FIȘĂ DE LUCRU

CARACTERIZARE DE PERSONAJ Cine greşeşte, trebuie să plătească!

Personajul literar
Personajul (fr. personnaje, lat. persona= rol, mască de teatru, actor) literar reprezintă o instanță
narativă prin intermediul căreia scriitorul își exprimă în mod indirect ideile, concepțiile în opera literară.
Teoreticienii literari l-au numit diferit : actant, erou, actor. Este o ființă de hârtie (Roland Barthes), trăind
numai în lumea ficțiunii. Portretul personajului se realizează printr-o caracterizare directă sau indirectă.

Caracterizare directă : Caracterizare indirectă :

-narator -acțiuni, atitudini, opinii
-autocaracterizare -mediul în care trăiește
-alte personaje -limbajul folosit

Clasificare :
1.    După locul ocupat în operă: 5. După mobilitatea lor în cadrul narațiunii:
a)     principale; a) dinamice;
b)     secundare; b) statice.
c)     episodice; 6. După complexitatea psihologică:
d)     figurante. a) plate;
2.    După modul de prezență în operă: b) rotunde.
a)     individuale; 7. După calitățile lor morale evidente:
b)     colective. a) pozitive;
3.    După raportul cu realitatea: b) negative.
a)     reale;
b)     fantastice;
c)     istorice;
d)     alegorice.
4.    După metoda de creație folosită de scriitor:
a)     romantice;
b)     realiste;
c)     clasice.

1
1.Încercuiește răspunsul corect :
Ghiță este un personaj :
a)eponim ; b) secundar ; c) principal ; d) plat ; e) tragic.
Întâmplarea care declanșează drama protagonistului este :
a)mutarea la Moara cu noroc ; b) venirea lui Lică la han ; c) intervenția lui Pintea.
Acțiunile lui Ghiță în lupta contra lui Lică sunt determinate de :
a)demnitate ; b) dorința de putere ; c) libertate ; d) dragostea pentru familie.
Prăbușirea lui Ghiță presupune :
a)închiderea sa pentru nelegiuirile realizate în tovărășie cu Lică ; b) pierderea familiei ; c) distrugerea
propriei imagini în fața lumii prin mărturie mincinoasă.

2.Asociază fiecare etapă a statutului social al eroului cu citatul corespunzător :

CIZMAR Dar binecuvântat era locul acesta mai ales de când
veniseră cârciumarul cel nou cu nevasta lui tânără și
cu soacră-sa cea bătrână, căci ei nu primeau pe
drumeț ca pe un străin venit din lume, ci ca pe un
prieten așteptat de multă vreme la casa lor.

CÂRCIUMAR PROSPER -Eu voiesc să știu întotdeauna cine umblă pe drum, cine
trece pe aici, cine ce zice și cine ce face și voiesc ca
nimeni afară de mine să știe. Cred că ne-am înțeles ?!

CÂRCIUMAR AMENINȚAT DE LICĂ -Vorbă scurtă, răspunse Ghiță, să rămânem aici, să

cârpesc și mai departe cizmele oamenilor care umblă
toată săptămâna în opinci sau desculți, iară dacă
dumineca e noroi, își duc cizmele în mână până la
biserică.

CÂRCIUMAR ALIAT AL LUI LICĂ De aceea acum, când simțea trebuința de un suflet în care
să-și caute sprijinire, Ghiță nu se gândea la Ana [...] ci
la Pintea, care-l mângâiase adeseori cu privirile sale
pline de încredere.

CÂRCIUMAR ALIAT AL LUI PINTEA - Nu vreau să mă ții de frică, ci umblu să intru la învoială
cu tine. Sunt gata să-ți fac pe plac  :dar atunci să fii și
tu
om cu minte și să înțelegi că, dacă e să vă fiu de folos,
lumea trebuie să mă creadă om cinstit și stricat cu voi.

3. Completează tabelul :
Fragmente Mijloace de Trăsături
caracterizare

El pipăia prin întunerec să vadă daca Ana, care dormea ca

un copil îmbăiat lângă dânsul, nu cumva s-a descoperit prin
somn şi s-o acopăre iar.

Ca om harnic şi sârguitor, Ghiţă era mereu aşezat şi pus

pe gânduri, dar el se bucura când o vedea pe dânsa veselă:
acum el se făcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orişice
lucru de nimic, nu mai zâmbea ca mai-nainte, ci râdea cu
2
 hohot, încât îşi venea să te sperii de el.

Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi vrut să n-aibă nevasta

şi copii, pentru ca să poată zice: „Prea puţin îmi pasă!" Se gândea
la câştigul pe care 1-ar putea face în tovărăşia lui Lică, vedea
banii grămadă înaintea sa şi i se împăiănjeneau parcă ochii: de
dragul acestui câştig ar fi fost gata să-şi pună pe un an, doi
capul în primejdie.
Iartă-mă, Ano, iartă-mă cel puţin tu, căci eu n-am sa mă
iert cat oi trai pe fața pământului.
Sărmanilor mai copii, voi nu mai aveţi (...) un tată om
cinstit (...) tatăl vostru e un ticălos.
„aşa m-a lăsat Dumnezeu! Ce să-mi fac dacă e în mine ceva mai
tare decât voinţa mea?! Nici cocoşatul nu e însuşi vinovat că are
cocoaşa în spinare.

4. Ținând cont că setea de înavuțire distruge sistemul de valori după care se ghida eroul la începutul
nuvelei, ordonează trăsăturile conform graficului :

CIZMAR

a)înstrăinat de soția sa, stăpânit de patima pentru bani, oscilant,

răzbunător, dominat de sentimentul culpabilității ;

b)curajos, autoritar, ironic, nemulțumit de soarta sa materială ;

c)neliniștit, tăcut, irascibil, îndrăzneț, orgolios, agresiv, oscilant ;

d) dornic de răzbunare, viclean, demoralizat, dezumanizat ;

e) ospitalier, comunicativ, harnic, afectuos.

CÂRCIUMAR

5.Recitește începutul nuvelei și precizează legătura dintre cuvintele bătrânei din incipit şi destinul lui
Ghiţă.

Concluzii
6.Citește fiecare dintre următoarele afirmații și încercuiește litera A, dacă o consideri corectă, sau
litera F, dacă o consideri falsă :
Ioan Slavici prezintă caractere deja formate.
Atenția scriitorului se deplasează de la manifestările lor exterioare, la analiza zbuciumului lăuntric.
Personajele create de Slavici au o viaţă interioară tensionată, ele sunt în permanent conflict cu lumea.
Slăbiciunea pentru bani a lui Ghiţă este un scop în sine, ca şi la Lică.
Zbuciumul interior al lui Ghiţă creşte în intensitate, fiind determinat de imposibilitatea luării unei
decizii.

3
4