Titlul operei se raportează la anotimpul primăvara.

Acest anotimp nu reprezintă

pentru eul liric bacovian un motiv de bucurie, ci, dimpotrivă, un anotimp sumbru al
iritațiilor, nevrozelor și neplăcerilor. Ea aduce suferințe noi prin stridența culorilor
albastru, roz și verde. Spre deosebire de renașterea tipică asociată primăverii, aici este
vorba despre o renaștere dureroasă. Moartea exterioară, exprimată prin durere ”Corpul ce
întreg mă doare” este îndepărtată de prezenţa soarelui, simbol al cunoaşterii :”Oh,/
Punctează cu al tău foc/ Soare, soare” ca o purificare a spiritului supus trecerii „Sub a
vremurilor joc”.

În continuarea atmosferei, scriitorul folosește o gamă variată de figure de stil, care

susțin exprezivitatea limbajului poetic.

Prin intermediul epitetului „ Dintr-un fluier de răchită”, regăsit în la începutul celui

de-al patrulea vers, autorul acestei opere creează impresia că acestui instrument i se
atribuie proprietăţi miraculoase precum creașterea vegetaţiei, astfel venirea primăverii.

Cu ajutorul repetiției „Verde crud, verde crud”, amplasat la începutul primului vers
fiind începutul poeziei, concomitant și în versul al treielea, scriitorul scoate în relief
readucerea la viață a naturii și prosperitatea acesteia. Acolo unde verdele răsare, acolo
este pur și simplu natură, cu alte cuvinte este speranța la un nou început.

Prin epitetul chromatic „ Mugur alb și roz și pur”, identificat în primul și al treilea vers,
autorul acestei opere pune în lumină mai clară idea că culorile selectate de scriitor
nurepreezintă nimic alt ceva decât puritate, gingasie, delicatete. Culoarea alba este
prezentată ca simbol al inocenței neinfluențate și netulburate, iar rozul este culoarea care
liniștește, aceasta fiind o culoare afectivă ea îmbunează sentimentele.

Motivul literar constă într-un simbol, o idee, o imagine, toate fiind reluate sau
subliniate cu insistență. Acestea contribuie la definirea mesajului unei opere literare. În
poezia „Note de primăvară” se întâlnește o abundență de motive literare care conturează
tema poeziei.

Laitmotivul operei este motivul primăverii, care în linii generale semnifică

dragostea, tinerețea, viață și renaștere. Deseori, pe coardele poeziei lirice vibreză
răscolitoarele sentimente ale iubirii și ale naturii, al încântării, al stării de sublim. Acest
motiv este accentuat prin secvența „Dintr-un fluier de răchită/Primăvară/O copilă
poposită la fântâna”. Acest motiv îl regăsim și în alte opere literare, precum poezia
„Focuri de primăvară” de Lucian Blaga, în ambele poezii primăvara este acel anotimp
care întotdeauna va aduce o bucurie în suflet, căci anume în acest anotimp lumea se
relevă într-o altă perspectivă și anume din perspectiva frumosului.
 Un alt motiv pe care George bacovia pune accent în poezia sa este motivul soarelui,
care este un semn al purității, al sincerității și al căldurii sufletești. Motivul dat se
remarcă în secvența: „O punctează cu-al tău foc/Soare, soare”. Același motiv îl regăsim
în poezia lui Lucian Blaga „Dar munții-unde-s?”, în care soarele este un simbol de
orginte mitică, este izvor de speranţă, simbol al aspiraţiilor. „Credinţa mea o sorb
puternică din soare”, „spre soare râd”. Soarele este simbol al permanenţei, al statorniciei
vieţii.

Analizând poezia, la suprafață apare starea de spirit a eului liric. Versurile

accentuează că eul liric trăiește o stare de nostalgie și totodată de schimbare.
Sentimentele exprimate sînt nu numai diverse și complexe ci și profunde, prin elementele
și detaliile pe care autorul le-a transpus în text este evident că eul liric se metamorfozează
dinr-o lume în alta, într-o lume a purității și sincerității.

Mesajul global al textultui este specific poeziei simbolistice, anume starea confuză și
nevrotică a eului liric, aici, ea fiind datorată lepădarii de sine. Acest lucru reiese din
asocierea cu simbolul mugurului, cu universul interior, care este un vis, precedând
drumul spre conştiinţa de sine și culminând cu atingerea contopirii cu universul. Stilul
bacovian păstrează şi aici aceleaşi trăsături: concizie, claritate, nuanţare, densitate,
simbolizare, expresivitate, sintetizând, într-un context simbolist, şi elemente de
romantism, expresionism, impresionism. Aceste calităţi ale universului său poetic şi ale
timbrului său unic trebuie să fietransmise generațiilor viitoare, care să continuie să creeze
adevărate opere literare.

În concluzie, Bacovia prin această poezie care este un etalon al simbolismului,

transmite mesaje prin care deschide noi viziuni asupra lumii înconjurătoare. Putem
afirma că poezia „Note de primavară” este o poezie simbolistă în care se pune accentul
pe efemeritatea sentimentelor umane, mai ales a inocenței.