Calatori români acasă şi

în lume
Asemeni strainilor, si românii s-au aflat in postura de calatori fie in tara lor, fie
pe alte meleaguri, de buna-voie sau in pribegie. Calatorii români au reliefat si ei
realitatiile intalnite in drumurile lor, pe care le-au consemnat in diferite memorii,
scrisori, bibiografii. Dintre acestia enumeram:
Sec. al XVII-lea:
-spatarul Nicolae Milescu calatoreste in china intre anii 1657-1678, in fruntea
unnei solii a tarului Rusiei; ca urmare a acesteia, scrie ,,Jurnal de calatorie in
China" si ,,Descrierea Chinei" -stolnicul Constantin Cantacuzino intreprinde
intre 1665 si 1670 o calatorie in Orientul Mijlociu, continuata cu tarile din sudul,
vestul si centrul Europei, in urma careia scrie in limba materna un jurnal de
calatorie.
Sec. al XVIII-lea:
-domnitorul Dimitrie Cantemir este autorul ,,Descrierii Moldovei"; tot el
realizeaza harti ale Muntilor Caucaz si ale Constantinopului; -un jurnal scris
de un boier oltean ,,Calatoria agricola a boierului român Romani prin diferite
parti ale Europei".
Sec. al XIX-lea:
-boierul Diniciu Golescu realizeaza trei calatorii in centrul si vestul Europei;in
relatarile sale subliniaza acele aspecte ce ar fi putut servi drept model pentru
societatea romaneasca;
-Ion Ghica relateaza in corespondenta sa cu Vasile Alecsandri despre
modernizarea societatii romanesti;
-Nicolae Gane, in scrierile sale, face o paralela intre societatea romanesca si cea
occidentala;
-Gh. Sion intreprinde calatorii in Basarabia si Bucovina; -Mihail
Kogalniceanu publica scrisori si note de calatorie. Sec. al XX-lea:
-Al. Vlahuta publica in ,,Romania Pitoreasca" impresiile sale de calatorie;
-N. Iorga scrie ,,Drumuri si orase in Romania". Totodata, in secolul al XIX-lea,
cercetarile stiintifice au continuat, la ele participand si români. Astfel:
-Dimitrie si Nicolae Ghica Comanesti cerceteaza Peninsula Somalia; -George
si Dimtrie Strat, impreuna cu N. Rosetti, merg in 1897 in Gabon; -inginerul
Iuliu Popper realizeaza o lunga calatorie in Siberia, Alaska, Mexic, Cuba, Tara
de foc si Patagonia;
 Emil Racovita
●
Emil Racoviță (n. 15 noiembrie 1868, Iași – d. 17 noiembrie 1947, Cluj) a
fost un savant, explorator, speolog și biolog român, considerat fondatorul
biospeologiei (studiul faunei din subteran - peșteri și pânze freatice de apă). A
fost ales academician în 1920 și a fost președinte al Academiei Române în
perioada 1926 – 1929.
Date biografice
●

●
Casa de pe str. Lascăr Catargiu nr. 36 din Iaşi, în care s-a născut Emil
Racoviţă.Emil Racoviță s-a născut la Iași în 1868. Tatăl lui, Gheorghe
Racoviță, era magistrat și membru fondator al societății literare Junimea și se
trăgea dintr-o veche familie de boieri moldoveni, iar mama, Eufrosina
Stamatopol, era o talentată pianistă.El și-a petrecut copilăria la moșia familiei,
la Șurănești, Vaslui. Și-a început educația la Iași ca elev al lui Ion Creangă și
mai târziu al lui Grigore Cobălcescu, continuând apoi la liceul „Institutele
Unite”
●
Descoperiri științifice
●
Belgica în strâmtoarea De Gerlache din Antarctica.
●
În timpul expediției din Antarctica Emil Racoviță a avut posibilitatea să
studieze viața imenselor mamifere acvatice, dar și a pinguinilor. El a
rămas în istoria științei ca descoperitor al balenei cu cioc
●
Lucrări importante
„Essai sur les problemes biospeologiques” (1907)
Cétacés. Voyage du S. Y. Belgica en 1897-1899. Résultats scientifiques.
Zoologie. J. E. Buschmann, Anvers, 1903.
Énumération des grottes visitées, seriile 1-7. Archives de Zoologie
expérimentale et générale, Paris, 1907-1929 (în colaborare cu R. Jeannel).
Speologia. O știință nouă a străvechilor taine subpământești. Astra, Secția
Științelor naturale, Biblioteca populară, Cluj, 1927.
Evoluția și problemele ei (1929)