CAPITOLAL2.

TANATOLOGIA MEDICO.LEGALA

Tanatologia este capitolul medicinei legale care studiazd fenomenele legate de moartea fiinlei
umane (Thanatos, zeul mor,tii din mitologia greac6, logos: cuvint, idee).
. Definirea vietii
Din punct de vedere biologic viala existd pe doud nivele: la nivel celular, qi la nivelul
organismului uman in ansamblu. Fiecare ce1ul6 are propria-i via[6, organismul uman fiind alcdtuit,
similar altor fiin1e dintr-un num[r imens de celule. Caatare,la definirea vielii trebuie si finem seama de
ambele nivele de existenli biologic[.
Astfel, la nivel celular, viata poate fi definitd prin trei procese fundamentale:
I. metabolismul,reprezentat prin schimburile energetice cu mediul extern;
2. excitabilitatea, sau capacitatea de a reacfiona la acfiunea agentilor externi;
3. autoreproducerea prin diviziune celulard mitoticd sau meiotic6;
La nivelul organismului uman in ansamblu, viala poate fi definitE ca funclie a elementelor aga-
zisului trepied vital, reprezentat de funcfiile vitale ale organismului:
1. activitatea respiratorie
2. activ itatea cardi o circulatorie
3. activitatea cerebrald
. Definirea morfii
Jindnd cont de criteriile susamintite, moartea poate fi consideratd nu ca un moment, ci ca un
proces evolutiv, care are loc succesiv la toate nivelele, incepAnd cu organismul ca intreg, prin incetarea
ireversibilS a funcfiilor vitale, continuAndu-se apoi la nivel celular, in toate fesuturile qi organele, sub
forma unui proces lent, prin incetarea treptatd a metabolismului celular.
Din punct de vedere psihic, diagnosticul de moarte cerebrald corespunde practic morfii
organismului.
2.2. Sindroamele tanatogeneratoare
Sindromul tanatogenerator este o asociafie de semne qi simptome clinice, cu substrat lezional
specific, avdnd etiologie divers6, corespunzdnd insuficienfei unui organ. Prin evolulie spre ireversibil,
sindroamele tanatogeneratoare pot duce la moarte. Stadiile finale ale acestor sindroame corespund
practic stdrilor terminale, gi sunt direct legate de elementele componente ale trepiedului vital.
Expertiza medico-1egal6 are rolul de apreciza atdt sindromul tanatogenerator, cdt gi cauzele care
au dus la instalarea lui. Cele mai multe sindroame tanatogeneratoare sunt comune atdt mo(ilor violente,
cdt qi celor neviolente, fiind de mai multe feluri:
- sindroame ale insuficienlei SNC: comele, qocul, zdrobirea craniului
- sindromul insuficien{ei cardiocirculatorii
- sindromul insufi cienf ei respiratorii : asfi xiile mecanice
- sindroame complexe
2.1. Etapele mortii orsanismului (stiirile terminale)
Starile terminale reprezintd, ultima etap6, a sindroamelor tanatogeneratoare, manifest6rile clinice
qi de laborator fiind deci comune pentru toate acestea. Sunt de reguld st6ri ireversibile, in care terapia
intensivd nu reugegte decdt in micd mdsuri sE readuc6 organismul la viald.
1. Preagonia
Este etapa premergdtoare agoniei, in care manifestdrile psihice sunt relativ specifice, fiind
condi{ionate de factori individuali gi de felul bolii; uneori presimte qi anunf6 momentul exact al morlii.
Factorii determinanli ai manifestdrilor psihice sunt:
- constitulia organismului
- vdrsta: b6trenii accepti moartea cu indiferen{a omului invins de o mare oboseald
- felul bolii, astfel:
- traumatisme: logoree, agitalie, migc6ri dezordonate, accelerarea proceselor mentale
- boli netraumatice: senza{ia de incertitudine, anxietate, coriozitate legat[ de starea sa
- boli consumptive: resemnare
- bolnavii psihici: dup6 zeci de ani de izolare completd de mediu, brusc, timp de cdteva ore
relateazd" evenimente petrecute in perioada de izolare, apoi mor
 - cu cateva ore inainte de sincopa cardiacd se resimte o senzafie pl6cutl de liniqte,
somnolenfd
- inghe!: calm, euforie, amorfeal[, senzalia de planare
- structura psihicS, concepliile filozofice gi religioase

2. Agonia (vita minima)

Etapd ireversibild intre via[6 qi moartea clinic6, in care fenomenele biologice se confund5 cu cele
tanatologice, care cdqtigd continuu teren
. manifestilri clinice qi paraclinic
- disparilia func{iilor psihice, cu pierderea contactului cu realitatea imediatd
- disparilia treptatl a simturilor: primul dispare vdzll, ultimul atntl
- anestezie completd, cu pierderea senzafiei corporale
- alterarea funcliilor vegetative
. forme clinice
- agonie cu delir (agitalie,uneori cu acte de violenld): in boli febrile, meningoencefalite,
intoxica{ii
- agonie (aparent) lucud6: in bolile cardiovasculare
- agonia altemantd: boli psihice, boli acute
. durata agoniei:
- absenfa agoniei: zdrobirea craniului, unele morfi subite
- agonii scurte: asfixii acute, hemoragii mari, intoxicalii acute
- agonii lungi: boli cronice

3. Moartea clinic6
lnseamnd apnee, stop cardiac, activitate cerebrald suspendatd, dar nu ireversibild. Este perioada
precoce a morfii, cind inilierea resuscitArii gi terapia intensiv6 sunt optime, putdnd fi urmate de
restaurarea funcfiilor tuturor organelor vitale, incluzAnd refacerea func1iilor normale ale creierului.
. manifestdri clinice qi paraclinice
- disparilia firncliilor vitale
- disparilia activitilii reflexe
- vederea panoramicd a vielii
- ECG qi EEG cu linie izoelectric6
Durata: in condiliile aplicdrii metodelor de terpie intensiv[, in primele 3-5 minute de la
instalarea morfii clinice, aceasta poate fi reversibilE

4. Moartea cerebrald (corticalS)

Este o distrucfie ireversibil[ (necroz6) a emisferelor cerebrale, dar nu gi a trunchiului cerebral. Se
caracteizeazdprin stare vegetativd profund6 (sindrom apalic), comd cu respirafie spontand prezentd", dar
cu EEG silenfioasd sau difuzi, anormal6.

5. Moartea creierului
Este moartea intregului creier, incluzdnd emisferele cerebrale, cerebelul qi trunchiul cerebral.
Mulli-autori definesc azi moartea in termenii morlii creierului, chiar dac6 inima continud sd bat6, gi
ventilalia este menlinutA artificial. Se pot recolta organe pentru transplant.

6. Moartea biologicd
Urmeaz6. inevitabil mo4ii clinice, cdnd nu se intervine cu o resuscitare eficace, sau c6nd acestea
sunt abandonate. Are loc oprirea metabolismului celular, cu transferul transform6rilor energetice in alte
sisteme, urmate de un proces autolitic in toate fesuturile. Neuronii devin necrotici dup circa o ord de
lipsd a circulatiei, urmeazd, miocardul, rinichii, pldmdnii gi ficatul, care devin necrotici dupd circa dou[
ore, apoi pielea, care poate sd nu se neuozeze decdt dupd mai multe zile.
 2.3. Manifestlri postvitale '
R.p'.@unorcelule,dup6incetareavie{iidinorganismulcaintreg.Aceastd
perioadd in care aceste celule iqi pdstreazd capacitatea lor de reac{ie dupi disparifia funcliilor vitale, a
cdpdtat denumirea de perioada vie{ii intermediare.
Primele celule care mor sunt neuronii, celulele cele mai diferenfiate gi ca atare qi cele mai sensibile
la anoxie. O rezistenfd ceva mai mare au neuronii subcorticali, care rezistd la anoxie 10 pdn6 la 30
minute.
2.4. Felul mortii si clasificare iuridicl a mortilor violente
Din punct de vedere al felului morlii, aceasta se clasificd in:
1. moarte neviolenti: cdnd moartea este datoratd unor cauze intrinseci organismului
(tulbur[ri cardiocirculatorii, tumori, infl amaf ii, di strofi i, etc).
2. moarte violentd: care este consecinla acfiunii factorilor traumatici din mediul extern
asupra organismului. Moartea violentl este intotdeanuna consecin]a incdlcdrii (nerespectdrii) legii, qi
prin aceasta face obligatorie autopsia medicoJegal6.
Clasificarea juridici a morlilor violente:
- accidente
-omucideri
- sinucideri
Omuciderile comportI dou6 aspecte mai speciale: eutanasia qi execufia
2.5. Tanatocronolosia
Frecvent organele juduciare adreseazd expertului medico-legal intreb6ri legate de data mo4ii
persoanei al clrui caz se aflE in cercetare. Necesitatea de a r6spunde la aceste probleme a conturat acest
subcapitol al tanatologiei, prin ale clrei metode se apreciazd data mortii gi intervalul de timp care a
trecut de la producerea unei leziuni, p6n[ la instalarea morfii.
Nici una dintre metodele utilizate in aceste scopuri nu are valoare izolatd, ci numai dac6
rezultatele ei sunt interpretate in context cu rezultatele celorlalte. Sursele de care dispune medicul legist
gi ale cdror rezttltate le coreleazd pentru rezolvareaacestor aspecte sunt urmdtoarele:

1. datele anchetei judiciare

- cercetarea lafa[a locului
- declarafiile anturaj ului
- examinarea unor acte aparfindnd victimei

2. semnele mo4ii reale

- rdcirea cadavrului
- deshidratarea cadavrului
- rigiditatea cadaveric6 (rigor mortis)
- lividitSlile cadaverice

3. procesele cadaverice distructive

- gradul de putrefacfie
- popularea cadavnrlui cu insecte gi viermi (entomologia medico-legald)
- modifi cdri cadaverice conservatoare naturale

4. procese fiziologice care au debutat antemortem

- examenul confinutului gastric pentru stabilirea gradului de digestie a alimentelor existente in
stomac, acesta putdnd indica cdte ore a supravie{uit persoana dup5 ultimul prdnz.
- plenitudin ea v ezicii urinare
- viteza creqterii pirului (0,5 mm/zi), fiind indicator al timpului trdit dupl ultimul blrbierit
- la femei modific5rile histologice gi biochimice din ciclul menstrual

5. aportul tanatochimieu
- studiul modificlrilor chimice glsite la cadavru, pe baza cercetdrii compoziliei chimice a
umorilor (s6nge, urin6, lichid sinovial, lichid pericardic, etc).
 - 2.6. Moartea subiti si moartea suspecti
Moartea subiti se defineqte astfel, deoarece seproduce rapid, brusc, uneori instantaneu, in plind
stare de sdndtate aparentd, sau la bolnavi cronici, la care simptomatologia este vag6, neaqtept6ndu-se un
sfhrqit letal apropiat.
Moartea suspecti este o no[iune juridicd qi se referd la moartea produs6 inexplicabil, intr-o
situalie necunoscutd, adesea fErE martori, ea crednd suspiciunea cE ar putea fi vorba de o moarte
In cazvl unei morli suspecte, organele judiciare recurg la expertiza medico-legald, conform
normelor de procedur6 penalS pentru llmurirea felului gi cauzei medicale a acesteia.
Clasifi carea morfilor subite dup6 tabloul morfopatologic :
- morfi subite cu leziuni organice incompatibile cu viata: IMA, trombembolii, rupturi
anevrismale, etc.
- morfi subite cu leziuni cronice: miocardosclerozd, atetomatozi, etc.
Aceste cavze potenliale de deces pot fi actualizate in cauze tanatogeneratoare de factori
favorizan[i (stres; variafii ale temperaturii, presiunii atmosferice; efort fizic; consum de alcool, etc).
- morfi subite cu tablou lezional nespecific pentru o boal6: stazd visceral6, sufuziuni sanguine,
etc.
Moartea subit[ poate surveni la orice vdrst6, dar atinge cu predilecfie vdrstele extreme: la copii
mici mai frecvent cauzatd, de bolile respiratorii, pentru ca odat6 cu inaintarea in vdrstS, sd predomine
c auzele c ardiovasculare.
Se mai descrie moartea subit5 a nou-ndscutului qi sugarului qi moartea subitd a sportivului de
performan!5.
 SEMIOLOGIE TANAT9LOGICA

Studiaz6 semnele morfii qi modificdrile cadaverice, consecutive acfiunii factorilor de mediu

asupra cadavrului.
. Clasificarea semnelor mo4ii gi a modific6rilor cadaverice

a). Semnele negative de viafd

- pozilia gi aspectul general al cadavnrlui
- oprirea respiratiei
- oprirea circulafiei
- abolirea reflectivitdlii (absenga reflexelor, inclusiv a reflexului cornean)
- modific6ri oculare: opacifierea corneei (petele Liarch6e)
- suspendarea activitdlii cerebrale (EEG cu traseu plat)

b). Semnele mortii reale

- r6cirea cadavrului
- deshidratarea cadavnrlui
- rigiditatea cadavericd
- lividitdfile cadaverice
- attolizacadavericd

c). Modific6ri cadaverice tardive

- modificdri distructive
- putrefacfia
- distrugerea cadavrului de cdtre animale, insecte necrofage gi larvele acestora
(entomologia medicoJegal[)
- modificdri conservatoare naturale
- mumifierea
- adipoceara (saponifi carea)
- lignificarea
- congelarea
- modificdri conservatoare artificiale
- congelarea
- imbdls6marea

SEMNELE MORTII REALE

1). Rdcirea cadavrului

Se datoreazl inilial opririi circulafiei gi metabolismului, iar apoi pierderii de cdldurd in mediu.
Aprecierea corectl a temperaturii se face prin termometizare intrarectald timp de cdteva minute,
valorile obfinute compardndu-se cu temperatura mediului in care se afl6 cadavrul. Astfel, intr-un mediu
cu temperatura de 18-20 Co rdcirea se face cu I Co pe o16 pentru primele patru ore, apoi cu 2 Co pe ord,,
temperatura intrarectali fiind deci dup6 10-12 ore de la deces de circa 20 C'.
in practica curent6 medico-legal5, aceastd dinamicl este mult modificatl de o serie de factori
acceleratori gi inhibitori. Pierderea de cSldur6 postmortem se realizeazd prin trei mecanisme: iradiere,
conductie gi conveclie.
. Valoarea medico-legal[
- semn de moarte real6
- in context cu celelalte semne ale morlii reale, este un indicator al timpului scurs de la moarte

2). Deshidratarea cadavrului

Se datoreazi opririi circulaliei, cu hipostaz[ consecutivd gi evaporirii apei din straturile cutanate
superficiale. Procesul are loc mai rapid la nivelul mucoaselor externe qi la nivelul pielii, unde stratul
cornos al epidermului este mai sublire in mod natural (buze, scrot, pula degetelor), fie consecutiv unor
traumati sme (excorialii).
In aceste zone, deshidratarea conferd aspectul pergamentdrilor, la nivelul cdrora pielea este
uscat6, int5ritd, cartonatE, de culoare la inceput g6lbuie, apoi brun-maronie. Consecutiv deshidratlrii,
cadavrul pierde in greutate.
Valoarea medico-legald pentru stabilirea datei morfii este redusS.

3). Rieiditatea cadaveric6 (rigor mortis)

8e caracterizeazdprin intdrirea mugchilor (striafi qi netezi), cu scdderea plasticitdlii gi elasticitSlii
gi cregterea tensiunii lor. Este precedatd de o relaxare muscularE, care dureazd, l-2 ore post mortem,
catlza sa fiind epuizarea ATP-ului intramuscular. La mugchii netezi, aceast6 relaxare se manifestd prin
dilatareapupilard gi relaxarea sfincterelor anale gi vezicale.
Obignuit, rigiditatea cadavericS, precedat6 de o relaxare musculard generald de l -2 ore, trece
prin urmEtoarele etape:
- etapa de instalare:2-6 orc (legea lui Nysten)
- etapa de stare: urmltoarele 14-24 de ore
- etapa de rezolufie: debut dupl 1-2 zile postmortem, fiind complet6 dupd 3-7 zile dup[ moarte
O formd particularE a rigiditdlii cadaverice o reprezintd. spasmul cadaveric (rigiditatea prin
decerebrare), care este o stare de hipercontractilitate muscularI, care incepe inci din timpul vie{ii, fiind
intdlnit6 in: decapitare, zdrobirea craniului, leziuni medulare sau de trunchi cerebral, fulgerafii, etc).
. Valoarea medicoJegals a rigidit[fii cadaverice
- semn al mo4ii reale
- corelatd cu celelalte semne de moarte reald, ofer6 indicalii pentru stabilirea datei morlii
- valoare orientativd asupra condiliilor in care a stat cadavml gi asupra cauzei morlii
- pdstreazdpozi[ia corpului dup[ moarte

4). Lividitdtile cadaverice

Se datoreazi opririi circulaliei singelui qi consecutiv acfiunii gravitaliei asupra s6ngelui. Acesta
se acumuleazd,in vasele din regiunile declive ale corpului, conferindu-le o culoare violacee-rogieticd, ce
contrasteazd cu nuanfele palide ale regiunilor opuse, in care vasele sunt golite de s6nge.
Se descriu trei etape evolutive:
- hipostaza (2-16 ore): sAngele se adunl in vasele sanguine din poziliile declive ale corpului;
- difuziune (15-24 ore): extravazarea partiald a sdngelul in fesuturi;
- imbibilie (peste 24 orc): extravazarea complet6 a sdngelui din vasele de sdnge, acestea fiind
complet goale.
Diagnostic diferenfial se face cu infiltratele sanguine, prin testul spdldrii cu apd a fesuturilor: in
lividit6{i sdngele se spal6 din fesuturi, in infiltrate nu.
. Valoarea medico-legalI a lividitdfilor cadaverice
- cel mai sigur qi mai precoce semn de moarte real6
- in context cu celelalte semne ale morlii reale, constituie un indicator al timpului scurs de la
moarte
- indicator al poziliei cadavrului
- valoare orientativ6 pentru stabilirea cauzei morfii (in func{ie de culoarea lividitafllor)

5). Autoliza cadavericd

Este o modificare cadaveric6 distructiv6 gi precoce, care are loc sub acfiunea enzimelor proprii
ale organismului, duc6nd la ramolitea gi lichefierea celulelor gi lesuturilor.
Precede putrefaclia, crednd mediu propice culturilor microbiene.
 MODIF'ICARI CADAVERICE TARDIVE

Putrefactia
Este modificarea cadavericd distructivE, de naturd microbianE, prin care substanlele organice
sunt descompuse in substanfe anorganice.
Ea continud attoliza, aspectul qi evolufia sa fiind determinate in primul rdnd de condifiile de
mediu in care se gdsegte cadavrul. in condilii obignuite de inhumare, scheletizarea unui cadavru are loc
in circa 7-10 ani.

Modificdri cadaverice conservatoare naturale

l). Mumifierea naturald

- se produce in mediu aerisit, cald, uscat (soluri nisipoase);
- putrefaclia este impiedicatd de deshidratarea rapidd;
- aspectul cadavrului : pergamentat, uscat, castaniu-negricios.

2). Saponificarea sau adipoceara

- se produce in mediu umed, fhrd oxigen sau oxigen pufin, cald (ape, terenuri argiloase);
- are loc prin saponificarea grSsimilor cadaverice;
- aspectul cadavrului: de brdnzl r6nced6.

3). Lienificarea sau t6b6cirea

- se produce in mediu acid, bogat in acid tanic Ai humic (mlaqtini acide);
- are loc prin inhibarea putrefacfiei in urma distrugerii microbilor, dizolvarea grdsimilor qi
coagularea proteinelor;
- aspectul cadavrului: piele tdbdcitd, brun6, dur6; oase brune, decalcificate, moi.

4). inghetarea sau congelarea

- condilii de mediu: temperaturi foarte scdzute;
- mecanism: inhibarea putrefacfiei pe durata inghefdrii;
- aspectul cadavrului: cadavru integru, ftr[ miros, cu lividitSlile cadaverice rogii aprinse.

2.8. Notiuni de tanatopsiholoeie

Aportul privind asistarea psihicd a bolnavilor incurabili.
Manifestdrile psihice prin care trece un bolnav incurabil, a fost studiat de Elisabeth Kiibler-Ross
qi a fost sistematizat didactic in 5 faze:
l. faza de negare
2. faza de mdnie
3. faza de tranzifie cu soarta
4. faza de depresie
5. faza de acceptare
in cadrul momentelor, orelor, zilelor premergdtoare morlii, I. Biberi descrie spaima morlii,
dominat6 de gdndul risipirii corpului qi de drama inexistenfei, golul in fata neantului, perturbarea
ireversibild a ritmurilor organismului.
Pot ap6rea accese paroxistice gi brutale, cu efect devastator asupra personalitdlii muribundului,
tulburdri vegetative, sentimente de agteptare chinuitoare, tensiune psihici insuportabild, certitudinea
pr6buqirii in neant, sentimentul de stranie qi cumplitd singur6tate.....
Dupd trecerea acestei spaime, apare un abandon treptat, trecerea spre nefiinfd se face lent, spiritul
se detageazd calm de ambianfS, congtiin{a se intunec6 treptat.....
 cAUZALTTATEA iN rnomA gr rRACTTcA MEDICo-r,ncarA

Este o metodS de solufionare a obiectivelor principalelor categorii de expertize, precum qi de

obiectivare, argumentatl gtiinfific, a concluziilor acestor lucrdri.
In stabilirea cauzelor, condiliilor sau circumstanfelor, in medicina legald, se pornegte de la
analiza efectelor constatate la data examindrii. Stabilirea leglturii de cauzalitate in traumatogenezd
presupune explicarea corelafiei dintre traumatism qi prejudiciul fizic sau moarte. In acest context
trebuiesc urm6rite relaliile dintre 4 categorii de factori: 1. victima, 2. agentul vulnerant, 3. agresorul, 4.
cercetarea la locul faptei.
Principiul cavalitd[ii derivd din faptul c5, orice fenomen arc o cauzd, qi cd in aceleagi condilii,
aceleagi cauze produc aceleagi efecte.

1. Examinarea victimei
- identitatea;
- realitatea leziunilor traumatice sau a morfii;
- cazele medicale ale prejudiciului fizic sau ale morfii;
- consenmarea gi interpretarea leziunilor traumatice;
- stabilirea legEturii de cauzalitate dintre acfiunea traumaticd qi efectele acesteia;

2. Examinarea agresorului
- identitatea;
- existenfa unor leziuni traumatice produse de victimd in autoapdrare;
- existenfa de urme biologice ataqate de haine sau co{p de la victimd (sdnge, fire de p6r);
- existenla eventualelor tulburiri psihice sau starea de intoxicalie etanolicd;

3. Agentul vulnerant (presupusul corp delict)

- natura pi particularit6file calitative care se coroboreazd. cl cele ale leziunilor traumatice
constatate la victimd, in scopul confirmdrii sau excluderii acestuia din producerea lor;
- unne bilogice de la victim6, sau chiar agresor (cel mai frecvent sdnge);
- amprente papilare ldsate de agresor
Substanfele toxice sau medicamentoase gdsite la locul faptei, vor fi suspuse examenului
toxicologic, pentru a le compara cu rezultatul aceleiagi examinlri din probele biologice recoltate de la
cadavnr in acest scop.

4. Cercetarea la locul faptei (Inai ales in caz de deces)

- pozilia victimei (cadavrului) ;
- indicii pentru stabilirea datei morfii
AvAnd in vedere faptul ci in practicd ne intdlnim foarte adesea cu un concurs de cauze, ce a dus
la necesitatea discrimindrii intre cauzele principale Si cauzele concuratoare sanadjuvante.

CAUZA = interacfiunea pe plan individual intre fondul bio-psiho-organogen (modificat sau nu

prin procese patologice) pi condiliile permanente pe care le implicfl.
CONDITIA : reprezint6 situalia sau imprejurarea de care depinde aparilia unui fenomen sau sau
care influen{eazdac[itrrea unei cauze, putdnd-o stimula (pozitivd) sau dimpotrivE, fr6na (negativd).
In unele procese de ordin biologic, psihologic, sau chiar patologic, condiliile au o acfiune mai
mult sau mai pulin permanent[, influenldnd atdt cauza, cdt gi caracterul efectelor.
CIRCUMSTANTE: imprejur6rile sau conjuncturile care insofesc un fapt, o situalie, dar care au
o acfiune episodicd, limitata in timp (ex: o intoxicalie etanolici sau un strs emofional).
:
EFECTUL fenomenul ce rezultd din interacfiunea cauzelor, condiliilor qi circumstan(elor gi
care este determinatd in mod necesar de cavzainsigi.
 DETERMINISM: reprezinti concepfia filozofic4, potrivit clreia, toate fenomenele din naturi qi
societate se aflI in interdependenfE, condi{iondndu-se reciproc, se supun cauzalitdlii gi legitafi naturale,
materiale, in condifii identice aceleagi ca,uze producdnd cu necesitate aceleaqi efecte.
Una dintre particularitSlile determinismului concret, constd in realitatea lanfurilor cauzale, caluza
nefiind liniar6. ln biologie qi medicin[ s-au semnalat qi demonstrat buclele sau ciclurile puse in evidenfd
de cibemeticd (mecanisme feed-back) in care efectele se repercuteazd asupra cauzei.

In stabilirea corelaliilor dintre traumatism qi prejudiciul fizic sau moarte, se vorbeqte in mod
curent despre:
- o leg6turl directS, imediatI, necondilionat6
- o legdtur6 direct6, mediat6 sau condilionat6
Ambele situalii se raporteazdla o cauzalitate primard.
De asemenea, se distinge qi o leg6turd in directd in determinarea prejudiciului fizic sau a morfii,
situalie raportatd la o cauzalitate secundard.

. Leg6tura de cauzalitate direct6. imediat[. necondifionatl

Criteriile pe care trebuie sE Ie indeplineasc6 un traumatism pentru a constitui o legdturd direct6,
imediatl (necondilionatd) cu prejudiciul adus victimei, sunt sistematizate astfel:
- realitatea traumatismului
- precizarea sa in timp
- posibilitatea de a determina prejudiciul (leziunile traumatice, boala sau moartea)
- acest prejudiciu trebuie sE reprezinte o eventualitate posibild a acliunii traumatice respective
- traumatismul trebuie si intereseze direct organismul, regiunea anatomicd afectatd, sau dacd
efectul apare la distanfi de locul exercitdrii acliunii traumatice, acest fapt si se poat6 explica
fiziopatologic;
- intotdeauna prejudiciul respectiv trebuie sI se produc6 ulterior acfiunii traumatizante gi si nu
fie vorba de un prejudiciu preexistent;
- sd existe pe l6ng6 o concordanfd de sediu, o continuitate in timp a evolu{iei, in sensul unei
inl[nluiri simptomatologice qi fiziopatologice.

. Leedtura de cauzalitate directS. conditionate sau mediatd

Pentru aceasta trebuie demonstrati existenta unor factori condilional favorizarr[i preexistenfi, in
sensul factorilor morbizi endogeni, care participi la determinarea efectelor in dublu sens:
- fie ci traumatismul agraveazd starea morbidi preexistentil
- fie cd aceasti stare agraveazdefectele traumatismului.

. Legdtura de cauzalitate indirectd sau secundar6

Reprezintd toate complicaliile apirute in evolufia traumatismului suferit.
Aceste complica{ii trebuie sd fie legate de traumatism qi sd nu reprezinte afecfiuni care puteau
apare independent sau ftrd legiturd cu acliunea traumaticd.
 NOTIUNI GENERALE DE TRAT]MATOLOGIE

TRAUMA : modificare morfologic[ gi/sau funcfionald produsd tn urma ac]iunii unei forme de
energie exterioard organismului (mecani cd, frzic[, chimic6, biologic6 gi psihicd).
:
TRAUMATISM acfiunea unei forme exterioare de energie asupra corpului, capabilE sd
gerLer eze mo difi cEri morfo fu ncfionale.
Clasificarea agenfilor traumatici in functie de enereia utilizatd:
1. agenfi traumatici mecanici: produc leziuni prin energia lor cinetic6 gi potenfiali.
2. agen[i traumatici fizici: produc leziuni prin acfiunea diverselor forme de energie frzic6,
(temperaturi crescute sau scdzute, diferite fonne de electricitate, variafii de presiune atmosfericd).
3. agenfi traumatici chimici: diverse substanle care produc leziuni sau moartea in cadrul
intoxicalii gor acute sau cronice (toxieolo gie rnedico-le galA).
4. agen{i traumatici biologici: intoxica}ii cu ciuperci(amanita falloides), tulburdri produse de
diverse venintui.
5. trauma psihici
Nofiuni generale de traramatologie reecanicii
O actiune traumaticd are in general un efect direct, Iocal, prin contactul nemijlocit dintre obiectul
vulnerant gi corpul omenesc.
In cazul traumatisrnelor de intensitate mare, organismul prezrntl, adeseori gi reaclii generale, ce
caraeteizeazd starea de goc goe trauunatic'sau boalii traumatici.
Complicaliile imediate sau tardive, locale sau generale, pot fi de asemenea sursa unor modific6ri
organice de multe ori ireversibile.
Aspectul unei leziuni traumaticp mecanice depinde dg mai multi factori, astfel:
- caracteristicile agentului vulnerant
- intensitatea lovirii
- direclia de lovire sau inclinarea obiectului wlnerant in raport cu suprafata corporald
- caracteristicile regiunii corporale interesate
Clasificarea aeentilor traumatic mecanici
f. Corpuri contondente
- cu suprafald mic6 (pdnA la16 cmz ), neregulatE sau regulat6
- cu suprafat6 mare - pianE sau neregulat6
II. Obiecte cu vArfuri gi/sau lame ascu{ite
- infep6toare (ac, andrea, su16, cui, furc6, etc)
- tEietoare (sticla brici, lam6 de b6rbierit, etc)
- infep6toare-tilietoare (cufit, briceag)
- tilietoare-despicdtoare (topor, satdr, sap6, etc)
ItrI. Proiectile
Clasifi carea principalelor modaiit[Ii traumatice mecanice
- lovire direct6, activd cu un coqp contondent sau alt agent mecanic
- lovirea pasivd de diferite planuri sau obiecte (cEdere gi precipitare)
- cornprimarea corpului sau rurui segment corporal intre doui planuri dure
- mecanisme lezionale complexe

5. 1. LE ZIUNI T'F.AU}{ATI qE PRIMAR.E @LEMENTARE)

Sunt consecinla directd a unei agesiuni externe gi se clasificd astfel:
- leziuni frrd solufie de continuitate ategumentelor (cu p[strarea integritAfii epidermului)
- echimoza
- hematomul
- leziuni cu solulie de continuitate tegumentard:
- excorialia
- plaga
 : '-l

i l. Eehimoza
Apare in urma unui traumatisrn contuziv sau compresiv, prin mici rupturi capilare dermo-
hipodermice, care duc in condiliile existenlei circulaliei la extravazarea gi infiltrafia sanguin6 a fesuturilor
din jur. Ca atxe, echimoza este o leziune ce nu poate ap5rea decdt in timpul vietii, producerea ei
postmortem fiind discutabild.
Evolulia echimozei se refer6 mai ales la modificdrile de culoare, care lin de transformdrile
biochimice aie hemoglobinei: rogie imediat dup6 producere, albastrd-violacee dup6 cAteva minute sau ore,
apoi in zilele urm6toare devine maronie, maronie-vernrie, verzuie, gllbuie, dispdrdnd complet in circa 8-
20 de zile.
Forma echimozelor poate fi uneori indicatorie pentru felul gi caracteristicile agentului traumatizarfi:
pulpa degetelor la comprimarea puternioE cu mdna a unei regiuni corporale, cataramaunie curele, vergele,
cauciucul unui autoturism, etc.
Localizarea echimozelor poate sugera un anumit act: cele rotunde sau ovalare, reproducAnd pulpa
degetelor, localizate la gdt indicd o sugrumare , pe fala intemd a coapselor poate sugera un viol, etc.

2. Hematomul
Este o achumulare de sAnge in lesut, fiind urmarea unui traumatism contuziv mai puternic, ce
determind ruperea unor vase cu un calibru mai mare decdt in cazul echimozelor. Se prezintd sub forma
unei tumefacfii fluctuente la digitopresiune, modific6rile de culoare fiind identice cu ale echimozelor.
Caracteristice gi destul de frecvenie sunt hematoamele periorbitare, unilaterale ori bilaterale, cele
mai grave cu tumefierea edematoasd a lgsuturilor moi adiacente gi tnchiderea completl a fantelor
palpebrale. Rezorblia hematomului se produceinT-12 zile,in funcfie de volumul gi localizarea acestuia.

3. Excoriatia
Este o solulie de continuitate tegumentafin produs[ prin frecarea de piele a unui corp dur, cu
suprafala rugoasd, sau a unui obiect asculit sau cu lamE, ori margine t[ioas[, rezultdnd o detagare a
epidermului, in sensul direcliei de migcare, resturile epidermale fiind un indicator prelios in unele caz,rr.
pentru direcfia de migcare a agentului r.ulrieraut.
Cend este interesat strict epidermul, leziunea se acoper6 de o crusti seroas6, iar cdnd sunt interesate
gi papilele dermale, leziunea sdngereazE,rentltAnd o crustd hematic[. Evolulia decurge in circa 7-10 zile,
in general fEr6 complicafii. Locabzwea excorialiei poate gi ea sugera un anumit act.

4. Pl5sile sau rinile

Sunt solufii de continuitate ale tegumentelor, a ciror denumire este dat6 de instrumentul cu care sunt
produse.
PlEgile pot fi superficiale gi pnofunde, acestea din urm6 pot fi la rdndul lor penetrante (in cazitdlie
cranieie, toracice, abdominale), sau nepenetrante. Cele penterante pot fi pedoronte (lezind viscere
cavitare, cum sunt stomacul, intestinele, vezica urinar6, etc), sau transftxiante, cdnd traverseaz[ un organ
parenchimatos (ficat, rinichi, splinS, etc).
Din punct de vedere al aevoluliei, plEgile pot fi simple sau complicate.
Clasificare plEgilor dupd instrumentul utilizat
- plaga contuz6;
- plagain{epatE;
- plaga tdiatd;
- plaga inf epatd-t6iatd (plaga inj -unghiatd) :
- plaga despicatE;
- plaga impuqcat[.
a). Plega contuzE saq_zrlrobitE
Se produce prin lovire cu sau de corp dur, cu suprafald plan6 sau neregulatd.
S e caracteri ze azd. pt'rn:

- profunzime in general mic6

- margine Si fund anfractuos
- sdngerare de obicei micfl
 r
-t"ndr4e spresuprhirrf..p" "
'
Variat6li de pl6gi contuze:
- ftaga plesniti: se produce cdnd corpul contondent lovegte pielea aflatdimediat deasupra unui plan
dur, osos (cranian, genunchi, coate), producdndu-se o strivire av6nd form6liniar6 sau stelatd
- plaga muqcati: poate fi produsd de om sau animale.
La om element de identificare - marea ncugcati
Se caracterizeazdprirr pierdere de substanld uneori mare, gi tendin!6 spre suprainfectare.
- plaga sfAgiati qi scalpErile produse prin smulgere.
b). Plaea intepatl
Este produs6 de cdtre obiecte tnfepdtoare, prin indeplrtarealaterald a tesuturilor (actiune de pand),
nerezult6nd ca atare o lipsd de substanld.
Este suficient de a tage pielea, pentru cabt;zele pldgii s[ se apropie perfect.
c). Plaea tEiatI
Se produce cu ajutorul unor instrumente t4ietoare, cum ar fi lama sau briciul.
Se caracterizeaziprin margini regulate, liniare, ftr6lipsd de substangE.
Direc[ia plEgii se poate deduce dupi anumite caracteristici ale acesteia: locul de plecare aratE un
unghi mai regulat gi mai ad6nc, pe cdnd porliunea terminaiE sfArqegte printr-un unghi foarte discret, o
leziune superficiald, sub forma unei excoriafii liniare, numitE,,codi1a" plAgii.
Se pot produce mutil5ri, desfigur5ri, amputdri ale unor segmente de corp sau organe (pavilion
ureche, v6rfirl nasului, penisul, etc).
Pl[gile mai profunde pot fi mortale: deschiderea marilor vase sanguine, cum ar fi cele de la gdt, este
de obicei soldat6 cu moartea
T6ierea completd a g6tuiui, frcut5 circuiar dintr-o singur6 tdieturd in jurul coloanei vertebrale
cervicale, este semn cert al omuciderii.
Folosirea de obiecte mai pulin adecvate (buc6!i de sticl6, lami de ras), pledeazd mu mult pentru
sinucidere.
Foarte caracteristice sunt p16gi1e tdiate transversale ale degetelor gi palmelor in caz de autoap6rare,
cdnd cel care se ap6r6 apucd lama cupitului pentru ma para lovitur4 sau plEgile tliate de pe antebral, fala
dorsali, margine ulnar4 cdnd acesta este folosit ca scut de apdarare.
d). Plaea iniunshiatii
Sunt rezultatul acliunii instrumenteior de tipul culitului, pumnalului, qi recunosc dublul mecanism de
acliune: inlepare gi tdiere.
Aspectul leziunilor este in func1ie de caracteristicile lamei, precum gi de modul cu este finut gi
manewat culitul.
DacE arma are doud tdiguri, leziunea este fuziformE, deosebindu-se de plaga t6itatd doar prin
profirnzime. Unghiurile pligii vor fi ascufite, una putAnd prezenta o mic[ excoriafie, ,,codi1a" pl6gii.
DacE arma are un singur tdig,lezivrrea este tot fuziform5, cu un unghi ascufit, cu sa fEr6,,codi1a" iar
lapolul opus unghiul va fi mai rotunjit.
Ceea ce caracteizeaz[ Eadeosebi aceste rdni este caracterul lor de gravitate, putdnd produce lezarca
organelor inteme toracale sau abdominale, cu hemoragie internd consecutivE.
e). Plaqa despicatl
Fste produsl cu intrumente grele, despicdtoare, cum ar fi toporul, sat6rul, securea, barda, sap4 etc.
In funclie ascufimea lamei, marginile pldgilor despicate pot fi asem6ndtoare cu cele ale unei pldgi
tiiate, sau mcu cele ale unei pl6gi plesnite.
Lungimea plEgii corespunde cel mai frecvent cu lungimea lamei.
Fiind vorba de instrumente grele, leziunile sunt grave, determin6nd fracturi liniare, ce reproduc
lungimea lamei, alteori multieschiloase.
Depesajul criminal este realizat prin ciopfiirea cadarmrlui in mai multe bucdfi, realizate mai ales
prin lovituri de topor la nivelul articulaliilor, pentru a u$ura ascunderea sau distrugerea prin alte mijloace a
cadavmlui.