Sunteți pe pagina 1din 12

Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2010

ACADEMIA DE POLIȚIE ”ALEXANDRU IOAN CUZA”

CATEDRA DE CRIMINALISTICĂ

FORUM CRIMINALISTIC
♦♦♦
FORENSIC SCIENCE FORUM

Nr. 2

ANUL III

Iulie - Decembrie

2010

Editura EstFalia
București

1
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2010

REVISTA FORUM CRIMINALISTIC ESTE PUBLICATĂ DE EDITURA ESTFALIA, EDITURĂ ACREDITATĂ


DE CONLISLIUL NAȚIONAL AL CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR (perioada
2010-2012) – COD C.N.C.S.I.S. 294, NR.CRT. 130/35. WWW.EDITURA-ESTFALIA.RO

WWW.CNCSIS.RO

REVISTA A FOST SUPUSĂ PROCESULUI DE EVALUARE ÎN PERIOADA NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2010


ȘI FIGUREAZĂ ÎN EVIDENȚA C.N.C.S.I.S., COD 959/2010

Revista ”Forum Criminalistic” este realizată de colectivul Catedrei de Criminalistică din cadrul
Academiei de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” și apare semestrial (ianuarie/iunie – iulie/decembrie).
Colectivul redacțional și/sau editura nu își asumă răspunderea pentru conținutul articolelor – aceasta
aparține exclusiv autorilor. Redacția își rezervă dreptul de a refuza publicarea articolelor care nu
respectă condițiile de fond/formă.

2
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2010

COMITETUL DE REDACȚIE

Directorul publicaţiei:
Prof.univ.dr. LUCA IAMANDI
Rectorul Academiei de Poliţie “Al.I.Cuza”

CONSILIUL ŞTIINŢIFIC

Preşedintele consiliului ştiinţific


dr.CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI
Membru de onoare al Academiei Române

MEMBRII CONSILIULUI ȘTIINȚIFIC

Prof.univ.dr. Mihai BĂDESCU


Prof.univ.dr. Georgeta UNGUREANU
Prof.univ.dr. Ţical GEORGE
Prof.univ.dr. Vladimir BELIŞ
Prof.univ.dr. Ţuţu PIŞLEAG
Prof.univ.dr. Miclea DAMIAN
Prof.univ.dr. Ştefan PRUNĂ
Instr.pol.spec.I.drd. Viorel COROIU
Lect.univ.dr.Florin BOBIN
Lect.univ.drd.Nicolae GROFU
Lect.univ.drd. Marin RUIU
drd. Viorel VASILE
drd. Aura ȘCHIOPU
drd. Constantin UNGA
Ing.Dan LUNGU

Redactor-şef:
Asist.univ.drd. Georgică PANFIL

Secretar general de redacție:


Asist.univ.dr. Horia RAȚĂ

Redactori:
Cms.sef TALPAU Florin
Prep.univ.drd. Cezar CIOACĂ
Asist.univ.Cătălin TOADER
Roxana BARBU

3
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2010

4
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2010

CUPRINS

1. CUPRINS 5
2. ASPECTS LINKED TO CHILD PORNOGRAPHY IN CYPRUS
9
SAVVAS SYMEOU
3. SECURITATEA SOCIETALĂ - O DILEMĂ A SOCIETĂŢII EUROPENE
CONTEMPORANE 11
ALINA POP
4. UNELE CONSIDERAŢII PRIVIND CONTROLUL ACTIVITĂŢII ADMINISTRAŢIEI
PUBLICE 17
MĂNUC FLORIN
5. UNELE CONSIDERAȚII PRIVITOARE LA PROTECȚIA MARTORILOR LA NIVELUL
UNIUNII EUROPENE 21
AMBROZIE OCTAVIAN
6. PROFILING. PORTRETUL PSIHOLOGIC AL INFRACTORULUI DUPĂ MODUL DE
OPERARE ŞI URMELE LĂSATE LA FAŢA LOCULUI 25
VASILE VIOREL
7. MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE CRIZĂ – CONCEPTE GENERALE
29
ANDRONIC OANA
8. CONSIDERATII SOCIOLOGICE PRIVIND EVOLUTIA MODELELOR OCCIDENTALE DE
POLICING(I) 35
GEORGE- MIRCEA BOTESCU
9. NEW WAYS OF PREVENTION AGAINST CRIME IN EUROPE
41
POPESCU LAURENȚIU
10. ASPECTE CRIMINOLOGICE PRIVIND RESOCIALIZAREA INFRACTORILOR
NICOLAE ADRIANA 47
MĂNUC FLORIN
11. ELEMENTE SPECIFICE CERCETĂRII LA FAŢA LOCULUI ÎN CAZURILE DE OMOR
FLORIN TALPĂU 51
ADRIAN CHESNOIU
12. CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA MIJLOACELE DE PROBĂ ÎNTÂLNITE LA FAȚA
LOCULUI SĂVÂRȘIRII UNEI INFRACȚIUNI INFORMATICE 57
COROIU VIOREL
13. SCHIMBUL DE DATE CRIMINALISTICE CU AJUTORUL INSTRUMENTELOR PRUM
61
DOGARU MUGUREL
14. CRIMINALITATEA INFORMATICĂ SAU ,,DELINCVENŢA ASISTATĂ DE CALCULATOR”
65
OLGUŢA DOGARU
15. TRAFICUL DE PERSOANE - FORMĂ DE MANIFESTARE A CRIMINALITĂŢII
ORGANIZATE ÎN MEDIUL RURAL 69
CORNEL PETRE FILIP
16. PROF.UNIV.DR. VASILE BERCHEŞAN –PERSONALITATE MARCANTĂ A
CRIMINALISTICII ROMÂNEŞTI (1951 – 2009) 79
NICOLAE GROFU
17. SUBSTANŢELE PSIHOACTIVE. DEFINIŢIE, CLASIFICARE, MECANISME DE ACŢIUNE
RAŢĂ HORIA 83
TOADER CĂTĂLIN
18. ÎNŞELĂCIUNI COMISE CU AJUTORUL SISTEMELOR INFORMATICE
85
VLAD GABRIEL

5
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2010

19. MEDIEREA DIRECTĂ A INFRACŢIUNILOR LA VIAŢA SEXUALĂ


91
ZECHERU NICOLAE
20. CONSIDERAŢII PRIVIND CAUZELE JUSTIFICATIVE ÎN REGLEMENTAREA NOULUI
COD PENAL 103
VLAD MARTA GIANINA SILVIA
21. PREGĂTIREA ŞI DISPUNEREA CONSTATĂRII TEHNICO-ŞTIINŢIFICE ŞI A
EXPERTIZEI
109
BOBIN FLORIN
SCHIOPU AURA
22. ASPECTE PRIVIND SISTEMUL NAȚIONAL DE DATE GENETICE JUDICIARE DIN
ROMÂNIA
113
CIOACĂ CEZAR
NEACȘU ELENA-ALINA
23. DELIMITĂRI CONCEPTUALE ÎN DOMENIUL MANAGEMENTUL RISCURILOR
117
PANFIL GEORGICĂ
24. AUDIEREA PERSOANELOR ÎN CAUZELE PRIVIND FAPTELE COMISE CU ARME DE
FOC (II) 123
MARIN RUIU
25. CRIMINALITATEA ORGANIZATA IN DREPTUL INTERNATIONAL
DELIMITARI.CONCEPTE.CAUZE.TIPURI DE ORGANIZATII CRIMINALE ȘI
133
STRUCTURA ACESTORA
CONSTANTIN UNGA
26. ACCIDENTUL RUTIER FLAGEL AL LUMII MODERNE. EFORTURI INTERNAŢIONALE
DE COMBATERE A ACESTUI FENOMEN 139
MIHAIU IONEL
27. INSTITUŢII ŞI VALORI SUPREME ÎN STATUL DE DREPT CARE POT FI AMENINŢATE
143
ŞCHIOPU AURA
28. NECESITATEA COOPERĂRII INTERSTATALE ÎN MATERIA MANAGEMENTULUI
CRIZELOR 151
PRICOPIE IOAN

6
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2010

TABLE OF CONTENTS

1. CUPRINS 5
2. ASPECTS LINKED TO CHILD PORNOGRAPHY IN CYPRUS
9
SAVVAS SYMEOU
3. SOCIAL SECURITY – AN ACTUAL EUROPEAN ISSUE
11
ALINA POP
4. ASPECTS LINKED TO PUBLIC ADMINISTRATION AUDIT
17
MĂNUC FLORIN
5. PROBLEMS REFFERIG TO WITNESS PROTECTION IN EUROPEAN UNION
21
AMBROZIE OCTAVIAN
6. PROFILING. PSICHOLOGICAL PORTRAIT OF THE CRIMINAL WITH LINKS TO
MODUS OPERANDI AND EVIDENCES LEFT BEHIND 25
VASILE VIOREL
7. CRISIS MANAGEMENT – GENERAL CONCEPTS
29
ANDRONIC OANA
8. SOCIOLOGICAL ASPECTS REFFERING TO OCCDENTAL POLICING METHODS (I)
35
GEORGE- MIRCEA BOTESCU
9. NEW WAYS OF PREVENTION AGAINST CRIME IN EUROPE
41
POPESCU LAURENȚIU
10. CRIMINOLOGICAL ISSUES REGARDING CRIMINALS REINTEGRATION
NICOLAE ADRIANA 47
MĂNUC FLORIN
11. SPECIFFIC ELEMENTS CONCERNING CRIME SCENE INVESTIGATION WHD
DEALING WITH HOMICIDE
51
FLORIN TALPĂU
ADRIAN CHESNOIU
12. ASPECTS REFFERING TO ELECTRONIC EVIDENCE FOUND IN CYBERCRIME
SCENE 57
COROIU VIOREL
13. EXCHANGIND DATA – PRUM INSTRUMENTS
61
DOGARU MUGUREL
14. CYBERCRIME OR COMPUTER-ASSISTED CRIMES
65
OLGUŢA DOGARU
15. HUMAN TRAFFICKING – MANIFESTATION OF ORGANISED CRIME IN VILLAGE
ENVIRONMENT 69
CORNEL PETRE FILIP
16. PROFF.PH.D. VASILE BERCHEȘAN – LEADING FIGURE OF THE ROMANIAN
FORENSIC (1951-2009) 79
NICOLAE GROFU
17. PSYCHOACTIVE SUBSTANCES. DEFFINITION, TAXONOMY, MECHANISMS
RAŢĂ HORIA 83
TOADER CĂTĂLIN
18. FRAUDS COMMITED BY THE USE OF COMPUTERS
85
VLAD GABRIEL
19. DIRECT MEDIATION OF SEXUAL OFFENCES
91
ZECHERU NICOLAE
7
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2010

20. ASPECTS LINKED TO SELF-DEFENCE IN NEW PENAL CODE ARTICLES


103
VLAD MARTA GIANINA SILVIA
21. PREPARATION AND REQUEST OF LABORATORY ANALYSIS
BOBIN FLORIN 109
SCHIOPU AURA
22. ISSUES LINKED TO ROMANIAN NATIONAL GENETIC DATABASE
CIOACĂ CEZAR 113
NEACȘU ELENA-ALINA
23. RISK MANAGEMENT CONCEPTS
117
PANFIL GEORGICĂ
24. PERSONS INTERROGATION IN FIRE WEAPONS EVENTS
123
MARIN RUIU
25. ORGANISED CRIME IN INTERNATIONAL LAWS. LIMITS. CONCEPTS. CAUSES.
TYPES OF CRIMINAL ORGANISATIONS AND THEIR STRUCTURE 133
CONSTANTIN UNGA
26. ROAD ACCIDENT, ISSUE FOR MODERN WORLD. INTERNATIONAL EFFORTS FOR
FIGHTING IT 139
MIHAIU IONEL
27. SUPREME AND NATIONAL VALORS TO BE THREATEN
143
ŞCHIOPU AURA
28. THE NECESSITY OF EUROPEAN COOPERATION IN THE FIELD OF CRISIS
MANAGEMENT 151
PRICOPIE IOAN

8
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2010

CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA MIJLOACELE DE PROBĂ ÎNTÂLNITE LA FAȚA LOCULUI SĂVÂRȘIRII


UNEI INFRACȚIUNI INFORMATICE

COROIU VIOREL
doctorand în cadrul Academiei de Poliție ”Al. I. Cuza”

Abstract
Different situations met in cases of crime scene investigation when a computer was used means
different realities met and delt with. Most important of all is respecting the line procedures linked to identifying
and protecting sensitive data.
Keywords: crime scene investigation, samples, evidence, data.

Procedura ridicării sistemelor informatice impune respectaea unor reguli generale care să asigure
obiectivitatea şi autenticitatea datelor şi probelor. În acest sens, Insitutul de Criminalistică al I.G.P.R. a elaborat
o procedură specifică de lucru referitoare la căutarea sistemelor informatice şi la examinarea documentelor
informatice.
Situaţiile de la faţa locului în care se impune căutarea sistemelor informatice diferă de la caz la caz
în raport cu specificul activităţii ilicite desfăşurate, motiv pentru care în opinia specialiştilor Insitutului de
Criminalistică, este imposibilă realizarea unei metodologii detaliate şi complete, procedura efectivă depinzând
de cele întâlnite la faţa locului.
Scopul urmărit îl constituie descoperirea şi ridicarea în condiţii de siguranţă a mediilor informatice ca
mijloace de probă, fără a altera sau modifica conţinutul şi autenticitatea acestora şi implicit a informaţiilor
existente pe ele.
Institutul de Criminalistică atenţionează imperativ că sistemele informatice nu se ridică decât după ce
în prealabil au fost identificate şi ridicate celelalte categorii de urme şi mijloace materiale de probă (papilare,
biocriminalistice, traseologice etc.) pentru prevenirea distrugerii şi degradării acestora.
Procedura ridicării sistemelor informatice şi accesoriilor acestora (mediile de stocare a datelor)
parcurge în mod obligatoriu următorii paşi :
a) Îndepărtarea tuturor persoanelor prezente în apropierea sistemelor informatice şi a surselor
de curent pentru împiedicarea acestora de a acţiona – intenţionat sau involuntar – asupra acestora şi astfel să
distrugă sau altereze informaţia – ce constituie probă.
b) Nu se acţionează asupra sistemelor informatice sau asupra sistemelor de alimentare. Nu se
opresc imprimantele aflate în proces de tipărire, mai ales în cazul flagrantului, putând fi obţinute astfel
importante mijloace de probă. Altfel, dacă făptuitorul are prevăzut un dispozitiv special, informaţiile de interes
pot fi şterse automat o dată cu închiderea computerului.
c) Se vizualizează, se notează şi fotografiază (fixează) poziţia componentelor sistemelor
informatice, inclusiv starea de alimentare (pornit/oprit) precum şi locurile unde sunt amplasate sistemele
informatice şi poziţia acestora.
Se fotografiază/filmează în detaliu partea frontală şi dorsală a unităţii centrale, monitorului şi
celorlalte componente.
Dacă monitorul este găsit deschis, se fixează prin fotografiere sau filmare şi suprafaţa de lucru (de
pe ecran) iar dacă suprafaţa de lucru (de pe ecranul monitorului) nu este vizibilă (nu se vede nimic) se mişcă
uşor mouse-ul – fără apăsarea butoanelor şi dacă apare imagine pe ecranul monitorului se procedează la
fotografierea/filmarea acesteia.
d) Închiderea sistemului
Dacă la momentul pătrunderii investigatorilor sistemul a fost găsit închis nu trebuie sub nici un motiv
pornit. Se va proceda în continuare la parcurgerea etapelor următoare :
Dacă sistemul a fost găsit deschis, după fixarea primelor constatări în modalităţile şi formele
menţionate anterior, se va proceda la închiderea sistemului.

57
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2010

Închiderea sistemului se poate face prin deconectarea de la sursa de energie electrică (scoaterea din
priză) sau prin modalitatea obişnuită (apăsarea tastelor şi butonului de închidere).
Prima variantă este preferabilă în cazul anchetatorului (investigatorului) ce nu are cunoştinţe avansate
de informatică. Unele calculatoare dispun de surse de alimentare neîntreruptibile (UPS). În acest caz, pe lângă
deconectarea de la sistemul de alimentare cu electricitate trebuie oprită şi sursa adiacentă (UPS). Astfel,
deconectarea nu va afecta volumul de date şi poate evita ştergerea unor informaţii relevante precum fişierele
temporare ce pot fi şterse chiar în cadrul procesului normal de închidere a computerului.
Cea de-a doua variantă este conectat la reţea sau când anchetatorul (investigatorul) este asistat de o
persoană ce are cunoştinţe despre modul de funcţionare a sistemului respectiv, precum şi cu privire la
procedurile utilizate pentru închiderea respectivului sistem.
e) Individualizarea şi inventarierea tuturor probelor identificate la locul percheziţiei, potrivit
dispoziţiilor legale comune şi regulilor tactice criminalistice cunoscute.
f) Ridicarea tuturor probelor ce fac obiectul cercetării penale (calculator, echipamente periferice
şi mediile de stocare) precum şi a altor bunuri ce au legătură cu cauza (coperte, carcase, sume de bani,
blancuri etc.).
g) Ambalarea, etcihetarea şi menţionarea în fişa de custodie precizând expres natura fiecărei
probe, locul unde a fost descoperită şi de unde a fost ridicată, modul de ambalare şi sigilare precum şi numele
specialistului care a procedat în acest mod (conţinutul etichetei tipărite drept model).
Ambalarea componentelor sistemelor informatice se efectuează separat de mediile de stocare (hard-
disc, dischete, CD-uri etc.) pentru a evita alterarea, pierderea sau distrugerea informaţiilor. Se recomandă
ambalarea în saci de hârtie sau cutii de carton care asigură condiţiile optime (alte materiale pot produce
condens).
Pentru ambalarea mediilor de stocare magnetice este necesară folosirea unor pungi speciale cu
protecţie electromagnetică.
De asemenea, cu prilejul manipulării computerelor şi sistemelor de stocare trebuie evitate plierea,
întinderea, zgârierea, umezirea dischetelor, CD-urilor, DVD-urilor şi celorlalte pise pentru împiedicarea
ştergerii, denaturării sau distrugerii datelor ce pot avea utilitate în cauză.
Toate pachetele (coletele) în care se ambalează materialele ridicate se sigilează de către anchetator
(investigator) conform regulilor obişnuite.
Modul de fixare, ridicare, ambalare, etcihetare şi sigilare se consemnează în procesul-verbal întocmit la faţa
locului.
h) Transportul şi depozitarea celor ridicate.
Atât transportul cât şi depozitarea tuturor celor ridicate în cauză trebuie să asigure protecţia datelor şi
informaţiilor existente pe mediile de stocare.
În acest sens, în timpul trasnportului trebuie evitate şocurile, vibraţiile, emisiile radio sau câmpurile
electromagnetice puternice.
Depozitarea se face într-un mediu uscat, răcoros, la distanţă considerabilă de surse electromagnetice
puternice.
i) Examinarea documentelor informatice
Fără a intra în detalii asupra acestui subiect care priveşte o altă temă, vom sublinia doar că scopul examinării
este acela de a obţine documente informatice folosite la comiterea unei (unor) infracţiuni în vederea probării ei
(lor), fiind supuse examinărilor toate cele identificate şi ridicate cu prilejul percheziţiei domiciliare având ca
obiect ridicarea unui sistem informatic.
Pentru accesarea sistemului informatic este necesară obţinerea unei autorizaţii exprese eliberată de
instanţa judecătorească competentă (conform art. 100 şi următoarelor din Codul de procedură penală) în care
să se specifice textual autorizarea accesului în sistemul informatic respectiv.
De precizat că pentru accesul la sistemul informatic în cauză trebuie apelat la un specialist abilitat,
care trebuie să fie absolvent de învăţământ superior informatic cu diplomă de licenţă în specialitatea
informatică şi să fie agreat de organul judiciar competent.
Pentru o mai bună înțelegere a modului de operare, dar și a diversității probelor ce pot fi întâlnite,
prezentăm următoarele exemple:

58
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2010

a) Prin sentinţa penală nr. 21/2006 a Tribunalului Hunedoara au fost condamnaţi patru inculpaţi
pentru săvârşirea infracţiunii contra confidenţialităţii şi integrităţii datelor şi a sistemelor informatice, prevăzute
de art. 42, alin. 1 şi 3 din Legea nr. 161/2003, a infracţiunii de falsificare a instrumentelor de plată electronică
prev. de art. 24 alin.1 şi 3 din Legea nr.161/2003, a infracţiunii de falsificare a instrumentelor de plată
electronică prev de art. 24 alin. 1 şi 2 din Legea nr. 365/2002, a infracţiunii de efectuare de operaţiuni
financiare în mod fraudulos prev. de art. 27 al.1 din Legea nr. 365/2002 şi a infracţiunii de furt calificat, prev. de
art. 208-209 lit. a, e din Codul Penal cu aplicarea art. 33 şi 41 C.P. privind concursul de infracţiuni şi
infracţiunea continuată.
În fapt, în luna mai 2005, cei patru inculpaţi s-au înţeles să folosească dispozitive de citire a benzii
magnetice de citire a cardurilor şi o minicameră de luat vederi procurate anterior în acest scop, pentru
obţinerea datelor necesare clonării mai multor carduri şi pentru efectuarea de retrageri în numerar.
În acest sens, la date diferite, inculpaţii s-au deplasat în diverse localităţi din România, unde au
montat dispozitive de citire a cardurilor şi câte o mini-cameră pe mai multe bancomate, obţinând datele de pe
cardurile folosite la aceste bancomate, pe care le-au descărcat şi stocatîntr-un calculator al unuia dintre
inculpaţi.
După ce toate datele obţinute au fost stocate în computerul respectiv, inculpaţii au achiziţionat
carduri neinscripţionate şi au scris şi lipit pe fiecare dintre acestea P.I.N.-urile de pe cardurile originale, citite
anterior cu mini-camera, folosind computerul respectiv – la care au ataşat şi un dispozitiv de inscripţionare
electronică cu ajutorul căruia au inscripţionat banda magnetică a fiecărui card blanc (anterior achiziţionat cu
codul P.I.N. şi datele din cardul copiat.
Astfel, inculpaţii au retras numerar în mai multe rânduri, din diverse bancomate, folosind circa 200
cardurile „clonate”.
Din analiza faptelor respective a rezultat săvârşirea infracţiunilor de falsificarea instrumentelor de
plată eletronice şi punerea în circulaţie a instrumentelor de plată falsificate (prin retragerea de numerar) plus
furt.
Prin modul de operare folosit de inculpaţi s-au încălcat şi măsurile de siguranţă privind operaţiunile
bancare.
Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate în cauză a fost descoperit şi ridicat calculatorul cu
sistemul de inscripţionare a benzilor iar la percheziţiile informatice au fost descoperite cardurile PIN
corespunzătoare a peste 200 instrumente de plată electronice (carduri) obţinute prin montarea dispozitivului de
citire a benzilor magnetice ale cardurilor originale (SKIMMER) în fonta bancomatului şi prin mini-camera video.
b) Prin rechizitorul nr. 1197/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa a fost trimis în
judecată un inculpat pentru săvârşirea infracţiunilor de viol, corupţie sexuală şi răspândirea de materiale
pornografice constând în aceea că a întreţinut raporturi sexuale cu minore (cu unele împotriva voinţei lor iar cu
altele contra avantaje materiale), a înregistrat actele sexuale şi le-a dat spre vizionare unor colegi de serviciu.
În vederea documentării temeinice a cazului, pe parcursul anchetei penale s-a dispus efectuarea
unei percheziţii informatice asupra calculatorului inculpatului, respectiv asupra unităţii centrale şi a celor două
hard-discuri montate pe aceasta, rezultatele fiind prezentate pe un CD care a fost anexat dosarului de urmărire
penală.
Percheziţia a fost efectuată în baza autorizaţiei emise de Tribunalul Constanţa. Din procesul-verbal
de percheziţie informatică întocmit de lucrătorii B.C.C.O. Constanţa a rezultat că au fost depistate fişiere tip
imagine şi fişiere video ce cuprindeau pornografie infantilă şi video pornografie aparţinând inculpatului.
c) Într-un alt caz, aflat pe rolul Curţii de Apel Constanţa (dosar nr. 10445/18 din 05.12.2008 privind
pe T.V. cercetat pentru trafic de droguri), în şedinţa publică din 18.12.2008, apărătorul inculpatului a declarat
neconstituţionale prevederile art. 100 şi următoarele din Codul de procedură penală referitoare la percheziţia
domiciliară având ca obiect cercetarea (percheziţionarea) computerului. În motivarea sa, avocatul a arătat că,
prin admiterea percheziţionării calculatorului îi este lezat dreptul la viaţă intimă şi alte drepturi conctituţionale
prin aceea că se pătrunde în intimitatea şi confidenţialitatea datelor personale.
După deliberări, Curtea de Apel Constanţa a dat curs solicitării apărării şi a dispus trimiterea
dosarului la Curtea Constituţională pentru soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 100
C.P.P. prin care se autorizează efectuarea percheziţiei informatice.

59
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2010

d) Fapta de a monta la un bancomat un dispozitiv de citire a benzii magnetice a cardurilor întruneşte


elementele constitutive ale infracţiunii de acces fără drept la un sistem informatic prin încălcarea măsurilor de
securitate prevăzute de art. 42 al.1 şi 3 din Legea nr. 161/2003 întrucât bancomatul constituie sistem
informatic în sensul art. 35 din lege iar prin montarea dispozitivului de citire a benzii magnetice se încalcă
măsurile de securitate a bancomatului ce au ca scop asigurarea secretului numărului de cont şi al operaţiunilor
efectuate, precum şi de prevenire a folosirii frauduloase a cardurilor.
(Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală – Decizia nr. 5288/15.09.2006).

60

S-ar putea să vă placă și