Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INTRODUCERE 15
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII 17
1. Definiții. Noțiuni teoretice privind sănătatea, sănătatea orală și
19
calitatea vieții
1.1. Definiții 19
1.2. Calitatea vieții. Calitatea vieții corelată cu sănătatea orala. Calitatea vieții
corelată cu sănătatea generală.
20
1.2.1. Calitatea vieții 21
1.2.2. Calitatea vieții corelată cu sănătatea 22
1.2.3. Calitatea vieții corelată cu sănătatea orală 23
1.2.4. Implementarea termenilor în practica medicală dentară, socială
și psihologică. Măsurarea calității vieții corelate cu sănătatea și a 23
calității vieții corelate cu sănătatea orală
2. Modele conceptuale de calitate a vieții corelată cu sănătatea
25
generală și sănătatea orală
2.1. Cadru general. Necesitatea elaborării și a utilizării modelelor conceptuale 25
2.2. Modele conceptuale de calitate a vieții și de calitate a vieții corelată cu
sănătatea
27
2.2.1. Modelul de CVcS dezvoltat de Patrick şi Bergner 27
2.2.2. Modelul dezvoltat de Wilson si Cleary 27
2.2.3. Modelul dezvoltat de Felce și Perry 29
2.2.4. Modele comportamentale și a credințelor în sănătate 29
2.2.5. Alte modele de calitate a vieții 29
2.3. Modele conceptuale de calitate a vieții corelată cu sănătatea orală 30
2.3.1. Modelul conceptual de sănătate orală dezvoltat de Locker 30
2.3.2. Modelul conceptual de sănătate orală dezvoltat de Gilbert 31
3. Chestionare de evaluare a sănătății generale și a calității vieții
33
corelate cu sănătatea
3.1. Introducere 33
3.2. Chestionarul SF-36 – Medical Outcome Study Short Form 36 Health
Survey (SF-36)
34
3.3. Profilul de Sănătate Nottingham – The Nottingham Health Profile (NHP) 36
3.4. Chestionarul Organizației Mondiale a Sănătății, de Evaluare a Calității
Vieții – The World Health Organization Quality Of Life Assessment (WHOQOL)
37
3.5. Profilul Impactului Patologiei – The Sickness Impact Profile (SIP) 38
4. Chestionare de evaluare a sănătății orale și a calității vieții
39
corelate cu sănătatea orală
4.1. Profilul Impactului Sănătăţii Orale – Oral Health Impact Profile-49 (OHIP-
49)
39
4.2. Indexul General de Evaluare a Sănătăţii Orale (Indexul Geriatric de
Evaluare al Sănătăţii Orale) – GOHAI – General Oral Health Assessment 42
Index/Geriatric Oral Health Assessment Index
4.3. Impactul Dentar asupra Vieţii de Zi cu Zi – DIDL – Dental Impact on Daily
Living
43
4.4. Impactul Oral asupra Performanței de Zi cu Zi – Oral Impacts on Daily
Performances (OIDP)
44
4.5. Chestionare de evaluare a esteticii dento-faciale 45
CONTRIBUŢIA PERSONALĂ 47
1. Ipoteza de lucru și obiective 49
2. Studiu 1. Versiunea română a chestionarului Profilul
Impactului Sănătăţii Orale-49: Validarea şi evaluarea 51
preliminară a proprietăţilor psihometrice
2.1. Introducere 51
2.2. Ipoteza de lucru 52
2.3. Material şi metodă 52
2.4. Rezultate 55
2.5. Discuţii 58
2.6. Concluzii 60
3. Studiu 2. Evaluarea modelului conceptual al Profilului
61
Impactului Sănătății Orale (OHIP-49), utilizând analiza de cale
3.1. Introducere 61
3.2. Ipoteza de lucru 63
3.3. Material şi metodă 64
3.4. Rezultate 66
3.5. Discuţii 69
3.6. Concluzii 72
4. Studiu 3. Relația dintre calitatea vieții corelată cu sănătatea
orală, sănătatea generală și statusul clinic oral, într-o populație 73
generală
4.1. Introducere 73
4.2. Ipoteza de lucru 74
4.3. Material şi metodă 74
4.4. Rezultate 77
4.5. Discuţii 82
4.6. Concluzii 86
5. Studiu 4. Implicații ale stimei de sine și anxietății dentare
asupra autopercepției sănătății orale și generale –studiu
87
comparativ pe o populație din mediul urban și una din mediul
rural
5.1. Introducere 87
5.2. Ipoteza de lucru 88
5.3. Material şi metodă 89
5.4. Rezultate 92
5.5. Discuţii 106
5.6. Concluzii 108
6. Studiu 5. Autoperpcepția calității vieții corelate cu sănătatea
109
orală, într-o populație tânără
6.1. Introducere 109
6.2. Ipoteza de lucru 110
6.3. Material şi metodă 110
6.4. Rezultate 112
6.5. Discuţii 120
6.6. Concluzii 122
7. Studiu 6. Studiu 6. Versiunea romană a Profilului Impactului
Sănătăţii Orale pentru Copii-19: traducerea şi validarea într-o 123
populaţie de elevi
6.1. Introducere 123
6.2. Ipoteza de lucru 124
6.3. Material şi metodă 124
6.4. Rezultate 130
6.5. Discuţii 134
6.6. Concluzii 136
8. Concluzii generale 137
9. Originalitatea şi contribuţiile inovative ale tezei 139
REFERINŢE 141
ANEXE 159
Cuvinte cheie: calitatea vieții, sănătate orală, validare, model conceptual, OHIP-49Ro
INTRODUCERE
La ora actuală se înregistrează o creștere progresivă a studiilor de investigare a
aspectelor subiective, de ordin psihologic și social, corelate cu o anumită afecțiune.
Astfel de studii evaluează concepte complexe, precum calitatea vieții corelată cu
sănătatea sau cu sănătatea orală, utilizând chestionare specializate.
Scopul acestei teze de doctorat constă în validarea și adaptarea, în premieră
pentru cultura română a unor chestionare consacrate, din domeniul sănătății orale,
precum și investigarea suportului conceptual pe care se fundamentează aceste
instrumente. Totodată, studiul de față urmărește aplicarea acestor chestionare pe
diverse eșantioane și diverse contexte clinice sau de ordin demografic.
STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII
Această secțiune tratează, pe parcursul a patru capitole, următoarele aspecte
teoretice: a. definițiile complexe ale principalelor concepte vehiculate în studiile de
sănătate publică și de calitate a vieții; astfel de concepte sunt: calitatea vieții corelată
cu sănătatea și calitatea vieții corelată cu sănătatea orală; b. rolul modelelor
conceptuale de calitate a vieții în dezvoltarea chestionarelor de specialitate;
c. descrierea pe larg a celor mai utilizate chestionare de evaluare a calității vieții
corelate cu sănătatea generală, precum și a calității vieții corelate cu sănătatea orală,
împreună cu utilitatea clinică a acestora.
CONTRIBUŢIA PERSONALĂ
Concluzii
Studiul de față a evidențiat faptul că stima de sine și anxietatea dentară pot
reprezenta factori determinanți ai autopercepției calitătății vieții corelate cu sănătatea
orală și cu sănătatea generală; totodată, în studul de faţă au fost descrise diferenţe
diferențe statistic semnificative în modul de percepție a sănătății orale proprii, între
subiecții din mediul urban și cei din mediul rural; adiţional, studiul de fata oferă suport
pentru validitatea convergentă a OHIP-49Ro.
Concluzii generale
1. Varianta română, adaptată, a chestionarului OHIP-49 (OHIP-49Ro), validată
pentru prima dată în România, prezintă o validitate de construct și validitate
conceptuală corespunzătoare, precum și o fidelitate foarte bună.
2. Prezenta teză a evidențiat relaţiile dintre dimensiunile modelului modificat al
lui Locker pentru OHIP-49 și a contribuit la îmbunătățirea acestuia, prin completarea
unor posibile elemente cauzale lipsă din cadrul modelului.
3. Chestionarul OHIP-49Ro prezintă o validitate convergentă corespunzătoare,
relevată atât prin corelarea statistic semnificativă a scorurilor sale cu scorurile unor
instrumente de evaluare a calității vieții corelate cu sănătatea, a unor chestionare de
investigare a percepției statusului sănătății orale, a unor chestionare de evaluare a
stimei de sine și a anxietății dentare, cât și prin corelarea statistic semnificativă a
scorurilor sale cu scorurile unui indice clinic de apreciere obiectivă a stării de sănătate
orală.
4. Teza de față a relevat existența unor variații ale calității vieții corelate cu
sănătatea orală, în funcție de statusul protetic al pacientului.
5. Calitatea vieții corelată cu sănătatea orală reprezintă un bun predictor pentru
calitatea vieții corelată cu sănătatea generală, fiind de asemenea o parte integrantă a
acestui concept.
6. În cadrul unei populații spitalizate, OHIP-49Ro a fost aplicat cu succes sub
formă de interviu. Populația spitalizată inclusă în studiu a prezentat tendința de a
identifica preponderent probleme ale calității vieții corelate cu sănătatea generală.
7. Stima de sine și anxietatea dentară reprezintă factori determinanți ai calității
vieții corelate cu sănătatea orală. Astfel, modul, în care pacienții își percep propria
sănătate orală, poate depinde de nivelul stimei de sine și al anxietății dentare al
acestora.
8. Stima de sine, anxietatea dentară, împreună cu calitatea vieții corelată cu
sănătatea orală reprezintă factori determinanți ai calității vieții corelate cu sănătatea
generală. Studiul de față a relevat corelații statistic semnificative între aceste concepte.
9. S-au evidențiat diferențe statistic semnificative în autoperceția sănătății orale
proprii, între o populație din mediul urban și una din mediul rural. Subiecții din mediul
rural au raportat autopercepția unei stări mai deificitare de sănătate orală.
10. Au fost relevate diferențe statistic semnificative în autoevaluarea calității
vieții corelate cu sănătatea orală, între o populație de studenți de medicină dentară și o
populație de studenți ai unor alte specializări. Studenții de medicină dentară au
raportat autopercepția unei calități a vieții corelate cu sănătatea orală mai bune. Acest
rezultat susține aportul sistemului de învățământ medical dentar în îmbunătățirea
calității vieții corelate cu sănătatea orală a studenților de medicină dentară.
11. Există diferențe statistic semnificative în autoevaluarea calități a vieții
corelate cu sănătatea orală, între studenți de medicină dentară din anul I de studiu, și
studenți din anii IV si V. Aceste rezultate subliniază importanța experienței teoretice și
clinice în autopercepția de către studenții de profil a unei sănătăți orale îmbunătățite.
12. Varianta română, adaptată, a chestionarului COHIP-SF19 (COHIP-19Ro),
validată pentru prima dată în România, prezintă o fidelitate și o fidelitate test-retest
bune.
13. Teza de față oferă suport parțial pentru validitatea convergentă a
chestionarului COHIP-19Ro, relevată prin corelarea statistic semnificativă a scorurilor
de subscală și totale ale COHIP-19Ro cu scorurile unui chestionar de evaluare a
anxității dentare, cu scorurile unor întrebări de evaluare a sănătății orale, precum și cu
comportamentul legat de frecventarea cabinetului de medicină dentară.
14. Chestionarul OHIP-49Ro este considerat ca fiind potrivit pentru evaluarea
calitatea vieții corelate cu sănătatea orală a populației generale în studii transversale,
longitudinale sau în cadrul practicii clinice.
15. Se recomandă utilizarea chestionarului COHIP-19Ro, ca instrument valid, la
nivelul populațiilor de copii cu vârstă curpinsă între 10 și 15 ani.
Summary of the PhD Thesis
INTRODUCTION 15
CURRENT STATE OF KNOWLEDGE 17
1. Definitions. Theoretical aspects in respect to health, oral
19
health and quality of life
1.1. Definitions 19
1.2. Quality of life. Oral health related quality of life. Health related quality of
life
20
1.2.1. Quality of life 21
1.2.2. Health related quality of life 22
1.2.3. Oral health related quality of life 23
1.2.4. Applications of the concepts within dental medical, psychological
and social practice. Quantifying health related quality of life and oral 23
health related quality of life
2. Conceptual models of health- and oral health related quality of
25
life
2.1. General frame. The need for conceptual model development and
application
25
2.2. Conceptual models of health related quality of life 27
2.2.1. The HRQoL model developed by Patrick andi Bergner 27
2.2.2. The conceptual model developed by Wilson and Cleary 27
2.2.3. The conceptual model developed by Felce and Perry 29
2.2.4. Behavioral and health belief models 29
2.2.5. Other quality of life conceptual models 29
2.3. Conceptual models of oral health related quality of life 30
2.3.1. The oral health conceptual model developed by Locker 30
2.3.2. The oral health conceptual model developed by Gilbert 31
3. General health and general health related quality of life
33
assessment questionnaires
3.1. Introduction 33
3.2. The Medical Outcome Study Short Form 36 Health Survey (SF-36) 34
3.3. The Nottingham Health Profile (NHP) 36
3.4. The World Health Organization Quality Of Life Assessment (WHOQOL) 37
3.5. The Sickness Impact Profile (SIP) 38
4. Oral health and oral health related quality of life assessment
39
questionnaires
4.1. The Oral Health Impact Profile-49 (OHIP-49) 39
4.2. The General Oral Health Assessment Index/Geriatric Oral Health
Assessment Index
42
4.3. The Dental Impact on Daily Living (DIDL) 43
4.4. The Oral Impacts on Daily Performances (OIDP) 44
4.5. Dento-facial aesthetics assessment questionnaires 45
PERSONAL CONTRIBUTION 47
1. Research hypothesis and objectives 49
2. Study 1. The Romanian version of the Oral Health Impact
Profile-49 index: validation and primary evaluation of its 51
psychometric properties
2.1. Introduction 51
2.2. Aims 52
2.3. Material and method 52
2.4. Results 55
2.5. Discussions 58
2.6. Conclusions 60
3. Study 2. The evaluation of the Oral Health Impact Profile
61
(OHIP-49) conceptual framework, using a path analysis approach
3.1. Introduction 61
3.2. Aims 63
3.3. Material and method 64
3.4. Results 66
3.5. Discussions 69
3.6. Conclusions 72
4. Study 3. Interrelation between oro-dental status, oral health
related quality of life and general health, within a general 73
population sample
4.1. Introduction 73
4.2. Aims 74
4.3. Material and method 74
4.4. Results 77
4.5. Discussions 82
4.6. Conclusions 86
5. Study 4. Self esteem and dental anxiety influence on oral and
general health self-perception – a comparative study between an 87
urban and a rural population sample
5.1. Introduction 87
5.2. Aims 88
5.3. Material and method 89
5.4. Results 92
5.5. Discussions 106
5.6. Conclusions 108
6. Study 5. Oral health related quality of life self-perception in a
109
young population
6.1. Introduction 109
6.2. Aims 110
6.3. Material and method 110
6.4. Results 112
6.5. Discussions 120
6.6. Conclusions 122
7. Study 6. Studiu 6. Romanian version of the Child Oral Health
Impact Profile-19: cross-cultural adaptation and validation in a 123
population of schoolchildren
6.1. Introduction 123
6.2. Aims 124
6.3. Material and method 124
6.4. Results 130
6.5. Discussions 134
6.6. Conclusions 136
8. General conclusions 137
9. Originality and innovative contributions of the thesis 139
REFFERENCES 141
ANNEXES 159
INTRODUCTION
Currently, the studies, investigating subjective, psychological and social aspects
of specific pathologies, have gradualy increased in number. These studies assess
complex constructs, such as health- or oral health related quality of life, by the means
of specialized questionnaires.
The aim of the current thesis was to validate and transculturally adapt, for the
first time in the Romanian culture, two oral health assessment questionnaires,
presenting proven psychometric propertis and performance. Moreover, the thesis
followed to investigate the conceptual framework, serving as foundation for the
development of these questionnaires and to apply these instruments in various clinical
and demographic contexts.
PERSONAL CONTRIBUTION
Study 4. Self esteem and dental anxiety influence on oral and general
health self-perception – a comparative study between an urban and a rural
population sample
Aims
The current study follows to: a. evaluate the complex relations between health
related quality of life, oral health related quality of life, the perceived self-esteem, the
perceived dental anxiety; b. comparatively evaluate the aforementioned concepts in an
urban and a rural population.
Material and method
The OHIP-49Ro, SF-36 questionnaires, the Rosenberg self-esteem scale, the
Modified dental anxiety scale and a newly formulated questionnaire were distributed
in an urban population sample (n = 60) and a rural population sample (n = 137). In
order to highlight the relations between the above mentioned concepts, each measured
by one of the four questionnaires, multiple regression analysis was employed. The
regression analysis investigated the influence of a set of predictors on the following
dependent variables: health related quality of life and oral health related quality of life.
Three regression models were elaborated. The health- and oral health related quality
of life self-perception differences, as well as the self-esteem and dental anxiety
differences, in respect to the gender and living place, were investigated through the t-
test. A previous internal consistency testing of the questionnaires was performed.
Results
All the applied questionnaires presented a good internal consistency. The
multiple regression analysis indicated, through the statistical significance of the
models, the existence of complex interrelations between the perception of oral health,
general health, self-esteem and dental anxiety. All the regression models were
significant. Statistical significant differences, between the urban and rural population
samples, were present only for the self-assessment of the oral health related quality of
life. The subjects belonging to the rural population samples, presented, as a
consequence of the attained scores, the perception of a lower oral health related
quality of life.
Conclusions
The current study identified self-esteem and dental anxiety as determinant
factors in the self-perception of the health- and oral health related quality of life;
additionally, within the present study, statistically significant differences in oral health
self-perception were recorded, in relation to the living environment. The obtained
results also offer support for the conceptual validity of OHIP-49Ro.
General conclusions
1. The Romanian, cross-culturally adapted version of the OHIP-49 (OHIP-49Ro)
questionnaire, presents appropriate construct and conceptual validity. OHIP-49 was
validated for the first time in the Romanian culture.
2. The present thesis has outlined the relationships between the dimensions
included in the modified Locker conceptual model, contributing to its improvement, by
completing possible missing causal elements, within the model.
3. The OHIP-49Ro questionnaire presents corresponding convergent validity,
indicated through the statistic significant correlations of its scores and the scores of
health related quality of life assessment instruments, oral-health perception
assessment questionnaires, self-esteem assessment indices, dental anxiety evaluation
questionnaires and objective clinical status assessment indices.
4. The present thesis revealed oral heath related quality of life variances, in
respect to the patient’s prosthodontic status.
5. Oral health related quality of life represents a good predictor for the general
health related quality of life, also serving as an integrant part of this concept.
6. OHIP-49Ro has been successfully applied in the interview format, within a
hospitalized population sample. This sample presented the tendency to identify mainly
health related quality of life impacts.
7. Self-esteem and dental anxiety represent determinant influence factors for
the oral health related quality of life. Thus, the way in which patients perceive their
own oral health may depend upon the self-esteem and dental anxiety level.
8. Self-esteem, dental anxiety and oral health related quality of life represent
determinant influence factors for the general health related quality of life. The current
study identified statistically significant correlations between these concepts.
9. Statistically significant differences in oral health self-perception, between an
urban and a rural population, have been emphasized. The subjects living in a rural area
have reported the self-perception of an unsatisfying state of oral health.
10. The current study identified statistically significant differences in the self-
perception of oral health related quality of life, between a dental medicine student
sample and a sample of students enrolled in non-medical dental studies. The dental
medical students have reported a better oral health related quality of life. These results
offer support for the influence of the dental teaching system on the improvement of the
dental students’ oral health related quality of life.
11. The current study identified statistically significant differences in the self-
perception of oral health related quality of life, between 1st year and 4th, respectively
5th year medical students, highlighting, thus, the importance of theoretical and clinical
dental experience in the self-perception of an improved oral health.
12. The Romanian, cross-culturally adapted COHIP-SF19 variant (COHIP-19Ro),
presents good reliability and test-retest reliability. This questionnaire was validated
and cross-culturally adapted for the first time in Romania.
13. The present thesis offers partial support for the convergent validity of the
COHIP-19Ro index, indicated through the statistically significant correlations between
the COHIP-19Ro subscale/overall scores and the scores belonging to an dental anxiety
assessment questionnaire, the scores of an oral health simple self-assessment
question, as well as the behavior in respect to the dental office attendance.
14. The OHIP-49Ro questionnaire is suitable for oral health related quality of life
investigation cross-sectional or longitudinal studies, within a general population.
15. The COHIP-19Ro questionnaire is recommended to be used, as a valid
instrument, in children populations, aged between 11 and 16 years.