmatoarele inregistrari:
a. aprovizionarea cu stocuri de la furnizori pe baza facturii:
1. metoda inventarului permanent
% = 401 ”Furnizori”
cl 3 “stocuri”
4426 “TVA deductibil”

2. metoda inventarului intermitent


% = 401 ”Furnizori”
gr. 60 “Cheltuieli cu materiile prime,
materialele, si marfurile”
4426 “TVA deductibil”

b. lucrarile si serviciile primite de la furnizori pe baza facturii se


inregistreaza astfel:
% = 401 ”Furnizori”
6162 “Cheltuielile cu lucrarile, serviciile”
4426 “TVA deductibil”

c. in cazul in care la inchiderea exercitiului nu s-a primit factura, se face


inregistrarea:
% = 408 ”Furnizori-facturi nesosite”
6162 “Cheltuielile cu lucrarile, serviciile”

75
4428 “TVA neexigibil”

La deschiderea exercitiului urmator, inregistrarea se storneaza in negru, urmand


a se efectua inregistrarea la valoare inscrisa infactura.

d. achitarea furnizorilor prin conturile de la banca:

401 “Furnizori” = 5121 “Conturi curente la banci”

Contul 403 “Efecte de plata” este utilizat pentru evidentierea obligatiilor


de plata stabilite pe baza de efecte comerciale. Are functie contabila de pasiv.
Creditul acestui cont reflecta valoarea acceptata a biletelor de ordine subscrise.
Debitul acestui cont reflecta platile efectuate la scadenta pe baza de efecte
comerciale. Soldul acestui cont este creditor si reflecta obligatiile de plata prin
efecte existente.

Contul 404 “Furnizori de imobilizari” functioneaza asemanator contului


401 “Furnizori”, cu deosebirea ca se foloseste la achizitionarea de imobilizari
corporale si necorporale, si nu pentru achizitionare de active circulante.

Contul 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” este cont de creante


cu functie contabila de activ. Debitul acestui cont reflecta capitalul subscris de
actionari si asociati in bani si natura. Creditul reflecta aporturile in bani si natura
aduse la societate. Soldul final reflecta aportul subscris la constituirea societatii
dar nevarsat inca.

10.3. Contabilitatea operatiunilor privind clientilor

Principalele conturi sintetice cu ajutorul carora se urmaresc createle unitatii


patrimoniale sunt: 411 “Clienti” 413 “Efecte de primit” 425 “Avansuri acordate
personalului” 456 “Decontari cu asociatii” 461 “Debitori diversi”476 “Diferente de
conversie de activ”

Contul 411 “Clienti” este utilizat pentru evidentierea decontarilor cu clientii


interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri vandute ,
lucrari executate si servicii prestate pe baza facturii. Are functie contabila de
activ. In debit se reflecta pretul de vanzare al produselor, semifabricatelor,
materialelor, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor si se crediteaza cu
sumele incasate de la clienti. Soldul final este debitor si reflecta sumele de
incasat de la clienti.

76
Contul 413 “Efecte de primit” este utilizat pentru evidentierea drepturilor
de creanta stabilite pe baza de efecte comerciale rezultate din relatiile cu clientii.
Are functie contabila de activ. Debitul reflecta sumele datorate, iar creditul
reprezinta efectele comerciale primite de la clienti. Soldul este debitor si reflecta
sumele de incasat de la clienti.

Contul 461 “Debitori diversi” este utilizat pentru evidentierea debitorilor


din reclamatii, pagube si alte creante. Este cont de activ. Debitul reflecta
contravaloarea debitelor enumerate anterior, iar creditul reflecta sumele incasate
in contul debitelor constituite. Soldul este debitor si reflecta debite de incasat.

Tipuri de inregistrari semnificative privind decontarile cu clientii:


1. vanzare pe credit comercial a produselor.
% 411 “Clienti” = 70 “Conturi de venituri din vanzari”
4427 “TVA colectata”

2. Acceptarea la plata a efectelor comerciale de incasat

413 “Efecte de primit” = 411 “Clienti”

3. Primirea efectului comercial de la clienti

511 “Valori de incasat” = 413 “Efecte de primit”

4. Incasare efect comercial


5121 “Conturi curente la banci” = 511 “Valori de incasat”

10.4. Taxa pe valoarea adaugata

TVA este o taxa fiscala care priveste vanzarile de bunuri si prestari


servicii. Se aplica in toate stadiile circuitului economic, pana la consumatorul final.
Este o taxa unica de 19%, dar se plica in mod fractionat, corespunzator valorii
adaugate in fiecare stadiu al circuitului economic.
Conturile de evidentiere sunt urmatoarele:
4423 “TVA de plata”
4424 “TVA de recuperat”

4426 “TVA deductibil”


4427 “TVA colectat”
4428 “TVA neexigibil”

Contul 4423 “TVA de plata” reflecta diferenta de TVA ce urmeaza a fi


77
decontata statului. Este cont de pasiv; in credit se inregistreaza taxa datorata, iar
in debit taxa achitata.
Contul 4424 “TVA de recuperat” evidentiaza taxa ce urmeaza a fi
recuperata de la stat. Este cont de activ. In debit se inregistreaza taxa de
recuperat, iar in credit taxa de incasat.
Contul 4426 “TVA deductibil” este de activ si functioneaza astfel : in debit
se inregistreaza TVA din facturile primite, in credit regulareizarea taxei.
Contul 4427 “TVA colectat” – cont de pasiv, functionand astfel in credit se
inregistreaza taxa colectata in favoarea trezoreriei; in rebit regularizarea taxei.
Contul 4428 “TVA neexigibil” este bifunctional ce evidentiaza taxa
neexigibila in perioada de calcul si care va deveni TVA colectata sau deductibila.

1. Cumparare stocuri pe baza de factura


%
Cls 3 Stocuri = 401 “Furnizori”
4426 “TVA deductibil”

2. Cumparare fara factura

% = 408 Furnizori facturi nesosite

Cl 6 stocuri

4428 TVA neexigibil

3. Primire factura

408 “Furnizori facturi nesosite” = 401 “Furnizori”

4. Regularizare TVA cu ocazia exigibilitatii


a. daca TVA colectata este mai mare decat TVA
deductibila, unitatea va prezenta TVA de plata.

4427 “TVA colectat” = %


4426 “TVA deductibil”
4423 “TVA de plata”

b. daca TVA colectat este mai mica decat TVA deductibila,


unitatea va prezenta TVA de recuperat.
% = 4426 “TVA deductibil”
4427 “TVA colectat”
4424 “TVA de recuperat”

78
c. achitarea TVA catre stat se face pana la data de 25 ale
lunii urmatoare celei de calcul
4423 “TVA de plata” = 5121 “Banca”

10.5. Contabilitatea decontarilor privind remuneratiile


personalului

Notiunea de salariu cuprinde remunerarea intregului presonal printr-un


contract de munca. Structura si calculul salariului
a. Salariul de baza poate fi lunar pentru functionari si determinat in
functie de numarul de ore lucrate, productie sau desfacere
realizata. Se determina prin calcul in raport de forma de salarizare
a muncii ce poate fi in acord global si in regie.
b. Ore suplimentare peste numarul de ore lucrate aferente duratei de
lucru la care se aplica un tarif majorat
c. Sporurile sunt majorari ce rezulta din conventiile colective cu
unitatea si se dau pentru: munca de noapte, duminica,
periculozitate, vechime, conditii improprii
d. Avantaje in natura sub forma de alimente, casa
e. Salariu brut = Salariul de baza + Ore suplimentare + Sporurile +
Avantaje in natura
Documentul de calcul al salariilor realizate, retinerilor si sumelor achitate
angajatilor este statul de salarii. Acesta se intocmeste distinct pentru fiecare
unitate operativa si compartiment functional. Pe baza statelor se intocmeste un
centralizator al statelor de salarii.
Din salarii se fac urmatoarele retineri,
cu caracter obligatoriu:
- contributia la ajutorul de somaj 0.5%,
- contributia la asigurarile sociale 10,5%
- contributia la fondul de sanatate 5,5%
- impozitul pe salariu este de 16%.
cu caracter debitor:
- chirii,
- rate,
- imputatii.

Prin scaderea totalurilor retinerilor din salariul brut se obtine suma neta
care se achita angajatului. Ea poate fi achitata in doua chenzine lunare sau
integral la sfarsitul lunii.
Salariatii mai pot beneficia de indemnizatii pentru concediile de odihna si
cele medicale.
Conturile utilizate pentru evidentierea decontarilor personalului sunt:
79
- 42 Personal si conturi asimilate
i. 421 Personal remuneratii datorate
ii. 423 Personal ajutoare materiale datorate
iii. 424 Participarea salariatiilor la profit
iv. 425 Avansuri acordate personalui,
v. 426 Drepturi de peronal neridicate
vi. 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor
vii. 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul
- 43 Asigurari sociale
i. 431 Contributia la asigurarile sociale
ii. 437 Contributia la protectia sociale
iii. 438 Alte datorii si creante sociale.

Contul 421 Personal remuneratii datorate evidentiaza salariile cuvenite


personalului. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu salariile datorate, se debiteaza
cu avansul achitat, retineri din salariu, salariul neridicat la termen. Soldul final
creditor reprezinta salariile neachitate inca.
Contul 423 Personal ajutoare materiale datorate tine evidenta ajutoarelor
pentru concediiile medicale si de odihna. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu
sumele datorate, se debiteaza cu sumele achitate, retineri efectuate si sume
neridicate. Soldul final este creditor si reprezinta sumele datoarate salariatilor.
Contul 424 Participarea salariatiilor la profit evidentiaza stimulente
datorate personalului din profitul obtinut. Are functie contabila de pasiv. Se
crediteaza cu sumele utilizate din fondul de participare la profit. Se debiteaza cu
sumele nete achitate salariatilor,reprezentand stimulente acordate din profit.
Soldul final creditor reflecta sumele datorate salariatilor din profit.
Contul 425 Avansuri acordate personalui evidentiaza avansurile acordate
salariatilor. Este cont de acitv. Se debiteaza cu avansurile achitate si se
crediteaza cu retinerea avansurilor din salariu.
Contul 426 Drepturi de peronal neridicate este utilizat pentru evidentierea
drepturilor de personal neridicate in timp de trei zile. Are rol de pasiv. Se
crediteaza cu sumele datorate personalului neridicate in termen legal, se
debiteaza cu sumele platite din drepturile neridicate. Soldul final al contului este
creditor si reprezinta sumele neridicate de personal datorate de unitatea
economica.
Contul 427 Retineri din remuneratii datorate tertilor evidentiaza popririle
instituite asupra salariatilor datorate tertilor. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu
sumele retinute de la salariati pe statele de salarii pentru achitarea obligatiilor
fata de terti. Se debiteaza cu sumele platite tertilor. Soldul contului este creditor
si reflecta sumele retinute din salarii si nevirate tertilor.
Contul 431 Contributia la asigurarile sociale evidentiaza contributia
personalului la asigurarile sociale. Este cont cu functie contabila de pasiv. Se
crediteaza cu contributia personalului la sigurarile sociale, se debiteaza cu sumele
80
virate bugetului asigurarilor sociale. Soldul final creditor exprima sumele datorate
bugetului asigurarilor sociale nevarsate inca.
Contul 437 Contributia la protectia sociale evidentiaza decontarile privind
ajutorul de somaj. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate pentru
constituirea fondului de somaj si se debiteaza cu sumele virate la buget. Soldul
creditor al contului reflecta contributia la fondul de somaj constituita sii nevirata
inca.
Contul 444 Impozit pe salarii evidentiaza datoriile la bugetul statului
asupra venituluii realizat. Este cont de pasiv. Se crediteaza cu retinerea din
salariu, se debiteaza cu virarea impozitului la bugetul statului.
Inregistrarile contabile aferente decontarilor personalului sunt:

- plata avansului chenzinal


425 Avansuri acordate personalui = 531 Casa

- contabilizare stat de plata


641 Cheltuieli cu remuneratiile = 421 Personal remuneratii
personalului datorate

- inregiatrarea contributiei personalului la asigurarile sociale


645 Cheltuieli privind = 431 Contributia la
asigurarile sociale asigurarile sociale

- inregiatrarea contributiei personalului la somaj


645 Cheltuieli privind = 437 Contributia la protectia
asigurarile sociale sociale

- inregistrarea retinerilor din salariu


421 Personal remuneratii = %
datorate 431 Personal remuneratii datorate
437 Contributia la protectia sociale
444 Impozit pe salarii

Capitolul 11 Conturile de trezorerie

11.1. Delimitari si structuri

In sfera activitatii trezoreriei se cuprind toate operatiile de gestiune a


valorilor mobiliare de plasament, a valorilor de incasat, a disponibilitatilor
banesti, a altor valori de trezorerie.
Operatiile de trezorerie circumscriu ansamblului operatiilor financiare si
monetare pe care o unitate patrimoniala le face pentru procurarea de mijloace

81
banesti si cheltuirea acestora.
In structura trezoreriei si a operatiilor de trezorerie se cuprind:
- mijoacele banesti aflate in caserie si misarea acestora ca urmare a
incasarilor si platilor
- mijoacele banesti aflate in conturi curente la banci, cecuri si efecte
comerciale depuse spre incasare sau scontare la banci
- mijoacele banesti in conturi bancare la termen
- titluri de plasament, cum sunt actiunile si obligatiunile si alte titluri
achizitionate in vederea revanzarii pentru obtinerea de mijloace banesti si
a unor venituri
- acreditive, avansuri de trezorerie
- credite bancare pe termen scurt, numite si credite de trezorerie
Deci, contabilitatea disponibilitatilor banesti se organizeaza in
legatura directa cu organizarea contabilitatii relatiilor economico-juridice privind
drepturile si obligatiile financiare care genereaza mutatii ale mijloacelor banesti
din patrimoniul unitatii in patrimoniul altei unitati.
Contabilitatea trezoreriei se organizeaza cu ajutorul conturilor din clasa 5
“conturi de trezorerie” ,din care fac parte mai multe grupe de conturi, a caror
ierarhizare a avut in vedere natura elementelor de trezorerie si care se regasesc
in Planul de Conturi General.

11. 2. Contabilitatea titlurilor de plasament

Evidenta titlurilor se realizeaza prin conturile din grupa 50 "Titluri de


Plasament". Toate conturile, cu exceptia contului 509 "Varsaminte" au functia
contabila de activ. Se debiteaza cu titluri de valoare, se crediteaza cu valoarea
contabila a titlurilor vandute sau anulate, dupa caz. Au sold final debitor care
reprezinta valori mobiliare de plasament aflate in portofoliul unitatii.
Titluri de plasament reprezinta documente de valoare cumparate in scopuri
comerciale, deci pentru a fi vandute, intr-un timp relativ scurt, altor unitati sau
persoane, in vederea obtinerii unui castig imediat din diferenta dintre pretul de
vanzare si cel de cumparare.
O unitate patrimoniala care cumpara sau rascumpara titluri de plasament,
utilizeaza urmatoarele conturi simbolice:
Contul 502 "Actiuni proprii" este utilizat pentru evidentierea actiunilor
proprii rascumparate de unitatea patrimoniala de la actionari sau asociati. Debitul
reflecta costul actiunilor proprii rascumparate. Creditul contului reflecta valoarea
actiunilor proprii revandute sau anulate. Soldul acestui cont este debitor si
reflecta actiunile proprii rascumparate, existente.
Contul 503 "Actiuni" reflecta valoarea actiunilor rascumparate in scop de

82
revanzare. Are functie contabila de activ. Pe debit se reflecta costul actiunilor
cuumparate, iar pe credit valoarea actiunilor revandute. Prezinta sold debitor care
reflecta valoarea actiunilor cumparate existente.
Contul 506 "Obligatiuni" este utilizat pentru evidentierea obligatiunilor
cumparate in vederea utilizarii temporare a trezoreriei in scopul conservarii
acesteia, a obtinerii unui profit sub forma de dobanda. Este cont cu functie
contabila de activ. Debitul reflecta obligatiunile cumparate. Creditul reflecta
valoarea obligatiunilor rambursate sau revandute. Soldul este debitor si reflecta
valoarea obligatiunilor existente nevandute.

Contul 509 "Varsaminte de efectuat pentru titlurile de plasament" este


utilizat pentru evidentierea datoriei de plata pentru titlurile de plasament
cumparate. Are functia contabila de cont pasiv. Se crediteaza cu valoarea
datorata, de varsat pentru titlurile de plasament dobandite. Debitul acestui cont
reflecta valoarea varsata, datorata pentru titlurile de plasament. Soldul creditor
reflecta valoarea de plata pentru titlurile de plasament.
1. Se rascumpara un numar de x actiuni.
502 "Actiuni proprii" = 531 "Casa"

2. Se anuleaza cele x de actiuni rascumparate.

3. 101 Capital" = 502 "Actiuni proprii"

4. Se cumpara de la bursa x actiuni


503 "Actiuni" = 509 "Varsaminte de efectuat pentru titluri de plasament

4. Se platesc actiunile cumparate.


509 "Varsaminte = 512 "Conturi curente la banci"
de efectuat pentru titluri de plasament

11.3. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati efectuate


prin conturile de la banci

Prin intermediul conturilor de la banci sunt delimitate si inregistrate


valorile de incasat, cum sunt cecurile, efectele comerciale, precum si dobanzile
aferente disponibilitatilor si creditelor bancare.
Toate conturile de la banci care concentreaza disponibilitatile banesti au
functie contabila de activ. Se debiteaza cu valoarea de incasat sau cu incasarile de
lichiditate. Au sold final debitor, care reprezinta disponibilitatile banesti existente
in conturi la banci.

83
a) Incasarea sumelor in conturile de la banca pe baza extraselor de
cont si documentelor justificative se inregistreaza astfel:
5121 "Conturi curente le banci" = %
131 - subventii incasate
16 - incasari din imprumuturi
41 - incasari din clienti
45 - incasari din cadrul grupului
46 - incasari debitoare

518 - dobanzi
519 - credite pe termen scurt
b) Platile din conturi bancare, pe baza documentelor justificative si
a extraselor de cont, se inregistreaza astfel:
% = 5121 “Conturi curente le banci”
161 – imprumuturi
20 - imobilizari necorporale
26 - imobilizari financiare
40 - furnizori
42 - personal
43 - asigurari sociale
44 - bugetul de stat
45 - decontari cu asociatii
46 - debit si credit
519 - credit pe termen scurt
58 - viramente interne

Contabilitatea unor asemenea operatii efectuate prin conturi la banca se


realizeaza cu ajutorul contului 5121 "Conturi curente la banci in lei”, 5124 "Conturi
curente la banci in devize”, 5125 “Sume in curs de decontare”, 5126 “Carnete de
cecuri cu limita de suma”. Toate conturile sunt de activ, se debiteaza prin
cresterile de disponibilitati si se crediteaza cu diminuarile acestora. Soldul final
este debitor si reflecta disponibilitatile unitatii patrimoniale pastrate la banca.

11.4. Contabilitatea operatiunilor de incasari si plati in


numerar

Toate incasarile in numerar se inregistreaza in debitul contului 531 "Casa"


si in creditul conturilor care arata sursele incasarilor. Platile se oglindesc in
creditul contului in corespondenta cu debitul conturilor care evidentieaza
destinatia platii. Soldul este debitor si reprezinta disponibilitatile banesti existente
in casierie.

84
Documentul de inregistrare zilnica in contabilitate a operatiunilor de casa
este "Registrul de casa" la care se anexeaza documentele justificative de incasari
si plati in numerar.
a) operatii de incasari in numerar:
531 "Casa" = %
41 "Clienti"
45 "Decontari in cadrul grupei"
46 "Debit si credit" 70
"Venituri'

b) operatii de plati in numerar:


% = 5311 "Casa, in lei"
40 "Furnizori"
42 "Personal"
44 "Buget de stat"
45 "Decontari in cadrul grupei"
46 "Creditori dsi debitori diversi"
47 "Regularizari"
Toate operatiile de casa se inscriu de catre casieri in “Registrul de casa”
care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii.

11.5. Credite bancare pe termen scurt

Creditele de trezorerie acordate prin contul curent se reflecta ca sold


creditor 519 Credite bancare, in situatia in care incasarile sunt mai mici decat
platile si se ramburseaza in cazul in care incasarile sunt mai mari decat platile.
Creditele pentru nevoi temporare se acorda prin conturi separat de
imprumut, iar inregistrarea este de forma:
5121 "Conturi curente la banci” = 5191"Credite bancare pe
termen scurt”

La rambursarea creditelor catre banca finantatoare inregistrarea este de


sens invers:

5191 Credite bancare pe termen scurt “= 5121"Conturi curente la banci”

Pentru dobanzile datorate se face inregistrarea:

666 "Cheltuieli privind dobanzile" = 5198 "Credite bancare pe


termen scurt"

85
11.6. Conturile de acreditive si avansuri de trezorerie

Principalele conturi sintetice din aceasta grupa sunt:


541 "Acreditive" si
542 "Avansuri de trezorerie".
Contul 541 "Acreditive" este utilizat pentru evidentierea sumelor in lei sau
in devize separate din contul de disponibil al intreprinderii la banci pe numele
unei terte persoane in vederea efectuarii unor plati. Are functie contabila de cont
de activ. In debitul acestui cont se reflecta sumele la banca depuse la dispozitia
tertilor. In credit se regasesc sumele platite efectiv tertilor, sau restituite unitatii
patrimoniale ca urmare a incetarii valabilitatii platii. Soldul acestui cont reflecta
acreditive deschise la banci existente.
Contul 542 "Avansuri de trezorerie" este utilizat pentru evidentierea
sumelor incredintate unor persoane imputernicite de unitatea patrimoniala, in
vederea efectuarii unei plati in favoarea acestuia. Este cont de activ, isi incepe
actiunea prin a se debita cu sumele acordate in numerar unei persoane fizice. In
creditul acestui cont se reflecta platile efectuate din avansurile de trezorerie,
plata diverselor bunuri achizitionate, cheltuieli de deplasari, detasari, transferuri.
Prezinta sold debitor care reflecta avansurile de trezorerie acordate si
nejustificate.

11.7. Viramente interne

Operatiile de transferari de disponibilitati banesti intre conturile de la


banci, precum si intre conturile de la banci si casieria intreprinderii se
inregistreaza prin contul 581 "Viramente interne". In debitul contului se
inregistreaza sumele virate dintr-un cont de trezorerie in alt cont de trezorerie,
de regula, contul nu prezinta sold. In creditul acestui cont se reflecta sumele
intrate intr-un cont de trezorerie din alt cont de trezorerie.
Folosirea contului se explica prin aceea ca intre momentul depunerii pe
baza de borderou, la banca a documentelor justificative, privind transferul evectiv
de sume pentru conturile de trezorerie si consemnarea lor in extrasul de cont
poate interveni un anumit interval de timp. In tot acest interval operatiunea se
inregistreaza prin contul 581 "Vitamente interne".
a) La depunerea efectiva a sumei
581 "Viramente interne" = 5311 "Casa"

b) La consemnarea in extrasul de cont


5121 "Conturi curente la banci" = 581 "Viramente interne'

86
1. Pentru soldul debitor al contului 512, s-au calculat dobanzi.

2. 5187 Dobanzi de incasat = 766 Venituri din dobanzi

3. Se incaseaza dobanzile cuvenite.


512 Conturi curente la banci = 5187 Dobanzi de incasat

3. Pentru soldul creditor al contului 512, s-au calculat dobanzi.

666Cheltuieli privind dobanzile = 5186 Dobanzi de plata

4. Se platesc dobanzile.
5186 Dobanzi de plata = 512 Conturi curente la banci

5. Se plateste un furnizor, dintr-un credit pe termen scurt primit de


la banca.
401 Furnizori = 5191 Credit bancar pe termen scurt

6. Se iregistreaza dobanda la creditul pe termen scurt primit,

666 Cheltuieli privind dobanzile = 5198 Credit bancar pe termen scurt

7. La scadenta se restituie creditul bancar pe termen scurt si se plateste


dobanda cuvenita.
% = 5121 Conturi curente
5191 Credit bancar pe la banci
termen scurt
5198 Dobanda aferenta creditelor
bancare pe termen scurt

Capitolul 12 Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor

12.1. Delimitari si structuri

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor este organizata avand la baza


conceptia dualista. Ea are ca obiect evaluarea si inregistrarea cheltuielilor si
veniturilor in functie de natura lor, iar contabilitatea interna de gestiune in raport
de destinetia cheltuielilor.
Contabilitatea reflecta in raport de natura activitatilor pe care le
ocazioneaza si natura resurselor consumate.
1. Cheltuieli de exploatare
2. Cheltuieli financiare

87
3. Cheltuieli exceptionale
4. Cheltuieli cu amortizarile
5. Cheltuieli cu impozit pe profit
In ceea ce priveste veniturile, gruparea se face in functie de natura
activitatii producatoare de rezultate iar in cadrul fiecarei activitati, veniturile se
delimiteaza in functie de natura rezultatelor obtinute.
1. Venituri din exploatare
2. Venituri financiare
3. Venituri exceptionale
4. Venituri cu amortizarile
Respectand principiul independetei exercitiilor, in contabilitatea financiara,
cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli curente, cheltuieli inregistrate in avans,
cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii, cheltuieli de piata, iar veniturile se
impart in: venituri curente, venituri inregistrate in avans, venituri de realizat.
Relatia prin care se realizeaza corelatia dintre venituri si cheltuieli se
aseaza pe urmatoarele structuri:
Venituri din vanzari - Costul de cumparare al marfurilor vandute.
Productia determinata ca profit – Costul productiei exercitiului
Venituri financiare - Cheltuieli financiare.
Venituri exceptionale- Cheltuieli exceptionale
Conturile de cheltuieli au functie contabila de activ. Se debiteaza cu
cheltuielile efectuate in timpul anului de exercitiu financiar si se crediteaza la
decontarea cheltuielilor asupra rezultatelor. Conturile se inchid in urma decontarii
cheltuielilor. Conturile de venituri sunt asimilate conturilor de pasiv. Se
crediteaza cu veniturile incasate in timpul anului de exercitiu financiar, se
debiteaza cu incorporarea veniturilor in rezultate. Nu prezinta sold.
Conturile de cheltuieli si cele de de venituri se inchid la sfarsitul
exercitiului financiar prin contul 121" Rezultatul exercitiului". Cheltuielile se
repartizeaza asupra rezultatului, iar veniturile se incorporeaza in rezultat. Contul
121 "Rezultatul exercitiului' este un cont de bilant, fiind inclus in categoria
conturilor de capitaluri proprii. Soldul creditor al contului evidentieaza rezultatul
sub forma de profit, iar soldul debitor rezultatul sub forma de pierdere.
In felul acesta contul 121 "Rezultatul exercitiului" realizeaza legatura
dintre conturile de cheltuieli si venituri pe de o parte si conturi de bilant, pe de
alta parte. Astfel, soldul sau creditor reprezinta profitul creat ca sursa de
finantare in urma excedentului veniturilor asupra cheltuielilor, iar pierderea ca
sold debitor, exprima bunurile economice nerecuperate ca urmare a excedentului
cheltuielilor asupra veniturilor.

12.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare

88
Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si
comerciale privind aprovizionarea, productiei si desfacera bunurilor, lucrari
siservicii. Sunt incluse, deasemenea, si operatiile privind investitiile, prin care se
realizeaza productia si constructia proprie de mijloace fixe.

Cheltuieli privind consumurile stocate si nestocate


Prin aceasta categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime si
materialele consumabile, energia si apa precum si marfurile.
In toate cazurile cand se foloseste metoda inventarului permanent
cheltuielile colectate in cursul exercitiului se inregistreaza prin articolul contabil.
60 Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri = 30 conturi de stocuri

Daca se utilizeaza metoda inventarului intermitent la conturile de cheltuieli


se inregistreaza cumpararile de stocuri, iar consumurile stocate se determina pe
baza relatiei urmatoare:
Cumparari = Intrari prin cumparari + Stocuri – Stoc
consumate de la furnizori initiale final

Inregistrarile contabile care intervin in acest caz sunt:


a) preluarea la cheltuieli a stocurilor initiale de materii prime, materiale
si marfuri;
60 "Cheltuieli" = 3 "Stocuri"

b) inregistrarea cumpararilor de stocuri in cursul exercitiului,


% = 40 "Furnizori"
60 "Cheltuieli'
4426 "TVA deductibil"

c) preluarea de socuri la inchiderea exercitiului pe baza de inventar.


30 "Stocuri" = 60 "Cheltuieli"

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti


Cheltuieli ocazionate de lucrarile si serviciile executate de terti sunt
grupate in doua categorii:
a) cheltuieli privind lucrarile si serviciile ocazionate direct
de desfasurarea activitatii, in ansamblu, a intreprinderii. Aceste cheltuieli
se inregistreaza in conturile din grupa 61 "Cheltuieli cu lucrarile si
serviciile executate de terti";
b) cheltuieli privind lucrarile si serviciile legate indirect de
activitatile de ansamblu, desfasurate de unitate cum sunt: colaborarile cu
tertii , comisioane si onorarii, protocol, deplasari, alte servicii executate de
terti. Aceste cheltuieli sunt inregistrate la conturile reunite in grupa 62

89
"Cheltuieli cu alte servicii executate de terti".
Colectarea cheltuielilor in cursul perioadei, genereaza inregistrarea:
61 Cheltuieli cu lucrarile si = 40 Furnizorii si conturile asimilate
serviciile executate de terti
sau
62 conturi de cheltuieli cu alte = %
servicii executate de terti 5121 conturi la banci
531 conturi de casa

Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate


Prin aceasta categorie sunt delimitate toate cheltuielile privind taxele
asupra terenilor, impozitele pe cladiri, impozitul pe dividende, TVA, accizele,
datorate de unitate, alte impozite si taxe. Toate aceste cheltuieli sunt delimitate
si inregistrate prin conturile din grupa 63 "Cheltuieli cu impozitele, taxele si
varsamintele asimilate".
Pe baza documentelor justificative privind valcularea impozitelor si taxelor
se face inregistrarea:
63 "Cheltuieli cu impozitel, taxele = 44 Datorii fata de bugetul statului,
si varsamintele asimilate alte organizatii publice si conturi
asimilate

Cheltuieli cu personalul
La aceasta grupa de cheltuieli sunt contabilizate cheltuielile cu salariile
personalului, cheltuieli privind contributia angajatului la asigurarile sociale si
contributia angajatului la fondul de somaj.

64 "Cheltuieli cu personalul" = %
42 "Personal si conturi asimilate"
43 "Datorii privind asigurarile sociale
protectia sociala"
Alte cheltuieli de exploatare
Prin grupa 65 "Alte cheltuieli de exploatare" se inregistreaza cheltuielile
ocazionate de pierderi de creante suportate de unitate, pierderi din lichidarea
dobanzilor si creantelor, precum si alte cheltuieli de exploatare. Inregistrarea
contabila este de forma:
65 "Cheltuieli de exploatare" = %
416 "Clienti incerti"
167 "Alte datorii si imprumuturi"
267 "Creante imobilizate"
40 "Terti"

12.3. Contabilitatea cheltuielilor financiare


90
a) Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creante legate de
participatii, pierderile din vanzarea titlurilor de plasament, diferentele de curs
valutar din operatiile curente si disponibilitatile in devizie la inchiderea exercitiului
financiar, dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si alte datorii privind
exercitiul in curs: sconturile acordate clientilor, alte cheltuieli financiare.
Toate operatiile privind cheltuielile financiare sunt inregistrate prin
conturile din grupa 66 "Cheltuieli financiare".
Importante sunt urmatoarele inregistrari:
666 "Dobanzi" = %
168 "Dobanzi aferente imprumuturilor"
451 "Decontari in cadrul grupei"
455 "Asociatii - conturi curente"
511 "Valori de incasat"
519 "Credite bancare pe termen scurt"

b)Cheltuielile privind sconturile acordate in cadrul relatiilor de decontari


cu clienti se contabilizeaza prin relatia:
667 "Cheltuieli privind = %
sconturi acordate" 411 "Clienti"
412 "Efecte de primit"
461 "Debitori diversi"
511 "Valori de incasat"

c) Cheltuieli privind titlurile de plasament reprezinta diferenta


nefavorabila intre pretul de concesiune si valoarea contabila de intrare a
valorii mobiliare de plasament. Se contabilizeaza prin formula:
664 "Cheltuieli privind = 50 "Titluri de plasament"
sconturi acordate"

d) Cheltuieli privind diferenta de curs valutar, cuprind diferentele


nefavorabile de curs valutar rezultate in urma lichidarii creantelor si
datoriilor in devizie ale intreprinderii si cele constatate la evaluarea la zi
a disponibilitatilor bancare in devizie existente in casierie si credite
deschise in devizie.
In cazul creantelor si disponibilitatilor, diferentele nefavorabile de
curs valutar apar in situatia in care valoarea contabila de intrare, din
momentul derularii operatiei, este mai mare decat valoarea la cursul zilei
din momentul incasarii creantei sau evaluarii disponibilitatilor. Pentru
datorii, diferentele nefavorabile apar in situatie inversa.
Cheltuielile se inregistreaza prin relatia:

665 "Cheltuieli din diferente = %

91
de curs valutar" 161 "Imprumuturi"
267 "Creante si imprumuturi"
401 "Furnizori"
411 "Clienti"
45 Decontari in cadrul grupei"
461 "Debitori inversi"
511 "Valori de incasat"
512 "Conturi la banci"
531 "Casa"
541 "Acreditive"
542 "Avansuri de trezorerie"

e) Alte cheltuieli financiare se identifica, de regula, cu minus valorile create ca


diferente intre valoarea contabila si valoarea de piata a titlurilor de plasament
imediat negociabile, evaluate la valoarea de piata.
Inregistrarea care se face este de forma:
668 "Alte cheltuieli financiare" = 50 "Titluri de plasament"

12.4. Contabilitatea cheltuielilor exceptionale

Prin sisitemul de conturi sunt delimitate doua categorii de cheltuieli:


ocazionate de cheltuielile de gestiune si cele ocazionate de operatiile de capital.
a) Cheltuieli exceptionale privind operatiile de gestiune se
identifica, cu valoarea pierderilor din calamitati inregistrate la stocuri si
productia in curs de executie.
Colectarea cheltuielilor genereaza inregistrarea:
671 "Cheltuieli exceptionale privind = %
operatiile de gestiune" 3 "Stocuri"
451 "Decontari in cadrul grupei"
461 "Debitori diversi"
512 "Conturi la banca"
531 "Casa"
758 "Alte venituri din exploatare"
b) Cheltuieli exceptionale privind operatiile de capital sunt
ocazionate de valoarea neamortizata a activelor imobilozate amortizabile
si valoarea contabila de intrare a activelor imobilizate neamortizate cedate,
pierderile determinate de rascumpararea propriilor actiuni,
cheltuieli determinate de incetarea activitaii.
Inregistrarea cheltuielilor se face prin formula:
672 "Cheltuieli privind = %

92
operatiile de capital 20 "Imobilizari necorporale"
21"Imobilizari corporale"
26 "Imobilizari financiare"
503 "Actiuni proprii"

12.5. Contabilitatea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele

Sunt cheltuieli ocazionate de aprecierea activelor amortizabile si


neamortizate, precum si cele determinate de constituirea provizioanelor
pentru riscuri si cheltuieli si a provizioanelor reglementate.
Contabilizarea acestor cheltuieli se face prin formula:
68 "Cheltuieli cu amortizarea = %
si provizioane" 14 "Provizioane reglementate"
15 "Provizioane pentru riscuri si cheltuieli"
28 "Amortizari din imobilizari"
29"Provizioane imobilizari"
39 "Provizioane stocuri"
49 "Provizioane creante"

a) Inregistrarea la inchiderea exercitiului, in conditiile metodei inventarului


intermitent a stocurilor finale, de materii si materiale, marfuri si alte valori
materiale.
% = 60 "Cheltuieli cu materii prime,
30 "Materii prime si materiale" materiale si marfuri"
32 "Obiecte de inventar"
36 "Animale"
37 "Marfuri"

b) Cheltuieli constante la inchiderea exercitiului ca fiind aferente


exercitiului urmator:
471 Cheltuieli inregstrate in avans = 6 "Cheltuieli"

c) Stornarea unor operatii prin care s-au inregistrat cheltuieli fara a


se primi documente justificative, de exemplu facturile pentru
consumurile nestocate, lucrarile si serviciile primite de terti.
La inchiderea exercitiului pentru facturile neprimite se face inregistrarea:
% = 408 "Furnizori - facturi nesosite"
6 "Cheltuieli" 4428 "TVA
neexigibila"

93
d) Un caz particular este si aceala al contabilizarii facturilor pentru
bunuri si servicii neprimite.
% = 401 "Firnizori"
607 "Cheltuieli privind marfurile"
4426 "TVA deductibila"

e) anularea inregistrarii la inchiderea exercitiului:


471 "Cheltuieli inregistrate = 607 "Cheltuieli privind marfurile" in avans"

12.6. Contabilitate veniturilor din exploatare

Se considera venituri realizate in functie de care se determina rezultatul


numai cele din stadiul de vanzare adica din faza unde are loc transformarea
dreptului de proprietate. Pentru veniturile nelegate de vanzari, cum sunt cele
financiare si in unele cazuri cele exceptionale, sunt considerate realizate in
momentul constatarii sau incasarii, dupa caz.

Tipurile principale de inregistari care intervin sunt:


a) Venituri din productia stocata, metoda inventarului permanent.
% =711 "Venituri din productia stocata"
33 "Productia in curs de executie"
34 "Produse" 36
"Animale"

b) Venituri realizate cu ocazia vanzarii produselor, prestarilor de


servicii si marfurilor.
411 "Clienti" = %
70 "Venituri din vanzarea de produse"
4427 "TVA colectata"

c) Venituri din productia de imobilizari:


% = %
21 "Imobilizari necorporale 72"Venituri din productia de imobilizari"
22"Imobilizari corporale" 4427"TVA colectata"
23 "Imobilizari in curs"

d) Venituri din subventii pentru exploatare primite la export sau


pentru acoperirea pierderilor privind diferentele de pret la produse
subventionate.
% = 741 "Venituri din subventii de exploatare"
445 "Subventii"

94
512"Conturi la banci"

e) Venituri din creantele reactive privind clientii si debitorii


diversi.
% = 754 "Venituri din creante reactivate"
411 "Clienti"
461 "Debitori diversi"

f) Alte venituri din exploatare.


-sume datorate de salariati privind debitele

428 "Alte datorii in legatura cu pers = 758 "Alte venituri din exploatare"

-sume datorate de diversi debitori

461 "debitori diversi" = 758 "Alte venituri din exploatare"

-sume incasate reprezentand venituri din exploatarea


curenta
% = 758 "Alte venituri din exploatare"
512 "Banca"
531 "Casa"

Inregistrarile contabile privind operatiile specifice veniturilor s-au prezentat


cu ocazia obtinerii productiei si decontarilor cu clientii.

12.7. Contabilitatea veniturilor financiare

In categoria veniturilor financiare sunt incluse veniturile din: participatii,


titluri de plasament, imobilizari financiare cedate, creante imobilizate, titluri de
plasament cedate, diferente de curs valutar, dobanzi cuvenite, sconturile obtinute
si alte venituri financiare.
%= % a) dividendele si dobanzile de incasat sau incasate:

451"Decontari in cadrul grupului" 761 "Venituri din participari"


361 "Animale si pasari" 762 "Venituri din alte imobilizari
531 "Casa" financiare
512" Conturi curente la banci"

b) pretul de cesiune al imobilizarilor financiare cedate:


451 "Decontari in cadrul grupului" = 762 "Venituri din imobilizari

95
financiare"

c) venituri din titluri de plasament cedate pentru diferenta intre pretul de


cesiune si cel de cumparare:
% = 764 "Venituri din titluri de plasament"
512 "Conturi curente la banci" 518
"Dobanzi"
509 "Varsaminte de efectuat pt. titlurile
de plasament".

e) venituri din diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in


urma lichidarii creantelor si datoriilor in devizie la cursul zilei cu ocazia
lichidarii exercitiului financiar:
% =765 "Venituri din diferente de curs valutar
16 "Imprumuturi"
267 "Creante imobilizate"
40 "Furnizori"
41 "Clienti"

45 "Grup si asociati"
46 "Debitori si creditori"
51"Conturi la banci"
53 "Casa"

f) venituri financiare din dobanzile cuvenite pentru


disponibilitatile din conturile bancare si creditele comerciale:
% = 766 "Venituri din dobanzi"
451 "Decontari in cadrul grupului"
461 "Debitori"
472 "Venituri inregistrate inavans"
518 "Dobanzi"

g) venituri obtinute din sconturile de decontare de la furnizori si


alti creditori:
% = 767 "Venituri din sconturile obtinute"
531 "Casa"

96
401 "Furnizori"
404 "Furnizori imobilizari"
462 "Creditori diversi"
512 "Cont curent la banca"

12.8. Contabilitatea veniturilor exceptionale

Veniturile exceptionale sunt grupate in doua categorii din operatiile


de gestiune si din operatiile de capital.
a) bunuri sau valori primite prin donatii sau cu titlu gratuit:

% = 771 "Venituri exceptionale din operatiuni de


"Stocuri si produse in curs" gestiune"
"Conturi de trezorerie"

b) drepturi de personal neridicate dupa prescrierea acestora:

426 "Drepturi de personal = 711"Venituri exceptionale din op. de


neridicate" gestiune"

c) sume cuvenite intreprinderii, datorate de catre bugetul statului:

448 "Alte datorii si creante = 771"Venituri exceptionale din op. de


cu bugetul statului" gestiune"

d) sume de incasat sau incasate din despagubiri si penalitati:

% = 771 "Venituri exceptionaledin po. de gestiune


461 "Debitori diversi"
512 "Banca"
531 "Casa"

12.9. Contabilitatea veniturilor din amortizari si provizioane

Sunt venituri calculate determinate de reevaluarea prin diminuare a


provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli, provizioane pentru depreciere si a celor
reglementate.

97
Toate veniturile din amortizari si provizioane se contabilizeaza, de regula,
la incheierea exercitiului financiar in cazul iesirii activelor penrtu care s-au
constituit provizioane pentru deprecieri si in situatia anularii partiale sau totale a
unor provizioane ramase fara obiect.
Tipul de inregistrare este:
% = 78 "Venituri din provizioane"
14 "Provizioane reglementate"
15 "Provizioane pt. riscuri si cheltuieli"

28"Amortizari privind imobilizarile"


29"Provizioane pt. dep. imobilizarilor"
39 "Provizioane pt. dep. stocurilor"
49 "Provizioane pt. dep. creantelor"
59 "Provizioane pt. depecirea conturilor de trezorerie"

Deci veniturile exceptionale din provizioane sunt cele provenite din


anularea si diminuarea provizioanelor reglamentate, a celor pentru riscuri si
cheltuieli, pentru deprecierea creantelor si pentru deprecierea imobilizarilor
necorporale sau corporale ce privesc activitatea exceptionala.

12.10. Contabilitatea operatiilor privind determinarea rezultatului


exercitiului

Periodic, lunar, trimestrial sau lunar, in functie de conventia adoptata in


contabilitate, se determina rezultatul exercitiului. In acest scop se procedeaza la
inchiderea sau nivelarea conturilor de cheltuieli si venituri.
Tipurile de inregistrari care intervin sunt:
a. decontarea sau repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului pentru
soldul debitor al conturilor.
121 Profit si pierdere = 6 Conturi de cheltuieli

b. incorpoarea veniturilor in rezultatul exerciciului, pentru soldul


creditor al conturilor.
7 Conturile de venituri = 121 Profit si pierdere

In urma celor doua categorii de operatii prezentate mai sus, soldul creditor
sau debitor al contului 121 Profit si pierdere reprezinta rezultattul exercitiului
inainte de impozitare.
Calculul aferent are un caracter cumulat dee la inceputul anului. De fiecare
data,din impozitul datorat se retine sumele varsate in lunile precedente
Cheltuielile fiscale datorate genereaza inregistrarea:

98
691 Cheltuieli cu impozitul pe profit = 441 Impozit pe profit

Pentru evidentierea obtinerii si utilizarii rezultatelor financiare se utilizeaza


conturile:
121 Profit si pierdere
129 Repartizarea profitului
Contul 121 Profit si pierdere are functie contabila bifunctionala. Creditul
contului reflecta la sfarsitul exerciciului sumele inregistrate in creditul conturilor
de venituri, pierderile realizate la exercitiul anterior, pierderi nerepartizate.
Debitul acestui cont reflecta la sfarsitul exercitiului cheltuielile colectate,
profitul exercitiului destinat cresterii capitalului social, profitul precedent
nerepartizat. Soldul creditor reflecta profitul realizat daca veniturile sunt mai mari
decat cheltuielile. Avem sold debitor ce reflecta pierderi, daca cheltuielile sunt
mai mari decat veniturile.
Contul 129 Repartizarea profitului este rectificativ de rezultate cu functie
contabila de activ. Debitul cuprinde rezervele constituite din profitul realizat in
exercitiul precedent, sumele rezultate din valorificarea materialelor, iar creditul
reflecta profitul net realizat in exercitiul financiar precedent destinat repartizarii.
Soldul acestui cont este debitor si reflecta repartizarile din profit efectuate in
timpul anului.

Capitolul 13 Balanta de verificare

13.1. Continut si clasificare

Dupa inregistrarea operatiilor in conturi, apare necesitatea unui


instrument care sa asigure preluarea rapida si centralizata a informatiilor pentru a
le transpune in bilant. Acest instrument este balanta de verificare. Deci balanta
de verificare asigura legatura dintre cont si bilant.
Balanta de verificare este un procedeu specific metodei contabilitatii care
permite verificare corectitudinii sumelor inregistrate in conturi, in timpul lunii. Ea
se intocmeste la sfarsitul fiecarei luni sub forma unui tabel enumerativ al
conturilor utilizate cu sumele aferente. Caracteristic balantei este faptul ca
sumele se cumuleaza de fiecare data de la inceputul anului pana la luna de calcul
inclusiv.
Anual unitatea patrimoniala intocmeste 12 balante de verificare cu caracter
obligatoriu ce dau o imagine de ansamblu asupra mijloacelor economice, surselor
de finantare, cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor financiare.
Balanta de verificare asigura respectarea echilibrului permanent impus de
dubla inregistrare in conturi.
In functie de numarul de egalitati pe care le contin, existe balante cu :
- o serie de egalitati

99
- doua serii de egalitati
- trei serii de egalitati
- patru serii de egalitati
Balanta de verificare cu o serie de egalitati poate fi intocmita in doua
variante: pe baza de total sume debitoare sau creditoare sau pe baza de solduri
finale. Egalitatea este: TSD = TSC sau TSfD = TSfC

Balanta de verificare cu doua serii de egalitati combina cele doua variante


ale balantei de verificare cu o serie de egalitati: TSD = TSC si TSfD = TSfC
Balanta de verificare cu trei serii de egalitati contine solduri initiale, rulaje
si solduri finale. SiD = SiC, RD = RC si TSfD = TSfC.
Balanta de verificare patru serii de egalitati contine solduri initiale, rulaje,
total sume si solduri finale. SiD = SiC, RD = RC TSD = TSC si TSfD = TSfC.
Observam ca aceasta este cea mai completa balanta de verificare
deoarece contine cel mai mare numar de informatii fiind baza intocmirii bilantului
contabil.
Pentru fiecare cont sintetic se poate intocmi o balanta de verificare analitica
ce detaliaza soldul initial, rulajele, total sume si soldurile finale pe elemente
componente.

13.2. Tehnica intocmiri balantei de verificare

Etapele sunt urmatoarele:


- se preiau operatiunile din registrul jurnal in cartea mare;
- se totalizeaza sumele inregistrate sistematic in debitul si creditul
fiecarei cont, determinand rulajele lunii
- se preiau sumele precedente din balanta anterioara, se inscriu rulajele
lunii, se calculeaza total sume si solduri finale.
- Se aduna toate coloanele determinand egalitatea intre coloanele
debitoare si cele creditoare.
Trebuie sa avem corelatia:
Total rulaje (din balanta de verificare) = Total rulaje (din registrul jurnal)

13.3. Posibilitati de identificare a erorilor

Balanta de verificare, prin intermediul egalitatilor pe care le contine


indeplineste functia de control si identificare a erorilor de inregistrare.
Existenta unei inegalitati intre doua coloane debitoare si creditoare

100
dovedeste o eroare de inregistrare ce trebuie depistata si corectata.
Erori ce pot fi descoperite cu ajutorul balantei:
- erori de intocmire a balantei;
- erori de inregistrare in cartea mare
- erori de stabilire a sumelor din formulele contabile

Erori ce nu pot fi descoperite cu ajutorul balantei:


- omisiuni
- erori de compensatie
- erori de imputatie
- erori de inregistrare.
Aceste erori pot fi identificate numai prin balanta sah care reflecta pe langa
seriile de egalitati si corespondenta conturilor.

Rezulta din toate acestea ca balanta de verificare indeplineste o functie de


control ci si pe acelea de grupare si centralizare a datelor inregistrate in conturi si
de analiza a activitatii economice, realizand concordanta dintre conturile analitice
si cele sintetice, precum si legatura dintre cont si bilant.

ANEXA NR 1

PLANUL GENERAL DE CONTURI

CLASA 1 – CONTURI DE CAPITAL GR. 10


CAPITAL SI REZEVE
101 Capitalul social
1011 capital subscis nevarsat
1012 capital subscris varsat

1015 patrimoniul regiei


1016 patrimoniul public
104 Prime legate de capital
1041 prime de emisiune
1042 prime de fuziune
1043 prime de aport
1044 prime de conversie a obligatiunilor in actiuni
105 Rezerve din reevaluare
1051 rezerve din reevaluare aferente bilantului de deschidere al
primului an de aplicare a ajustarii la inflatie 1058 rezerve din
reevaluari dispuse prin acte normative
106 Rezerve
101
1061 rezerve legale
1062 rezerve pentru actuni proprii
1063 rezerve statutate sau contractuale 1068
alte rezerve
107 Rezerve de conversie
GR 11 REZULTATUL REPORTAT 117
Rezultatul reportat
1171 rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat, respectiv
pierderea nerecuperata
1172 rezultatul reportat provenit din adoptarea pentru prima data a IAS,
mai putin IAS 29
1173 rezultatul reportat provenit din modificarile politicilor contabile

1174 rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor fundamentale


1175 rezultatul reportat reprezentand surplusul realizat din rezerve de
reevaluare
GR 12 REZULTATUL EXERCITIULUI
121 Profit si pierdere
129 Repartizarea profitului
GR 13 SUBVENTII PENTRU INVESTITII
131 Subventii pentru investitii
GR 15 PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI
151 Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
1511 provizioane pentru litigii
1512 provizioane pentru garantii acordate clientilor
1513 provizioane pentru dezafectarea imobilizarilor corporale si alte actiuni
similare legate de acestea
1514 provizioane pentru restructurare
1518 alte provizioane pentru riscuri si cheltuieli GR 16
IMPRUMUTURI SI DATORII ASIMILATE
161 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
1614 imprumuturi externe din emisiunea de obligatiuni garantate de stat
1615 imprumuturi externe din emisiunea de obligatiuni garantate de banci

1617 imprumuturi interne din emisiunea de obligatiuni garantate de stat


1618 alte imprumuturi din emisiunea de obligatiuni
162 Credite bancare pe termen lung
1621 credite bancare pe termen lung
1622 credite bancare pe termen lung nerambursate la scadenta
1623 credite bancare externe guvernamentale
1624 credite bancare externe garantate de stat
1625 credite bancare externe garantate de banci
1626 credite de la trezoreria statului
102
1627 credite bancare interne garantate de stat

166 Datorii ce privesc imobilizarile financiare


1661 datorii catre societatile din cadrul grupului
1662 datorii catre societatile care detin interese de participare

167 Alte imprumuturi si datorii asimilate


168 Dobanzi aferente imprumuturilor si datorii asimilate

1681 dobanzi aferente imprumuturilor din emisiuni de obligatiuni


1682 dobanzi aferente creditelor bancare pe termen lung

1685 dobanzi aferente datoriilor catre societatile din cadrul grupului


1686 dobanzi aferente datoriilor catre societatile care detin interese
de participare
1687 dobanzi aferente altor imprumuturi si datorii asmilate
169 Prime privind rambursarea obligatiunilor

CLASA 2 – CONTURI DE IMOBILIZARI


GR 20 IMOBILIZARI NECORPORALE
201 Cheltuieli de constituire
203 Cheltuieli de dezvoltare
205 Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte valori similare
2051 concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte valori similare
achizitionate
2052 brevete, licente, marci comerciale si alte valori similare obtinute cu
resurse proprii
207 Fond comercial
2071 fond comercial
2075 fond comercial negativ
208 Alte imobilizari necorporale
GR 21 IMOBILIZARI CORPORALE
211 Terenuri si amenajari terenuri
2111 terenuri
2112 amenajari terenuri

212 Constructii
213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii

2131 echipamente tehnologice (masini, utilaje, instalatii de lucru)


2132 aparate, instalatii de masurare, control si reglare

103
2133 mijloace de transport
2134 animale si plantatii
214 Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si
materiale si alte active corporale GR. 23 IMOBILIZARI IN CURS
231 Imobilizari corporale in curs
2311 amenajari de terenuri si constructii
2312 instalatii tehnice si masini
2313 alte imobilizari corporale
232 Avansuri acordate pentru imobilizari corporale
2321 avansuri acordate pentru terenuri si constructii
2322 avansuri acordate pentru instalatii tehnice si masini
2323 avansuri acordate pentru alte imobilizari corporale

233 Imobilizari necorporale in curs


234 Avansuri acordate pentru imobilizari necorporale GR. 26
IMOBILIZARI FINANCIARE

261 Titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului


262 Titluri de participare detinute la societati din afara grupului
263 Imobilizari financiare sub forma de interese de participare

2633 titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din cadrul


grupului
2634 titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din afara
grupului
2635 titluri de participare strategice din cadrul grupului
2636 titluri de participare strategice in afara grupului

264 Titluri puse in echivalenta


265 Alte titluri imobilizate 267
Creante imobilizate
266 suma datorate de filiale
267 dobanda eferenta sumelor datorate de filiale
268 imprumuturi acordate pe termen lung
269 dobanda aferenta imprumuturilor acordate pe termen lung
270 creante legate de interese de participare
2675 dobanda aferente creantelor legate de interese de participare
2676 actiuni proprii - active imobilizate
2677 alte creante imobilizate
2678 dobanzi aferente altor creante imobilizate 269
Varsaminte de efectuat pentru imobilizari financiare

2691 varsaminte de efectuat referitoare la titluri de participare detinute la


filiale din cadrul grupului

104
2692 varsaminte de efectuat referitoare la interese de participare 2698
varsaminte de efectuat pentru alte imobilizari financiare
GR 28 AMORTIZARI PRIVIND IMOBILIZARILE
280 Amortizari privind imobilizarile necorporale
2801 amortizarea cheltuielilor de constituire
2803 amortizarea cheltuielilor de dezvoltare
2805 amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor
comerciale si altor drepturi si valori similare
2807 amortizarea fond comercial
2808 amortizarea altor imobilizari necorporale
281 Amortizari privind imobilizarile corporale
2811 amortizarea amenajarilor de terenuri
2812 amortizarea constructiilor
2813 amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si
plantatiilor
2814 amortizarea altor imobilizari corporale
GR. 29 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA MOBILIZARILOR
290 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale
2903 provizioane pentru cheltuieli de dezvoltare
2905 provizioane pentru concesiuni, brevete, licente, marci
comrciale si alte drepturi si valor similare
2907 provizioane pentru fond comercial
2908 provizioane pentru alte imobilizari necorporale
291 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale
2911 provizioane pentru deprecierea terenurilor si amenajarilor de terenuri

2912 povizioproane pentru deprecierea constructiilor


2913 provizioane pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor
2914 provizioane pentru deprecierea altor imobilizari corporale.
293 Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor in curs
2931 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor corporale in curs
2933 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor necorporale in curs 296
Provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare
2961 provizioane pentru deprecierea titlurilor de particiare detinute
la filialele din cadrul grupului
2962 provizioane pentru deprecierea titlurilor de particiare detinute
la societati din afara grupului
2963 provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare sub forma de
interese de participare
2964 provizioane pentru deprecierea altor titluri imobilizate
2965 provizioane pentru deprecierea sumelor datorate de filiale

105
2966 provizioane pentru deprecierea imprumuturiloR acordate pe termen
lung
2967 provizioane pentru deprecierea creantelor legate de interesele
de participare
2968 provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii – active imobilizate
2969 provizioane pentru deprecierea altor creante imobilizate

CLASA 3 – CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE


EXECUTIE
GR 30 STOCURI DE MATERII SI MATERIALE
301 Materii prime
302 Materiale consumabile

3021 materiale auxiliare


3022 combustibili
3023 materiale pentru ambalat
3023 piese de schimb
3024 seminte si materiale de plantat
3025 furaje
3028 alte materiale consumabile
303 Materiale de natura obiectelor de inventar
308 Diferente de pret la materii prime si materiale
GR 33 PRODUCTIA IN CURS DE EXECUTIE
331 Produse in curs de executie
332 Lucrari si servicii in curs de executie GR 34
PRODUSE
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
348 Diferente de pret la produse
3481 diferente de pret la semifabricate
3485 diferente de pret la produse finite
3486 diferente de pret la produse reziduale GR 35
STOCURI AFLATE LA TERTI
351 Materii si materiale aflate la terti 354
Produse aflate la terti
3541 semifabricate aflate la terti
3545 produse finite aflate la terti
3546 produse reziduale aflate la terti

356 Animale aflate la terti


357 Marfuri aflate la terti

106
358 Ambalaje aflate la terti GR
36 ANIMALE
361 Animale si pasari
368 Diferente de pret la animale si pasari
GR 37 MARFURI
371 Marfuri
378 Diferente de pret la marfuri
GR 38 AMBALAJE
381 Ambalaje
388 Diferente de pret la ambalaje
GR 39 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR SI
PRODUCTIEI IN CURS DE EXECUTIE
391 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime
392 Provizioane pentru deprecierea materialelor

3921 provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile


3922 provizioane pentru depreciera materialelor de natura obiectelor
de inventar

393 Provizioane pentru deprecierea productiei in curs de executie


394 Provizioane pentru deprecierea produselor
3941provizioane pentru deprecierea semifabricatelor 3945
provizioane pentru deprecierea produselor finite 3956 provizioane
pentru deprecierea produselor reziduale
395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti
3951 provizioane pentru deprecierea materiilor si materialelor aflate la
terti
3952 provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la terti
3953 provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la terti
3954 provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la terti

3956 provizioane pentru deprecierea animalelor aflate la terti


3957 provizioane pentru depreciera marfurilor aflate la terti
3958 provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la terti

396 Provizioane pentru depreciera animalelor


397 Provizioane pentru depreciera marfurilor
398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor

CLASA 4 – CONTURI DE TERTI


GR 40 FURNIZORI SI CONTURI ASIMILATE
401 Furnizori
403 Efecte de platit
107
404 Furnizori de imobilizari
405 Efecte de platit pentru imobilizari
408 Furnizori-facturi nesosite
409 Furnizori-debitori

4091 furnizori-debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor


4092 furnizori-debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari
GR 41 CLIENTI SI CONTURI ASIMILATE
411 Clienti
4111clienti
4118 clienti incerti sau in litigiu
413 Efecte de primit de la clienti
418 Clienti-facturi de intocmit
419 Clienti-creditori
GR 42 PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE
421 Personal-salarii datorate
423 Personal-ajutoare materiale datorate
424 Participarea personalului la profit
425 Avansuri acordate personalului
426 Drepturi de personal neridicate
427 Retineri din salarii datorate tertilor
428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul

4281 alte datorii in legatura cu personalul


4282 alte creante in legatura cu personalul
GR 43 ASIGURARI SOCIALE, PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI
ASIMILATE
431 Asigurari sociale
4311 contributia unitatii la asigurarile sociale
4312 contributia personalului pentru pensia suplimentara
4313 contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
4314 contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate
437 Ajutor de somaj
4315 contributia unitatii la fondul de somaj
4371 contributia personalului la fonful de somaj 438 Alte
datorii si creante sociale

4381 alte datorii sociale


4382 alte creante sociale
GR 44 BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SI CONTURI ASIMILATE
441 Impozit pe profit
4411 impozit pe profit curent
4412 impozit pe profit amanat
442 Taxa pe valoarea adaugata

108
4423 TVA de plata
4424 TVA de recuperat

4426 TVA deductibila


4427 TVA colectata
4428 TVA neexigibila

444 Impozitul pe salarii


445 Subventii
446 Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
447 Fonduri speciale- taxe si varsaminte asimilate
448 Alte datorii si creante cu bugetul statului

4481 alte datorii fata de bugetul statului


4482 alte creante privind bugetul statului GR 45
GRUP SI ASOCIATI
451 Decontari in cadrul grupului
4511 decontari in cadrul grupului
4518 dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupului
452 Decontari privind interesele de participare
4521 decontari privind interesele de participare 4528 dobanzi aferente
decontarilor privind interesele de participare 455 Sume datorate asociatilor
4551 asociati-conturi curente
4558 asociati-dobanzi la conturi curente

456 Decontari cu asociatii privind capitalul


457 Dividende de plata
458 Decontari din operatii in participatie

4581 decontari din operatii in participatie –pasiv


4582 decontari din operatii in participatie –activ GR 46
DEBITORI SI CREDITORI DIVERSI

461 Debitori diversi


462 Creditori diversi
GR 47 CONTURI DE REGULARIZARE SI ASIMILATE
471 Cheltuieli inregistrate in avans
472 Venituri inregistrate in avans
473 Decontari din operatii in curs de clarificare GR 48
DECONTARI IN CADRUL UNITATII

481 Decontari intre unitate si subunitatii


482 Decontari intre subunitati
GR 49 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR 491 Provizioane pentru
deprecierea creantelor-clienti
109
495 Provizipane pentru deprecierea creantelor-decontari in cadrul
grupului si cu asociatii
4951 provizioane pentru deprecuera creantelor asupra societatilor din
cadrul grupului
4952 provizioane pentru deprecierea creantelor referitoare la interesele de
participare
4953 provizioane pentru deprecierea creantelor asupra asociatilor
496 Provizioane pentru depreciera creantelor-debitori diversi

CLASA 5-CONTURI DE TREZORERIE


GR 50 INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT
501 Investitii financiare pe termen scurt la societati din cadrul grupului
502 Actiuni proprii
503 Actiuni
5031.actiuni cotate
5032 actiuni necotate

505 Obligatiuni emise si rascumparate


506 Obligatiuni

5061 obligatiuni cotate


5062 obligatiuni necotate
508 Alte investitii financiare pe termen scurt si creante asimilate
5081.alte titluri de plasament
5088 dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament
509 Varsaminte de efectuat pentru alte investitii financiare pe termen
scurt
5091 varsaminte de efectuat pentru investitii financiare pe termen scurt la
societati din cadrul grupului 5098 varsaminte de efectuat pentru alte investitii
financiare pe termen scurt GR 51 CONTURI LA BANCI
511 Valori de incasat
5112 cecuri de incasat
5113 efecte de incasat
5114 efecte remise spre scontare
512 Conturi curente la banci
5121 conturi la banci in lei
5124 conturi la banci in valuta
5125 sume in curs de decontare
518 Dobanzi
5186 dobanzi de platit
5187 dobanzi de incasat
519 Credite bancare pe termen scurt
110
5191 credite bancare pe termen scurt
5192 credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenta
5193 credite externe guvernamentale
5194 credite externe garantate de stat
5195 credite externe garantate de banci
5196 credite de la trezoreria statului
5197credite interne garantate de stat
5198 dobanzi aferente creditelor bancare pe terment scurt

GR 53 CASA
531 Casa
5311 casa in lei 5314
casa in valuta
532 Alte valori
5321 timbre fiscale si postale
5322 bilete de tratament si odihna
5323 tichete si bilete de calatorie
5328 alte valori
GR 54 ACREDITIVE
541 Acreditive
5411 acreditive in lei
5412 acreditive in valuta
542 Avansuri de trezorerie
GR 58 VIRAMENTE INTERNE
581 Viramente interne
GR 59 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CONTURILOR DE
TREZORERIE
591 Provizioane pentru deprecierea investitiilor financiare la societati din cadrul
grupului
592 Provizioane pentru deprecierea actiunilor proprii
593 Provizioane pentru deprecierea actiunilor

595 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor emise si rascumparate


596 Provizioane pentru deprecierea obligatiunilor
598 Provizioane pentru deprecierea altor investitii finasnciare si creante asimilate

CLASA 6. CONTURI DE CHELTUIELI


GR 60 CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601 Cheltuieli cu materiile prime
602 Cheltuieli cu materialele consumabile
6021 cheltuieli cu materialele auxiliare
6022 cheltuieli privind combustibilul

111
6023 cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024 cheltuieli privind piesele de schimb
6025 cheltuieli privind seminte si materialele de plantat
6026 cheltuieli privind furajele
6028 cheltuieli privind alte materiale consumabile
603 Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604 Cheltuieli privind materialele nestocate
605 Cheltuieli privind energia si apa
606 Cheltuieli cu animale si pasarile
607 Cheltuieli privind marfurile
608 Cheltuieli privind ambalajele
GR 61 CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI
611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
613 Cheltuieli cu primele de asigurare
614.Cheltuieli cu studiile si cercetarile
GR 62 CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI
621 Cheltuieli cu colaboratorii
622 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624 Cheltuieli cu transportul de bunuri si persoanal
625 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626 Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627 Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
GR 63 CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE
ASIMILATE
635 Cheltuieli cu alte impozite , taxe si varsaminte
GR 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL
641 Cheltuieli cu salariile
645 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
6451 contributia unitatii la asigurarile sociale
6452 contributia unitatii pentru ajutorul de somaj

6453 contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de


sanatate
6458 alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala GR 65 ALTE
CHELTUIELI DE EXPLOATARE 654 Pierderi din creante si debitori diversi
658 Alte cheltuieli de exploatare
6581 despagubiri, amenzi, penalitati
6582 donatii si subventii acordate
6583 cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital 6588 alte

112
cheltuieli de exploatare
GR 66 CHELTUIELI FINANCIARE
663 Pierderi din creante legate de participatii
664 Cheltuieli privind investitiile financiare cedate

6641 cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate


6642 pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate

665 Cheltuieli din diferente de curs valutar


666 Cheltuieli privind dobanzile
667 Cheltuieli privind sconturile acordate
668 Alte cheltuieli financiare
GR 67 CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671 Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
GR 68 CHELTUIELI CU AMORTIZARILE , PROVIZIOANELE SI
AJUSTAREA LA INFLATIE
681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele
6811 cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
6812 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si
cheltuieli
6813 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru
deprecierea imobilizarilor
6814 cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru
deprecierea activelor circulante
686 Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele
6863 cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea
imobilizarilor financiare

6864 cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea


activelor circulante
6868 cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de
rambursare a obligatiunilor 688 Cheltuieli din ajustarea la inflatie GR
69 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE 691 Cheltuieli
cu impozitul pe profit
6911 cheltuieli cu impozitul pe profit curent
6912 cheltuieli cu impozitul pe profit amanat
698 Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus

CLASA 7- CONTURI DE VENITURI


GR 70 CIFRA DE AFACERI
701 Venituri din vanzarea produselor finite
702 Venituri din vanzarea semifabricatelor

113
703 Venituri din vanzarea produselor reziduale
704 Venituri din lucrari execurate si servicii prestate
705 Venituri din studii si cercetari
706 Venituri din redevente , locatii de gestiune si chirii
707 Venituri din vanzarea marfurilor
708 Venituri din activitatii diverse GR 71
VARIATIA STOCURILOR 711 Variatia
stocurilor
GR 72 VENITURI DIN PRODUCTIA DE IMOBILIZARI
721 Venituri din productia de imobilizari necorporale
722 Venituri din productia de imobilizari corporale
GR 74 VENITURI DIN SUBVENTII DE EXPLOATARE 741 Venituri din
subventii de exploatare
7411 venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afacere
7412 venituri din subventii de exploatare pentru materii prime si materiale
consumabile
7413 venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli din afara
7414 venituri din subventii de exploatare pentru plata personalului
7415 venituri din subventii de exploatare pentru asigurari si
protectia sociala
7416 venituri din subventii de exploatare pentru alte cheltuieli de
exploatare
7417 venituri din subventii de exploatare aferente altor venituri
7418 venituri din subventii de exploatare penteru dobanda datorata
GR 75 ALTE VENITURI DIN EXPLOATARE
754 Venituri din creante reactivate si debitori diversi 758 Alte
venituri din exploatare
7581 venituri din despagubiri, amenzi si penalitati
7582 venituri din donatii si subventii primite
7583 venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital
7584 venituri din subventii pentru investitii 7588
alte venituri din exploatare
GR 76 VENITURI FINANCIARE
761 Venituri din imobilizari financiare
7611 venituri din titluri de participare detinute la filiale din cadrul grupului
7612 venituri din titluri de participare detinute la societati din afara
grupului
7613 venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din
cadrul grupului
7614 venituri din titluri de participare detinute in intreprinderi asociate din
afara grupului
7615 venituri din titluri de participare strategice in cadrul grupului
7616 venituri din titluri de participare strategice in afara grupului

114
7617 venituri din alte imobilizari financiare

762 Venituri din investitii financiare pe termen scurt


763 Venituri din creante imobilizate
764 Venituri din investitii financiare cedate
765 venituri din imobilizari financiare cedate
766 castiguri din investitii financiare pe termen scurt cedate

765 enituri din diferente de curs valutar


766 Venituri din dobanzi
767 Venituri din sconturi obtinute
768 Alte venituri financiare
GR 77 VENITURI EXTRAORDINARE
771 Venituri din subventii pentru evenimente extraordinare si altele
similare
GR 78 VENITURI DIN PROVIZIOANE SI AJUSTAREA LA
INFLATIE
781 VeniturI din provizioane privind activitatea de exploatare
7812 veniturI din provizioane pentru riscuri si cheltuieli
7813 veniturI din provizioane pentru deprecierea imobilizarilor
7814 veniturI din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
7815 veniturI din fondul comercial negativ
786 Venituri financiare din provizioane
7863 venituri din provizioane pentru depreciera imobilizarilor financiare
7864 venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante
788 Venituri din ajustarea la inflatie
791 Venituri din impozitul pe profit amanat

CLASA 8 CONTURI SPECIALE


GR 80 CONTURI IN AFARA BILANTULUI
801 Angajamente acordate
8011 giruri si garantii acordate 8018
alte angajamente acordate
802 Angajamente primite
8021 giruri si garantii primite 8028
alte angajamente primite
803 Alte conturi in afara bilantului
8031 mijloace fixe luate cu chirie

8032 valori materiale primite spre prelucrare sau reparare


8033 valori materiale primite in pastrare sau custodie
8034 debitori scosi din activ , urmariti in continuare

115
8035 debitori din amenzi si penalitati pretinse
8036 redevente , locatii de gestiune, chirii si alte datorii asimilate
8037 efecte scontate neajunse la scadenta
8038 alte valori in afara bilantului GR 89
BILANT

891 Bilant de deschidere


892 Bilant de inchidere

BIBLIOGRAFIE

M. BOGDAN si colab.

FELEAGA N., IONASCU I VOICU MARIN M

RISTEA M

MUNTEANU VICTOR
STELIANA BUSUIOCEANU, ALINA
DANET

I.P. PANTEA, GH. BODEA

NECULINA CHEBAC, CARMEN


SARBU

116
Contabilitate generala (Bazele
contabilitatii), Editura Universitas
Company, Bucuresti, 2002

Contabilitatea intreprinderii,
Editura Margaritar, Bucuresti 2003

Contabilitatea societatilor
comerciale, Editura Economica,
Bucuresti, 2002

Contabilitatea romaneasca
armonizata cu directivele contabile
europene, Editura Intelcredo,
Deva, 2003

Contabilitate financiara, teste grila,


Editura All Beck, 2001

Contabilitatea financiara,
Editura Economica,
Bucuresti, 1999

Bazele contabilitatii, Editura


International University Press
Bucuresti 2001

Contabilitatea financiara a
intreprinderii, Editura
Lucman, Bucuresti 1998.

117