PROGRAM TERAPEUTIC COMPLEX DE INTERVENŢIE

(preluat şi adaptat după Bodea Haţegan, 2013)

Diagnosticul: SIGMATISM ŞI PARASIGMATISM

Vârsta: 4-6 ani

Etapele Obiective Conţinuturi Resurse procedurale Resurse materiale

terapeutice
1. Etapa -evaluarea În această primă etapă -exerciţii pentru -creioane colorate;
pregătitoare nivelului se stabileşte nivelul denumirea şi
preachiziţiilor preachiziţiilor, cu identificarea culorilor şi -obiecte colorate
(structuri certe implicaţii asupra formelor geometrice; diferit şi de
senzorio- structurării limbajului mărimi diferite;
perceptive; oral şi scris (Rondal, -activităţi de
schemă 1991 apud Anca, diferenţiere a -forme
corporală, 2005). Dacă nivelul structurilor antonimice geometrice;
lateralitate, preachiziţiilor nu este (mic-mare, sus-jos, tare-
moale etc.); -planşe cu părţi
orientare corespunzător vârstei ale corpului;
spaţio- sunt derulate activităţi
temporală); de stimulare şi -exerciţii de diferenţiere
dezvoltare a acelor a simetricului de -fişe pentru
identic; evaluarea şi
-stimularea preachiziţii încă stimularea
structurării deficitar structurate.
preachiziţiilor; -activităţi de denumire a achiziţiilor privind
Structurarea părţilor corpului, a culorile, părţile
acţiunilor care pot fi corpului, formele
preachiziţiilor este
determinată de realizate cu acele părţi geometrice etc.;
funcţionarea ale corpului;
-imagini aferente
cognitivă, precum şi -exerciţii de identificare structurilor
de factori contextuali a părţilor corpului lingvistice
şi de mediu. Prin denumite mai întâi pe antrenate;
urmare, evaluarea propria persoană, pe o
preachiziţiilor ţinteşte altă persoană sau pe -păpuşi;
şi asupra acestor păpuşă, iar apoi într-o -jocul
aspecte. reprezentare imagistică „Manechinul”;
În cazul intervenţiei bidimensională;
timpurii, în această -testul Omuleţul
-exerciţii de completare (Goodenough);
etapă, se stabileşte de imagini lacunare cu
nivelul de dezvoltare părţi ale corpului; -teste pentru
a copilului din punct
evaluarea
de vedere senzorio- -jocuri de asociere a lateralităţii
motor şi se intervine părţilor corpului cu (Piaget-Head)
la nivelul aspectelor obiectele de (Vrăşmaş, Stănică,
deficitar structurate. îmbrăcăminte
Nevoia adaptării
 întregului demers corespunzătoare şi cu 1997);
specificului cazului anotimpul aferent;
este evidentă. -proba de evaluare
-exerciţii de identificare a vârstei
a poziţiilor spaţiale: psihologice a
„stânga-dreapta”, „în limbajului
faţă- în spate”, „lângă”, (adaptată după
„pe”, „sub”, „în”; Alice
Descoeudres)
-exerciţii de identificare (Vrăşmaş, Stănică,
a mâinii stângi, urechii 1997);
drepte etc.; pe propria
persoană, pe partenerul -cuburile Kohs
cu care se află faţă în (Kulcsar, Preda,
faţă (în oglindă); 1977; Preda,
1997);
-exerciţii de efectuare
de sarcini complexe prin -testul Matrici
care se demonstrează Progresive
capacitatea integratoare colorate Raven;
de utilizare în context a
preachiziţiilor (de ex. -proba Reversal
Cu mâna stângă ridică (Preda, 1997).
cana verde de pe masă.).

-dezvoltarea Componenta de -exerciţii pentru -muzică;

conduitelor motricitate generală educarea mersului
motorii de bază este vizată la acest (tipuri de mers-mersul -cântecele pentru
(mersul, nivel, componentă soldăţelului, mersul copii;
prehensiunea, care asigură baza piticului, mersul ursului,
pensa digitală, pentru dezvoltarea mersul iepuraşului etc.); -jetoane colorate;
mişcările de abilităţilor fono-
pronaţie şi articulatorii. Ritmul -exerciţii pentru -fişe de lucru;
supinaţie); corporal aflat în antrenarea motricităţii -bazin cu bile;
relaţie directă cu generale (picioare,
ritmul vorbirii este cu braţe, trunchi); -cameră de
predilecţie vizat. stimulare
-exerciţii de redare a multisenzorială
Componenta de alfabetului corporal activă şi pasivă;
motricitate generală (Fătu Zelma, 1969);
este reluată în -coardă elastică;
momentul în care sunt -exerciţii pentru
desfăşurate activităţi antrenarea grupelor -mingi;
de gimnastică musculare ale mâinilor;
-instrumente de
respiratorie. -exerciţii pentru scris;
antrenarea mişcărilor
complexe ale braţului şi -instrumente
antebraţului; pentru pictură şi
dactilopictură;
-exerciţii pentru
educarea ritmului -bazine cu apă;
 corporal; -alte obiecte
utilizate în sala de
-exerciţii de relaţionare sport sau cabinetul
a ritmului corporal, cu de kinetoterapie.
emisii verbale
corespunzătoare;

-exerciţii de reproducere
şi generare de structuri
ritmate prin: mişcări ale
corpului, utilizarea
diverselor jetoane,
reprezentări grafice etc;

-metoda grafismului
fonetic şi a desenului
discursului (Anca,
2000);

-exerciţii de antrenare în
vederea achiziţiei
scrisului (formarea
pensei digitale, redare
reprezentări grafice
după model, desen,
dactilopictură, pictură
etc.).

-antrenarea Se lucrează -exerciţii pentru -planşe, imagini,

musculaturii antrenarea grupelor antrenarea musculaturii mulaje;
buzelor, feţei, musculare implicate buzelor, feţei, limbii,
limbii, în procesul articulator mandibulei, vălului -profile
mandibulei, şi fonator. Se insistă palatin; articulatorii;
vălului palatin asupra creşterii
(dacă este tonusului muscular, -demonstraţia în faţa -câtecele şi
cazul); asupra creşterii oglinzii logopedice; poezioare;
elasticităţii şi -aplicaţii
flexibilităţii grupelor -problematizarea
musculare, în vederea exerciţiilor în vederea iOS/android
asigurării unei baze îmbunătăţirii
autocontrolului. -softuri
articulatorii educaţionale;
funcţionale.
-fişa logopedică;

-oglinda
logopedică.

-antrenarea Se antrenează -exerciţii de identificare -stimuli auditivi;

atenţiei capacitatea copilului a sursei sonore;
auditive; de a identifica sursa -obiecte care
sonoră, de a diferenţia -exerciţii de localizare a produc sunete;
stimulii auditivi şi de sunetelor;
-înregistrări audio;
 a-i identifica. Această -exerciţii de diferenţiere -instrumente
componentă este a stimulilor auditivi (din muzicale.
extrem de importantă game de frecvenţe
mai ales în contextul foarte diferite şi din
parasigmatismului. game de frecvenţe
apropiate);

-jocul „Cine te-a strigat

pe nume?”

-jocul „Baba oarba!”

-antrenarea Memoria verbală -exerciţii de reprodus -liste de sunete,

memoriei reprezintă o serii de sunete, direct şi silabe, cuvinte
verbale; componentă indirect; propoziţii;
importantă care
asigură capacitatea de -exerciţii de reprodus -texte;
receptare şi stocare a serii de silabe, direct şi
stimulilor verbali. indirect; -cărţi de poveşti;
Aceasta are un rol
important şi în -exerciţii de reprodus -poveşti în
procesarea cuvinte cu şi fără imagini;
succesiunii sunetelor semnificaţie;
-cărţi cu cântecele
la nivel de cuvânt, a -exerciţii de reprodus şi poezii;
cuvintelor la nivel de sintagme şi propoziţii
propoziţie şi a audiate; -înregistrări
propoziţiilor la nivel audio-video.
de text. Memoria -exerciţii de repovestire
verbală este direct a unei poveşti;
relaţionată cu
abilităţile de -jocuri de ordonare a
organizare temporală, imaginilor prin care se
precum şi cu prezintă un eveniment
abilităţile de în mod cronologic;
procesare fonologică.
-exerciţii de memorare a
unor scurte poezii şi
cântecele.

-antrenarea Antrenarea abilităţilor - exerciţii de detecţie, -proba GASP

abilităţilor auditiv-verbale şi a discriminare, (Anca, 2003);
perceptiv- abilităţilor de identificare şi
auditive (a procesare fonologică comprehensiune cu -softuri
procesării (conştiinţă foneme, cuvinte, educaţionale (soft
fonologice, a fonologică, conştiinţă sintagme şi propoziţii; pentru antrenarea
auzului fonematică, auz auzului fonematic,
fonematic); fonematic) asigură -activităţi de denumire a softul ECHO,
pregătirea animalului Valizele Magice-
componentei corespunzător structurii Haţegan, 2007
senzoriale a onomatopeice audiate; etc.);
limbajului.
-exerciţii de diferenţiere -cântecele şi
 Propunem în această a sunetelor din natură; poezioare;
etapă utilizarea unei
serii de metode şi -exerciţii de -fişe de lucru;
procedee specifice discriminare şi
terapiei auditiv- identificare a vocilor -liste cu structuri
verbale şi umane (voce de copil, onomatopeice;
antrenamentelor voce de femeie, voce de
bărbat, voci familiare vs -liste cu structuri
auditive, racordând lingvistice
perspectiva voci nefamiliare);
construite pe
terapeutică propusă la
cea vehiculată în -exerciţii de diferenţiere principiul
spaţiul francofon, şi identificare a perechilor
unde domeniul diferitelor instrumente minimale;
logopedic se muzicale (tobă,
întrepătrunde cu cel clopoţei, xilofon, -instrumente
ortofonic. trianglu, fluier, pian, muzicale;
acordeon); -audiometru.
-exerciţii de diferenţiere
fonematică structuri
paronimice;

-jocul „Deschide
urechea bine”;

-jocul „Telefonul fără

fir”;

-metode de antrenament
auditiv adaptate fiecărui
caz particular (metoda
abordării naturale a
conversaţiei, metoda
maternal reflectivă
MRM, metoda stimul-
răspuns, metoda
moderat-structurată)
(Anca, 2000);

-tehnici specifice
terapiei auditiv-verbale.

-diferenţierea Se insistă asupra -exerciţii de dirijare a -reportofon (sau

respiraţiei orale conştientizării scurgerii undei de aer alte mijloace de
de cea nazală; caracterului nazal al prin cavitatea orală şi înregistrare audio-
pronunţie şi asupra cea nazală; video);
diferenţierii
respiraţiei orale de -demonstraţia; -planşe, imagini,
cea nazală. mulaje.
-comparaţii pe baza
Pentru a facilita înregistrărilor audio,
derularea exerciţiilor bazat pe tehnica
 se recurge şi la biofeed-back-ului;
presarea cu degetele a
narinelor pentru a -problematizarea.
bloca scurgerea
aerului prin cavitatea
nazală şi pentru a
facilita comparaţia.

-creşterea Se lucrează exerciţii -exerciţii de inspir şi -înregistrări audio

volumului de respiraţie în expir în poziţie culcat (muzică, poezii);
respirator; vederea creşterii pe spate; exerciţiul se
volumului respirator complică prin aşezarea -instrumente
şi a materializării pe abdomenul persoanei muzicale de suflat
respiraţiei costo- mici greutăţi, în vederea (fluier, trompetă,
abdominale (o asigurării creşterii flaut, nai etc.);
respiraţie puternică). volumului respirator şi a
asigurării respiraţiei -spirometru;
profunde; -baloane;
-exerciţii de inspir şi -jocul „Turbino”
expir în poziţie şezândă; etc.

-exerciţii de inspir şi
expir nonverbal, în
poziţie verticală;

-exerciţii de suflat în
diferite instrumente
muzicale;

-exerciţii de gimnastică
respiratorie.

-creşterea În vederea atingerii -exerciţii de suflat -lumânare, chibrit;

preciziei acestui obiectiv se pentru stingerea unei
respiratorii; antrenează capacitatea lumânări, unui chibrit şi -balonaşe de
de dozare de menţinere a flăcării săpun;
corespunzătoare a lumânării;
inspirului şi expirului, -recipient cu apă;
în raport cu un -exerciţii de suflat
context anume. pentru a face balonaşe -bărcuţă sau alte
Aceste abilităţi sunt de săpun, de a menţine obiecte
necesare în vederea balonaşele în aer, de a confecţionate din
asigurării trecerii de face valuri mai mari sau hârtie;
la respiraţia non- mai mici într-un -metronomul.
verbală, la respiraţia recipient cu apă, de a
verbală. orienta o bărcuţă de
hârtie pe apă etc.;

-exerciţii de inspir şi
expir în funcţie de
bătăile unui metronom
 (mai întâi într-un ritm
monoton, apoi într-un
ritm accelerat, apoi într-
un ritm încetinit).

-prelungirea În această etapă se -pentru a se asigura -oglinda

expirului în urmăreşte prelungirea expirului se logopedică;
respiraţia diferenţierea începe rostirea
verbală; respiraţiei non- prelungită a sunetului - fişe de lucru;
verbale, de cea vocalic „a” pe o singură
verbală. Principalul respiraţie. Se fac -liste cu material
aspect diferenţiator exerciţii de articulare imagistic şi
este cel care priveşte prelungită a sunetului verbal;
prelungirea expirului „a” şi articulare scurtă, -colecţii de texte
în timpul respiraţiei o singură dată, fie pe o literare-
verbale, spre singură respiraţie, fie pe nonliterare;
deosebire de situaţia mai multe.
în care inspirul şi -poezioare;
expirul sunt la fel de -se lucrează apoi
extinse temporal, în exerciţii în acelaşi fel cu -cântecele;
timpul respiraţiei non- alte foneme vocalice şi
verbale. consonantice (doar -alfabetar
acele foneme magnetic.
Dacă sunt atinse consonantice ce pot fi
obiectivele de mai prelungite-fricativele,
sus, copilul poate să africatele).
prelungească expirul
având şi un volum -exerciţiile se complică
respirator mai mare, prin utilizarea silabelor,
dar şi o forţă şi o cuvintelor, sintagmelor
precizie respiratorie şi propoziţiilor.
mai substanţiale.
-pentru a demonstra
atingerea obiectivului,
respiraţia verbală
trebuie să fie
funcţională, atunci când
sunt lecturate expresiv
texte.

-problemtizarea poate fi
o metodă importantă de
lucru atunci când copiii
cu care se lucrează dau
dovadă de înţelegerea
aspectelor particulare
ale abilităţilor lor
respiratorii şi
articulatorii.

2. Etapa de -formarea bazei - emiterea spontană a - se utilizează - profilele de

emitere a de articulare onomatopee: pentru „s”
noului sunet pentru sunetele sunetelor vizate; (imităm cum facem pronunţie,
(s, ş, j, z, ţ, ğ, linişte), pentru „ş”
č); - emiterea prin (imităm şarpele), pentru - oglinda
demonstraţie şi „j” (imităm vântul), logopedică,
imitare a sunetelor pentru „z” (imităm
vizate; albina), pentru „ş” - spatulele
(imităm mersul logopedice,
- derivarea sunetelor trenului), pentru „ţ”
vizate de la alte (imităm sunetul scos de - softuri
sunete, educaţionale,
telefon ţîrrrr), pentru
- descrierea „ğ, č” (imităm strănutul- - aplicaţii
mecanismului hapciu) etc. iOS/android.
articulator ortofonic - exerciţii de
având în vedere demonstraţie a
nivelul de înţelegere articulării sunetelor în
al copilului. mod corect;

- problematizarea
articulării sunetelor prin
descrierea
mecanismului
articulator şi
compararea acestora;

- exrerciţii de emitere a
sunetului ţintă pornind
de la un sunet deja
automatizat în vorbire.
Astfel, sunetul „ş” se
poate deriva din „s” prin
rostirea unui „s”
prelungit în timp ce
buzele se rontunjesc.
Pentru controlarea
mişcării de rotunjire se
păstrează dosul palmei
în faţa cavităţii bucale,
iar în momentul când
aerul rece aferent
emiterii lui „s”, se
încălzeşte (necesar în
emiterea lui „ş” ), atunci
rotunjirea şi derivarea a
fost cea scontată.
Sunetul „j” se derivă din
sunetul „ş” prelungit şi
retragerea limbii spre
partea mediană a
palatului. Sunetul „z” se
obţine prin pronunţia
 prelungită a sunetului
„s” în timp ce se
palpează laringele
terapeutului care începe
să vibreze, ceea ce duce
la apariţia lui „z”.
Copilul face acelaşi
lucru prin imitare şi
autocontrol. Sunetul „ţ”
se derivă din pronunţia
separată a sunetului „s”
şi a sunetului „ţ”,
distanţa dintre cele două
sunete este la început
mai mare, apoi se
reduce treptat până pare
spontan sunetul „ţ”.
Sunetele „ğ” şi „č” sunt
derivate de la sunete „j”
şi „ş” prin rostirea
prelungită a acestora în
timp ce vârful limbii
este retras înspre
porţiunea mediană a
palatului.

3. Etapa de -diferenţierea După constituirea -exerciţii de diferenţiere -oglinda

diferenţiere sunetelor cu loc bazei articulatorii auditivă a sunetelor ţintă logopedică;
izolată a de articulare corecte şi emiterea . Sarcina copilului este
noului sunet comun; sunetelor deficitare se de a indica dacă -liste cu sunete cu
urmăreşte sunetele sunt identice mod de articulare
-diferenţierea diferenţierea sunetele sau diferite. Se comun şi diferit;
sunetelor izolate pe următoarele diferenţiază sunetul
sonore de cele criterii: surde vs. ţintă de sunete foarte -liste cu sunete
surde; sonore; sunete cu loc diferite ( de ex. „s” de surde şi sonore;
de articulare comun „a”), de sunete -liste cu sunete cu
-diferenţierea vs. sunete cu loc de asemănătoare ca
sunetelor în loc de articulare
articulare diferit, sonoritate ( de ex. „s” comun şi loc de
funcţie de sunete cu mecanism de „p”), de sunete
mecanismul de articulare diferit;
articulator fricativ vs. asemănătoare ca loc de
producere. exploziv vs. sunete articulare (de ex. „s” de
-diferenţierea africate. „n”), asemănătoare ca
sunetului ţintă mecanism de producere
de sunetul (de ex. „s” de „j”), de
pereche (dacă sunetul pereche (pentru
este cazul). „s” sunetul pereche este
Perechile de „z”).
sunete sunt: s-
z, ş-j, č-ğ.
Sunetul „ţ” nu
 are pereche
decât în
vorbirea
dialectală-pe
„dz”.

4. Etapa de -formarea În această etapă se -exerciţii de consolidare -oglinda

consolidare a abilităţilor urmăreşte a sunetelor emise în logopedică;
sunetului coarticulatorii; consolidarea silabe (se lucrează mai
sunetelor emise şi întâi silabele închise-de -softuri
dezvoltarea ex. „us”, „eş”, „aţ”, apoi educaţionale;
abilităţilor co- silabele deschise-de ex.
articulatorii. „je”, „zi”, „cia”, silabele -liste cu silabe,
alcătuite din trei cuvinte, logatomi
Se încearcă membri-de ex. „eze”, selectaţi în baza
diversificarea „işe”, „uţe”); criteriului
contextelor fonematic;
coarticulatorii, prin -exerciţii de consolidare
aplicarea criteriului a sunetelor în cuvinte; -album logopedic;
fonematic, în selecţia imediat ce se -profile
materialului lingvistic coarticulează corect o articulatorii;
propus spre antrenare. anumită structură
silabică aceasta va fi -discul logopedic.
poziţionată apoi într-un
cuvânt şi antrenată;

-exerciţii de consolidare
a sunetelor la nivelul
logatomilor (prin
eliminarea semnificaţiei
se permite focalizarea
asupra abilităţilor fono-
articulatorii).

5. Etapa de -diferenţierea Perechile minimale -exerciţii de diferenţiere -jocuri;

diferenţiere silabelor şi reprezintă acele două a sunetelor ţintă în
la nivel de cuvintelor structuri lingvistice pereche cu alte sunete -softuri
silabă şi structurate pe care se deosebesc ca din inventarul sunetelor educaţionale;
cuvânt a baza tranşă sonoră datorită limbii române la nivelul
noului sunet principiului unui singur sunet, silabelor, cuvintelor şi -oglinda
perechilor sunet pe care îl logatomilor; logopedică;
minimale; numim fonem (Anca;
Haţegan, 2008). În -jocul „Deschide -discul logopedic;
planul semnificaţiei urechea bine”; -albumul
cele două cuvinte au
sensuri total diferite. -exerciţii de analiză şi logopedic;
Această tehnică se sinteză fonematică; -liste cu material
utilizează în vederea -jocul „Telefonul fără lingvistic.
identificării fir”;
fonemelor dintr-o
limbă. -exerciţii de identificare
 În terapia logopedică, şi asociere a cuvântului
tehnica se utilizează rostit cu imaginea
în vederea dezvoltării corespunzătoare;
abilităţilor de
procesare fonologică, -exerciţii cu paronime
cu impact direct (sare-zare, cine-ţine,
asupra structurării sine-şine etc.);
abilităţilor lingvistice
orale şi a scris- -exerciţii cu omografe -
cititului. se face diferenţiere
accentuat-neaccentuat,
Această etapă are o focalizând asupra
valoare foarte valorii fonologice a
importantă în terapia accentului, dar şi asupra
parasigmatismului. celei morfologice-zări
(substantiv) vs. zări
(verb) (Săteanu, 1978).

6. Etapa de -dezvoltarea Se urmăreşte -exerciţii de antrenare a -albumul

automatizare abilităţilor de creşterea nivelului sunetelor emise în logopedic;
comunicare inteligibilităţii propoziţii şi texte
prin vorbirii, dezvoltarea (discurs); -fişe de lucru;
automatizarea abilităţilor sociale şi
sunetelor în dezvoltarea tuturor -jocuri de rol, în vederea -liste cu material
vorbirea celor patru dezvoltării abilităţilor lingvistic;
spontană, subcomponente ale conversaţionale şi
sociale; -probe de evaluare
naturală. competenţei a abilităţilor
comunicaţionale: comunicaţionale
- generalizarea componenta de -jocuri cu frământări de
abilităţilor de limbă; orale şi scrise;
ascultător,
articulare a componenta de
sunetelor ţintă -recitare şi reproducere -cărţi de poveşti;
vorbitor, componenta după model a unor
în structuri de scriptor şi -jocuri;
lingvistice poezii, cântecele;
componenta de cititor
specifice limbii (pe cele două axe -repovestirea unor -poveşti în
române. combinate: întâmplări, a unui film, imagini;
producerea şi a unei poveşti citite; -cărţi cu poezii şi
receptarea mesajelor
orale şi scrise; Pamfil, -continuarea unei cântecele.
2003; Haţegan, 2009). poveşti prin găsirea
celui mai potrivit final;
Etapa automatizării
presupune -exerciţii de antrenare a
generalizarea abilităţilor verbale prin
articulării sunetelor citirea şi găsirea soluţiei
ţintă în contexte ghicitorilor;
coarticulatorii
specifice limbii -exerciţii de construcţie
române, în mod de propoziţii şi texte, pe
spontan, natural, fără baza unor indicaţii;
efort voluntar şi
-povestirea după
energie consumată în imagini;
vederea
autocontrolului. -compuneri libere (orale
sau/şi scrise);

-exerciţii de citire a
unor cuvinte, propoziţii,
texte.