OPȚIONAL PENTRU CLASA PREGĂTITOARE DIN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL SPECIAL
=DEFICIENȚĂ SEVERĂ/ ASOCIATĂ =

Propunator:
Pena Carmen Aurelia
Mihăilescu Daciana
 I. Denumirea ariei curriculare din care face parte:
Matematica și stiințele naturii
II. Tipul: opţional la nivelul ariei curriculare
III. Durata : 3 ani
IV. Numarul de ore pe saptamana : 1 oră /săptămână

1. ARGUMENT :
Educaţia psihomotrică reprezintă o educaţie de bază care condiţionează
procesul de învăţare a elevilor şi favorizează dezvoltarea personalităţii. Ameliorarea
personalităţii deficientului mintal se manifestă diferit, în funcţie de categoria de
deficienţă din care face parte individul. Educaţia psihomotrică, integrată în procesul
educaţional general, favorizează apariţia primelor elemente de gândire la copilul cu
deficienţă profundă, ameliorează comportamentul şi activitatea de învăţare la copilul cu
deficienţă severă şi oferă pregătirea pentru muncă şi integrare socială la copilul cu
deficienţă medie.
Studiul psihomotricității este considerat primordial în organizarea procesului
instructiv-educativ-recuperator pentru toate vârstele și tipurile de deficienți, ca și pentru
persoanele obișnuite. Educarea psihomotricitatii deține un loc important în terapeutica
educațională, dacă ținem cont de faptul ca deficiența mintală este asociata. În general,
deficientul de intelect presupune lipsa echipamentului psihologic al primei copilării, ceea
ce impune ca printr-o educație sistematica să se reia și să se completeze achizițiile
privitoare la mecanismele motorii și psihomotrice care constituie baza pentru toate
mecanismele mentale, pregătind formele de activitate intelectuală superioară.
Tulburările motrice intră întotdeauna ca element important în structura tabloului
psihopatologic al copilului deficient mintal. Exista o legatură logica între deficiența
mintală, nivelurile și tulburările de motricitate: cu cât gradul deficienței mintale este mai
pronunțat, cu atât și nivelul motricității este mai scăzut și tulburările sunt mai variate și
mai grave, si invers. Eficiența motrică a deficienților este unul din parametrii principali
pe care se construieste pregătirea pentru muncă și prin aceasta integrarea profesională și
socială a acestora.
Prin componentele sale de baza, psihomotricitatea face posibila adaptarea
pragmatică (învățarea tehnicilor profesionale, manuale, intelectuale), adaptarea sociala
(modalități de comunicare interpersonala), adaptarea estetică (tehnici de expresie
corporală), adaptarea educativă.
Procesul de învățare nu poate fi eficient dacă copilul nu are conștiința corpului
sau, nu cunoaște lateralitatea sa, nu se poate situa în spațiu, nu este stăpân pe timp și nu a
câștigat o suficientă coordonare și stabilitate a gesturilor și mișcărilor sale.
 OBIECTIVE CADRU:

1. CONŞTIENTIZAREA EULUI ŞI CUNOAŞTEREA CORPULUI UMAN

2. PERCEPEREA CORECTĂ A CULORII ŞI FORMEI

3. FORMAREA CAPACITĂŢII DE ORIENTARE SPAŢIO-TEMPORALĂ

4. DEZVOLTAREA LATERALITĂŢII ŞI A MOTRICITĂŢII GENERALE

 OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
1. CONŞTIENTIZAREA EULUI ŞI CUNOAŞTEREA CORPULUI UMAN
Obiective de referinţă
1.1 Identificarea propriei persoane
(nume, prenume, sex, vârstă, clasă,
şcoală);
1.2 Recunoaşterea şi denumirea părţilor pronunţare corectă a diferitelor părţi ale
corpului omenesc (sine – partener);
Clasa 0
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de pronunţare a prenumelui şi
sexului fiecărui copil în parte („Cum te
cheamă?”, „Eşti fetiţă?”, „Eşti băiat?”);
- exerciţii de pronunţare a numelui şi
prenumelui fiecărui elev în parte („Cum te
numeşti?”, „Cum îi cheamă?”);
- exerciţii de pronunţare a numelui,
prenumelui, sexului, vârstei, clasei elevilor
(„Cine eşti?”);
- exerciţii de pronunţare a numelui,
prenumelui, sexului, vârstei, clasei, şcolii
elevilor („Vorbeşte, despre tine!”, „Prezintă-
te!”);
- jocuri de recunoaştere a numelor colegilor din
clasă („Cine te-a strigat?”, „La cine este
steguleţul?”);
- exerciţii de localizare prin imitare
propriului corp: cap, gât, trunchi, mâini,
picioare şi capul („Acesta este capul”);
- exerciţii de identificare şi denumire a
diferitelor părţi ale propriului corp („Arată-mi
nasul!”);
- exerciţii de identificare a părţilor corpului la
un coleg („Unde are Ionel capul?”);
- exerciţiu-joc de identificare a părţilor
corpului la o păpuşă („Arată-mi ochii
păpuşii!”);
- exerciţii de identificare a părţilor corpului
uman din fotografii şi din imagini („Arată-mi
capul!”);
- exerciţii de identificare şi denumire a părţilor
propriului corp din poziţii diferite ( culcat, în
picioare, cu ochii deschişi, cu ochii închişi);
1.3 Recunoaşterea părţii drepte şi stângi - exerciţii de recunoaştere a părţii drepte şi a
a corpului propriu părţii stângi a propriului corp, din poziţia
stând în bancă („Ridică mâna dreaptă!”, „Arată
ochiul stâng!”);
- exerciţii de recunoaştere a părţii drepte şi
stângi a propriului corp, din poziţia stând în
picioare („Arată-mi piciorul drept!”);
- joc de identificare a mâinii drepte şi stângi
a corpului propriu („Ineluşul”);
- joc de identificare a piciorului drept şi stâng
(„Şut la poartă”);
1.4 Redarea corpului uman: - joc de asamblare a unor bucăţi decupate,
a) prin puzzle; având modelul în faţă („Copilul din
bucăţele”);
b) prin desen; - desenarea schematică a unui copil,
concomitent cu propunătorul care desenează
la tablă („Să desenăm un copil”);
- desenarea schematică a unui copil, după
indicaţia verbală a propunătorului
(„Desenează capul!”);
- desenarea schematică a unui copil la comandă
verbală („Desenează un copil!”);
c) prin modelare - activităţi practice de modelare, concomitent
cu propunătorul („Copilul din plastilină”);
1.5 Descifrarea diferitelor sentimente şi - observaţii dirijate pentru a recunoaşte în
emoţii după expresia facială imagini, după expresia facială, diferite
sentimente şi emoţii („Este vesel - este
trist?”).
- Recunoasterea sentimentelor prin actiuni

2. PERCEPEREA CORECTĂ A CULORII ŞI FORMEI

 Obiective de referinţă
2.1 Denumirea şi identificarea culorilor
2.2 Realizarea unor asociaţii simple
privind culoarea
2.3 Gruparea obiectelor după criteriul
culoare
2.4 Denumirea şi identificarea formelor
simple
2.5 Gruparea obiectelor după criteriul
formă
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de pronunţare corectă şi identificare
a culorilor: roşu, alb, negru („Acesta este
roşu”, „Dă-mi roşu”, „Arată culoarea
roşie”, „Cum este acesta?”, „Ce culoare are?);
- exerciţii de pronunţare corectă şi identificare
a culorilor: galben, albastru;
- exerciţii de pronunţare corectă şi identificare
a culorilor: verde
- exerciţii de recunoaştere a culorilor învăţate
- exerciţii de memorare a unor asociaţii simple
între culoare şi obiect (obiecte cunoscute de
elevi): „Roşu ca mărul”, „Alb ca peretele”,
„Negru ca tabla”, „Galben ca banana” etc.;
- exerciţii de grupare a obiectelor (bile, cuburi,
creioane) după criteriul culoare („Aşează-mă
la culoarea mea!”);
- joc de grupare a obiectelor în trei categorii,
după culoarea cercului (”Trei cercuri”);
- exerciţii de numire corectă a formelor: cerc,
pătrat („Acesta este un cerc”, „Ce este
acesta?”, „Dă-mi un cerc!”);
- exerciţii de identificare şi denumire corectă a
formelor: triunghi, dreptunghi;
- exerciţii identificare şi denumire corectă a
formelor învăţate („Arată-mi un pătrat!”,
„Numeşte această formă!, „Colorează toate
cercurile!”);
- exerciţii de asociere a formelor cu obiecte din
mediul ambiant;
- exerciţiu-joc de identificare a formelor cu
ajutorul incastrelor („Unde este locul meu?”);
- concurs de numire a culorii şi a formei
obiectelor prezentate („Cine ştie, câştigă!”);
- exerciţii de grupare a obiectelor după criteriul
formă („Să facem o grupă de pătrate”, „Alege
piesele care se aseamănă cu a mea”);
- joc de grupare a pieselor logice după criteriul
formă („Găseşte-mi frăţiorii!”).
 3. FORMAREA CAPACITĂŢII DE ORIENTARE SPAŢIO-TEMPORALĂ
Obiective de referinţă
3.1 Familiarizarea cu:
a) noţiuni de situaţii spaţiale;
c) noţiuni de mişcare;
d) noţiuni de mărime;
e) noţiuni de cantitate
3.2 Executarea corectă a sarcinilor
legate de orientarea spaţială
3.3 Înţelegerea unor noţiuni legate de
orientarea temporală
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de observare dirijată asupra
situaţiilor spaţiale a lucrurilor/fiinţelor şi
pronunţarea corectă a noţiunilor: „stânga-
dreapta”
- exerciţii de observare dirijată asupra
situaţiilor spaţiale a lucrurilor/fiinţelor şi
pronunţarea corectă a noţiunilor: „sus-jos”,
„pe- sub”
- exerciţii de observare dirijată asupra mişcării
fiinţelor/lucrurilor şi exprimarea verbală
corectă a noţiunilor de mişcare: „a urca”, „a
coborî”, „a se ridica”, „a se aşeza”, „a
cădea” ;
- exerciţii de observare dirijată asupra mărimii
lucrurilor/fiinţelor şi exprimarea verbală
corectă a noţiunilor de mărime: „mare-mic”,
„lung- scurt”;
- exerciţii de observare dirijată asupra cantităţii
obiectelor şi exprimarea verbală corectă a
noţiunilor de cantitate: „ușor- greu”, „mult-
puţin”;
- exerciţii de localizare a poziţiei unui obiect în
raport cu schema corporală („Ce obiect ai în
partea dreaptă/stângă?”);
- exerciţii de localizare a poziţiei unui obiect în
raport cu alte obiecte („Unde este aşezat
creionul?”);
- exerciţii de aşezare a obiectelor în diferite
situaţii spaţiale („Pune caietul pe bancă!”);
- exerciţii de aşezare a păpuşii sau a elevilor în
diferite poziţii („Pune păpuşa în picioare!”,
„Aşezaţi-vă unul după altul” );
- exerciţii de a executa la comandă verbală
diferite mişcări („Ridicaţi-vă!”, „Aşezaţi-
vă!”, „Ridică radiera şi las-o să cadă”);
- exerciţii de recunoaştere a mărimii obiectelor
(„Arată mărul mare”, „Colorează fularul
lung”);
- exerciţii de identificare a cantităţii („Ridică
paharul gol”, „Toarnă puţină apă”);
- exerciţii de aşezare a obiectelor într-o
anumită ordine, după model („Aşează

4. DEZVOLTAREA LATERALITĂŢII ŞI A MOTRICITĂŢII GENRALE
Obiective de referinţă
4.1 Exersarea dominantei prin diverse
acţiuni
4.2 Educarea cordonării vizual-motorie
4.3 Formarea agilităţii digitale
obiectele ca mine!”);
- exerciţii de aşezare a obiectelor într-o
anumită ordine folosind termenii: „prima
dată” , „apoi”, „ultima dată” („Aşează
obiectele cum îţi spun!”);
- exerciţii de observare dirijată a unor imagini
ce reprezintă momentele zilei „Când facem
aşa?”);
- Exerciții de asezare a imginilor in ordine
cronologică
Exemple de activităţi de învăţare
- exerciţii de trasare de cercuri cu buretele la
tablă („Cercuri cu buretele”);
- exerciţii de trasare de cecuri pe hârtie
(„Desenează cercuri!”);
- exerciţii de executare o unor activităţi la
comandă verbală („Bate toba!” , „Aruncă
zarurile!”);
- exerciţiu-joc de prindere şi aruncare a mingii
cu mâna dominantă („Prinde mingea şi
arunc-o!”);
- exerciţiu-joc de lovire a mingii cu piciorul
preferat („Loveşte mingea cu piciorul!”);
- exerciţii de conturare, a unor forme simple,
după şablon („Conturează după şablon!”);
- exerciţii de înfăşurare a aţei pe mosor
(„Înfăşoară aţa pe mosor!”);
- exerciţii de îmbinare a pieselor lego şi
realizarea unor jucării („Avion”, „Trenuleţ”);
- exerciţii de mişcare a degetelor: cântatul la
pian, închiderea şi deschiderea pumnilor ş. a.
(„Fă cum îţi spun!”);
- exerciţii de modelare a plastilinii („Mingi”,
„Ouă colorate”, „Legume”, „Fructe”);
- exerciţii de pliere a hârtiei („Evantaiul”,
„Floarea”);
- concurs de prindere cu clame a hainelor pe
sfoară („Cine prinde mai multe haine?”);
 Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare
4.4 Dezvoltarea motricităţii generale şi a - exerciţii fizice pentru dezvoltarea
echilibrului dinamic musculaturii braţelor: îndoiri, întinderi,
ridicări, („Fă ca mine!”);
- exerciţii fizice pentru dezvoltarea picioarelor:
îndoiri, întinderi, ridicări, de picioare („Fă cum
îţi arat!”);
- exerciţii fizice pentru trunchi şi abdomen:
aplecări, rotiri de trunchi („Fă ca mine!);
- exerciţii de deplasare (fără ajutor) în sala de
clasă, pe coridoare, în curte („Mers cu pornire
şi oprire la semnal”);
-exerciţii de alergare în curtea şcolii („Cine
soseşte primul?”);
- exerciţii de deplasare în diferite moduri: pe o
linie dreaptă, pe vârfuri, pe călcâie, („Mergi cum
îţi arat!”, „Tu poţi să mergi aşa?);
- exerciţii de deplasare în spaţiul apropiat şcolii
(„Plimbare prin cartier”).
 B. CONŢINUTURI ALE ÎNVĂŢĂRII

1. Propria persoană
2. Corpul omenesc
- părţile corpului propriu
- părţile corpului la partener
3. Culoare şi formă
- culori primare
- forme simple
4. Orientare spaţio-temporală
- noţiuni spaţiale şi orientare în spaţiu
- noţiuni temporale şi orientare în timp
5. Lateralitatea
6. Motricitatea
- fină
- grosieră

MODALITĂŢI DE EVALUARE
- probe scrise
- probe orale
- probe practice
- autoevaluarea
 DESCRIPTORI DE PERFORMANAȚĂ

Conceptul de schema corporala

FOARTE BINE BINE SUFICIENT

-identifica si denumeste -identifica si denumeste cu -recunoaste si denumeste cu
segmentele corpului(pe sprijin segmentele corpului sprijin principalele
sine,pe partener,pe (pe sine si pe partener) segmente ale corpului
manechine, pe planse)

Conceptele de forma, marime, culoare

FOARTE BINE BINE SUFICIENT

- coloreaza independent
corect figurile geometrice
respectind culorile indicate
- asociaza indepedent
formele, marimile si
culorile
-coloreaza figurile - recunoaste si numeste
geometrice cu culorle culorile, formele
indicate, cu ajutorul (patrat,cerc,dreptunghi,triunghi
indicatiilor primite de la
profesor
- asociaza cu sprijin ---------------------------------
formele , marimile si
culorile

Conceptul de orientare spatiala

FOARTE BINE BINE SUFICIENT

- recunoaste si verbalizeaza
pozitiile spatiale in care se
afla diferite obiecte sau
fiinte
- recunoaste si verbalizeaza
cu ajutor din partea
profesorului pozitiile
spatiale in care se afla
diferite obiecte sau fiinte
- verbalizeaza la indicatiile
profesorului pozitiile
spatiale in care se afla
diferite obiecte sau fiinte

Conceptul de orientare temporala

FOARTE BINE BINE SUFICIENT

-recunoaste si ordoneaza
independent cronologic
activitatile zilnice
-recunoaste si denumeste
independent succesiunea
anotimpurilor
- recunoaste si ordoneaza - recunoaste activitatile
cronologic activitatile zilnice
zilnice la indicatiile
profesorului
-recunoaste si denumeste - denumeste anotimpurile
anotimpurilor
 SUGESTII METODOLOGICE

Structura perceptiv-motorie presupune în primul rând organizarea schemei

corporale, care constituie punctul de plecare al organizarii spatiale, cu rol important în
relatiile subiectului cu lumea înconjuratoare.
De la schema corporala se va trece la educarea perceptiilor de forma, marime si
culoare, pentru a se realiza o percepere corecta a calitatii obiectelor.
Însusirea notiunilor de timp porneste de la organizarea universului temporal
personal al copilului, de la timpul propriu trait subiectiv si apoi, la cunoasterea
universului temporal obiectiv. Activitatile cuprind elaborarea notiunilor de ordine
cronologica si de durata.
Activitatile vor fi structurate si organizate în functie de nivelul dezvoltarii
psihomotrice si intelectuale ale elevilor. Ele vor fi încadrate în structuri logice succesive,
respectând principiul accesibilitatii si însusirii cunostintelor de la simplu la complex.
Activitatile se vor desfasura în clasa, în aer liber, în functie de tipul de activitate
 BIBLIOGRAFIE:

1. Arcan, P., Ciumangeanu, D. – Copilul deficient mintal, ed. Facla,

Timisoara, 1980;

2. Motet, D. – Psihopedagogia recuperarii handicapurilor neuromotorii,

ed.Fundatiei Humanitas, Bucuresti, 2001;

3. Musu, I.,Taflan,A. – Terapia educationala integrata, ed. Pro Humanitate,

Bucuresti, 1994;

4. Musu, I., Paunescu, C. – Recuperarea medico-pedagogica a copilului

handicapat mintal, ed. Medicala, Bucuresti, 1970;

5. Robanescu, N. – Readaptarea copilului handicapat fizic, ed. Medicala,

Bucuresti, 1976;

6. Robanescu, N. – Reeducarea neuro-motorie, ed. Medicala, Bucuresti, 1992;

7. Zazzo – Debilitatile mintale, EDP, Bucuresti, 1979.

8. Dumitrana, Magdalena- „Activităţile matematice în grădiniţă“, Editura

Compania, Bucureşti 2002

9. Ezechil, Liliana; Glava, Cătălin- „Introducere în pedagogia preşcolară“, Editura

Dacia, Cluj- Napoca 2002

10. Glava, Adina; Păişi Lăzărescu- „Laborator preşcolar“, Editura V&Integral.

Bucureşti, 2002

11.***„Orientări metodice privind aplicarea programei instructiv-educative în

grădiniţa de copii“, Editura Şcoala Gălăţeană, Galaţi 2006

12.***- „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii“, Editura

V&Integral, Bucureşti 2005

13. Activităţile matematice în grădiniţă, ghid practic, însoţit de 105 sugestii de

activităţi, Editura Compania, 2002

14. www.strada piticilor.ro