Sunteți pe pagina 1din 11

OBIECTIVE CADRU

1. DEZVOLTAREA MOTRICITĂŢII GENERALE ŞI A COORDONĂRII MIŞCĂRILOR

2. CUNOAŞTEREA ŞI ORGANIZAREA SCHEMEI CORPORALE

3. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA STRUCTURII PERCEPTIV-MOTRICE DE FORMĂ,

MĂRIME ŞI CULOARE

4. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA STRUCTURII PERCEPTIV-MOTRICE SPAŢIALE ŞI


TEMPORALE

1
CLASA I

1. Dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


1.1 executarea deprinderilor motrice de bază Exerciţii pentru :
- mers cu ţinută corectă
- săritura pe loc şi cu deplasare
- aruncare şi prindere de obiecte

1.2 dezvoltarea abilităţilor de coordonare motrică - menţinerea echilibrului (statul într-un picior,
generală şi de echilibru mersul pe o linie trasată pe podea etc.)
- imitarea mişcărilor unor animale asociate cu
onomatopee
-jocuri şi întreceri individuale etc.

1.3 educarea respiraţiei nonverbală şi verbală Exerciţii pentru :


- dezvoltarea capacităţii respiratorii:suflarea în
instrumente muzicale, suflarea baloanelor de săpun
etc.
- educarea echilibrului inspir-expir
- formarea unei respiraţii corecte costo-
diafragmatice
- dezvoltarea respiraţiei verbale

1.4. formarea dezvoltării motricităţii fine manuală Exerciţii pentru:


- exersarea mişcărilor rectilinii şi rotative
- exersarea prehensiunii
- formarea şi dezvoltarea dexterităţii manuale:
decupare, îndoituri, înnodare,desnodare etc.
- pregătirea actului grafic realizată prin activităţi de
divertisment grafic: zigzaguri sub formă de linii
frânte, linii curbe,trasarea unor linii de la un punct la
altul etc.

2
2. Cunoaşterea şi organizarea schemei corporale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


2.1. identificarea şi denumirea elementelor corpului Exerciţii pentru:
uman - recunoaşterea şi denumirea segmentelor propriului
corp
- identificarea şi denumirea părţilor corpului altei
persoane
- asamblarea unei figuri umane demontabile
- recunoaşterea părţilor care lipsesc dintr-o imagine
(ochi, nas etc.)
- denumirea obiectelor de îmbrăcăminte proprii
fiecărui segment corporal
- reprezentarea grafică în formă simplă a corpului
uman
- achiziţionarea vocabularului corespunzător
schemei corporale

2.2. fixarea lateralităţii - exerciţii specifice pentru stabilirea mâinii


dominante
- exerciţii cu bile, jetoane care vor fi amestecate,
distribuite, strânse, urmărindu-se mâna dominantă
- exerciţii pentru diferenţierea părţii drepte-stângi a
corpului uman
- exerciţii pentru activitate ambidextră

3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de formă, mărime şi culoare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


3.1. recunoaşterea şi diferenţierea semnelor grafice Exerciţii pentru :
punct-linie - desenarea după suport imagistic a punctului şi a
liniilor orizontale, verticale şi curbilinii
- scrierea alternativă a punctului şi liniei cu creion
colorat
- asocierea semnului grafic cu o imagine sugestivă
sau cu un obiect

3.2. identificarea şi diferenţierea figurilor Exerciţii pentru:


geometrice - trierea figurilor geometrice simple
- identificarea prin încastrare sau pipăit
- colorarea figurilor geometrice deja conturate

3.3. diferenţierea şi denumirea obiectelor mari şi - exerciţii de comparare a figurilor mari - mici de pe
mici suport imagistic şi din lumea reală

3.4. recunoaşterea şi denumirea culorilor Exerciţii pentru :


- recunoaşterea culorilor prin discriminarea
jetoanelor colorate
- denumirea culorilor
- asocierea culorii cu un anumit obiect (mărul - roşu,

3
bradul - verde etc.)
- colorarea unor desene în contur reprezentând
obiecte sau diverse imagini
- observarea naturii însoţită de verbalizare.

4. Formarea şi dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice spaţiale şi temporale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


4.1. recunoaşterea şi diferenţierea diferitelor poziţii Exerciţii pentru:
spaţiale ale obiectelor - recunoaşterea formelor grafice: linie, punct,
virgulă, rotund, pătrat etc.
- recunoaşterea şi verbalizarea poziţiei spaţiale în
care se află diferitele obiecte sau fiinţe în planşe
ilustrate (dreapta-stânga, sus-jos)
- copierea semnelor grafice aşezate în diferite poziţii
spaţiale (vertical, orizontal, înclinat)
- identificarea din cartonaşele sale, a acelui cartonaş
care este identic cu figura model
- jocuri de îmbinare a două jetoane secţionate prin
linii sinuoase, reprezentând desene, semne sau figuri
grafice
- realizarea grafemelor de tip matematic
- recunoaşterea direcţiei din care provin anumite
sunete, în raport cu propria persoană (dreapta-
stânga, faţă-spate)

5.1. să aprecieze durata intervalelor şi a pauzei Exerciţii pentru :


- identificarea duratei unui sunet produs de diferite
instrumente muzicale
- sesizarea duratei emiterii unui fonem sau unei
acţiuni etc.

5.2. să sesizeze ordinea şi succesiunea unor acţiuni - recunoaşterea pe suport imagistic a succesiunii
cotidiene activităţilor zilnice, verbalizarea acestora

4. 2. însuşirea şi denumirea noţiunilor : azi, ieri, - exerciţii zilnice de stabilire a datei, a zilei prezente
mâine prin raportare la ziua precedentă şi cea următoare

4.3. însuşirea şi denumirea, în ordine, a zilelor - observaţii zilnice asupra datei


săptămânii - schimbarea zilnică a cartonaşelor expuse care
indică denumirea zilelor săptămânii
- folosirea corectă a cuvintelor: ieri, azi, mâine,
acum

4.4. însuşirea şi denumirea în succesiune - conversaţii după imagini ale anotimpurilor


cronologică a anotimpurilor - exerciţii de observare a anotimpului prezent pe
care elevii îl percep în mod direct
- asocierea cu principalele evenimente existente în
cadrul anotimpurilor (vacanţe, sărbători etc.)

4
CLASA A II-A

1. Dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor

Obiective cadru Exemple de activităţi de învăţare


1.1. dezvoltarea deprinderilor motrice fundamentale - exersarea mersului cu ţinută corectă
- exersarea ţinutei corporale corecte în actul scris-
cititului
- pornire cu mers şi oprire la comandă
- pornire cu mers pe loc şi oprire la comandă
- alergare în coloană unul câte unul
- aruncare şi prindere de obiecte etc.

1.2. educarea respiraţiei nonverbală şi verbală - diferenţiere inspir-expir


- diferenţierea respiraţiei orale-nazale
- dezvoltarea capacităţii respiratorii

1.3.dezvoltarea motricităţii şi dexterităţii manuale - decuparea de-a lungul unei linii în zig-zag, curbe
etc.
- decuparea şi lipirea unor forme simple
- incastre de obiecte
- înşirări de mărgele etc.
- prinderea unui obiect aruncat cu o singură mână
etc.
- gesturi de imitare cu mâna a formei literelor, a
figurilor geometrice etc.

2. Cunoaşterea şi organizarea schemei corporale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


2.1. însuşirea schemei corporale, complet şi - exerciţii specifice
funcţional - exerciţii pentru consolidarea denumirii
segmentelor corpului uman
- exerciţii pentru diferenţierea corectă a părţii
dreapta-stânga a corpului uman

3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv - motrice de formă, mărime şi culoare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


3.1.diferenţierea şi denumirea figurilor geometrice - reactualizarea cunoştinţelor însuşite anterior
simple - realizarea corespondenţei figurilor geometrice cu
obiectele înconjurătoare (ex. tabla = dreptunghi etc.)

5
3.2. diferenţierea obiectelor după criteriul mărime - sesizarea şi denumirea calităţii obiectelor după
mărimea lor: mare-mic, lung-scurt, înalt-scund etc.
- observarea şi interpretarea mărimii obiectelor din
mediul înconjurător (casă, bloc etc.)

3.3. identificarea şi denumirea culorilor - reactualizare

4. Formarea şi dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice spaţiale şi temporale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


4.1. discriminarea poziţiei şi a direcţiei obiectelor - desenarea unor figuri geometrice în diferite poziţii
spaţiale
- reproducerea unor semne cu poziţii şi direcţii
diferite  ; I I etc.
- sesizarea poziţiilor simetrice
- reproducerea semnelor grafice în sensul de mers al
acelor de ceasornic şi invers
- exerciţii de recunoaştere dreapta-stânga pe şiruri
de obiecte, litere, cifre

4.2. însuşirea terminologiei care desemnează - stabilirea asociaţiilor între comenzile verbale şi
noţiunile spaţiale cele de execuţie sau manipulare a obiectelor
- identificarea, denumirea şi operarea cu noţiuni
spaţiale: dreapta-stânga, sus-jos, înainte-înapoi, la
mijloc, în faţă-în spate, departe-aproape, lângă etc.

4.3. identificarea şi discriminarea poziţiei şi a - recunoaşterea poziţiei şi distanţei obiectelor din


distanţei propriei persoane faţă de obiectele din clasă faţă de fiecare elev
mediul ambiant - deplasarea obiectelor în raport de persoană

4.4. recunoaşterea poziţiei şi a direcţiei spaţiale în - recunoaşterea primei şi ultimei litere din cuvânt, a
spaţiul grafic primului şi ultimului cuvânt din propoziţie etc.
- recunoaşterea ordinii fonem-grafemelor în cuvinte
- recunoaşterea poziţiei unui fonem-grafem în
cuvânt (la început, la mijloc, la sfârşit) etc.

4.5. însuşirea ordinii cronologice a unor acţiuni sau - exerciţii de comparare şi aranjare în succesiune a
evenimente cotidiene diverselor activităţi din timpul zilei
- numerotarea imaginilor unei acţiuni în ordine
logică
- exerciţii de reconstituire a imaginilor unei poveşti
în ordine logică
- precizarea a ceea ce este înainte sau ce urmează
după o anumită imagine prezentată într-o serie, care
nu mai rămâne în câmpul perceptiv al elevului
- cunoaşterea orarului clasei

- exerciţii pentru denumirea şi succesiunea


anotimpurilor

6
- denumirea lunilor anului şi succesiunea lor
4.6. cunoaşterea şi însuşirea termenilor care - exerciţii pentru însuşirea succesivă a terminologiei
desemnează noţiuni temporale temporale în corelaţie cu desfăşurarea acţiunilor
- sesizarea duratei unei acţiuni, a unei activităţi
comparate cu durata orei de curs sau a pauzei
- iniţierea în cunoaşterea ceasului

CLASA A III-A

1. Dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


1.1. dezvoltarea deprinderilor motrice de bază - exersarea mersului cu ţinuta corectă
- exersarea ţinutei corporale corecte în repaos,
şezând
- jocuri de mişcare

1.2. educarea respiraţiei nonverbală şi verbală - exerciţii pentru dezvoltarea capacităţii respiratorii
- diferenţierea respiraţiei orale şi nazale
- exersarea respiraţiei corecte costo-diafragmale

2. Cunoaşterea şi organizarea schemei corporale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


2.1. cunoaşterea schemei corporale complet şi - exerciţii de reactualizare
funcţional - exerciţii pentru sesizarea corectă a poziţiei
obiectelor în spaţiu în raport cu propriul corp

3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de formă, mărime şi culoare

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


3.1.diferenţierea şi denumirea figurilor geometrice - reactualizare
3.2.diferenţierea şi denumirea obiectelor după Exerciţii pentru:
criteriile mărime şi formă - compararea şi aprecierea mărimilor diferitelor
obiecte din mediul ambiant şi experienţa cognitivă a
copiilor
- compararea mărimii unor imagini ale obiectelor
(imaginile se decupează şi se aşează în ordinea
mărimii etc.)
- sesizarea şi compararea înălţimii elevilor clasei
- gruparea unor obiecte după criteriul formă

7
- gruparea jetoanelor care ilustrează obiecte cu
forme asemănătoare (pară-bec etc.)

3.3. recunoaşterea şi denumirea culorilor - reactualizare

4. Formarea şi dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice spaţiale şi temporale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


4.1. recunoaşterea şi denumirea poziţiilor, - reactualizare
distanţelor şi orientarea obiectelor - jocuri creative : alcătuirea unei figuri geometrice
din alte figuri geometrice etc.
- jocuri labirint de precizare a direcţiilor şi
distanţelor (drumurile, direcţiile se pot marca prin
contraste sau culori)
- stabilirea raporturilor dimensionale dintre diferite
puncte, repere

4.2 dezvoltarea abilităţilor de percepere a ordinii şi - exersarea ordinii activităţilor cotidiene


a succesiunii evenimentelor - jocuri de imitare şi verbalizare a gesturilor
cotidiene (ordinea îmbrăcatului, a aşezării la masă
etc.)
- exersarea termenilor: întâi, prima dată, a doua
oară, apoi, după aceea etc.
- redarea unei povestiri asociată cu ordonarea
imaginilor
- relatarea unor evenimente din experienţa personală
şi situarea lor în timp
- cunoaşterea ceasului : se vor introduce noţiunile de
minut, oră, zi
- cunoaşterea succesiunii lunilor anului şi a
anotimpurilor

4.3 operarea cu termenii ce denumesc noţiunile - exerciţii de utilizare a noţiunilor temporale în


temporale limbajul oral şi scris

CLASA A IV-A

1. Dezvoltarea motricităţii generale şi a coordonării mişcărilor

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


1.1. dezvoltarea motricităţii generale şi coordonarea - jocuri de mişcare libere şi cu diferite obiecte
mişcărilor - exerciţii de mers, alergat, sărit asociate cu
număratul etc.

8
1.2. exersarea posturii corecte a corpului - exerciţii pentru identificarea poziţiilor posturale
incorecte în mers, în activitatea citit-scrisului

1.3.educarea respiraţiei verbale şi nonverbale - exerciţii specifice

2. Cunoaşterea şi organizarea schemei corporale

Obiectivul cadru urmăreşte aceleaşi obiective referenţiale ca şi în clasele anterioare folosind aceleaşi
exemple de activităţi de învăţare.

3. Formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de formă, mărime şi culoare

Obiectivul cadru urmăreşte aceleaşi obiective referenţiale ca şi în clasele anterioare punând accentul pe
consolidarea şi îmbogăţirea vocabularului, a structurilor verbale care desemnează calităţile obiectelor.

4. Formarea şi dezvoltarea structurilor perceptiv-motrice spaţiale şi spaţiale

Obiective de referinţă Exemple de activităţi de învăţare


4.1. utilizarea completă şi funcţională a elementelor - reactualizare
de orientare spaţială - consiliere
4.2 orientarea în spaţiul geografic - exerciţii pentru cunoaşterea formelor de relief
(denumirea, aprecierea formelor, dimensiunilor
acestora etc.)

4.3. însuşirea şi utilizarea completă şi funcţională a - reactualizare


abilităţilor de percepere temporală - cunoaşterea datelor personale : data naşterii,
precizarea vârstei actuale
- cunoaşterea şi orientarea în calendar; calcularea
timpului folosind calendarul
- aprecierea şi denumirea timpului după ceas

B. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII

1. Deprinderi motrice de bază

• Mers asociat cu respectarea comenzilor de ritm


• Alergare cu ritmuri diferite
• Aruncare şi prindere de obiecte
• Postura corporală corectă în diferite activităţi
• Respiraţie corectă costo-diafragmatică
• Motricitate şi dexteritate manuală

2. Schema corporală

9
• Părţi componente (denumire), faţă. spate
• Diferenţierea stânga-dreapta a corpului uman
• Poziţia spaţială a obiectelor în raport cu propriul corp

3. Percepţia formei, mărimii şi culorii

• Figuri geometrice simple şi complexe


• Discriminarea formei şi mărimii obiectelor
• Denumirea calităţii obiectelor după formă şi mărime
• Culorile (discriminare, denumire)

4. Orientarea spaţială

• Poziţia spaţială a obiectelor


• Direcţia
• Dimensiunea
• Poziţia spaţială a obiectelor în raport cu propriul corp şi invers
• Spaţiul geografic (noţiuni elementare)
• Terminologia specifică

5. Orientarea temporală

• Ordinea şi succesiunea evenimentelor curente


• Durata intervalelor
• Terminologia noţiunilor temporale
• Anotimpurile (denumire, succesiune)
• Ceasul
• Calendarul (lunile anului, calcularea duratelor de timp după calendar)
• Ziua de naştere

Sugestii metodice

Structura perceptiv-motorie presupune în primul rând organizarea schemei


corporale, care constituie punctul de plecare al organizării spaţiale, cu rol important în
relaţiile subiectului cu lumea înconjurătoare.
De la schema corporală se va trece la educarea percepţiilor de formă, mărime şi
culoare, pentru a se realiza o percepere corectă a calităţii obiectelor.
Însuşirea noţiunilor de timp porneşte de la organizarea universului temporal
personal al copilului, de la timpul propriu trăit subiectiv şi apoi, la cunoaşterea
universului temporal obiectiv. Activităţile cuprind elaborarea noţiunilor de ordine
cronologică şi de durată.
Activităţile vor fi structurate şi organizate în funcţie de nivelul dezvoltării psiho-
motrice şi intelectuale ale elevilor. Ele vor fi încadrate în structuri logice succesive,
respectând principiul accesibilităţii şi însuşirii cunoştinţelor de la simplu la complex.
Activităţile se vor desfăşura în clasă, sală de sport sau în aer liber, în funcţie de
tipul de activitate propus.

10
11