Întrebări posibile Contabilitate Financiară Fundamentală – 2010 - 2011

"Daca nu aveti nici o problema, ati batut la usa potrivita, contra unei sume modice
va putem creea noi cate probleme doriti"

Dacă educaţia ţi se pare scumpă, încearcă să vezi cât costă ignoranţa.

Derek Bok

1. Care este rolul contabilităţii?

Contabilitatea financiară are ca scop principal, determinarea periodică, de regulă la
închiderea exerciţiului financiar a situaţiei patrimoniului şi al rezultatului exerciţiului.

2. Care sunt funcţiile contabilităţii financiare?

- functia de inregistrare a tranzactiilor intreprinderii
- functia de comunicare financiara externa
- functia de instrument de verificare
- functia de instrument de gestiune interna
- functie de satisfacere a cerintelor informatiilor

3. Între contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune există vreo

legătură? Argumentaţi.
Contabilitatea financiară furnizează informaţii utile atât utilizatorilor interni (managerii
întreprinderii), cât şi celor externi. în marea categorie a utilizatorilor externi sunt incluşi investitorii
actuali şi potenţiali, finanţatorii bancari şi alţi creditori, agenţiile guvernamentale (puterea publică),
consilierii privind investiţiile şi analiştii financiari, partenerii comerciali, salariaţii şi, la modul
general, marele public.
Contabilitatea de gestiune îşi atinge obiectivele sale prin:
• determinarea costurilor pe produse, servicii, activităţi, centre de responsabilitate etc;
determinarea marjelor şi rezultatelor analitice pe produse şi activităţi;
• furnizarea informaţiilor necesare întocmirii tablourilor de bord;
• furnizarea informaţiilor utilizate pentru măsurarea performanţelor la nivelul diferitelor
structuri ale întreprinderii4.

1
 Informaţia contabilă este produsul final al sistemului contabilităţii întreprinderii, care îşi găseşte
locul în:
• Contabilitatea financiară prin documentele de sinteză şi raportare contabilă
• contabilitatea de gestiune prin deciziile curente de conducere a întreprinderii.

4. Capitalul propriu: definiţie, dobândire, componenţă.

Capitalul propriu reprezinta sumele nedatorate in momentul inchiderii exercitiului care
apartin proprietarului sau interesului rezidual al actionarilor in activele firmelor dupa deducerea
valorilor.
Capitalul propriu este dobandit prin:
aportul proprietarilor
 autofinantarea
 alte surse financiare
Capitalul propriu se identifica cu aporturile de capital sau capital social, primele de
capital,rezervele, rezultatul reportat sau exercitiul rezultat.

5. Provizioanele: definiţie.
Provizioanele sunt rezerve destinate acoperirii de riscuri şi cheltuieli pe care evenimentele
survenite sau în curs de desfăşurare le fac probabile, dar a căror realizare este nesigură.

6. Împrumuturi şi datorii asimilate: definiţie, structură.

Capitalul străin este acela care provine de la alte persoane fizice sau juridice şi care este
rambursabil, adică devine exigibil la un anumit termen, care poate fi termen lung (de peste un an) sau
termen scurt.
El cuprinde toate datoriile faţă de terţi pe termen mediu sau lung, acestea reprezentând orice
datorie care nu îndeplineşte condiţiile datoriilor curente. O datorie este curentă atunci când se
aşteaptă să fie decontată în cursul normal al ciclului de exploatare al întreprinderii sau este exigibilă
în termen de 12 luni de la data bilanţului.
Datoriile pe termen mediu şi lung se identifică cu împrumuturile din emisiunea de
obligaţiuni, creditele bancare pe termen mediu şi lung, datoriile legate de participarea în cadrul
întreprinderilor în participaţie sau asociative, datorii privind concesiunile şi locaţiile de gestiune, alte
împrumuturi şi datorii asimilate (credite de la alte întreprinderi sau instituţii financiare etc.) precum
şi dobânzile aferente datoriilor pe termen lung şi mijlociu.
Datoriile sunt considerate pe termen mediu dacă durata de finanţare este până la cinci ani şi
pe termen lung dacă durat de finanţare este de peste cinci ani.
Capitalul are un caracter stabil, în sensul că asigură finanţarea activităţii agentului economic
pe o perioadă mai mare de un an.

7. Care este relaţia dintre: capitalurile proprii şi datorii; capitalul propriu şi

capitalul de exploatare.
Analizând comparativ capitalul propriu şi capitalul împrumutat, prin prisma
independenţei financiare a firmei raportul dintre acestea trebuie să fie în favoarea celui propriu:
capital propriu > capital împrumutat.
Capitalul de exploatare este cel pe care agentul economic îl utilizează în vederea
continuităţii activităţii desfăşurate şi poate fi format din capital propriu, atras şi împrumutat.

8. Factori care influenţează mărimea capitalului propriu.

Pentru a organiza contabilitatea capitalurilor, este necesar să se ţină seama de următorii
factori specifici:
- tipul de unitate patrimonială
- forma de organizare juridică a unităţilor patrimoniale şi, îndeosebi, a societăţilor comerciale.

2
 9. Capitalul social: definiţie, surse de constituire, determinare(la o societate cu
raspundere limitată – SRL, la o societate pe acţiuni - SA), structură.
Capitalul social este sursă iniţială de finanţare a unei entităţi ce reflectă, totalitatea
aporturilor (în bani şi în natură) puse la dispoziţia acesteia în mod permanent de către acţionari
sau asociaţi sub formă de paricipaţie. Entitatea juridică care se constituie este distinctă şi diferită
de proprietarii săi. Ca mărime, acesta este format din:
- valoarea nominală totală a acţiunilor sau părţilor sociale;
-valoarea altor operaţii ce determină modificarea capitalului.
Capitalul social se poate diviza în părţi sociale, la societăţi de persoane (la SRL) sau în
acţiuni la societăţi de capitaluri (la SA), în funcţie de forma juridică a societăţii. Se determină
prin produsul dintre numărul de acţiuni sau părţi sociale şi valoarea nominală a acestora:

Cs = Nr A x Vn

La societăţile pe acţiuni Legea 31/1990, republicată prevede posibilitatea vărsării în

tranşe a aporturilor. La constituire trebuie vărsat întegral aportul în natură şi cel puţin 30% din
aportul în numerar, restul aportului va fi ulterior apelat de societate şi vărsat acesteia.

10. Definiţi: capitalul subscris, capitalul subscris vărsat şi capitalul subscris

nevărsat.
Capitalul subscris nevărsat exprimă angajamentele sau promisiunile făcute de asociaţi
sau acţionari în baza actelor de constituire a firmei. Se reflectă cu ajutorul contului 1011
,,Capital subscris nevărsat”. Are rolul de a evidenţia capitalul subscris nevărsat (promis,
angajat că va fi depus) de asociaţi şi acţionari.
Capitalul subscris vărsat evidenţiează angajamentele de aport onorate efectiv în baza
documentelor justificative care atestă depunerea aporturilor. Se reflectă în contabilitate cu
ajutorul contului 1012 ,,Capital subscris vărsat”.

11. Prezentaţi documentele care stau la baza înregistrării în contabilitate a

operaţiunilor privind constituirea capitalului social şi evidenţierea analitică a
acţionarilor sau asociaţilor
Principalele documente de evidenţă a capitalurilor sunt:
- actul constitutiv: atestă înfiinţarea firmei, mărimea capitalului şi principalele drepturi şi
obligaţii ale asociaţilor sau acţionarilor;
- statutul societăţii, inclusiv actele care dovedesc modificarea acestuia;
- contractul de societate şi actele adiţionale;
- codul fiscal;
- certificatul de înmatriculare, la Registrul Comerţului;
- codul unic de înmatriculare;
- chitanţa;
- factura;
- foaia de vărsământ;
- contracte de vânzare-cumpărare;
- procese verbale de predare-primire;
- extrase de cont bancar;
- prospecte de emisiune pentru acţiuni şi obligaţiuni;
- contracte de fuziune şi prospecte de fuziune;
- contracte de concesiune;
- contracte de împrumut bancar;
- rapoarte de evaluare.

3
 Evidenţa operativă a capitalurilor se asigură cu ajutorul „Registrului Acţionarilor şi
Asociaţilor”. Acesta ţine evidenţa acţiunilor sau părţilor sociale, nominal pe fiecare acţionar şi
asociat.

12. Prezentaţii conţinutul economic, funcţiile contabile a conturilor: 101 „Capital”;

456 „Decontării cu acţionarii sau asociaţii”, 129”Repartizarea profitului”.
Contul 101 ''Capital''
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa capitalului subscris, vărsat şi nevărsat, în natură şi/sau
numerar, de către acţionarii/asociaţii unei entităţi, precum şi a majorării sau reducerii capitalului,
potrivit legii.
În funcţie de forma juridică a entităţii se înscrie: capitalul social, patrimoniul regiei etc.
Contabilitatea analitică a capitalului se ţine pe acţionari/asociaţi, evidenţiindu-se numărul şi
valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale subscrise sau vărsate.
Referitor la patrimoniul public, se vor avea în vedere prevederile legale în acest sens.
Contul 101 ''Capital'' este un cont de pasiv.

Contul 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu actionarii si asociatii privind
capitalul.
Contul 456 "Decontari cu actionarii/asociatii privind capitalul" este un cont de activ.
In debitul contului 456 se inregistreaza:
- capitalul subscris de actionari sau asociati
- valoarea primelor stabilite cu ocazia emisiunii, fuziunii, aportului la capital
- sumele achitate asociatilor
- diferentele favorabile de curs valutar
In creditul contului 456 se inregistreaza:
- aportul in natura la capitalul social
- sumele depuse ca aport in numerar
- imprumuturile din emisiunea de obligatiuni convertite in actiuni
- capitalul social retras de actionari sau asociati
- diferentele nefavorabile de curs valutar
Soldul contului reprezinta aportul la capital subscris si nevarsat.

Contul 129 „Repartizarea profitului”

Contabilitatea repartizării profitului se conduce cu ajutorul contului 129 ,,Repartizarea
profitului”.
Se debitează cu repartizarea profitului pentru:
- constituirea rezervelor legale (din profitul brut)
- constituirea rezervelor statutare şi a altor rezerve în baza unor acte normative sau hotărâri AGA
- majorarea capitalului
- sumele repartizate din profitul net pentru: participarea salariaţilor la profit, dividende,
vărsăminte la bugetul de stat din profitul net al regiilor autonome, surse proprii de finanţare
inclusiv pentru acoperirea pierderilor reportate din exerciţiile financiare precedente
Se creditează cu:
- profitul net realizat în exerciţiul precedent care a fost repartizat pe destinaţii:
Soldul debitor reflectă sumele repartizate din profitul exerciţiului financiar pe destinaţii.

4
 13. Cum se organizează contabilitatea analitică a capitalului social?
Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati, cuprinzand
numarul si valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale subscrise si varsate.
Contabilitatea analitica a imobilizarilor corporale se organizeaza si conduce pe fiecare obiect
de evidenta.
Aceasta se realizeaza practic dupa urmatoarele 2 modalitati:
Cu ajutorul documentelor:
“Registru numerelor de inventar” si a “Fisei imobilizarilor corporale”
“registrul pt conabilitatea analitik a imobilizarilor corporale”

14. Prezentaţi succint cazurile de reducere a capitalui social.

Reducerea capitalului social poate fi hotărâtă de către Adunarea Generală a Acţionarilor
(AGA) şi se poate realiza prin:
- micşorarea numărului acţiunilor sau părţilor sociale fără a modifica valoarea nominală a
acestora;
- micşorarea valorii nominale a acţiunilor sau părţilor sociale păstrând numărul acestora;
- micşorarea atât a valorii nominale cât şi a numărului acţiunilor şi părţilor sociale;
- răscumpărarea propriilor acţiuni după care acestea se anulează.
- alte operaţiuni conform legii.

15. Enumeraţi opraţiile care se înregistrează în contabilitate cu privire la reducerea

capitalului social.
Operatiile care se inreg. in contab. cu privire la reducerea cap social sunt:
o Reducerea nr de actiuni/parti sociale
o Diminuarea valorii nominale a acestora
o Rascumpararea actiunilor
o Acoperirea pierderilor din anii precedenti
o Alte operatiuni potrivit legii

16. Enumeraţi căile de majorare a capitalului social.

Majorarea capitalului poate avea loc în baza hotărârii A.G.A., cu respectarea
condiţiilor prevăzute în cadrul documentelor care atestă înfiinţarea societăţii, respectiv a unor
reglementări exprese prin:
- atragerea de noi aporturi în natură şi numerar;
- conversia oligaţiunilor în titluri de capital;
- fuziunea cu alte societăţi;
- încorporarea la capital a primelor de capital, a rezervelor, şi a profitului reportat.

17. Definiţi: DS, DA, rolul lor, cum se determină valoarea acestora.
Dreptul de subscriere este titlul de valoare negociabil care reprezinta pierderea de valoare
înregistrata de o actiune veche în cazul emisiunii de actiuni noi pentru aport în numerar la un pret de
emisiune inferior valorii contabile anterioare.
Dreptul de atribuire este un titlu de valoare negociabil care reprezinta pierderea de valoare
înregistrata de o actiune veche în cazul cresterii de capital prin operatiuni interne.Un drept de
atribuire se calculeaza ca diferenta intre valoarea matematica contabila inainte de majorare si
valoarea matematica contabila a unei actiuni dupa majorare.

18. La ce se referă procedura de amorizare a capitalului social?

Amortizarea capitalului social are ca obiect rambursarea valorii nominale a acţiunilor
(integral sau parţial) către acţionari înainte de data normală a lichidării societăţii. Operaţiunea nu
trebuie confundată cu o reducere de capital deoarece rambursarea se face din rezerve sau profituri*).

5
 19. Definiţi primele de capital şi care sunt structura lor.
Primele legate de capital reprezintă elemente ale capitalului propriu care rezultă ca urmare a
majorării capitalului social prin emisiunea de acţiuni, transformarea datoriilor în acţiuni şi fuziunea
cu alte societăţi.

20. Prezenaţi cele 4 categorii de prime de capital.

În funcţie de modul de constituire, primele legate de capital se grupează astfel:
oPrime de emisiune;
oPrime de fuziune;
oPrime de aport;
oPrime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni.

21. Definiţi rezervele şi prezentaţi succint structura acestora.

Rezervele, fiind elementele componente ale capitalului propriu, reprezintă beneficiile
capitalizate în mod durabil de întreprindere până la o decizie contrară a organelor autorizate. Sursa de
constituire o reprezintă astfel, profitul şi alte elemente asimilate capitalului propriu, dar în mod
excepţional, rezervele se mai pot constitui şi din alte resurse ca rezervele din reevaluare şi primele de
capital.
Din punct de vedere financiar-contabil, s-au creat următoarele structuri :
1. Rezerve legale (1061)
2. Rezerve statutare sau contractuale (1063)
3. Rezerve din valoarea justă (1064)
4. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (1065)
5. Alte rezerve (1068).

22. Rezultatul reportat: definiţie, componenţă.

Rezultatul reportat exprimă profitul nerepartizat sau pierderea neacoperită aferentă
exerciţiilor precedente.
In categoria rezultatelor reportate sunt incluse:
o Rezultate aferente exercitiului curent . dar transferate in exercitiile financiare
urmatoare
o Rezultatele aferente exercitiilor fin precedente, preluate de exercitiul financiar curent
o Rezultatele aparute din corectarea erorilor contabile

23. Rezultatul exerciţiului financiar: definiţie, destinaţie.

Rezultatul exercitiului financiar reperzinta diferenta intre veniturile si cheltuielile unui
exercitiu putand fi favorabila (profit) sau nefavorabila (pierdere).

24. Prezentaţi funcţiunea contabilă a contului 121.

Contul 121 ''Profit sau pierdere''
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa profitului sau pierderii realizate în exerciţiul
financiar curent.
Contul 121 ''Profit sau pierdere'' este un cont bifuncţional.
În creditul contului 121 se înregistrează:
- la sfârşitul perioadei, soldul creditor al conturilor din clasa 7
- pierderile contabile realizate în exerciţiul financiar încheiat, transferate la începutul
exerciţiului financiar următor .
În debitul contului 121 se înregistrează:
- la sfârşitul perioadei, soldul debitor al conturilor de cheltuieli
- profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, care a fost repartizat la rezerve

6
 - profitul net realizat în exerciţiul financiar încheiat, evidenţiat la începutul exerciţiului
financiar următor în rezultatul reportat
Soldul creditor reprezintă profitul realizat, iar soldul debitor, pierderea realizată.
25. Definiţi subvenţiile, structura subvenţiilor.
Subvenţiile pentru investiţii reprezintă sume pentru acordarea cărora principala condiţie este
ca persoana juridică beneficiară să cumpere, “construiască sau achiziţioneze active cu ciclu lung de
fabricaţie.
Contabilitatea sintetică a subvenţiilor pentru investiţii se realizează cu ajutorul următoarelor
conturi sintetice de gradul I:
- 131 „Subvenţii guvernamentale pentru investiţii”
- 132 „Împrumuturi nerambursabile cu caracter de subvenţii pentru investiţii”
- 133 „Donaţii pentru investiţii”
- 134 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor”
- 138 „Alte sume primite ca subvenţii pentru investiţii”

26. Provizioane: definiţie, grupare (pentru litigii, pentru garanţii acordate

clienţilor, pentru restructurare, pentru pensii şi obligaţii similare, pentru impozite)
Provizionele reprezinta rezerve contand pe seama cheltuielilor pentru acoperirea unor
pierderi viitoare care la data inchiderii exerxitiului financiar sunt posibile.
Pentru contabilizarea provizioanelor s-a instituit contul de gradul I 151 „Provizioane”
dezvoltat în următoarele conturi sintetice de gradul II:
1511 „Provizioane pentru litigii”
1512 „Provizioane pentru garanţii acordate clienţilor”
1514 „Provizioane pentru restructurare”
1515 „Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare”
1516 „Provizioane pentru impozite”
1518 „Alte provizioane”

27. Care este scopul provizioanelor pentru: litigii, pentru garanţii acordate
clienţilor?
Provizioanele pentru litigii - se constituie la sfârşitul exerciţiului pentru litigiile aflate
în curs deoarece există riscul ca acestea să se finalizeze în defavoarea entităţii.
Provizioanele pentru garanţii acordate clienţilor - au ca obiect bunurile livrate, lucrările
executate şi serviciile prestate pentru care se acordă garanţii în perioadele următoare la nivelul
cotelor (%) prevăzute în contracte.

28. Prezentaţi funcţiile contabile a contului 151 „Provizioane”.

Contul 151 ''Provizioane'' este un cont de pasiv.
În creditul contului 151 se înregistrează:
- valoarea provizioanelor constituite pe seama cheltuielilor (681);
- costurile estimate iniţial cu demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele cu
restaurarea amplasamentului pe care este poziţionată imobilizarea (212, 213).
În debitul contului 151 se înregistrează:
- sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor, inclusiv a celor constituite pentru
demontarea şi mutarea imobilizării corporale, precum şi cele cu restaurarea amplasamentului (781).
Soldul contului reprezintă provizioanele constituite.

29. Prezentaţi împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni.

Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni, denumite şi credite obligatare, sunt
împrumuturi pe termen lung atrase de entităţile aflate temporar în dificultate financiară sau care
doresc dezvoltarea activităţii prin emisiunea unor titluri de credit numite obligaţiuni.

7
Obligaţiunea este un titlu de valoare care reflectă o sumă de bani, împrumutatăde o persoană
juridică de la un investitor. Acestea pot fi nominative şi la purtător. Valoarea nominală a unei
obligaţiuni nu poate fi mai mică de 2,50 lei.
30. Definiţi activele conform cadrului IASB.
IASB (International Accounting Standards Board) standardelor internationale un activ
reprezinta o resursa controlata de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se
asteapta sa genereze beneficii economice viitoare.

31. Activele imobilizate: caracterizare, structură.

Patrimonial, imobilizările sunt reprezentate de bunuri sau valori destinate să deservească o
perioadă îndelungată activitatea unei întreprinderi, regii autonome sau instituţie publică, fiind
caracterizate prin:
a) durata de utilizare este mai mare de un an;
b) nu se consumă şi nu se înlocuiesc la prima utilizare;
c) nu îşi schimbă forma pe parcursul utilizării;
d) nu sunt de obicei destinate vânzării.
Activele imobilizate, în raport de comportamentul lor economic şi al structurii lor
materiale, se grupează astfel:
- imobilizări corporale;
- imobilizări necorporale;
- imobilizări financiare.

32. Categorii de ajustări de valoare în legătură cu imobilizările.

Categoriile de ajustari sunt:
• ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale sau necorporale;
• ajustari pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie;
• ajustari pentru deprecierea creantelor;
• ajustari pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie .

33. Definiţi imobilizările necorporale, structura lor.

Imobilizările necorporale sunt active nemateriale identificabile fără suport
material deţinute durabil de entităţile economice.
Se cuprind în categoria imobilizărilor necorporale:
- cheltuielile de constituire;
- cheltuielile de dezvoltare;
- concesiunile, brevetele, licenţele, mărcile comerciale şi alte valori similare;
- fondul comercial;
- alte imobilizări necorporale;
- imobilizări necorporale în curs de execuţie inclusiv avanasurile pentru
imobilizări necorporale;

34. Definiţi cheltuielile de constituire, concesiunea, brevet, licenţa.

Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile ocazionate de înfiinţarea unei
entităţi ca persoană juridică distinctă sau ca urmare a modificării actelor cosntitutive cum sunt:
cheltuielile de înscriere şi înmatriculare, cheltuielile de prospectare a pieţei, de extindere a
activităţii, cheltuielile de publicitate legate de constituirea societăţii, cheltuieli cu emisiunea şi
vânzarea de acţiuni.
Concesiunea reprezintă convenţia prin care o parte numită concedent cedează unei
alte părţi denumite concesionar pe o perioada determinată dreptul de exploatare a unor bunuri
sau de exercitare a unor activităţi.
Brevetul ca formă de manifestare a imobilizărilor necorporale este un titlu eliberat
de o instituţie de stat competentă prin care se confirmă caracterul de invenţie a unei cercetări şi

8
 oferă inventatorului o serie de drepturi, principalul fiind dreptul exclusiv şi temporar de a
utiliza invenţia.
Licenţa ca modalitate de utilizare a rezultatului cercetării în producţie reprezintă
un contract prin care posesorul unui brevet de invenţie cedeaza dreptul de utilizare a acestuia
unei alte persoane fizice sau juridice în schimbul unei sume de bani.

35. Imobilizările corporale:definiţie, componenţă, structură.

Imobilizările corporale reprezintă active care sunt deţinute de o entitate pentru a fi utilizate în
producţia de bunuri sau prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru a fi folosite în
scopuri administrative care sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an.
În structura imobilizărilor corporale se includ
- terenuri şi construcţii,
- instalaţii tehnice şi maşini,
- alte instalaţii, utilaje şi mobilier şi
- avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie.

36. Prezentaţi momentele evaluării imobilizărilor corporale.

• evaluarea la intrare
• evaluarea la iesire
• evaluarea cu ocazia inventarierii
• evaluarea la bilant (la inchiderea exercitiului)
In cele ce urmeaza, prezentam elementele de care trebuie sa se tina cont la evaluarea titlurilor
imobilizate.
•Valoarea de intrare
•Valoarea de inventar
•Valoarea justa
•Valoarea bilantiera
•Valoarea pierderii
•Valoarea contabila

37. Daţi exemple de imobilizări corporale care nu se supun deprecierii,

argumentaţi.
Din categoria imobilizarilor corporale, nu se uzeaza terenurile,deoarece
potentialul lor de reproducere este considerat infinitiv

38. Definiţi avansurile acordate pentru imobilizări corporale.

232 ”Avansuri acordate pentru imobilizari corporale”, cont de activ, care
înregistreaza în debit avansurile acordate furnizorilor de imobilizari corporale (512), iar în credit
valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari corporale, decontate (404). Soldul
debitor al contului evidentiaza valoarea avansurilor acordate furnizorilor de imobilizari corporale
si nedecontate.

39. Imobilizările financiare: definiţie, caracterizare, evaluare.

Imobilizările financiare sunt investiţii financiare sau de portofoliu sub formă de acţiuni
şi alte titluri cumpărate şi deţinute pe termen lung precum şi creanţe imobilizate cum ar fi
garanţiile şi împrumuturile pe termen lung.
Imobilizările financiare prezintă următoarele caracteristici:
• nu au structură materială;
• reprezintă sume băneşti imobilizate pe termen lung în afara entităţii;
• generează venituri financiare sub forma dividendelor, dobânzilor etc.
• nu se amortizează pentru că nu suferă deprecieri ireversibile;

9
 Evaluarea imobilizarilor financiare
In cele ce urmeaza, prezentam elementele de care trebuie sa se tina cont la evaluarea titlurilor
imobilizate.
•Valoarea de intrare
•Valoarea de inventar
•Valoarea justa
•Valoarea bilantiera
•Valoarea pierderii
•Valoarea contabila

42. Instrumente financiare: definiţie.

Un instrument financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un activ financiar
pentru o entitate şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă entitate.

43. Definiţi activul financiar; datoria financiară.

Un activ financiar este un drept, in cele mai dese cazuri materializat intr-un titlu, privind
perceperea viitoare a unei sume sau a mai multor sume de bani. Activele financiare sunt
tranzactionate in cadrul pietei financiare.
O datorie financiara este orice datorie care reprezinta:
o obligatie contractuala de a ceda lichiditati sau alt activ financiar unei alte entitati sau de a
schimba active sau datorii financiare cu o alta entitate in conditii care sunt potential nefavorabile
pentru entitate
un contract care va fi sau poate va fi decomtat in propriile intrumente

44. Definiţi creanţele imobilizate.

Creante = valori de incasat specifice imprumuturilor pe termen lung, garantiilor platite,
depozitelor etc.Creantele imobilizate includ creantele legate de participatii, imprumuturi acordate pe
termen lung si alte creante imobilizate de natura depozitelor, garantiilor si cautiunilor platite.
Creanţele imobilizate sunt reprezentate de:
• sumele datorate de filiale
• imprumuturile acordate pe termen lung
• creanţele aferente contractelor de leasing financiar;
• alte creanţe imobilizate: garanţii, depozite bancare, cauţiuni etc.
• dobânzi aferente creanţelor imobilizate.

45. Regimuri de amortizare, prezentare generală.

Amortizarea= recuperarea valorii de intrare a mijloacelor fixe, pe calea amortizarii, se face
utilizand unul dintre urmatoarele regimuri de amortizare, care se aproba la data punerii in functiune:
• amortizarea liniara;
• amortizarea degresiva;
• amortizarea accelerata.
46. Care este diferenţa dintre amortizare şi provizioane/ajustari.
Provizioanele au ca obiect acoperirea pierderilor sau cheltuielilor viitoare care la data
inchiderii exercitiului financiar sunt posibile, dar nedeterminate, in timp ce amortizarea are ca
obiect recuperarea valorii de intrare a mijloacelor fixe.

10
 47. În ce constă: amortizarea liniară, amortizarea accelerată, amortizarea
degresivă.
Metoda liniară se realizează prin includerea uniformă în cheltuielile de exploatare a unor
sume fixe, proporţional cu numărul de ani ai duratei normale de utilizare a imobilizării corporale.
Metoda amortizării degresive constă în practicarea unor amortizări mai mari în primii ani
de utilizare a bunului, asigurând astfel întreprinderii un avantaj fiscal prin amânarea de la plata
impozitului pe profit.
Metoda amortizării accelerate, aplicată în România, constă în înregistrarea unor amortizări
de până la 50% din valoarea de intrare în primul an de funcţionare, după care se trece la sistemul
liniar.

48. Prezentaţi conţinutul economic şi funcţiunea contabilă a contului: 281, 212,

121, 101.

Contul 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta amortizarii imobilizarilor corporale.
Contul 281 "Amortizari privind imobilizarile corporale" este un cont de pasiv.
In creditul contului 281 se inregistreaza:
- cheltuielile aferente amortizarii imobilizarilor corporale
- valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi la imobilizarile corporale primite cu chirie si
restituite proprietarului
- valoarea amortizarii imobilizarilor utilizate in operatii de participatie
In debitul contului 281 se inregistreaza:
- valoarea amortizarii imobilizarilor corporale vandute sau scoase din evidenta
Soldul contului reprezinta amortizarea imobilizarilor corporale.
Contul 212 "Constructii"- cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii constructiilor.

Contul 212 "Constructii" este un cont de activ.

In debitul contului 212 "Constructii" se inregistreaza:
- valoarea constructiilor achizitionate, realizate din productie proprie, primite cu titlu gratuit
- valoarea cresterii rezultate din reevaluarea constructiilor
- valoarea amortizarii investitiilor efectuate de chiriasi
In creditul contului 212 "Constructii" se inregistreaza:
- valoarea constructiilor cedate sau scoase din evidenta
- valoarea constructiilor distruse de calamitati
- valoarea constructiilor aportate si retrase
- valoarea constructiilor cedate in regim de leasing financiar
- valoarea descresterii rezultate din reevaluarea constructiilor
Soldul contului reprezinta valoarea constructiilor existente.

Contul 121 "Profit si pierdere"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta profitului sau pierderii realizate in cursul exercitiului.
Contul 121 "Profit si pierdere" este un cont bifunctional.
In creditul contului 121 "Profit si pierdere" se inregistreaza:
- veniturile înregistrate (soldul creditor al conturilor de venituri) în cursul perioadei
- pierderea contabilă a exerciţiului precedent lăsată în aşteptare (reportată)
In debitul contului 121 "Profit si pierdere" se inregistreaza:
- cheltuielile înregistrate în cursul perioadei, (soldul debitor al conturilor de cheltuieli):
- profitul net realizat în exerciţiul precedent a cărui repartizare a fost amânată (profitul
nerepartizat):
- profitul net realizat în exerciţiul precedent care a fost repartizat pe destinaţii:

11
 Contul 101 "Capital" este un cont de pasiv.
In creditul acestui cont se inregistreaza:
- capitalul subscris de actionari sau
- rezervele destinate majorarii capitalului
- primele legate de capital, incorporate in acesta
In debitul contului se inregistreaza:
- capitalul retras de actionari sau asociati precum si capitalul social lichidat cu ocazia fuziunii sau
lichidarii persoanelor juridice
- pierderile realizate in exercitiile precedente, care reduc capitalul
- reducerea capitalului ca urmare a anularii actiunilor proprii rascumparate
Soldul contului reprezinta capitalul subscris, varsat/nevarsat.

49. Definiţi ajustările pentru deprecierea sau pierderea de valoare a imobilizărilor.

Prin calcul si inregistrarea ajustarilor pt deprecierea sau pierderea de valoare a
imobilizarilor se cuantifica uzura (deprecierea) sau pierderea de valoare reversibila (temporara) a
acestor imobilizari, facand aplicarea cerintei impuse informatiei contabile de a oferi o imagine “clara,
sincere, fidela si completa, in toate aspectele esentiale, asupra patrimoniului”

50. Definiţi un activ circulant. Definiţi stocurile.

Stocurile sunt bunuri sau servicii care, în mod normal, se transforma în disponibilitati banesti
în decurs de un an, având, din acest punct de vedere, atributul de active circulante. De exemplu,
marfurile cumparate se transforma prin vânzare în disponibilitati banesti într-o perioada de mai putin
de un an.
Activele circulante apar atunci cand este achizitionat un produs pentru consum propriu sau
in scopul comercializarii si se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la data bilantului.
Stocurile = bunuri materiale destinate a fi consumate sau vandute.

51. Cum se determină costul de achiziţie a stocurilor cumpărate?

Costul de achiziţie este format din preţul de facturare al furnizorului, taxele şi ambalajele
nerecuperabile,cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura furnizorului.
Costul de achiziţie poate fi considerat cost istoric şi poate fi luat în considerare la eliberarea
stocurilor respective de la locurile de depozitare.

52. Prezentaţi metodele de evaluare a stocurilor la ieşirea din gestiune.

Evaluarea la ieşirea din entitate: se utilizează una din metodele următoarele:
- metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire);
- metoda LIFO (ultima intrare - prima ieşire);
- metoda CMP (costul mediu ponderat).
Metoda primului intrat, primului ieşit FIFO „First in, first out”, are la bază ideea că
primele loturi de bunuri cumpărate sunt primele care se dau în consum sau sunt vândute la valoarea
de intrare a primei intrări aferente unui lot. Ca urmare, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la
valoarea de intrare a primei intrări aferente unui lot.
Metoda ultimul intrat, primul ieşit (LIFO) „Last in, first out.” Presupune că, elementele
din stoc se vor contabiliza ca ieşiri din stoc în ordinea celor mai recente intrări. Pe măsură epuizării
succesive a fiecărui lot, stocurile ieşite din gestiune se evaluea ză la costul lotului anterior.
Metoda costului mediu ponderat, se poate aplica în activitatea practică în doi versiuni, şi
anume:
- metoda costului mediu ponderat al ultimei intrări(CMPUI)
- metoda costului mediu ponderat global al tuturor intrărilor dintr-o perioadă (CMPTI).

12
 53. Prezentaţi succint metodele de organizare a contabilităţii sintetice a stocurilor.
Metoda inventarului permanent se utilizează de către unităţile mari şi constă în folosirea
conturilor de stocuri (materii prime, materiale consumabile, mărfuri). Prin utilizarea acestei metode
se pot urmări în permanenţă stocurile scriptice după fiecare operaţie de intrare sau ieşire.
Metoda inventarului intermitent poate fi utilizată de unităţi patrimoniale mici şi mijlocii şi se
caracterizează prin faptul că în contabilitatea sintetică nu se urmăresc stocurile intrate şi ieşite în
cursul perioadei de gestiune.

54. Prezentaţi succint metodele de organizare a contabilităţii analitice a stocurilor.

Metoda cantitativ valorică pe fişe de cont analitic, potrivit căreia la locurile de depozitare se
ţine o evidenţă cantitativă cu ajutorul formularului „Fişa de magazie” pe fiecare sortiment, iar la
contabilitate se ţine o evidenţă cantitativ-valorică cu ajutorul formularului „Fişa de cont analitic
pentru valori materiale”, tot pe fiecare sortiment.
Metoda operativ contabilă sau pe solduri, se bazează pe suprimarea fişelor de conturi
analitice pentru valori materiale de la compartimentul financiar - contabil şi înlocuirea ei cu fişe
centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de bunuri. Această metodă presupune evidenţa mişcării
stocurilor la contabilitatea materialelor numai în expresie valorică pe gestiuni, conturi de stocuri şi
grupe de bunuri.
Metoda global valorică presupune ţinerea evidenţei valorice atât la nivelul gestiunii, cât şi în
contabilitate.

55. Definiţi: materiile prime, materialele consumabile, materialele de natura

obiectelor de inventar, produsele finite, mărfurile.
- materiile prime – reprezintă substanţa principală a produselor finite, fiind bunurile care
participă direct la fabricarea produselor şi care se regăsesc integral sau parţial în produsul finit, fie în
forma lor iniţială, fie transformate;
- materialele consumabile - sunt bunurile care participă ori ajută la procesul de fabricaţie sau
de exploatare, fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit (materialele auxiliare, combustibili,
material pentru ambalat, piese de schimb, seminţe şi materiale de plantat, furaje şi alte material
consumabile);
- materialele de natura obiectelor de inventar – fiind bunurile a căror valoare este mai mică
decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate imobilizări corporale, indiferent de durata lor de
serviciu sau cu o durată de folosinţă mai mică de un an.
-produsele – sunt elementele patrimoniale de natura bunurilor, lucrărilor şi serviciilor
realizate în urma procesului de exploatare, având ca principală destinaţie livrarea către terţi,
asemenea active circulante materiale, fiind reprezentate de semifabricate, produse finite şi produsele
reziduale.
-mărfurile – sunt bunurile pe care unitatea patrimonială le cumpără în vederea vinderii în
aceeaşi stare sau după prelucrări neesenţiale, precum şi acele produse care sunt predate spre vânzare
magazinelor proprii.

56. Prezentaţi conţinutul economic şi funcţia contabilă a contului 308, 378.

Contul 378 „Diferente de pret la marfuri"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta adaosului comercial (marja comerciantului) aferent
marfurilor din unitatile comerciale.
Contul 378 „Diferente de pret la marfuri" este un cont rectificativ al valorii de
inregistrare a marfurilor.
In creditul contului 378 se inregistreaza:
- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate in gestiune
In debitul contului 378 se inregistreaza:

13
- valoarea adaosului comercial aferent marfurilor iesite din gestiune
Soldul contului reprezinta valoarea adaosului comercial aferent marfurilor existente in stoc la
sfarsitul perioadei.

Contul 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale" este un cont rectificativ al
valorii de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura
obiectelor de inventar.
In debitul contului 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale" se inregistreaza:
- diferentele de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de
natura obiectelor de inventar intrate in gestiune
- diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de
natura obiectelor de inventar iesite din gestiune
In creditul contului 308 se inregistreaza:
- diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de
natura obiectelor de inventar achizitionate
- diferentele de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de
natura obiectelor de inventar iesite din gestiune

57. Cum se determină coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ şi la ce

foloseşte acesta?
Repartizarea diferenţelor de preţ se face asupra bunurilor ieşite şi asupra stocurilor cu ajutorul
unui coeficient care se calculează astfel:

Soldul iniţial al diferenţelor de preţ +Diferenţe de preţ aferente

intrărilor în cursul anului
Coeficient de repartizare =
Soldul iniţial al stocurilor la preţ standard +Valoarea intrată la
preţ standard

Coeficientul astfel determinat se ponderează cu valoarea bunurilor ieşite, la preţ standard.

58. Ce semnifică: Sfd, Sfc 378.

Contul 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” este, după conţinutul economic un cont
rectificativ al valorii de înregistrare a mărfurilor, iar după funcţia contabilă este un cont de pasiv. În
situaţia utilizării inventarului permanent, se creditează cu valoarea adaosului comercial aferent
mărfurilor intrate şi se debitează cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor ieşite din
gestiune. Soldul creditor al contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor
existente în stoc.
În cazul utilizării inventarului intermitent, acest cont se creditează (numai) la sfârşitul
lunii cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc şi se debitează la
începutul lunii cu valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc la sfârşitul
lunii precedente

59. Definiţi datoria. Definiţi creanţa.

Datoriile (obligaţiile) întreprinderii reprezintă surse străine atrase de la creditori. Existenţa
lor este generată de decalajul de timp dintre momentul primirii valorilor economice şi cel al livrării
unui echivalent valoric sau a unei contraprestaţii pe măsură. Agenţii economici care au avansat
valorile economice poartă denumirea de creditori.
Creanţele întreprinderii reprezintă drepturile generate de existenţa unui decalaj între
momentul livrării unor bunuri economice sau prestării unor servicii şi cel al decontării, adică a
primirii unui echivalent valoric sau a unei contraprestaţii pe măsură. Agenţii economici care au
beneficiat de bunurile şi valorile avansate, poartă denumirea de debitori.

14
 60. Cum se organizează contabilitatea datoriilor şi creanţelor?
Datoriile şi creanţele se pot grupa astfel:
- datorii şi creanţe comerciale faţă de furnizori şi clienţi;
- datorii şi creanţe faţă de salariaţi;
- datorii şi creanţe faţă de bugetul de asigurări sociale;
- datorii şi creanţe faţă de bugetul statului;
- datorii şi creanţe faţă de asociaţi;
- datorii şi creanţe faţă de diverşi creditori, respectiv debitori.
Evaluarea datoriilor şi creanţelor se face în momentul apariţiei lor la valoarea nominală
consemnată în documente, adică a sumelor datorate, respectiv a sumelor de încasat sau de decontat.
Datoriile şi creanţele exprimate în devize se înregistrează în contabilitate în lei, la cursul de
schimb existent la data efectuării operaţiilor care le-au generat.

61. Definiţi creditul comercial clasic. Definiţi creditul comercial cambial.

Creditul comercial clasic care presupune existenţa unui interval de timp până la decontarea
facturii, moment în care se utilizează instrumentele clasice (ordin de plată, cec, chitanţă);
Creditul comercial cambial care are la bază existenţa unui efect comercial (bilet la ordin sau
cambie) prin care se amâna plata unei datorii, stipulându-se în el, printre altele, suma de plată,
scadenţa şi banca la care se va face decontarea.

62. Prezentaţi reducerile de preţ de natură comercială.

Reduceri comerciale: rabatul, remiza, risturnul;
Rabatul reprezintă reducerea aplicată de către furnizor asupra preţului de vânzare pentru
calitatea inferioară a bunurilor livrate.
Remiza reprezintă reducerea pe care furnizorul o acordă pentru importanţa cumpărătorului în
clientela vânzătorului, fidelitatea clientului, volumul mare al unor comenzi.
Risturnul este o reducere ce poate fi acordată pentru depăşirea unui plafon valoric anual al
cumpărărilor stabilit prin contract.

63. Prezentaţi reducerile de preţ de natură financiară.

Reduceri financiare: scontul.
Scontul este reducerea financiară de care poate beneficia clientul, dacă acesta îşi plăteşte
înainte de scadenţă datoria.

64. Definiţi furnizorul; clientul, efecte de primit, efecte de plătit.

Furnizorii (vânzătorii) înregistrează în contabilitate valoarea creanţelor faţă de clienţi
privind livrările de bunuri şi serviciile executate precum şi datoriile pentru avansurile primite de la
clienţi.
Clienţii (cumpărătorii) înregistrează în contabilitate valoarea datoriilor faţă de furnizori
privind livrările de bunuri şi serviciile executate precum şi creanţele pentru avansurile acordate
furnizorilor.
Efectele de primit reprezintă creanţe generate în momentul în care clienţii au acceptat o
cambie sau au primit un bilet la ordin.
Efecte de plătit reprezintţ titlurile de valoare care atestţ obligaţia de platţ a întreprinderii în
cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii.

65. Cum se ţine contabilitatea furnizorilor? Dar a clienţilor?

În contabilitatea analitică, furnizorii şi clienţii se grupează astfel: interni şi externi, iar în
cadrul lor pe termene de plată respectiv de încasare, precum şi pe fiecare persoană fizică sau juridică.
Documentul aferent este Situaţia încasării achitării facturilor utilizat pentru evidenţa analitică a
clienţilor, respectiv a furnizorilor; el se întocmeşte lunar sau pe măsura efectuării operaţiilor, fie

15
pentru toţi clienţii sau furnizorii, fie separat pe feluri de clienţi sau de furnizori. Serveşte ca jurnal
auxiliar pentru ţinerea contabilităţii analitice a clienţilor sau furnizorilor la unităţile care aplică forma
de înregistrare „pe jurnale” respectiv, pentru prezentarea situaţiei soldurilor contului 4111 „Clienţi”
sau a contului 401 „Furnizori”. Acest document nu circulă, arhivându-se la compartimentul financiar
contabil.

66. Ce este un contract de lohn?

Contract de lohn este acel contract prin care un producator (executant) se obliga sa execute
un produs la comanda unui beneficiar (ordonator), in schimbul unei renumeratii si pe baza
documentatiei tehnice pusa la dispozitie de ordonator.

67. Ce sunt efectele de comerţ? Exemplificaţi.

Efectele de comert sunt instrumente de plata si credit prin care se reglementeaza achitarea
unor creante provenite din operatii comerciale.
Ca structura efectele de comert cuprind :
 trata
 biletul la ordin
cecul.

68. Definiţi cambia şi enumeraţi funcţiile acesteia.

Cambia este un inscris prin care creditorul (tragator) da ordin unei alte persoane (tras) sa
plateasca o suma determinata la vedere sau la termen intr-un anumit loc unei terte persoane
(beneficiar).
Cambia indeplineste 3 functii principale:
-functia de instrument de incasare
-functia de instrument de credit
-functia de instrument de plata (andosare)

69. Definiţi biletul la ordin.

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana (debitor) se angajeaza sa plateasca la o
anumita data o suma unei alte persoane (beneficiar).

70. Definiţi cecul şi enumeraţi formele sale.

Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil
corespunzător în aceste conturi, fie prin depozit bancar, fie din operatiuni de încasări sau prin
acordarea unui credit bancar.
Exista mai multe modele de cecuri
- cecul barat
- cecul de calatorie
- cecul de decontare
- cecul de dispozitie
- cecul documentar
- cecul fara acoperire
- cecul in alb
- cecul prin corespondenta

71. Care este structura salariului?

SB - Salariul brut (lunar);
FSB – Fondul lunar brut de salarii;
Sb - Salariul de baza brut (lunar)
IS - Impozit pe (venitul din) salariu

16
SN - Salariul net ca diferenta intre salariul brut, pe de o parte, si contributiile sociale individuale
(retinerile) la care se adauga impozitul pe salariu, pe de alta parte;
CSI - Contributii sociale individuale (retineri din salariu);
CSC - Contributii sociale colective (contributiile unitatii);
CAS – contributia pentru asigurari sociale (de stat);
CASJ – contributia de asigurari sociale impotriva riscului de somaj;
CASS – contributia pentru asigurari sociale de sanatate;
CAMBP – contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale;
CCIS – contributia pentru concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate;
FGCS – Fondul pentru garantarea creantelor salariale;
ITM1 (0,75%) si ITM2 (0,25%) – comisioane

72. Care sunt contribuţiile suportate de angajator?

• Contributia la asigurările sociale (CAS)
• Contributia la asigurările sociale de sănătate(CASS)
• Contribuţia unităţii la fondul de şomaj (CFS)
• Contribuţia pentru fondul naţional de accidente şi boli profesionale
• Comision datorat Inspecţiei Teritoriale a Muncii

73. Care sunt contribuţiile suportate de angajat?

Reţinerile din salarii suportate de către angajaţi sunt următoarele:
- contribuţia personalului la asigurările sociale - se determină prin aplicarea cotei de 9,5%
- contribuţia personalului la fondul de şomaj - care se determină prin aplicarea procentului
de 1% asupra salariului de încadrare
- contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de sănătate - care se determină prin
aplicarea procentului de 6,5% asupra fondului brut de salarii

74. Cum se calculează profitul impozabil?

Calculul şi determinarea impozitului pe profit se realizează trimestrial, PRIN următoarele
etape:
- determinarea rezultatului contabil, cumulat de la începutul anului (RCC) astfel:
RCC = total venituri cumulate - total cheltuieli cumulate

- calcularea rezultatului impozabil, cumulat de la începutul anului (RIC) astfel:

RIC = RCC + cheltuielile nedeductibile fiscal - deducerile fiscale – pierderea fiscală din anii
Precedenţi

- determinarea impozitului pe profitul datorat, cumulat de la începutul anului până la finele

trimestrului pentru care se face calculul (IPC):
IPC = RIC × cota de impozit pe profit

- determinarea impozitului pe profit aferent trimestrului pentru care se face calculul (IPT):
IPT = IPC - impozit pe profit datorat pe cumulat la finele trimestrului precedent

75. Ce sunt cheltuielile deductibile? Daţi 5 exemple.

Exemple:
• cheltuielile de protocol
• cheltuielile sociale
• cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori
• cheltuielile cu taxele şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale
• cheltuielile cu provizioane şi rezerve

17
 76. Daţi 5 exemple de cheltuieli nedeductibile şi 5 de cheltuieli cu deductibilitate
limitată.
Cheltuielile nedeductibile la determinarea impozitului pe profit sunt:
- cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat
- amenzile, dobânzile, majorările de întârziere
- cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale
- cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor
- cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor
- cheltuielile înregistrate în contabilitate
- cheltuielile înregistrate de societăţile agricole
Cheltuieli deductibile limitat:
- cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private, efectuate
conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul.
- cheltuielile de protocol ocazionate de acordarea unor cadouri, trataţii şi mese partenerilor de
afaceri, efectuate în scopul afacerii, în limita unei cote de 2% din baza de calcul;
- cheltuieli reprezentând cotizaţii plătite asociaţiilor profesionale şi contribuţii profesionale
obligatorii plătite organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii şi datorate potrivit
legii;
- cheltuielile cu indemnizaţia de delegare şi detaşare în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în
interesul serviciului, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
- cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii, precum şi cele
reprezentând tichetele de vacanţă acordate de angajatori, potrivit legii;

77. Ce este TVA şi care sunt cotele practicate?

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat.
TVA acţionează pe principiul deductibilităţii.
Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 24% şi se aplică asupra bazei de
impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea adăugată sau
care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.
Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% şi se aplică asupra bazei de
impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
- dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de
arhitectură şi arheologice, grădini .zoologice şi botanice, târguri, expoziţii; livrarea de manuale
şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii;
- livrările de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare;
- livrările de produse ortopedice;
- medicamente de uz uman şi veterinar;

78. Cum se determină PRO-RATA?

Pro-rata se determină ca raport între: veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept de
deducere, inclusiv subvenţiile legate direct de preţul acestora, la numărător, iar la numitor veniturile
de la numărător plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de deducere.

79. Când se înregistrează TVA de plată? Când se înregistrează TVA de recuperat?

Contul 4423 „T.V.A. de plată” este utilizat pentru a ţine evidenţa taxei pe valoarea adăugată
de plătit la bugetul statului. După conţinutul economic, un cont de datorii fiscale, iar după funcţia
contabilă, un cont de pasiv. Se creditează cu diferenţa dintre T.V.A. colectată mai mare şi T.V.A.
deductibilă mai mică. Se debitează cu ocazia achitării sau compensării T.V.A. de plată. Soldul
creditor reprezintă T.V.A. de plată, datorată bugetului.

18
 Contul 4424 „T.V.A. de recuperat” este utilizat pentru a ţine evidenţa taxei pe valoarea
adăugată de recuperate de la bugetul statului. După conţinutul economic, un cont de creanţe fiscale,
iar după funcţia contabilă, un cont de activ. Se debitează cu diferenţa dintre T.V.A. deductibilă mai
mare şi T.V.A. colectată mai mică. Se creditează cu ocazia compensării sau a rambursării T.V.A. de
recuperat. Soldul debitor reprezintă T.V.A. de recuperat de la buget.

80. Prezentaţi conţinutul economic şi funcţiunea contabilă a conturilor: 4426, 4427,

4424, 4423.
Contul 4423 "Taxa pe valoarea adaugata de plata"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de platit la bugetul
statului.
Contul 4423 "Taxa pe valoarea adaugata de plata" este un cont de pasiv.
In creditul contului 4423 se inregistreaza:
- diferentele rezultate la tinele perioadei intre taxa pe valoarea adaugata colectata mai mare si taxa pe
valoarea adaugata deductibila
In debitul contului 4423 se inregistreaza:
- platile efectuate catre bugetul statului, reprezentand taxa pe valoarea adaugata
- taxa pe valoarea adaugata de recuperat, compensata
- datorii anulate
Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de plata.

Contul 4424 "Taxa pe valoarea adaugata de recuperat"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul
statului.
Contul 4424 "Taxa pe valoarea adaugata de recuperat" este un cont de activ.
In debitul contului 4424 se inregistreaza:
- diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoarea adaugata deductibila mai mare si
taxa pe valoarea adaugata colectata
In creditul contului 4424 se inregistreaza:
- taxa pe valoarea adaugata incasata de la bugetul statului sau taxa pe valoarea adaugata de recuperat
compensata in perioadele urmatoare cu taxa pe valoarea adaugata de plata
Soldul contului reprezinta taxa pe valoarea adaugata de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4426 "Taxa pe valoarea adaugata deductibila"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata deductibila potrivit legii.
Contul 4426 "Taxa pe valoarea adaugata deductibila" este un cont de activ.
In debitul contului 4426 se inregistreaza:
- sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata deductibila potrivit legii
- sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata evidentiata anterior ca amanata la plata
In creditul contului 4426 se inregistreaza:
- sumele compensate din taxa pe valoarea adaugata colectata
- diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre taxa pe valoarea adaugata deductibila si taxa pe
valoarea adaugata colectata (4424);
- prorata din taxa pe valoarea adaugata deductibila devenita nedeductibila (635).
La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.

Contul 4427 "Taxa pe valoarea adaugata colectata"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoarea adaugata colectata.
Contul 4427 "Taxa pe valoarea adaugata colectata" este un cont de pasiv.
In creditul contului 4427 se inregistreaza:
- taxa pe valoarea adaugata colectata aferenta vanzarilor de bunuri, lucrarilor executate si serviciilor
prestate

19
- taxa pe valoarea adaugata aferenta lipsurilor imputate
- taxa pe valoarea adaugata neexigibila devenita exigibila
- taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor utilizate pentru consumul propriu
- taxa pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate
In debitul contului 4427 se inregistreaza:
- taxa pe valoarea adaugata de plata, datorata bugetului statului
- sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata deductibila, potrivit legii
- taxa pe valoarea adaugata aferenta garantiilor pentru buna execute a lucrarilor
- decontarea taxei pe valoarea adaugata aferenta avansurilor incasate
La sfarsitul perioadei, contul nu prezinta sold.

81. Definiţi accizele, impozitul pe dividende, taxele vamale, fondurile speciale.

Impozitul pe dividende- deţinerea titlurilor de participare în capitalurile altor entităţi dă
dreptul la obţinerea de dividende din repartizarea profitului net la finele exerciţiului.
Accizele reprezintă taxe speciale de consumaţie care se datorează bugetului de stat pentru
anumite produse autohtone sau din import, cum ar fi: bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât
bere şi vinuri, produse intermediare, alcool etilic, produse din tutun, uleiuri minerale şi electricitate.
Taxe vamale- reprezintă un impozit perceput de către stat în momentul trecerii mărfurilor
peste graniţele vamale ale ţării respective şi se calculează pentru toate mărfurile prevăzute în tariful
vamal de import provenite din ţările cu care se practică acest regim de impozitare.
Fondurile speciale se constituie prin contribuţii ale diferitelor categorii de contribuabili, în
scopul finanţării unor activităţi specifice.

82. Ce includem în categoria altor datorii şi creanţe cu bugetul statului?

Decontarile intreprinderii cu bugetul statului pot sa cuprinda:
- salarii neridicate si precise;
- amenzi si penalitati datorate bugetului de stat;
- sume incasate de la buget;
- alte datorii sau creante cu bugetul statului.

83. Definiţi participaţia.

Participaţia este asocierea, pe termen determinat, a două sau mai multe entităţi economice,
numite coparticipante, pentru desfăşurarea unor activităţi cu caracter productiv sau comercial, în baza
normelor de drept comercial, economic şi civil.

84. Ce sunt debitorii/creditorii diverşi?

Debitorii diverşi reflectă creanţele entităţii faţă de persoanele fizice şi juridice externe
întreprinderii şi rezultate din relaţii ce nu au legătură cu activitatea de exploatare normală a entităţii/.
Creditorii diverşi reflectă datoriile entităţii faţă de persoanele fizice şi juridice externe
întreprinderii şi rezultate din relaţii ce nu au legătură cu activitatea de exploatare normală a entităţii.
Contabilitatea se ţine cu ajutorul conturilor:
- 461 “Debitori diverşi”
- 462 “Creditori diverşi”

85. Ce presupun operaţiunile de regularizare?

Operaţiunile de regularizare presupun reflectarea temporară în contabilitate, în conturi
distincte, a unor operaţiuni economice care, sunt anulate ulterior sau repartizate către alte conturi.

86. Ce presupun operaţiunile în curs de clarificare?

Operaţiuni în curs de clarificare sunt operaţiuni care nu pot fi înregistrate în conturile de
cheltuieli, venituri sau rezultate, întrucât necesită cercetări care să stabilească cauze şi

20
responsabilităţile precise(amenzi, locaţii, cheltuieli de judecată, operaţii pentru care nu există
documente, lipsuri în gestiune care nu pot fi soluţionate în momentul constatării lor etc.).

87. Prezentaţi conţinutul economic şi funcţiunea contabilă a conturilor 472, 471.

Contul 471 "Cheltuieli inregistrate in avans"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor efectuate in avans care urmeaza a se suporta
esalonat pe cheltuieli pe baza unui scadentar, in peridoadele/exercitiile viitoare.
Contul 471 "Cheltuieli inregistrate in avans" este un cont de activ.
In debitul contului 471 se inregistreaza:
- sumele reprezentand abonamentele, chiriile si alte cheltuieli efectuate anticipat
- valoarea dobanzilor aferente contractelor de leasing financiar, potrivit prevederilor contractuale
In creditul contului 471 se inregistreaza:
- sumele repartizate in perioadele/exercitiile financiare urmatoare pe cheltuieli, conform
scadentarelor Soldul contului reflecta cheltuielile efectuate in avans.

Contul 472 "Venituri inregistrate in avans"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor inregistrate in avans.
Contul 472 "Venituri inregistrate in avans" este un cont de pasiv.
In creditul contului 472 se inregistreaza :
- veniturile inregistrate in avans, aferente perioadelor/exercitiilor financiare urmatoare, cum sunt:
sumele facturate sau incasate din chirii, abonamente, asigurari etc.
- dobanda aferenta bunurilor cedate in regim de leasing financiar
In debitul contului 472 se inregistreaza:
- veniturile inregistrate in avans si aferente perioadei curente sau exercitiului financiar in curs
Soldul contului reprezinta veniturile inregistrate in avans.

88. Ce reprezintă trezoreria entităţii.

Trezoreria entităţii reprezintă puntea de legătură între cele trei activităţi delimitate mai sus
şi joacă rolul unui filtru de reglare a fluxurilor în cadrul relaţiei fundamentale: bani - marfă - bani

89. La ce se referă: decontările privind capitalul şi decontările privind

dividendele?
Decontările privind capitalul reprezinta creanta neta (soldul) a relatiilor
intreprinderii cu actionarii sai, referitoare la gestiunea capitalului social. Face parte din activele
circulante.
Decontările privind dividendele. Interesele de participare reprezintă drepturi deţinute pe
termen lung în capitalul altei societăţi comerciale. Cuprind: investiţii în entităţi economice
asociate când participarea este de până la 10% şi investiţii strategice când procentul de
participare este cuprins între 10-20 %

90. Definiţi conceptul de trezorerie din punct de vedere organizatoric. Definiţi

conceptul de trezorerie din punct de vedere structural.
Organizatoric. Trezoreria reprezintă parte din organigrama unei entităţi, cu sarcini şi
atribuţii precis delimitate. Funcţiile acestei structuri administrative sunt operaţionale şi sunt
legate de gestiunea lichidităţilor şi a riscurilor financiare în asigurarea echilibrului financiar pe
termen scurt şi lung.

91. Definiţi investiţiile financiare pe termen scurt.

Investiţiile financiare pe termen scurt reprezintă titluri de valoare achiziţionate de pe piaţa
financiară în vederea realizării unui profit pe termen scurt, în momentul revânzării lor.

21
 92. Conturile deschise la bănci pot fi:?
Conturi de disponibil (conturi de activ)
Conturi de credite bancare de trezorerie (conturi de pasiv)
Conturi curente (conturi bifuncţionale)

93. Prezentaţi conţinutul economic şi funcţiunea conturilor 5121, 5311.

Contul 512 "Conturi curente la banci" -cu ajutorul acestui cont se tine evidenta disponibilitatilor in
lei si valuta aflate in conturi la banci, a sumelor in curs de decontarc, precum si a miscarii acestora.
Contul 512 "Conturi curente la banci" este un cont bifunctional.

In debitul contului 512 sc inregistreaza:

- sumele depuse sau virate in cont rezultate din incasarile in numerar, din cecuri
- valoarea subventiilor primite si incasate
- creditele bancare pe termen lung si scurt incasate
- sumele incasate de la societatile comerciale ce detin titluri de participare ale unitatii
- sume incasate reprezentand alte imprumuturi si datorii asimilate
- valoarea creantelor imobilizate si a dobanzilor aferente incasate, precum si a garantiilor restituite
- sumele incasate de la clienti
- sumele recuperate din debite ale personalului
- taxa pe valoarea adaugata de recuperat, incasate de la bugetul statului
- primele depuse in cont de catre asociati
- sumele depuse ca aport in numerar la capitalul social
- sumele primite ca rezultat al operatiilor in participatie
- sumele incasate de la debitori diversi
- sumele incasate si necuvenite unitatii
- sumele incasate reprezentand redevente, locatii de gestiune si chirii
- sumele incasate reprezentand dobanzile aferente disponibilitatilor in conturi la banci
- sumele incasate reprezentand subventiile acordate
- sumele incasate reprezentand alte venituri din exploatare
- sumele incasate reprezentand dividendele pentru participatiile la capitalul altor societati
- sumele incasate reprezentand dobanzile aferente creantelor imobilizate
- sumele incasate din investitiile financiare cedate
- diferentele favorabile de curs valutar, aferente disponibilitatilor la banca, in valuta, la incheierea
exercitiului financiar sau operatiunilor efectuate in valuta in cursul exercitiului
- valoarea sconturilor incasate de la furnizori sau alti creditori
- sumele incasate reprezentand venituri extraordinare
In creditul contului 512 se inregistreaza:
- sumele ridicate in numerar din cont sau virate in alt cont de trezorerie
- sumele platite reprezentand imprumuturile din emisiuni de obligatiuni rambursate
- creditele pe termen lung si scurt rambursate
- sumele platite reprezentand rambursarea altor imprumuturi si datorii asimilate
- valoarea de achizitie a investitiilor financiare cumparate
- sumele achitate reprezentand interese de participare
- sumele achitate coparticipantilor sau virate ca rezultat al operatiilor in coparticipatie
- suma dobanzilor platite
- platile efectuate reprezentand avansuri acordate furnizorilor de imobilizari
- valoarea imprumuturilor acordate pe termen lung
- platile efectuate catre furnitori de bunuri si servicii
- platile efectuate catre personalul unitatii
- sumele achitate tertilor, reprezentand retineri sau popriri din salarii
- sumele achitate creditorilor diversi
- restituirea sumelor aflate in curs de clarificare

22
- platile efectuate reprezentand sume transferate intre unitate si subunitati
- valoarea serviciilor bancare platite
Soldul debitor reprezinta disponibilitatile in lei si in valuta, iar soldul creditor, creditele primite.

Contul 531 "Casa"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta numerarului aflat in casieria unitatii, precum si a miscarii
acestuia, ca urmare a incasarilor si platilor efectuate.
Contul 531 "Casa" este un cont de activ.
In debitul contului 531 "Casa" se inregistreaza:
- sumele ridicate de la banci
- sumele incasate de la clienti
- sumele incasate de la asociati
- sumele incasate reprezentand aport la capitalul social
- sumele incasate de la debitori
- sumele incasate de la creditori diversi
- sumele incasate reprezentand venituri anticipate
- sumele restituite in numerar reprezentand avansuri de trezorerie neutilizate
- sumele incasate reprezentand imobilizari financiare pe termen scurt cedate
- sumele incasate din prestari servicii, vanzarea marfurilor si alte activitati
- sume incasate din despagubiri si alte venituri din exploatare
- difenretele favorabile de curs valular aferente disponibililatilor in valuta la incheierea exercitiului
financiar sau operatiunilor efectuate in valuta
In creditul contului 531 "Casa" se inregistreaza:
- depunerile de numerar la banci
- costul de achizitie al investitiilor financiare cumparate in numerar
- platile efectuate catre furnizori
- valoarea avansurilor acordate penlru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari
- sumele achitate personalului
- sumele achitate tertilor reprezentand retineri sau popriri din remuneratii
- sumele achitate reprezentand decontari in cadrul grupului si decontari privind interese de participare
- sumele restituite asociatilor
- dividendele platite actionarilor sau asociatilor
- sumele achitate diversilor creditori
- platile efectuate reprezenand sume transferate intre unitate si subunitati
- avansurile de trezorerie acordate
Soldul contului reprezinta numerarul existent in casierie.

94. Ce este un acreditiv, dar avansurile de trezorerie?

Acreditivele reprezintă mijloacele băneşti rezervate la bancă într-un cont distinct, la
dispoziţia unui furnizor, din care se fac plăţi pe măsura efectuării livrărilor, executării lucrărilor sau
prestării serviciilor cu respectarea anumitor condiţii.
Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziţia administratorilor sau altor persoane
împuternicite de unitate, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea acesteia.

95. Ce sunt ajustările pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie?

Ajustărilor pentru pierderea de valoare a conturilor de trezorerie reprezintă o constatare a
diminuării valorii unor conturi de trezorerie, în condiţiile în care natura ajustării este clar precizată,
dar incertă în ceea ce priveşte mărimea sau realizarea sa, pe care evenimentele survenite sau în curs o
fac previzibilă la data stabilirii situaţiilor din conturi.

96. Definiţi cheltuielile şi veniturile?

23
 Veniturile constitiuie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei
contabile sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori descreşteri ale datoriilor, şi care se
concretizează în creşteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuţii ale
acţionarilor.
Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice, pe parcursul perioadei contabile
sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor şi care se concretizează
în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.

97. Ce intra în categoria cheltuielilor? Dar a veniturilor?

In categoria cheltuielilor intră:
- cheltuieli care apar în cursul activităţilor curente (costul vânzărilor, salarii, amortizare)
- pierderile
- pierderi realizate: din dezastre, inundaţii, ieşirea activelor pe termen lung;
- pierderi nerealizate
In categoria veniturilor intră:
-venituri din activităţile curente
- câştigurile
- câştiguri realizate
- câştiguri nerealizate

98. Cum se clasifică cheltuielile/veniturile după natura lor?

Dupa natura si , respectiv , dupa continutul lor economic cheltuielile se clasifica in cheltuieli
cu munca materializata si cheltuieli cu munca vie .
Cheltuielile cu munca materializata sunt cele referitoare la : consumurile de materie prima
si materiale consumabile , consumurile de obiecte de inventar , consumurile de energie si apa ,
amortizarea imobilizarilor .
Cheltuielile cu munca vie sunt cele cu : salariile , impozitele , si contributiile la asigurarile si
protectia sociala suportate de intreprindere .
Contabilitatea veniturilor se ţine pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:
a) venituri din exploatare;
b) venituri financiare;
c) venituri extraordinare.

99. Cum funcţionează conturile din clasa 6 – cheltuieli? Dar cele din clasa 7 –
venituri?
Clasa 6 „CONTURI DE CHELTUIELI”, structurată în grupe de conturi, pe naturi relativ
omogene al II-lea pentru fiecare element de cheltuială în parte.Toate conturile apartinand clasei 6
sunt conturi de activ. Ele pot fi creditate in cursul perioadei, pentru operatiile in participatie, cu
sumele transmise pe baza de decont. La sfarsitul perioadei, soldul acestor conturi se transfera asupra
contului de profit si pierdere (121).
Clasa 7 „CONTURI DE VENITURI”, structurată în grupe de conturi, pe naturi relativ
omogene de venituri, iar în cadrul fiecărei grupe de conturi s-au instituit conturi sintetice de gradul I
şi, eventual, de gradul al Iilea pentru fiecare element de venit în parte.Toate conturile apartinand
clasei 7 sunt conturi de pasiv (exceptie face contul 711 care este bifunctional). soldul acestor conturi
se transfera asupra contului de profit si pierdere (121)

100. Ce sunt cheltuielile/veniturile de exploatare/financiare/extraordinare?

Cheltuielile de exploatare sunt cheltuielile efectuate de entitate în vederea realizării
obiectului de activitate.
Cheltuielile financiare sunt cheltuielile efectuate de entitate în scopul obţinerii de venituri
financiare.

24
 Cheltuielile extraordinare sunt cheltuielile întâmplătoare, nelegate de activitatea curentă,
normală a entităţii.
Veniturile financiare sunt veniturile obţinute de entitate din activitatea financiară
Veniturile extraordinare sunt veniturile întâmplătoare, nelegate de activitatea curentă,
normală a entităţii.
Veniturile din exploatare sunt veniturile obţinute de entitate în conformitate cu obiectul de
activitate

101. Care este conţinutul economic şi funcţiunea contului 711?

Contul 711 "Variatia stocurilor"- Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta costului de
productie al productiei stocate, precum si variatia acesteia.
In creditul contului 711 se inregistreaza:
- la sfarsitul perioadei (lunar) costul produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie
- costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor
- costul de productie sau pretul de inregistrare al animalelor si pasarilor obtinute din productie
proprie
In debitul contului 711 se inregistreaza:
- reluarea produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie, la inceputul perioadei
- costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor finite, produselor
reziduale, animalelor si pasarilor vandute, constatate lipsa la inventariere, precum si diferentele de
pret aferente ;

102. Ce reflectă situaţiile financiare?

Situaţiile financiare au scopul de a arăta rezultatele gestiunii realizate de
managementul entităţii, inclusiv asupra modului în care a utilizat resursele care i-au fost
încredinţate.

103. Ce reflectă/prezintă bilanţul contabil?

Bilanţul reflectă poziţia financiară a entităţii(capacitatea de a se adapta schimbărilor
mediului) cu ajutorul resurselor economice controlate(active) şi a structurii de finanţare(capitaluri
proprii, datorii)

104. Ce reflectă/prezintă contul de profit şi pierdere?

Contul de Profit si Pierdere reflectă performanţa cu ajutorul veniturilor(capacitatea de a
genera numerar), cheltuielilor(consumul resurselor peioadei), profitului/pierderii(eficienţa sau
noneficienţa în utilizarea resurselor perioadei). Contul de profit şi pierdere se întocmeşte pe baza
rulajelor cumulate de la începutul exerciţiului financiar aferente conturilor de cheltuieli şi venituri.

105. Ce reflectă/prezintă situaţia modificărilor de capital propriu?

Situaţia modificărilor de capital propriu reflectă modificarea poziţiei financiare
cu ajutorul detaliilor privind elementele componente ale capitalurilor proprii(capital social,
prime legate de capital, rezerve, etc.). Situaţia modificărilor capitalului propriu reprezintă o
componenă distinctă a situaţiilor financiare anuale care cuprinde soldurile(iniţiale şi finale) şi
modificările din cursul exerciţiului financiar, aferente fiecărui element al capitalurilor proprii.

106. Care este conţinutul unui set complet de situaţii financiare anuale.
Conţinutul unui raport financiar interimar IAS 1 defineşte un set complet de situaţii
financiare ca incluzând următoarele componente:
- bilanţ;
- cont de profit si pierdere;
- situaţia modificările capitalurilor proprii;
- politici contabile şi notele explicative.

25
 107. Care sunt lucrările premergătoare întocmirii bilanţului contabil?
La intocmirea bilantului exista o serie intreaga de reguli foarte precise, fiind obligatorie
parcurgerea unor lucrari premergatoare a caror executare se desfasoara intr-o ordine logica, si anume:
1. Inregistrarea in conturi a tuturor operatiilor economice si financiare ale unitatii
2. verificarea exactitatii rulajelor si soldurilor inregistrate in conturile sintetice ale
contabilitatii generale.
3. Inventarierea generala a patrimoniului administrat
4. Stabilirea rezultatelor financiare, a profitului brut, a profitului net obtinute de societatea
comerciala
5. A doua verificare a datelor contabilitatii in scopul asigurarii exactitatii inregistrarii in
conturi a tuturor operatiilor economice
6. Pe baza datelor evidentiate in conturi si in ultima balanta de verificare, se procedeaza apoi
la intocmirea propriu – zisa a bilantului, adica la completaarea formularelor de bilant dupa o macheta
unica pentru toti agentii economici.

108. Prezentaţi caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare anuale.

Caracteristicile calitative ale situaţiilor finaciare sunt:
- Ineligibilitatea
- Relevanţa
- Credibilitatea
- Comparabilitatea

109. Prezentaţi utilizatorii informaţiilor furnizate de contabilitate

- Investitorii
- Angajaţii
- Creditorii financiari
- Furnizorii şi creditorii comerciali
- Clienţii
- Guvernul şi instituţiile sale
- Publicul

110. O firma care are profit poate fi falimentara? Argumentaţi.

111. Care sunt obiectivele situaţiilor financiare?

Obiectivul situaţiilor financiare este acela de a oferi informaţii despre poziţia
financiară, performaţa şi fluxurile de trezorerie ale unei entităţi, infomaţii care să ajute
utilizatorii la luarea deciziilor economice.

112. Daţi 4 exemple de conturi din clase diferite care nu prezintă sold la sfârşitul
perioadei de gestiune. Argumentaţi.

26
BAFTĂ ŞI SPOR LA ÎNVĂŢAT!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Daca aveţi întrebări adresa mea de e-mail: elenah@seap.usv.ro

RECOMANDĂRI:
• Nu pierdeţi timpul făcând fiţuici. Învăţaţi logic şi răspundeţi la întrebări
într-un mod cât se poate de concis.
• La examen vă este necesar 1 pix şi cca 7 coli de hârtie(pe care noi le
verificăm în prealabil pentru a nu fi scrise cu cerneală simpatică sau cu
creionul ….)

27