Scripnic Dani

Grupa FA1806 G
LECTURĂ, CONTEMPLARE ȘI REFLECȚIE
MOTTO: Poezia e înălțare spre divinitate.(G.Papini)
TITLUL POEZIEI: Plumb
AUTORUL George Bacovia
Citind poezia, mi-au plăcut versurile:
Dormea întors amorul meu de plumb
Pe flori de plumb, și-am început să-l strig -
Stam singur lângă mort… și era frig…
Și-i atârnau aripile de plumb.
Pentru că ele definesc realitatea interioară, demonstrează că viața e mult mai complicată decât
credem noi iar iubirea nu este mereu soluția. Poetul invocă cu disperare amorul însă acesta
doarme cu fața spre moarte și nu reprezintă nici o șansă de salvare.
Extrage două mărci ale eului liric
1) Stam
2) Am început
Pot remarca două figuri de stil din text:
Exemplul extras: Dormea întors amorul meu de plumb
Figura de stil: Metaforă
Sugestia De cele mai multe ori auzim că iubirea este cea care ne salvează, însă aici ea este
neputincioasă astfel este reprezentat un zbor în jos a amorului, o prăbușire grea din care nici
ecoul nu se va putea înălța adică imposibilitatea iubirii de a salva sufletul oamenilor.
Exemplul extras: Și flori de plumb și funerar veștmânt
Figura de stil: enumerație
Sugestia aceste elemente ajută la crearea unui spațiu exterior sufocant, apăsător și fără soluții
unde se autorul se simte izolat și fără scăpare.
Comentează titlul poeziei
Titlul poezii este format dintr-un singur cuvânt ,,Plumb” ce sugerează un spațiu închis, tristețe
gravă, apăsare sufletească. Culoarea plumbului este cenușie ce semnifică o existență fără sens și
pesimismul.. Plumbul este un metal toxic ce înseamnă că în viața oamenilor el aduce doar
durere, răceală, melancolie grea și creează o lume împetrită și tristă de unde evadarea este
imposibilă.
În urma lecturii poeziei, universul meu de valori s-a îmbogățit prin cunoașterea atmosferei
poeziei bacoviene și a stărilor sufletești neclare precum angoasa sau obsesia.
Mi- a plăcut/nu mi-a plăcut poezia(argumente)
Poezia mi-a plăcut deoarece redă o atmosferă specifică iar prin sugestii și cromatica utilizată sunt
exprimate cel mai bine sentimentele tragice ale singurătății, disperării, spaimei și a suferinței.
Poetul reușeste să descrie perfect un spațiu sufocant unde existența se închide iar cale de scăpare
nu există.