UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI

FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE

MASTERAT MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ÎN SOCIETATEA
CONTEMPORANĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

MASTERAND:
Chiş T. Paul

Cluj-Napoca
2015
 UNIVERSITATEA BABES-BOLYAI
FACULTATEA DE ISTORIE ŞI FILOSOFIE
MASTERAT MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ÎN SOCIETATEA
CONTEMPORANĂ

Conflict şi violenţă sectară în Orientul Mijlociu: de la ,,Primăvara

arabă” la insurgenţa islamiştilor din ,,Statul Islamic”

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: MASTERAND:

lector univ. dr. Dacian Duna Chiş T. Paul

Cluj-Napoca
2015
 Cuprins

Introducere ...........................................................................................................................................5
1) Cauzele conflictului şi violenţei ...................................................................................................8
1.1. Nivelul individual de analiza al conflictelor ....................................................................8
1.2. Nivelul statal de analiză a conflictelor ..............................................................................10
1.3. Nivelul diadic de analiză a conflictelor..............................................................................13
1.4. Nivelul Sistemic de analiză a conflictelor .........................................................................17
2) Primăvara arabă: democratizare sau islamizare?...........................................................................29
2.1. Fraţii Musulmani şi rolul lor în revoluţiile arabe...............................................................31
2.2. Pozitia marilor puteri(SUA, UE) fata de schimbarile de regim determinate de ,,primavara
araba,,........................................................................................................................................41
2.3. Pozitia statelor din golful Persic fata de ,,primăvara arabă,,(Arabia Saudita, E.A.U. Qatar)43
3) Războaiele civile din Siria şi Irak..................................................................................................48
3.1. Războiul civil din Siria-cauze...........................................................................................48
3.2. Razboiul civil din Irak-cauze.............................................................................................50
3.3 Implicarea actorilor externi în războaiele civile din Siria şi Irak........................................52
3.4. Extremiştii islamici şi creştinii din Siria şi Irak.................................................................55
4) Statul Islamic(ISIS)-ideologie şi mod de acţiune...........................................................................58
5)Egiptul după Morsi..........................................................................................................................65
5.1. Conflictul Armată-Fraţii Musulmani în Egipt....................................................................65
5.2. Pozitia actorilor externi fata de lovitura de stat din Egipt..................................................69
5.3. Terorismul islamist în peninsula Sinai...............................................................................74
5.4. Fundamentalismul islamic şi creştinii din Egipt................................................................76
...........................................................................................................................................................82
6) Rolul organizaţiilor internaţionale în managementul conflictelor din Orientul Mijlociu..............82
Concluzii.............................................................................................................................................88
BIBLIOGRAFIE: ..............................................................................................................................95
a) Cărti ......................................................................................................................................95
b) Surse electronice...................................................................................................................96
Introducere

Lucrarea de faţă îşi propune identificarea şi analiza cauzelor violenţei şi conflictelor din
Orientul Mijlociu după ,,primavara araba,, în contextul evoluţiilor politice şi de securitate din
această regiune a lumii. Lucrarea încearcă să prezinte cât mai detaliat conflictele apărute după
revoluţiile arabe în Egipt, Siria si Irak , am ales ceste trei state pentru că sunt cele mai populate
state de limbă arabă din Orientul Mijlociu, dar si pentru că în aceste state au avut loc cele mai
surprinzătoare evoluţii politice după 2011: în Egipt a avut loc victoria in alegerile prezindentiale a
candidatului Fratilor Musulmani si apoi indepartarea sa de la putere dupa doar un an, iar in Siria si
Irak a avut loc extinderea influentei organizatiei teroriste Statul Islamic care a reusit sa ocupe intr-o
perioada scurta de timp intinse teritorii din cele doua state.
Deşi în Irak nu a avut loc o revoluţie de tip ,,primăvara arabă” am ales să prezentăm situaţia
din acest stat pentru că aici a apărut organizatia Statul Islamic si de aici a inceput să penetreze Siria
şi alte state din regiune(Libanul). Acţiunile organizaţiei Statul Islamic reprezintă o preocupare
importantă pentru guvernele tuturor statelor democratice occidentale dar si pentru guvernele statelor
monarhice arabe. Violenţa extremă utilizată de Statul Islamic in Siria si Irak si riscul ca Statul
islamic sa produca atentate in statele occidentale a determinat crearea de catre presedintele SUA a
unei coalitii internationale impotriva Statului Islamic. Razboiul împotriva ISIS se poartă chiar
acum, asa încât analiza cauzelor care au dus la succesul acestei organizatii teroriste este după
părerea mea o problemă de actualitate.
După atentatele de la 11 septembrie 2001 numerosi analisti de securitate, istoricci , politologi , si
jurnalisti, au incercat sa înţeleagă care este rolul religiei islamice în apariţia conflictelor din Orientul
Mijlociu şi în ,,producerea” de teroristi . Din cauza succesului suprinzător al Statului Islamic
numerosi tineri musulmani din Europa (cativa si din SUA si Australia) s-au alaturat acestei
organizatii islamiste pentru a lupta impotriva lui Bashar all Assad (Siria) si a guvernului şiit din Irak
În acest context rolul religiei in declansarea conflictelor din Orientul Mijlociu constituie un alt
subiect al acestei lucrari. In aceasta lucrare vom aborda si teme ce tin de securitatea politica
(terorismul ).
Literatura de specialitate în care se găsesc informaţii despre ,,primăvara arabă” şi conflictele din
Orientul Mijlociu este foarte bogată, în special autorii anglo-saxoni (SUA, Marea Britanie) având
un interes deosebit pentru aceasta regiune. Dintre autorii ale caror lucrari le-am studiat doresc sa îi
amintesc pe : Anthony H. Cordesman si John B. Alterman doi specialisti in studii de securitate care
lucreaza la Centru de Studii Strategice si Internationale din SUA. Dintre autorii europeni as dori sa
il mentionez pe Lorenzo Vidino cercetator la Rand Corporation care a scris o lucrare despre Fratii
Musulmani si rolul lor in ,,primavara araba”.
Ca specialişti in problematica conflictului (cauze, analize ale conflictului la nivel individual, de
stat , solutionarea conflictelor) as dori sa îi amintim pe Greg Cashman (profesor de stiinte politice la
Universitatea Salisbury din Maryland SUA), Joseph Nye (profesor la Harvard si consilier al
secretarului de stat american John Kerry).
Alte surse de informare cu privire la conflictele din Orientul Mijlociu sunt studiile publicate de
institutele de cercetare in domeniul relatiilor internationale : Wilson Center, Rand Corporation,
Center for Strategic and International Studies, Brookings Institution, Middleast Forum, The
Washington Institute for Near East Policy.
În cadrul lucrării de dizertaţie vom răspunde la mai multe întrebări de cercetare: cum si de ce apare
conflictul si violenta, care sunt cauzele declansarii revolutiilor din lumea araba (primavara araba) si
care a fost rolul Fratilor Musulmani in aceste revolutii, de ce au inceput razboaiele civile din Siria si
Irak si care a fost pozitia actorilor externi (SUA, statele arabe din Golf, Iranul) fata de situatia
conflictuala din cele doua state, ce este Statul islamic si care este ideologia sa. Un alt subiect al
lucrarii va fi situatia comunitatilor crestine din cele trei state (Egipt. Siria , Irak), problemele pe care
aceste comunitati le au din cauza extremistilor islamişti. La finalul lucrarii vom prezenta conflictul
dintre noul guvern egiptean condus de presedintele Sissi si Fratii Musulmani si amenintarile la
adresa securitatii nationale egiptene venite din partea organizatiilor extremiste islamiste din
peninsula Sinai.
Ca si metoda de cercetare am utilizat studierea literaturii de specialitate si a informatiilor din media
internationala (ziare, documentare tv).
In lucrare vom face si o prezentare a asemanarilor si deosebirilor dintre situatiile din cele trei state
analizate, motiv pentru care vom folosi şi metoda comparatistă. Vom utiliza metode şi tehnici de
cercetare specifice istoriei (naraţiunea istorică), ştiinţelor politice şi relaţiilor internaţionale,
psihologiei cognitive şi sociale şi studiilor de securitate. O disciplină de frontieră, care îngemănează
aceste metode interdisciplinare este analiza conflictelor internaţionale, la care ne raportăm în mare
măsură în redactarea lucrării de faţă.
Capitolul unu al lucrării se numeşte ,,Cauzele violenţei şi conflictului” , acest capitol este consacrat
analizei conflictului pe mai multe nivele: individual, statal, la nivelul diadelor, la nivel sistemic.
In capitolul doi ,, Primavara araba-democratizare sau islamizare?” vom prezenta un scurt istoric al
revolutiilor arabe si care a fost rolul Fratilor Musulmani in aceste revolutii. Tot in acest capitol, vom
indica pozitia marilor puteri (SUA , UE) si a monarhiilor din Golful Persic fata de schimbarile de
regim politic cauzate de revolutiile arabe.
În capitolul trei, intitulat ,, Razboaiele civile din Siria si Irak” vom prezenta cele doua razboaie
civile din Siria si Irak, încercând să înţelegem care au fost cauzele lor, cine sunt actorii si ce
obiective urmaresc . Tot in acest capitol vom prezenta situatia crestinilor din cele doua state (Siria,
Irak), o problemă umanitară extrem de gravă apărută pe fondul violenţelor dintre guverne şi rebeli şi
a ascensiunii mişcării ISIS. De aceeaşi gravitate se „bucură” situaţia minorităţii yazide. Minorităţile
religioase, protejate în trecut în ţările cu majoritate musulmană, sunt ameninţate cu dispariţia după
ce ISIS a iniţiat o adevărată campanie de purificare etnică şi religioasă. Femeile de altă religie şi
etnie sunt tratate ca sclave sexuale ale militanţilor ISIS, ceea ce semnalează şi mai mult limbajul şi
acţiunea arhaică a acestei mişcări radicale.
Capitolul patru ,, Statul islamic din Irak si Levant-ideologie si mod de actiune” este consacrat
analizei cauzelor apariţiei grupării Statul Islamic, care este ideologia membrilor sai, cum
actioneaza si ce urmaresc. In acest capitol vom prezenta si cum a reusit Statul Islamic sa recruteze
un numar important de tineri musulmani originari din statele occidentale si sa ii convinga sa mearga
in Siria si Irak
Capitolul cinci ,, Egiptul dupa Morsi” analizează evoluţiile politice din Egipt dupa lovitura de stat
militara care l-a indepartat de la putere pe presedintele Mohamed Morsi, conflictul dintre armata si
Fratii Musulmani, pozitia guvernelor occidentale si arabe fata de lovitura de stat, conflictul armat
din peninsula Sinai dintre armata si organizatiile islamiste. Tot in acest capitol vom prezenta
problemele pe care crestinii din Egipt le au din cauza extremistilor islamisti si ce a facut guvernul
egiptean pentru a proteja crestinii din Egipt.
În ultimul capitol vom prezenta rolul actorilor internaţionali în managementul conflictelor din
Orientul Mijlociu, modul în care organizaţiile internaţionale de securitate(ONU) si ONG-urile s-au
implicat in managementul crizelor si conflictelor din statele Orientului Mijlociu.
 1) Cauzele conflictului şi violenţei

1.1. Nivelul individual de analiza al conflictelor

Oamenii au încercat să înţeleagă cauzele violenţei şi conflictului încă din cele mai vechi timpuri,
filosofii, teologii si istoricii au căutat să înţeleagă de ce omul este de multe ori violent şi intră în
conflict(razboi) cu alţi oameni . Motivul pe care l-au identificat ca fiind cauza apariţiei conflictelor
este natura umană predispusă la agresivitate. În cartea Genesa din Biblie autorul scrie că prima
crimă a fost făcută de Cain fiul lui Adam care l-a ucis pe fratele său Abel .
Sf. Augustin credea că omul este capabil să facă mari distrugeri şi crime din cauza păcatului
originar . Thomas Hobbes (1588-1679) scrie în cartea ,,Leviathan,, că înainte de apariţia statului
ca formă de organizare (în starea naturala) a existat ,,un razboi al fiecaruia cu fiecare,, , oamenii
erau egoisti si lacomi urmarind sa îşi împlinească doar propriile dorinte.1
În declanşarea războaielor rolul liderului statului este foarte important , nu este acelaşi lucru daca
un stat este condus de un lider democratic sau de unul dictatorial.
În statele unde nu există mecanisme constituţionale de control al liderului sau unde aceste
mecanisme nu funcţionează decizia de a declanşa un război depinde foarte mult de dorinţa
personală a liderului, acesta poate declara război fără să solicite aprobarea parlamentului .
Dacă într-un stat puterea este concentrată în cea mai mare parte la vărf (liderul si consilierii sai cei
mai apropiati) opinia publică nu va fi consultată înainte de declanşarea unui război.
În statele democratice decizia de a declanşa un război este luată mult mai greu , liderul trebuind să
1
Greg Cashman, What causes war? An introduction to theories of international conflict, ed. Rowman&Littlefield,
Lanham Maryland(USA), 2014. pag.14.
consulte opinia publică , să o convingă de necesitatea acestui război şi să ceară aprobarea
parlamentului pentru a putea începe războiul.
Într-o situaţie de criză liderul poate sau să aibă prea puţine informaţii sau prea multe dar foarte
contradictorii , în aceste condiţii liderului îi va fi foarte dificil să evalueze corect si obiectiv situaţia
şi va lua decizii după propriile predispoziţii psihologice. Stresul poate să afecteze capacitatea
liderului de a lua decizii corecte . Dacă decizia de a declanşa un război se ia in astfel de condiţii
consecintele pentru stat pot fi periculoase. 2
Exista riscul ca informatiile in baza carora liderul unui stat a decis declansarea unui conflict sa nu
fie adevarate.
Ar fi ideal ca şefii de stat şi de guvern să ia decizii raţionale , să aibă intentii bune şi să se gândească
la consecinţele deciziilor lor. Înainte a declanşa un război un conducător de stat ar trebui să afle
dacă există o ameninţare reală la adresa securităţii naţionale , să caute informaţiile cele mai bune
înainte de a lua o decizie, să identifice toate soluţiile alternative la război .
De multe ori liderii nu i-au in acest fel deciziile iar consecintele sunt negative pentru statul pe care il
conduc.
Majoritatea psihologilor cred exista trei tipuri de lideri politici din punct de vedere al
caracteristicilor psihologice: 1. lideri a caror motivatie este dorinta de putere, acestia doresc sa
influenteze viata altor oameni si viitorul tarilor lor sau chiar viitorul lumii; 2. lideri a caror motivatie
este să aibă realizari , sa faca lucruri marete pentru care sa fie cunoscuti in istorie; 3. lideri care
doresc să aibă relaţii personale bune cu cât mai mulţi oameni .
Dacă un lider pe lângă dorinţa de putere nu este responsabil si nu are autocontrol este o persoană
paranoică , are tendinta de ai domina pe ceilalti , nu are valori morale puternice si este predispus să
ia decizii riscante fără să se gândească la consecinţe.
Un astfel de lider va avea tendinţa să fie mai agresiv , mai violent cu ceilalţi oameni şi va cauta sa
intre in conflict.
Liderul care doreste puterea cu orice pret are o stima de sine scăzută şi încearcă prin puterea politică
să compenseze lipsa de dragoste şi apreciere din copilărie.
Liderii care sunt motivati să aibă realizări pentru care să fie cunoscuţi în istorie şi cei care doresc să
aibă relaţii personale bune cu cât mai multe persoane au tendinţa să fie mai puţini violenţi şi
conflictuali. Aceştia vor căuta soluţii la problemele statelor pe care le conduc mai întâi prin
cooperarea cu liderii altor state şi vor folosi conflictul doar ca o ultimă soluţie. 3
2
Ibidem, pag.51
3
Ibidem , pag.53-54
1.2. Nivelul statal de analiză a conflictelor

Există mulţi specialişti în relaţiile internaţionale care cred că statele sunt principalii actori în
relaţiile internaţionale , pentru ei conflictele apar din cauza naturii statelor şi nu din cauza
trăsăturilor psihologice ale liderilor politici.
Aceşti specialişti cred că statele vor avea politici diferite în funcţie de caracteristicile lor.
Caracteristicile statului îi determină pe lideri sa acţioneze într-un anumit mod asa ca nu este foarte
important cine este liderul ca persoană.
Unele state sunt mai predispuse la conflict decât altele, caracteristicile prin care se poate face
diferenţa dintre un stat agresiv şi unul pacifist sunt: 1. tipul de regim politic al statului ; 2. tipul de
economie al statului; 3. demografia, cultura si caracteristicile geografice ale statului; 4.nivelul de
instabilitate politica din stat; 5. implicarea statului in conflicte in trecut. 4.
Exista experţi în relaţiile internaţionale care cred că statele care au regimuri democratice sunt mai
puţin predispuse să ininiţieze un conflict decât statele care au un regim dictatorial.
Deasemenea se crede ca un stat democratic nu va ataca un alt stat democratic , această teorie se
dovedeşte corectă în cazul statelor membre UE care sunt state democratice şi nu au purtat războaie
între ele în ultimii zeci de ani.
Europa Occidentală a cunoscut cea mai lungă perioadă de pace din istorie după al doilea război
mondial (70 de ani).
Statele care au regimuri dictatoriale , în care drepturile omului nu sunt respectate , reprezintă un
pericol pentru pacea mondială.
Si statele democratice se pot implica in razboaie: de autoaparare, sau razboaie impotriva unor state
care au guverne nedemocratice pentru a ,,exporta,, democratia in aceste state. De exemplu statele
membre NATO au atacat Iugoslavia in 1999 din cauza ca guvernul acestui stat a persecutat
populatia albaneza din provincia Kosovo. Unul din motivele pentru care SUA au atacat Irakul in
2003 pe langa necesitatea de a opri regimul irakian sa foloseasca armele de distrugere in masa(care
nu au fost gasite nici pana astazi) a fost si dorinţa administraţiei americane de a aduce democraţia în
Irak, de a-l indeparta de la conducere pe dictatorul Saddam Hussein.
După 1989 marile puteri occidentale , mai ales SUA , au utilizat forţele militare în scopuri

4
Ibidem , pag. 169-170.
umanitare, pentru a proteja populatia civila din diferite state de atacurile si discriminarile propriilor
guverne (Somalia , Haiti, Rwanda, Timorul de E, Libia ), aceste interventii militare s-au facut cu
aprobarea Consiliului de Securitate al ONU.
Exista analisti care cred ca între statele care au relaţii comerciale declanşarea unui război este
puţin probabilă , interdependenţa economică dintre aceste state le obligă să colaboreze paşnic. Un
război ar însemna pierderi economice importante pentru ambele părţi. Un stat cu o economie de
piata , care permite accesul pe piata al oamenilor de afaceri din alte state nu va avea o politica
agresiva , expansionista .
Politicile protectioniste care impiedica relatiile comerciale si descurajeaza potentiali parteneri
economici straini pot duce la conflicte intre state
Exista riscul ca statele cu o populatie numeroasa sa intre in conflict cu statele vecine care au
suprafete intinse de teritorii bogate in resurse naturale dar cu locuitori putini. De exemplu un
potential conflict ar putea aparea in viitor intre China care are o populatie numeroasa(peste un
miliard de locuitori) si Federatia Rusa al carei teritorii din Siberia si Extremul Orient(la granita cu
China) sunt putin populate . Siberia si Extremul Orient rus sunt bogate in gaze naturale, paduri,
metale . Pana in sec. XIX aceste teritorii au apartinut Chinei asa ca este exista sanse mari ca
guvernul chinez sa doreasca sa recupereze aceste teritorii.5
Instabilitatea politica dintr-un stat reprezinta o potenţială cauză pentru izbucnirea unui conflict, de
exemplu intr-un stat unde exista probleme intre grupurile etnice sau religioase poate sa apara un
razboi civil , o revolutie impotriva unui regim dictatorial se poate transforma repede intr-un razboi
civil .
Daca un stat a fost implicat in razboaie de agresiune in trecut poate sa faca acelasi lucru si in
prezent daca conducatorii statului nu au condamnat agresiunile din trecut ci le promoveaza in cartile
de istorie si in mass-media ca pe niste evenimente ,,glorioase,, ale istoriei nationale. Acest se
intampla in Rusia unde nici pana astazi ocuparea statelor baltice , a Basarabiei si Bucovinei de N , E
Poloniei in anii 1940/1944 nu a fost condamnata de liderii de la Kremlin. La Moscova se
promoveaza si astazi ideea ca armata sovietica a ,,eliberat,, respectivele teritorii .
In aceste conditii nu este surprinzator ca numerosi rusi au fost de acord cu anexarea Crimeii si ci
sprijinirea separatistilor din E Ucrainei.
O altă cauză pentru care un stat intră în conflict cu alt stat este situaţia economică dificilă ,
5
Alexander Lukin,Perceptions of China Threat in Russia and Russian-Chinese relations,
Brookings. www.brookings.edu/fp/cnaps/papers/russiachina.pdf
www.interpretermag.com/is-russia-losing-control-of-its-far-east /
guvermul unui stat aflat în criză economică va declara război unui stat vecin pentru a putea să îi
anexeze unele teritorii bogate in resurse , exploatarea acestor resurse de catre statul agresor va duce
la iesirea din criza economica. Cel mai bun exemplu de conflict declansat din cauze economice este
conflictul irakiano-kuweitian din 1990, Irakul6 condus de Saddam Hussein avea mari probleme
economice din cauza datoriilor acumulate in urma razboiului Irak-Iran(1980-1988) , pentru a obtine
fondurile necesare Saddam Hussein a atacat bogatul stat Kuweit. Un conflict in regiune ar fi dus la
cresterea pretului barilului de petrol ceeace ar fi avantajat Irakul, un alt obiectiv al lui Saddam
Hussein era acela de a nu mai restitui imprumutul luat de la kuweitieni in timpul razboiului cu
Iranul. Coalitia internationala condusa de SUA a alungat armata irakiana din Kuweit iar consiliul
de securitate al ONU a impus sanctiuni economice Irakului.

Conflictul militar in loc sa rezolve problemele economice ale Irakului le-a agravat.

În 1982 Argentina7 care era condusă de un guvern militar(junta) avea mari probleme economice:
numeroase banci au dat faliment, inflatia era foarte mare(3 cifre) iar somajul ridicat. Pentru a
indeparta atentia populatiei de la problemele economice guvernul militar de la Buenos Aires a
hotarat sa anexeze insulele Falkland din Atlantic care erau atunci teritoriu britanic.

Guvernul britanic a trimis o forta expeditionara care in urma unui scurt razboi a alungat fortele
armate argentiniene din insulele Falkland.

Au existat in trecut dar si in zilele noastre numeroase state în care există războaie interne , civile ,
războaiele civile au loc între diferitele grupuri sociale, etnice sau religioase din interiorul unui stat.
În zilele noastre majoritarea razboaielor de pe glob sunt razboaie civile , Africa şi Orientul Mijlociu
Extins sunt regiunile cu cele mai numeroase si violente razboaie civile.

Războaiele civile pot fi avea cauze identitare (conflictele etnice si religioase) sau economice( de
exemplu dorinta unor lideri politici de obtine rezervele de diamante din Sierra Leone si Liberia),
politice(razboiul civil din Siria- populatia si o parte a armatei din Siria doreste indepartarea de la
putere a dictatorului Bashar All Assad).

Părţile aflate într-un razboi civil de multe ori nu respecta regulile internationale ale razboiului, din
aceasta cauză in timpul razboaielor civile au loc genociduri si crime impotriva umanitatii (ex.
Sudan, Nigeri-Boko Haram). În războaiele civile părţile aflate în război sunt sustinute financiar si
6
F.Gregory Gause III, Iraq and the Gulf War:Decision making in Bagdad.
mercury.ethz.ch/serviceengine/Files/ISN/.../doc_6846_290_en.pdf
7
Jason McClure, The Falklands war:Causes and Lessons, Strategic Insights , vol.III, Isssuse
11(november 2004).www.dtic.mil/dtic/tr/fulltext/u2/a524486.pdf
militar de guvernele altor state vecine sau mai indepartate. Prin sprijinireea uneia din partile aflate
in conflict statul care acorda sprijinul urmareste îndeplinirea anumitor interese economice sau
politice. De exemplu guvernul francez a sprijinit Consiliul national de Tranzitie in timpul primului
razboi civil din Libia din 2011 (cand a fost indepartat de la putere si ucis Muammar Gaddafi) ,
Libia este o tara bogata in resurse energetice(petrol , gaze naturale) iar francezii au interesul sa
controleze aceste resurse.

Din 2012 trupe franceze luptă in Mali alaturi de fortele armate guvernamentale impotriva grupărilor
islamiste(unele afliate Al Qaeda) din N tarii (regiunea Azawad). Guvernul francez doreste sa
protejeze rezervele de uraniu(exploatate de compania Areva) si petrol din această fostă colonie
franceză.

1.3. Nivelul diadic de analiză a conflictelor

Nivelul diadic de analiză a conflictelor inseamna studierea naturii statelor dar nu individual ci în
perechi , la acest nivel de analiză se încearcă întelegerea relaţiilor dintre două state . Diadele
conflictuale cele mai cunoscute sunt statele vecine, cele mai numeroase razboaie au avut loc intre
state vecine.

Statele care au o graniţă comună au şanse mai mari să intre conflict decât statele care nu au graniţă
comună. Doua state vecine pot intra in conflict din cauza disputelor teritoriale (granite disputate ),
dorinta unuia din stat de a revizui granita poate sa il determine sa isi invadeze vecinul( Irakul a
invadat Iranul 1980 pentru a anexa provincia Khuzestan/Arabistan locuita majoritar de etnici arabi).

Rivalitatile istorice pot întreţine o stare de tensiune între state ceeace poate duce la război , de
exemplu rivalitatea dintre India si Pakistan(cauzata de neintelegerile cu privire la impartirea
teritoriului Kashmir) a dus la patru războaie (1947, 1965, 1971,1999) intre cele doua state.

88% dintre razboaiele care au avut loc intre 1816-1980 au fost intre vecini.8

Desigur exista şi războaie între state care nu au granite comune (de exemplu razboiul SUA-Irak ,
bombardamentele americane in Iugoslavia, razboiul SUA-Vietnamul de N , SUA-Coreea de N,
razboiul din Indochina dintre Franta si vietnamezi si cambodgienii care doreau independenta,
atacarea de catre britanici si francezi a Egiptului in 1956 dupa nationalizarea Canalului de Suez) dar

8
Ibidem, pag.238
aceste implica de obicei marile puteri. Statele mai mici , care nu au o mare forta economica si
militara intra in conflict mai ales cu vecinii.

Un exemplu de diada conflictuala este cel dintre doua state care au populatii apartinand aceleiasi
grup etnic dar conducerea celor doua state crede in ideologii politice diferite (de exemplu Coreea de
N si Coreea de S intre cele doua state a existat un razboi intre 1950-1953 , Coreea de S fiind
sustinuta de SUA iar Coreea de N de URSS, chiar si astazi relatiile dintre cele doua state sunt
tensionate putand izbucni un nou razboi oricand).

Conform teoriei păcii democratice două state democratice nu vor intra în război una impotriva
celeilalte ci vor cauta solutii diplomatice pentru a-si rezolva problemele din relatia bilaterala.
Democratiile nu vor intra in conflict din cauza ca au aceeasi cultura politica , pentru ca au respect
pentru opiniile diferite ., neintelegerile vor fi rezolvate prin negocieri si prin compromis.

Riscul unui razboi intre democratii este mai mic decat intre un stat democratic si unul dictaorial sau
intre doua state cu regimuri dictatoriale , pentru ca elitele politice din statele democratice comunică
mai mult , formează coalitii transnationale si au incredere reciprocă.

Conform teoriei pacii democratice , statele democratice vor intra intr-un razboi doar pentru a se
apara de un atac , pentru a opri incalcarea drepturilor omului si pentru a democratiza statele
nedemocratice.

Criticii acestei teorii au demonstrat ca state democratice precum Marea Britanie si Franta s-au
impliecat in razboaie coloniale in sec. XIX , razboaie care nu au avut motivatii liberal-
democratice(autoaparare, protejarea drepturilor omului si democratizarea) ci motivatii economice .

Sustinatorii teoriei pacii democratice9 cred ca majoritatea cetatenilor unui stat democratic daca au
de ales intre pace si razboi vor alege pacea pentru a evita moartea , distrugerile si pierderile
ecomomice care insotesc un razboi. Din acest motiv un guvern va lua deciza de a declansa un
razboi foarte greu . Declansarea unui razboi va fi o decizie exceptionala luata doar dupa ce toate
mijloacele pasnice de solutionare a crizei au fost luate si doar daca exista un pericol imediat la
adresa securitatii nationale .

Criticii teoriei cred ca de multe ori cetatenii unui stat democratic sustin guvernul in declansarea

9
www.rand.org/content/dam/rand/pubs/monograph.../MR1346.appc.pdf
Michael Tomz,Jessica L. Weeks, Public Opinion and democratic peace, American Political
Science Review 107, no.3, august 2013. web.stanford.edu/~tomz/pubs/TomzWeeks-2013-02.pdf
unui razboi chiar daca nu exista un pericol imediat si nici nu trebuie aparate drepturile omului , de
exemplu opinia publica americana l-a sustinut (ba chiar a facut presiuni) pe presedintele Mk Kinley
sa declare razboi Spaniei in 1898.

În SUA liberalii( persoane care cred in ideile politice de stanga , echivalentul social-democratilor
europeni) si conservatorii (persoane care cred in ideile politice de dreapta) au opinii diferite in
legatura cu cauzele violentei si cu privire la solutiile pentru a preveni violenta si razboiul.

In timpul razboiului rece politicienii si specialistii in relatii internationale liberali au crezut ca

actiunile militariste(inarmarea nucleara , interventiile militare impotriva regimurilor comuniste:
Vietnam) ale SUA duc la reactii militariste ale URSS. Ei crdeau ca o politica conciliatorie fata de
URSS va determina o politica identica din partea URSS fata de SUA.

Ei credeau ca agresivitatea duce la agresivitate si coopererea va duce la cooperare.

Conservatorii credeau, ca cooperarea din partea SUA nu duce decat la o si mai mare agresivitate din
partea URSS , prin urmare doar prin actiuni de forta va putea fi obligata URSS sa devina mai
pasnica.

Aceste doua viziuni diferite s-au pastrat si dupa disparitia URSS si incheierea razboiului rece.

Conservatorii nu au incredere in intentiile guvernelor statelor dictatoriale (Coreea de N, Iran , de

curand si Rusia se afla pe aceasta lista ,,neagră,,) si cred ca guvernele care nu respecta drepturile
omului si sunt conduse de lideri dictatoriali sunt un pericol pentru SUA si pot oricand sa declanseze
un conflict militar . Conservatorii cred ca cea mai buna solutie pentru a evita conflictul este
descurajarea militara a inamicilor(in timpul razboiului rece descurajarea nucleara), in zilele noastre
descurajareea se poate face prin intarirea sistemului de aparare (modernizarea continuua a armatei,
gasirea unor noi aliati -de exemplu prin extinderea NATO ). Pentru conservatori liderii
nedemocratici sunt irationali si nu se poate avea incredere in ei.

Liberalii cred ca liderii statelor sunt motivati de frica fata de intentiile agresive ale altor lideri ,
cooperarea si negocierile pot duce la intarirea increderii reciproce si la evitarea izbucnirii unor
conflicte. Liberalii cred că promisiunea acordarii de beneficii este o metoda mai eficientă pentru a
preveni conflictul decat descurajarea militară.

Prevenirea conflictelor se poate face prin: semnarea de acorduri de cooperare , acordarea de

ajutoare economice, cooperarea bilaterala in domeniile economic, cultural si militar.

Dar prevenirea conflictelor se poate face si prin: sanctiuni economice si diplomatice, miscari de
trupe si mobilizarea fortelor armate, exeecitii militare cu cel mai nou armament (diplomatia
apararii), utilizarea propagandei pentru a condamna actiunile celuilalt guvern.

Liberalii preferă primele metode iar conservatorii pe cele din a doua categorie. Faptul ca ,
conservatorii prefera metodele ,,hard,, pentru a descuraja adversarii nu inseamna ca ei nu folosesc si
diplomatia , de exemplu presedintele Ronald Reagan un conservator a avut mai multe intalniri cu
Gorbaciov unde s-au gasit solutii pentru numeroase probleme din relatia bilaterala SUA-URSS(mai
ales pentru problema nucleara).

Evitarea unui război se poate face prin descurajare , descurajarea este capacitatea unui stat de a
preveni actiunile dusmanoase ale altui stat prin amenintarea ca orice atac va fi urmat de o reactie
dura . Descurajarea înseamnă sa convingi potentialul agresor ca va fi pedepsit foarte dur pentru
actiunile sale.

În timpul razboiului rece a existat descurajarea nucleară, fiecare din cele două parţi aflate in
competitie pentru suprematia mondiala(SUA si URSS) se amenintau reciproc cu utilizarea armei
nucleare , astfel incat nici-una din cele două state nu a atacat-o pe cealaltă. Invadarea teritoriului
NATO de catre trupele Tratatului de la Varsovia sau a trupelor NATO a teritoriului statelor membre
ale Tratatului de la Varsovia ar fi dus la utilizarea bombelor nucleare de catre cele doua părti ceace
fi insemnat distrugereea reciprocă . Frica de ,,distrugerea reciproca asigurata,,(mutual assured
distruction) a impiedicat izbucnirea unui razboi ,,fierbinte,, intre cele doua mari puteri rivale.10

Si astăzi descurajarea este utilizată pentru a menţine pacea chiar dacă acum descurajarea nu se mai
face prin amenintarea cu utilizarea bombei atomice(cel putin de catre guvernele din statele
democratice occidentale), pentru a arata potentialilor agresori forta militara si capacitatea de a
raspunde la amenintari guvernele organizeaza exercitii militare si parazi(cu trupe terestre, maritime
si aeriene) . La aceste evenimente armatele isi prezinta cele mai noi arme si echipamente militare si
arata cat de bine pregatiti sunt militarii.

Un alt mijloc de descurajare este si amenintarea cu utilizarea fortei pentru a deternina cealalta
parte să renunte la planurile sale. Pentru a fi eficienta amenintarea cu utilizarea fortei trebuie sa fie
credibila adica cel care face amenintarea sa aiba si capacitatea si dorinta de a face ce a spus. De
exemplu presedintele Obama l-a amenintat pe Bashar All Assad presedintele Siriei sa nu utilizeze
arme de distrugere in masa impotriva rebelilor cu care se afla in război pentru că dacă va face acest

10
Joseph Nye, Understanding international conflict an introduction to theory and history, Pearson Longman,
Crawfordsville, 2007. pag.144-145
lucru SUA va interveni militar impotriva lui( ,,red line,,). Dupa ce Bashar All Assad a folosit arme
chimice impotriva rebelilor , Obama nu si-a dus la indeplinire amenintarea. Orice amenintari va
face el de acum inainte nu va fi credibil.

1.4. Nivelul Sistemic de analiză a conflictelor

În acest subcapitol vom prezenta cum interpretează conflictele adepţii teoriilor liberală(idealista) si
realistă a relaţiilor internaţionale. Vom prezenta care sunt cauzele apariţiei unui conflict şi care sunt
soluţiile pentru prevenirea confliectului conform celor două teorii ale relaţiilor internaţionale. În
finalul subcapitolului vom prezenta cum este înţeles conflictul în teologia islamică clasică.

Liberalismul sau idealismul este o teorie ale cărei origini se găsesc în scrierile unor intelectuali
precum John Locke(1632-1704), Jean -Jacques Rousseau(1712-1778, Immanuel Kant(1724-1804)
şi a unor lideri politici ca preşedintele SUA Wodrow Wilson(1856-1924).

Liberalismul11 nu este o teorie unitara , existand diferente de la un liberal(idealist) la altul dar si idei
comune . Liberalismul este o familie de idei politice comune dar in care exista si diferente .

Astăzi în SUA cuvântul ,,liberal,, desemnează un adept al doctrinelor politice de stânga , un

sustinator al implicarii statului in economie , promotor ale intereselor minoritatilor , ceeace in
Europa s-ar numi social-democrati. Conservatorii sunt sustinatori ai retragerii statului din economie,
promotori ai intereselor individuale , ai pietei libere adica ceeace au sutinut liberalii europeni in sec.
XIX si XX si promovează astăzi membrii partidelor populare din UE. Nu toti adeptii teoriei liberale
din relatiile internationale sunt sustinatori ai unor politici economice de stanga, de exemplu fostul
presedinte american George Bush jr. care in politica externa a fost un liberal(idealist)
interventionist(wilsonian) in politica economica interna a fost de dreapta. Nici liderii politici care
aplica principiile realiste(realpolitick) nu sunt toti de dreapta , de exemplu Stalin un realist ofensiv
in politica externa, a fost comunist (extrema stanga).

Adepţii teoriei liberale a relaţiilor internaţionale cred că omul este o fiinţă raţională, care doreşte
11
Ibidem, pag.45-49
pacea şi care este în natura sa bun. Oamenii se pot întelege bine între ei datorită faptului că au
interese comune. Relaţiile dintre state sunt asemănătoare relaţiilor dintre oameni.

Liberalii cred că , conflictele apar datorită anarhiei internaţionale adică lipsei unei autorităţi globale
care să menţină pacea, liberalii vor sustine organizatiile internationale12 deoarece ei cred că acestea
pot preveni conflictele. Liberalii cred ca o soluţie pentru prevenirea conflictelor este existenţa unei
legislatii internationale şi a unei guvernanţe globale.

Pentru că , crearea unui guvern mondial care să descurajeze declanşarea conflictelor nu este încă
posibilă , organizaţiile internaţionale de securitate colectivă(ONU) sunt cele care trebuie să
descurajeze conflictele , actiunile agresive ale unui stat impotriva altuia.

Alta cauză a apariţiei conflictelor conform teoriei liberale este natura regimului politic din unele
state , statele cu guverne dictatoriale sunt mai predispuse la violenţă si război decât statele
democratice. Războaiele nu apar datorită naturii umane rele ci datorită instituţiilor nedemocratice
care promovează violenţa .

Liberalii nu cred că relaţiile dintre state sunt un joc cu suma nulă , în care unele state trebuie să
câştige şi altele să piardă , ei cred că toate statele trebuie să câştige(sa isi indeplineasca interesele
economice si de securitate)13. Liberalii cred ca , cooperarea dintre state este mai importanta decât
confruntarea şi că majoritatea oamenilor au aceleaşi principii morale(libertatea individuala, drepturi
civile, dorinta de avea un guvern democratic, o justitie independenta , toleranta ). Istoria a
demonstrat că există numeroase popoare care nu acceptă aceste principii , că principiile morale si
valorile pot fi diferite de la o cultura la alta. De exemplu la 5 august 1990 Organizaţia conferinţei
islamice a adoptat la Cairo ,,Declaratia drepturilor omului in islam14,, , in aceasta declaratie scrie că
Sharia(teologia islamica) este sursa tuturor drepturilor omului. Problema este ca exista numeroase
drepturi pe care Sharia le interzice , de exemplu libertatea de a te converti de la islam la alta
religie(drept recunoscut de Declaratia Drepturilor omului din 1948).

Liberalii cred şi că, cursa înarmării dintre state poate duce la război , de aceea ei susţin reducerea
cantitatii de armament şi a numărului de militari ai statelor şi renunţarea parţială sau totală la
armele nucleare.

Conform teroriei liberale , relaţiile comerciale dintre state descurajează declanşarea unui război
12
Edward A. Kolodziej, Securitatea si relatiile internationale, ed. Polirom, Iasi, 2007. pag. 196
13
Ibidem, pag.197-198
14
Cairo Declaration on Human Rights in Islam. www.oic-oci.org/english/article/human.htm
deoarce un război produce pierderi economice pentru ambele state .

SUA sunt astăzi cel mai puternic stat din punct de vedere economic şi militar iar americanii cred ca
sistemul lor politic este cel mai bun si ca toate natiunile globului ar trebui sa adopte modelul politic
democratic american. De-a lungul istoriei au existat doua categorii de lideri politici americani:
izolaţionişti şi intervenţionişti. Izolaţioniştii credeau că America trebuie să promoveze democratia
prin exemplu, să demonstreze celorlalte natiuni avantajele democratiei pentru ca şi acestea să îşi
dorească să fie precum America(democratica, cu oameni liberi).

Interventionistii credeau ca America nu poate sta neimplicata în politica internaţională şi să lase

guvernele nedemocratice să facă tot ce doresc în speranţa că acestea îşi vor schimba de bună voie
comportamentul . Interventionistii credeau ca America trebuie să intervină militar împotriva statelor
conduse de guverne nedemocratice, autoritare care încalcă libertăţile propriilor cetăţeni şi
declanşează războaie de agresiune împotriva altor state . Intervenţioniştii cred că au o datorie
morală să lupte împotriva răului pentru ca cesta să nu se extindă, conform interventionistilor ,,tot
ceeace trebuie pentru ca răul să triumfe este ca oamenii buni să nu facă nimic,,

Unul din cei mai cunoscuţi intervenţionişti americani a fost preşedintele Wodrow Wilson care a
justificat intrarea în primul război mondial de partea Antantei prin necesitatea de a apăra democraţia
din Europa de pericolul reprezentat de imperialismul agresiv german. Un alt cunoscut
intervenţionist a fost preşedintele George Bush jr. care a justificat invazia din Irak prin faptul că
această ţară trebuie democratizată pentru a nu mai fi un pericol la adresa securităţii internaţionale.
Din Irak democratia trebuia să se răspândească în tot Orientul Mijlociu şi atfel această regiune să
devina mai paşnică şi mai prosperă.

Intervenţioniştii sunt susţinători ai teoriei liberale(idealiste) din relatiile internationale dar exista
interventionisti care nu accepta in totalitate elementele teoriei liberale. De exemplu presedintele
George Bush jr. nu a tinut cont de ONU atunci cand a hotarat invadarea Irakului, in teoria relatiilor
internationale rolul organizatiilor internationale precum ONU in gestionarea crizelor este foarte
importanta.

După al doilea război mondial izolaţionismul a dispărut aproape în totalitate din viaţa politică
americană.

Realismul15 este o altă teorie a relaţiilor internaţionale, conform interpretării realiştilor sistemul

15
Hans J. Morgenthau, Politica intre natiuni-lupta pentru putere si lupta pentru pace, ed. Polirom, Iasi, 2007. pag.44-
46
internaţional este anarhic(adica nu exista un guvern mondial care sa impuna pacea), statele sunt
principalii actori ai sistemului international iar guvernele acestor state urmaresc îndeplinirea
intereselor naţionale. Realistii cred că natura umană este rea , predispusă la conflict şi că statele
urmăresc să fie tot mai puternice pentru a-si atinge obiectivele politice.

Fiecare stat urmăreşte să îsi indeplinească interesele chiar profitând de slăbiciunea altor state,
relatiile internationale sunt un joc cu suma nulă în care unii câştigă şi alţii pierd.

Realiştii nu dau dau aşa mare importanţă organizaţiilor internationale ca şi liberalii , pentru realişti
statul este principalul actor al mediului international. Pentru realisti statele se sunt de doua
categorii: state sustinatoare ale status-quoului care doresc sa ramana totul asa cum este in mediul
international , guvernele acestor state urmaresc sa isi conserve puterea la nivel mondial. Si state
revizioniste care urmaresc să obtina mai multa putere in mediul international , care doresc sa
schimbe regulile dupa care functionează lumea. Statele revizioniste au politici imperialiste ,
agresive si sunt predispuse la razboi.

Radacinile realismului se găsesc în scrierile lui Tucidide, Machiaveli , Thomas Hobbes si

Clausewitz, dintre teoreticienii realisti din epoca contemporana doresc să îi amintesc pe: Hans
Morgenthau, Henry Kissinger, Kenneth Waltz, Stephen Walt. Lideri politici adepti ai realismului au
fost presedintii SUA Harry Truman, Jack Kennedy, Richard Nixon si preşedintele francez Charles
de Gaulle, primul-ministru briranic Winston Churchill si secretarul-generel al PCUS Iosif Stalin .

Realismul este la fel ca si liberalismul este de mai multe tipuri: realism clasic, neorealism( cu doua
subcategorii : realism defensiv, realism ofensiv), realism neoclasic.

Realistii clasici cred aliantele dintre state trebuie sa fie flexibile si de scurta durata şi sa nu aiba ca
motivatie principala o ideologie ci interesele comune ale aliatilor. Realistii clasici cred ca trebuie
mentinută o balanţă a puterii în sistemul internaţional adică să nu se permită ca unul din state să
devină prea puternic , dacă un stat are tendinţa de acumula prea multă putere celelalte state trebuie
să se coalizeze împotriva sa şi să îl descurajeze .

Realistii clasici cred că liderii statelor nu trebuie să aplice în politica internaţională aceleaşi principii
şi reguli morale pe care le aplică în viaţa personală16. Pentru a-si atinge obiectivele de politica
externa sau pentru a-si apara statele de amenintarile externe conducatorii pot sa si minta, insele,
ucidă sau să fure. Aplicarea unor politici etice ar putea duce la distrugerea statului.

16
Ibidem, pag.51-52
Neorealistii cred că anarhia din sistemul internaţional obligă statele să lupte pentru supravieţuire ,
conflictele apar nu datorita naturii umane sau a statelor ci datorita fricii de cucerire si distrugere.
Pentru a se apăra de un potenţial atac care l-ar distruge un stat se inarmeaza , inarmarea sa creaza o
dilema de securitate pentru un alt stat (sau mai multe state) . Guvernele statelor ajung sa se
suspecteze de intentii agresive , inarmarea este vazuta ca un prim pas spre o agresiune militara.

Neorealistii defensivi cred ca statele au ca principal scop să îşi asigure securitatea şi nu să obţină
mai multă putere prin cuceriri17. Neorealistii defensivi ştiu că există şi state care urmăresc să obţină
mai multă putere prin cucerirea de teritorii noi dar ei cred că , cauzele acestor agresiuni se găsesc in
personalitatea liderilor respectivelor state agresoare sau în condiţiile politice interne şi datorită
structurii sistemului international. Anarhia din sistemul international, informatiile incomplete
despre capacitatile militare ale celorlalti si prejudecăţile produc frică care determină statele să ia
măsuri pentru creşterea securităţii , întărirea securităţii unui stat duce la insecuritate pentru alt stat.
Chiar şi măsurile defensive ale unui stat pot crea o dilemă de securitate si la o spirală a conflictului
pentru celelalte state ceeace poate duce la declanşarea unui război nedorit.

Neorealiştii ofensivi cred că anarhia din sistem obligă statele să caute să obţină mai multă putere
pentru că securitatea poate fi obtinuta prin putere. Cu cât un stat este mai puternic cu atât are şanse
mai mari să supravieţuiască. Toate statele acţionează ofensiv şi urmăresc să îţi slăbească adversarii ,
pentru a-si slabi adversarii uneori statele se folosesc de razboi. Pentru neorealstii ofensivi toate
marile puteri sunt revizioniste adica încearcă să schimbe ierarhia din sistemul internaţional.
Fiecare mare putere doreşte să devină hegemon, adică să fie pe primul loc în ierahia sistemului
international .

Realiştii neoclasici cred că dilema de securitate este ceva de care actorii din sistemul
international(statele) nu pot scăpa dar dilema de securitate nu duce întotdeauna la război.

Pentru a preveni izbucnirea unor noi războaie sângeroase, la sfârşitul celui de al doilea război
mondial a fost creată Organizatia Natiunilor Unite(25 aprilie-26 iunie 1945 Conferinta de la San
Francisco SUA) la iniţiativa presedintelui SUA Franklin Delano Roosevelt. Rolul ONU era acela
de asigura pacea si securitatea internaţională , de a găsi soluţii la problemele economice si politice
ale statelor lumii astfel încât statele să nu mai ajungă la conflicte sângeroase .

La 26 iunie 1945 în ultima zi a conferintei de la San Francisco reprezentantii statelor participante la

conferinta au semnat Carta ONU , conform acestui document războiul era ilegal cu excepţia a trei

17
Edward A. Kolodziej, op. Cit. Pag. 172-173
situatii: in caz de autoaparare , de autoaparare colectiva si in cazul asigurarii securitatii colective. 18

Tot la această conferinţă s-a creat Consiliul de securitate19 institutie care trebuia sa asigure pacea si
securitatea internationala prin supravegherea modului in care statele lumii aplica principiile Cartei
ONU. Consiliul de securitate al ONU are cinci membrii permanenti: SUA, Marea Britanie, Franta,
RP China, URSS(din 1992 FED. RUSA) si zece membrii nepermanenti alesi prin rotatie(dupa
regiunile geografice ale lumii) o data la doi ani de adunarea generala a ONU.

Cei cinci membrii permanenti sunt un fel de arbitrii ai lumii, în 1945 s-a considerat ca cele cinci
mari puteri ale lumii vor impune la nevoie pacea pentru celelalte state mai mici .

Conform capitolului VII din Carta ONU membrii consiliului de Securitate pot vota
rezolutii(hotarari) obligatorii prin care sa se previna conflictul sau prin care un stat agresor sa fie
obligat sa cedeze. Membrii permanenti ai consiliului de securitate au drept de veto ceeace
ingreuneaza de multe ori luarea unor decizii daca acestea afecteaza interesele unui guvern al unui
stat permanent sau al aliatilor acestuia. In timpul razboiului rece sovieticii si americanii au utilizat
veto-ul pentru a-si bloca reciproc propunerile de rezolutie . Dupa inchierea razboiului rece aceasta
situatie continua , numeroase rezolutii neputand fi votate din cauz veto-ului unuia din ambsadorii
marilor puteri, rivalitatea americano-rusa sau americano-chineza s-a manifestat si prin utilizarea
veto-ului .

In cazul unui diferend intre doua state , Consiliul de Securitate va analiza dieferendul si va cauta
solutii pentru rezolvarea sa pasnica, Aceasta metoda de a rezolva problemele dintre state nu a
functionat , dovada ca dupa al doilea razboi mondial numarul de razboiae la nivel mondial(mai ales
in regiunile in curs de dezvoltare: Africa, Asia) a crescut nu a scazut. Chiar membrii permanenti ai
consiliului de securitate s-au implicat in razboaiele civile din ,,lumea a treia,, sustinand cu
armament beligerantii, acest lucru a avut loc mai ales in timpul razboiului rece cand guvernul
URSS a sustinut mai multe grupuri de ,,eliberare nationala,, din Africa si Asia iar SUA a sustinut
adversarii politici ai acestora. Au existat si membrii permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU
care declansat razboaie de agresiune impotriva altor state fara ca , Consiliul de Securitate sa poata
face ceva din cauza ca guvernul statului agresor si-a folosit dreptul de veto pentru a se apara de
sanctiunile ONU. Un exemplu de agresiune armata al unui membru permanent este atacul sovietic
asupra Afganistanului in 1979 sau invazia rusa in Crimeea si E Ucrainei in 2014 sau invazia rusa

18
Joseph Nye,op. Cit. , pag. 178-179
19
Hans J. Morgenthau, op. Cit. Pag.498-499
din Georgia din 2008.,

Pentru a mentine pacea dupa un conflict sau a impiedica izbucnirea unui conflict intre doua parti
care au un diferend Consiliul de Securitate poate trimite trupe de mentinere a păcii(castile albastre).
Astazi ,,castile albastre,, sunt prezente in multe zone de conflict de pe glob: Liberia, RD. Congo,
Sudan (Darfur), Sudanul de Sud, Liban , Libia, Haiti, Republica Centrafricana, la granita dintre
India si Pakistan. Misiunile ONU nu au fost in general foarte efieciente in sensul de a opri
razboaiele inainte de a incepe sau de a proteja populatia civila de crime impotriva umanitatii sau
genocid. Acte de genocid au avut loc fara ca trupele de mentinere a pacii sa poata face ceva in :
Rwanda(1993-1994), Bosnia (1995), Sudan (Darfur).

ONU nu a reusit sa impeidice izbucnirea unor razboiae sau sa le opreasca inainte sa produca un
numar mare de victime ceeace arata ca nu are capacitatea de a-si indeplini misiunea pentru care a
fost creata. ONU este astazi un club de discutii pentru reprezenantii guvernelor statelor lumii si nu o
institutie care sa asigure pacea si securitatea internationala.

Orientul Mijlociu este astazi regiunea cu cele mai violente conflicte din lume dar si regiunea unde
traiesc o mare parte dintre musulmanii din lume(20% din totalul musulmanilor de pe glob), tot in
aceasta regiune se găsesc cele mai importante locuri sfinte pentru musulmani(Mecca, Medina,
Ierusalim, Bagdad, Damasc, Kerbala , Najaf). Islamul este religia majoritara in statele din Orientul
Mijlociu si un important element(pentru multi cel mai important) al identitatii culturale a oamenilor
din aceasta regiune. În aceste condiţii cred că trebuie să prezentăm pe scurt cum este înţeles
conflictul(razboiul) in jurisprudenta islamică timpurie.

Islamul a apărut în peninsula Arabică în sec. VII d.H. ca urmare a predicilor lui Mahomed un
membru al unui important trib din Mecca , tribul Quarish. Mahomed a pretins ca ingerul Gabriel i s-
a aratat si i-a cerut sa propvaduiasca faptul ca exista un singur Dumnezeu( Allah in limba araba).
Mahomed a preluat numeroase elemente din iudaism si crestinism , de exemplu Adam . Avraam ,
David , Isus si alte personaje biblice sunt considerati profeti in islam. Mahomed fiind ultimul profet
trimis de Allah , mesajul sau inlocuieste mesajele transmise de ceilalti profeti. Mahomed a
condamnat politeismul arabilor din Mecca ceeace a provocat ostilitatea conducatorilor orasului care
era un important centru religios pentru arabii preislamici(in Mecca se desfasurau ritualurile
religioase cele mai importante ale arabilor, printre care cultul pietrei sacre Kaaba). Primii adepti ai
lui Mahomed au fost membrii familiei sale si cativa prieteni membrii si ei in tribul Quarish.
Conducatorii orasului au inceput sa persecute noua comunitate religioasa formata in jurul lui
Mahomed iar acestia au trebuit sa fuga din Mecaa. Mahomed a fugit impreuna cu adeptii sai in
cetatea Yathrib(devenita Mediana-orasul profetului) unde conducatorii orasului l-au numit lider al
lor deoarece aveau nevoie de o persoana neutra care sa judece impartial neintelegerile dintre
triburile care locuiau in Yathrib(Mediana). In Medina , Mahomed a ajuns dintr-un lider religios
persecutat un conducator politic si militar, in Medina numarul adeptilor sai a crescut din ce in ce
mai mult. Oamenii lui Mahomed au inceput sa atace caravanele locuitorilor din Meca , razboiul cu
mecanii a durat multi ani . In cele din urma Mahomed a cucerit intreaga peninsula arabica iar liderii
din Mecca s-au predat la 11 decembrie 629(18 Ramadan anul 8 al Hegirei- Hegira inseamna
calatorie se se refera la calatoria pe care Mahomed a facut-o de la Meca la Medina.)20. Regele din
Mecca Abu Sufyan s-a convertit la islam la fel ca si locuitorii din Mecca, Mahomed a distrus idolii
care reprezentau zeii din Mecca si a interzis cultele politeiste dar a pastrat piatra Kaaba(un meteorit
de culoare neagra). Despre aceasta piatra musulmanii cred ca a fost trimisa din cer de Allah si este
pastrata in principala moschee din Mecca . Peninsula arabica pe vremea lui Mahomed era locuita si
de arabi crestini si de triburi evreiesti(evrei emigrati din Imperiul Roman si arabi convertiti la
iudaism), initial Mahomed a incheiat tratate de alianta cu aceste comunitati dar faptul ca, crestinii si
evreii au refuzat sa il considere profet si s-au aliat cu dusmanii lui Mahomed din Mecca a dus la in
cele din urma la conflicte . Despre viata lui Mahomed exista informatii in colectia de scrieri numite
Haddith si Sunnah care prezinta faptele si cuvintele lui Mahomed , conform traditiei musulmane
aceste informatii au fost transmise oral la inceput de catre cei care l-au cunoscut pe Mahomed si
dupa aceea inregistrate in scris pe vremea Califului Othman. Specialistii contemporani occidentali
au opinii diferite cu privire la autenticitatea informatiilor din Hadith si Sunna si cu privire la data
cand au fost scrise. Coranul este cartea sfanta a musulmanilor iar ei cred ca, cuvintele din aceasta
carte au transmise lui Mahomed de ingerul Gabriel timp de mai multi ani, Mahomed nu a scris
personal Coranul ci a transmis oral cuvintele sale iar ucenicii sai le-au scris la cativa ani dupa
moartea sa.

Coranul fiind transmis in limba arabă de către Allah musulmanii cred că araba este o limba sfântă ,
din acest motiv desi se permite traducerea Coranului in alte limbi (mai ales in scop de prozelitism )
traducerile nu sunt considerate ca fiind Coranul adevarat. Acceptarea traducerilor s-a facut cu greu
in mediile teologice islamice. Se crede ca mesajul divin poate fi transmis fara eroare doar in limba
araba vorbita in sec, VII. Coranul , Sunnah si Hadithul precum si interpretarea acestor carti de catre
teologii musulmani medievali formeaza Sharia. Având ca sursă de inspiratie Coranul, Sunnah si
20
Bernard Lewis , The middleast - a brief history of the last 2000 years, Simon&Schuster, New York City, 1996. pag..
51-56
Hadithul teologii musulmani(ulemma) au creat reguli pentru fiecare domeniu al vietii umane, Sharia
descrie cum trebuie sa se comporte un musulman . Sharia cuprinde reguli despre ritualurile
religioase (de cate ori trebuie sa se roage un musulman, ce trebuie sa faca in pelerinajul la Mecca,
cat trebuie sa doneze pentru comunitatea musulmana), despre alimentatie, despre relatiile din cadrul
familiei, despre imbracaminte si aspectul fizic, despre sexualitate , despre modul de conducere a
statului si despre relatiile diplomatice si razboi.

Dupa moartea lui Mahomed(632 d.H.) la conducerea comunitatii de musulmani au venit ceeace se
numesc ,,califii,,(in araba urmas , cu sensul de urmas al profetului). Primii patru califi (Abu Bakr,
Othman, Omar si Ali) au fost ucenici ai lui Mahomed , ei au cucerit teritorii uriase din Orientul
Mijlociu si Asia (Egipt, Africa de N, Siria, Ierusalimul si Palestina, Persia), rapiditatea cuceririlor a
fost pusa pe seama bunavointei lui Allah care dorea sa dea in stapanire musulmanilor intreaga lume.

Primii musulmani spre deosebire de primii crestini nu au fost pacifisti , razboiul fiind acceptat nu
doar ca un mijloc de autoaparare ci chiar incurajat ca fiind ceva pozitiv.

Functia de Calif a fost deţinută după moartea lui Ali(asasinat de niste rivali politici, tot musulmani)
de catre membrii mai multor dinastii: Omeiada, Abbasida, Fatimida(arabi) , Otomana(turci).
Califatul a avut capitala in mai multe orase importante din Orientul Mijlociu: Medina, Damasc,
Bagdad, Cairo, Istanbul, a existat si un Califat de Cordoba in Spania. Interesant este ca niciodata
Mecca si Ierusalimul doua orase sfinte ale islamului nu au fost capitale ale Califatului. Califul a
fost liderul suprem politic, militar si religios al musulmanilor , primii patru califi au fost alesi de
comunitatea musulmana(de fapt de sefii de trib arabi care au luptat alaturi de Mahomed) iar ceillalti
au mostenit functia in familie, asa au aparut dinastiile califale. Nu exista o regula scrisa in Coran
sau in Hadith legata de modul cum trebuie ales califul sau cine trebuie sa fie el. Desigur califul
trebuie sa fie un bun musulman si sa fie acceptat de catre comunitatea islamica(ummah) dar nu
exista reguli clare de succesiune . Mahomed nu a dat adeptilor sai porunci referitoare la modul cum
trebuie alesi conducatorii dupa moartea sa.

Lipsa unei legi a succesiunii la functia de calif a provocat numeroase conflicte violente in istoria
islamului, al patrulea calif Ali care era ginere al lui Mahomed a fost ucis in timpul unui astfel de
razboi pentru putere. Adeptii lui Ali numiti siiti(shiat Ali) au sustinut ca doar urmasii sai pot fi
Califi deoarece Allah a ales familia lui Ali sa conduca comunitatea musulmana, siitii cred ca Ali si
urmasii sai au calitati profetice asemanatoare lui Mahomed. Desigur Mahomed ramane profetul ales
de Allah dar si Ali si urmasii sai au anumite calitati spirituale care ii fac diferiti , superiori altor
oameni. Ali a avut 12 descendenti directi (imami-lideri religiosi) al doisprezeclea Muhammad ibn
Hasan al-Mahdī a disparut in anul 874 d.H. , musulmanii siiti cred ca el a fost ascuns de Allah intr-
un loc cunoscut doar de El dar ca va se va arata din nou la sfarsitul lumii . Dupa reaparitia lui al -
Mahdi va reveni pe pamant si Isus , cei doi vor lupta impotriva necredinciosilor si vor aduce
dreptatea si pacea pe pamant. Liderii politici si religiosi care ii conduc pe siiti sunt doar niste
inlocuitori temporari ai lui Mahdi, rolul lor se va incheia o data cu reaparitia lui Mahdi care va
prelua conducerea absoluta a comunitatii islamice si chiar a lumii.

Sunitii o alta confesiune din cadrul islamului cred ca oricine poate fi calif daca este un bun
musulman si este recunoscut de comunitate. De-a lungul secolelor disputa cu privire la cine trebuie
să conducă a dus la numeroase războaie civile între suniti şi şiiţi dar si în interiorul comunitatii
sunite.21

În epoca Califatului arab si a Imperiului otoman practicantii religiilor monoteiste(iudaism ,

crestinism) au primit dreptul a-si practica religia si a-si pastra proprietatile in schimbul platii unui
tribut numit jyzia. Deasemenea evreii si crestinii trebuiau sa respecte mai multe reguli printre care
sa nu se rascoala impotriva musulmanilor, sa nu faca prozelitism printre musulmani(convertirea de
la islam la alta religie era interzisa), sa nu construiasca biserici si sinagogi noi . Unii evrei si crestini
au ajuns functionari sau medici la curtile Califilor arabi si turci dar ei nu au fost niciodata
considerati egalii musulmanilor. Desi uneori au avut anumite libertati evreii si crestinii au fost din
punct de vedere juridic considerati ca fiind inferiori musulmanilor. Scopul invaziilor islamice nu a
fost de a converti la islam pe necredinciosi ci de-a ai face sa se supuna legilor islamului. Islamul asa
cum a fost practicat in primele secole (epoca Califatului arab si a Imperiului Otoman) nu a fost doar
o religie (credinte in divinitate, ritualuri, principii morale) ci si o doctrina politică. Califul era
reprezentantul lui Allah pe Pamant, el trebuia sa aplice Sharia intregii societati , legile statului erau
si legi religioase. Islamul are doua mari confesiuni sunitii(90% dintre musulmani) si siiti(10%
dintre musulmani), in islamul sunit liderii religiosi (imamii) nu sunt niste intermediari intre om si
Allah ci un fel de invatatori. Imamul are un rol asemanator pastorului din bisericile protestante si
neoprotestante creştine, el conduce rugăciunea la moschee si învaţă credinciosii doctrinele
Coranului si a traditiei(Sunna, Hadith). Un invatat musulman , specialist in Sharia are titlul de
ulema , se mai foloseste si titlul de sheikh, acestea nu sunt atat functii religioase cat niste titluri care
arata ca respectiva persoana este un expert in teologia islamica. Muftii (marii muftii) sunt un fel de
episcopi musulmani , ei detin cea mai inalta functie religioasa dintr-un stat , de exemplu exista un
21
ibidem, pag. 61-67
mare muftiu al Arabiei Saudite, al Turciei , al Autoritatii Palestinene , Iordaniei , al Romaniei sau
Australiei.

Marii Muftii au fost numiti de Califi sau de sultanii otomani in Imperiul Otoman(in Imperiul
Otoman se mai numeau si Sheikul Islam) in trecut, astazi in statele musulmane marii muftii sunt
numiti de liderii politici (regi, emiri, presedinti) sau alesi de catre liderii comunitatilor musulmane
in statele neislamice(in Romania de exemplu). Astazi in statele occidnetale musulmanii sunt
organizati in diverse asociatii si fundatii , de exemplu in Franta exista Consiliul Musulman Francez,
in Marea Britanie exista Asociatia Musulmana Britanica, in SUA Sociatetea Islamica din America
de N si Consiliul de relatii americano-islamice, in Romania exista Cultul Musulman. În 1923
Adunarea Nationala a Republicii Turcia ( presedinte al Turciei era Kemal Ataturk) a votat
desfiintarea functiei de Calif detinuta de ultimul sultan(padishah) otoman Mehmed VI. Din 1923 nu
a mai existat un calif , un lider religios unic pentru toti musulmanii din lume. Kemal Ataturk a
realizat o serie de reforme laice in Turcia prin care rolul politic al islamului a fost eliminat.
Teritoriile locuite majoritar de musulmani care au apartinut pana in 1918 Imperiului Otoman au
intrat sub control britanic si francez care au impus modele politice occidentale neislamice . Dupa
obtinerea independentei noile state din Orientul Mijlociu au fost conduse de lideri care erau adepti
ai ideilor politice occidentale(nationalism, socialism). Dupa 1923 grupurile islamice
extremiste(precum Fratii Musulmani) au incercat sa refatca Califatul dar nu au reusit. Spre
surprinderea tuturor in 2014 extremistii din gruparea Statul Islamic au refacut Califatul alegandu-l
ca si Calif pe liderul lor Abu Bakr al Bagdadi. Abu Bakr al Bagdadi a reusit sa obtina ceeace Fratii
Musulmani si Al Qaeda au incercat sa obtina de zeci de ani fara rezultat.

Liderii religiosi (ulema) din perioada islamică clasică( perioada Califatului arab si Imperiul
Otoman) au împărţit lumea în dar-al- islam(casa islamului) si dar-al -harb(casa razboiului)22. Dar-al-
islam sunt teritoriile unde se aplica legea islamica Sharia si corespunde teritoriului Califatului , dar-
al-harb sunt teritoriile unde nu se aplica inca Sharia , teritoriile necucerite de armatele islamice.
Datoria Califiilor este să lupte pana cand vor cuceri toate teritoriile neislamice adica pana cand dar-
al-islam va cuprinde intreaga lume. Unii invatati musulmani(ulema) scriu despre existenta unui al
treilea spatiu (pe langa dar-al-islam si dar-al-harb) : dar-al-Sulh un teritoriu unde Sharia nu a putut fi
impusa dar ai carei locuitori se supun conducatorilor islamici si platesc tribut(in aceasta situatie s-au
aflat tarile romane care au fost conduse de proprii domnitori crestinii , nu s-au construit moschei pe
teritoriul lor dar au fost obligate sa plateasca tribut). Scopul este ca in cele din urma Sharia sa fie
22
Robert Spencer, Onward muslim soldiers , Regnery publishing , Washington D.C., 2003. pag. 63-64
aplicata in totalitate si in dar-al-Sulh , astfel incat si aceste teritorii sa devina parte a dar-al-islam.

Extinderea dar-al-islam se face prin lupta(jihad) sau prin convertirea nemusulmanilor la islam(asta
insemnand si supunerea fata de alesul lui Allah , Califul). Termenul jihad are doua semnificatii cel
de lupta spirituala (lupta cu pacatele proprii, dorinta de a deveni un mai bun musulman prin
rescpectarea poruncilor din Sharia) si cel de razboi impotriva necredinciosilor pentru a extinde
teritoriul dar-al-islamului. Multe din teritoriile unde astazi populatia este majoritar musulmana au
fost cucerite prin jihad (Orientul Mijlociu, Africa de N, Sudan, Balcanii: Bosnia, Albania) dar exista
si teritorii unde populatia s-a convetit la islam desi respectivele teritorii nu au fost cucerite militar,
de exemplu Indonezia si Malaezia unde islamul a fost propovaduit de negustorii arabi sau Asia
Centrala unde populatiile mongole si turcice s-au convertit la islam dupa intalnirea cu misionari
arabi musulmani . Una din cele mai bune surse de informatii despre primele cuceriri ale arabilor
este cronica lui Al Tabari(839-923 d.H.) : ,,Istoria profetilor si regilor,,, Al Tabari a fost un
comentator al Coranului si istoric care s-a nascut in Iran dar a trăit cea mai mare parte din viata la
Bagdad. Cronica sa cuprinde o biografie a lui Mahomed si istoria primelelor cuceriri ale califilor .
Al Tabari foloseste ca surse traditiile islamice(hadith) si alte cronici existente in bibliotecile din
Bagdad in aceea epoca. Jihadul nu face parte din cei cinci stâlpi ai credinţei musulmane:
declaratia de credinţă (Nu este al Dumnezeu in afara de Allah si Mahomed este profetul sau),
rugăciunea de 5 ori pe zi, acordarea a 2,5% din venituri pentru ajutorarea săracilor, postul în luna
Ramadan, pelerinajul la Mecca cel puţin o dată în viaţă.

După 11 septembrie 2001 numerosi politicieni occidentali, intelectuali si lideri religiosi au afirmat
ca islamul este o religie a pacii si ca jihadul nu are legatura cu violenta , jihadul fiind doar o lupta
spirituala pentru a deveni un om mai bun. Inclusiv numerosi lideri religiosi musulmani din Occident
si din statele musulmane au sustinut ca jihadul nu are nicio legatura cu razvboiul sau cu terorismul.

Aceasta teorie nu tine cont de faptul ca in primele secole ale islamului jihadul avut si o semnificatie
de razboi , de lupta impotriva necredinciosilor si de faptul ca in scrierile islamice timpurii jihadul
are si o parte violenta. Cei care mor in lupta devin martiri(shahid) si ajung in paradis, exista doua
tipuri de jihad: ofensiv (atacarea nemusulmanilor pentru a-i aduce sub stapanirea islamica, razboi
pentru extinderea dar-al-islam) si defensiv (de autoaparare in cazul atacului din partea
necredinciosilor). De exemplu prin jihadul ofensiv din primii ani ai islamului au fost cucerite
teritoriile din Orientul Mijlociu .Exemple de jihad defensiv sunt razboaiele impotriva cruciatilor in
Evul Mediu sau impotriva trupelor sovietice care au invadat Afganistanul in 1979. Jihadul este
permis si impotriva apostatilor si a ereticilor , a conducatorilor care nu respecta Sharia si a
banditilor . Regulile Jihadului interzic atacarea femeilor si copiilor sau a noncombatantilor.
Teroristii islamisti de azi nu considera ca victimele lor sunt ,,civili,, nevinovati ci complici ai
guvernelor neislamice care nu merita protectie, de exemplu cetanenii israelieni sunt cu totii militari
in rezerva asa ca pot fi victime legitime ale atacurilor din partea Hamas sau a Jihadului Islamic.
Cetatenii statelor occidentale sunt considerati sustinatori ai conducatorilor lor si prin urmare la fel
de vinovati ca si ei.din punctul de vedere al membrilor ISIS sau Al Qaeda.

E greu sa evaluam in ce masura regulile de protectie a ,,civililor,, au fost respectate in epoca

primelor cuceriri islamice sau in Evul Mediu. Izvoarele documentare crestine nu prezinta o imagine
foarte pozitiva a cuceritorilor arabi si turci.

Crimele si torturile facute de teroristii din Statul Islamic si Al Qaeda sunt mai crude decât multe din
actele de violenţă din timpul războaielor dintre arabi si bizantini sau dintre turci si popoarele din
Europa centrala si de E. Teroristii din Statul Islamic si Al Qaeda utilizează metode violente pentru
a-si atinge obiectivele politice fara sa tina cont numarul de victime.

Prin sadismul pe care îl arat în fiecare zi acestia teroristi seamana mai mult cu membrii SS-ului
nazist sau a NKVD-ului stalinist decat cu razboinicii din primele secole ale islamului.

2) Primăvara arabă: democratizare sau islamizare?

Expresia ,,primavara araba,, a fost utilizată pentru prima dată de către Marc Linch (profesor de
stiinte politice si afaceri internationale la Universitatea George Washington din Washington D.C.)
într-un articol pe care l-a scris pentru revista Foreign Policy. Expresia descrie protestele si
revolutiile populare care au început în 2011 împotriva dictatorilor din statele arabe din Orientul
Mijlociu si Africa de Nord.
Prin aceasta expresie autorul a făcut o comparaţie între revoluţiile din statele arabe şi revoluţiile din
1848 din Europa şi revoluţia de la Praga din 1968. Revoluţiile de la 1848 s-au mai numit si
,,primavara popoarelor,, iar revolutia de la Praga s-a mai numit si ,,primavara de la Praga,,.

Cuvantul primavara transmite ideea de viata , de renastere , adica popoarele oprimate ,,renasc,,
eliberandu-se de dictatura asa cum natura renaste primavara.

Evoluţiile politice din Orientul Mijlociu dupa încheierea revoluţiilor au arătat că viziunea analistilor
cum că statele arabe se vor democratiza si liberaliza după căderea regimurilor autoritare a fost o
utopie.

,,Primăvara arabă,, a început în Tunisia la 18 decembrie 2010 după ce un tânăr vanzator stradal
Mohamed Boazizi si-a dat foc in semn de protest ca autoritatile municipale i-au confiscat abuziv
marfa, fratii sai au declarat presei occidentale ca persoane din administratia locala din Tunis i-au
cerut mita , cand Mohamed a refuzat i s-a confiscat marfa.

Prieteni ai lui Mohamad au inceput un protest pasnic impotriva coruptie guvernului , informatii
despre protest au fost postate pe retelele de socializare(Facebook , Twitter) iar la proteste au venit
tot mai multi locuitori tineri din Tunis. Numarul de protestatari a crescut din ce in ce mai mult,
tinerii tunisieni fiind nemultumiti de coruptie, lipsa libertatii de expresie, somaj.

Speriat de faptul ca fortele de politie nu reusesc sa opreasca protestatarii , presedintele Zine Abidini
ben Ali si-a dat demisia si a fugit in Arabia Saudita.

In anul 2011 revolutiile au inceput in Egipt, Libia, Siria, Iordania, Maroc, Bahrain, Kuwait, Arabia
Saudita , Yemen.

Revolutionarii au reusit sa îi indeparteze de la putere pe Hosni Mubarak din Egipt(11 februarie

2011), Moamar Gaddafi in Libia(23 august 2013). În Arabia Saudita regele Abdullah a acordat
ajutoare financiare populatiei şi protestele au încetat.

In Siria presedintele Bashar all Assad a refuzat sa isi dee demisia si a ordonat armatei si fortelor de
securitate sa atace demonstrantii , incercarea de pune capat revolutiei siriene prin violenta a dus la
inceperea unui razboi civil care nu s-a terminat inca.

Revoluţia egipteană a atras atenţia cel mai mult presei internaţionale şi a analiştilor de politică
internaţională pentru că Egiptul are cea mai mare populaţie dintre statele de limbă arabă(88 300 000
locuitori) , are cea mai numeroasa armata dintre statele membre ale Ligii arabe( potential de
recrutare: 35 305 381; in serviciul militar activ se afla 468 500; rezervisti 800 000). Armata
egipteana a fost dotată cu arme din SUA iar mulţi ofiţeri au studiat la academiile militare americane
pe vremea lui Hosni Mubarak.

Deasemenea pe teritoriul Egiptului se află canalul de Suez prin care trec multe din navele care
transportă petrolul din Golf la consumatorii europeni si americani.

În Egipt ,,primăvara arabă,, a început 25 ianuarie 2011 când un grup de tineri a început un protest
împotriva coruptiei lui Hosni Mubarak , a brutalitatii politiei , problemele economice au fost un alt
motiv pentru care tinerii au iesit in strada sa protesteze(somaj ridicat, venituri scazute, cresterea
pretului la alimente). Protestele au avut loc la inceput in Cairo si Alexandria dar foarte repede au
inceput proteste si in alte localitati din Egipt. Informatia despre protestele din Cairo si Alexandria a
fost transmisa prin retelele de socializare (facebook, twitter) si astfel tot mai multi oameni au iesit in
stradă să protesteze. În organizarea protestelor din Egipt au fost implicate mai multe ONG-uri,
sindicate si lideri politici din opozitie. Protestatarii aveau conceptii ideologice diferite, la revolutie
participand liberali, nationalisti, socialisti si islamisti.

In timpul protestelor politia loiala lui Hosni Mubarak a utilizat violenta impotriva protestatarilor si a
ucis mai multi dintre acestia. Liderii statelor occidentale (SUA, Marea Britanie, Germania, Franta)
au condamnat violentele si au cerut guvernului de la Cairo sa inceapa negocieri cu protestatarii si sa
gaseasca solutii la problemele socio-economice care au cauzat protestele.

La 11 februarie 2011 dupa ce a pierdut sprijinul comandantilor armatei presedintele Hosni Mubarak
şi-a dat demisia iar puterea a fost preluata de Mohamed Hussein Tantawi seful Consiliului Suprem
al forţelor armate . Acesta a anuntat la 13 februarie că , constitutia a fost suspendată , parlamentul
dizolvat si ca armata va conduce Egiptul timp de 6 luni , după aceste 6 luni se vor organiza alegeri.

2.1. Fraţii Musulmani şi rolul lor în revoluţiile arabe

Dintre toate grupările politice implicate în revoluţiile arabe cea mai bine organizată a fost Fratia
Musulmană, membrii acestei organizatii s-au implicat activ in protestele din Tunisia, Egipt si Siria.
Un reprezentant al Fratiei Musulmane - Mohamed Morsi a fost ales presedinte al Egiptului in 2012
iar partidul Enhadda filiala din Tunisia a Fratiei Musulmane a castigat alegerile parlamentare.
Fratia Musulmana a fost înfiinţată în 1928 la Ismailia in Egipt de către Hassan al Banna(1906-1949)
un invatator de scoala primara. Hassan al Banna a dorit ca musulmanii din Egipt si din intreaga
lume sa traiasca dupa principiile islamice traditionale , el credea ca toate problemele economice ,
scociale si politice din lumea araba se pot rezolva prin aplicarea invataturilor Coranului si a
Hadithului(traditia islamica). Pentru Hassan al Banna ,,islamul este solutia,, miraculoasa pentru
toate problemele omenirii. Hassan al Banna s-a opus prezentei britanice in Egipt si a fost un critic
sever al colonialismului.

Al Banna a criticat in scrierile si discursurile sale conducatorii Egiptului din aceea epoca pentru ca
au copiat ideile politice si stilul de viata neislamic din Occident. 23

Frătia Musulmană este prima organizatie fundamentalista islamică din epoca contemporană, scopul
principal al organizatiei a fost si este acela de reislamiza statele din Orientul Mijlociu prin aplicarea
in intregime a Sharia(totalitatea doctrinelor si invataturilor islamice).

Mai intai trebuie aplicata Sharia la nivel de familie, localitate, stat si apoi la nivel mondial.

Hassan al Banna a condamnat desfiintarea Califatului de catre Mustafa Kemal Ataturk in 1924 ,
acest eveniment a dus la distrugerea unitatii islamice si slabirea lumii islamice . In viziunea lui al
Banna ,Califatul trebuie reinfiintat , din 1928 reinfiintarea Califatului a fost unul din cele mai
importante proiecte ale fratilor musulmani .

In 1936 Hassan al Banna a scris un manifest in 50 de puncte in care isi prezinta ideile, manifestul
este impartit in trei capitole: primul capitol prezinta ce trebuie facut in domeniile politic, al justitiei
si administrativ, in capitolul doi ce trebuie facut in domeniul social si educational si in capitolul trei
ce trebuie facut in domeniul economic. Fiecare capitol are cuprinde mai multe puncte care descriu
solutiile lui al Banna pentru problemele societatii.

In capitolul despre politica , punctul patru Hassan al Banna scrie ca trebuie intarite legaturile dintre
statele islamice, in special intre statele arabe pentru a se gasi solutii practice si serioase la problema
disparitiei Califatului(adica solutii pentru a reface Califatul). In punctul trei al Banna propune
intarirea fortelor paramilitare si cresterea numarului de grupuri de tineri dornici sa participe la
jihad..

La capitolul despre educatie si viata sociala Hassan al Banna propune crearea de curricule scolare
separate pentru baieti si fete si segregarea lor la scoala, interzicerea intalnirilor intre barbati si femei
23
Talmiz Ahmad, The islamist challenge in West Asia -doctrinal and political competitions after the Arab Spring, ed.
Pentagon Press, New Delhi, 2013. pag.25
daca nu sunt rude, interzicerea jocurilor de noroc , a consumului de alcool si droguri si distrugerea
cartilor si ziarelor care promoveaza scepticismul si imoralitatea.24

Hassan al Banna a sustinut ca razboiul impotriva necredinciosilor (jihadul)25 este o datorie a fiecarui
musulman , că este vointa lui Allah si ca acesta ii va rasplati pe ,,martirii,, care vor muri in timpul
luptei.26.

Hassan al Banna a infiintat in cadrul Fratiei Musulmane o ramura paramilitara numita ,,aparatul
special,, , membrii acestei organizatii au atacat militarii britanici din Egipt si au asasinat mai multi
functionari de stat egipteni. Membrii ,,apararului special,, l-au asasinat si pe primul-ministru al
Egiptului Mahmoud al Nuqrashi in 1948. Pentru a răzbuna moartea primului-ministru , regele
Farouk al Egiptului a ordonat uciderea lui al Banna care a fost impuscat mortal de un asasin
profesionist in 1949.

În perioada interbelică si in timpul celui de al doilea razboi mondial Fratia musulmană a primit bani
si armament din partea serviciilor secrete naziste iar ministerul propagandei de la Berlin a tradus
cartea lui Hitler ,,Mein Kamf,, in limba araba. Fratii musulmani au distribuit aceasta traducere in
intregul Orient Mijlociu , prin aceasta ei au contribuit la promovarea antisemitismului in lumea
musulmană . Hassan al Banna a fost un colaborator si un prieten apropiat al lui Hajj Amin al
Husseini (muftiul Ierusalimului) un alt aliat al lui Hitler din Orientul Mijlociu , care la fel ca si al
Banna a promovat ura fata de evrei si Occident . Muftiul Ierusalimului a incurajat violentele
impotriva evreilor din Palestina27, după declanşarea celui de al doilea război mondial politia
britanică l-a arestat dar a reusit sa evadeze si a fugit la Berlin unde a avut mai multe intalniri cu

24
The-50-point-manifesto-of-hassan-al-banna. pointdebasculecanada.ca/the-50-point-
manifesto-of-hassan-al-banna/

25
Talmiz Ahmad, op. Cit. , pag. 27
26
The way of Jihad-complete text by Hassan al Banna. www.militantislammonitor.org

27
Teritoriul actual al Israelului si al Autoritatii Nationale Palestiniene a fost pana in 1948 sub administratie britanica ,
acest teritoriu avea denumirea de ,,MANDATUL BRITANIC AL PALESTINEI,,
Hitler. Al Husseini a recrutat pentru SS membrii ai comunitatilor musulmane din Albania si Bosnia ,
aceste unitati speciale ale SS au fost responsabile pentru uciderea a zeci de mii de sîrbi , evrei şi
ţigani(rromi) din Iugoslavia.

Încă din timpul vieţii Hassan al Banna a reuşit să atragă un număr mare de susţinători, după moartea
sa Frăţia musulmană a continuat să se dezvolte . Fratii musulmani s-au infiltrat in Universitati, in
sindicate, in asociatiile profesionale(medici, ingineri, avocati) devenind o forta politica importanta
in Egipt si in alte state din Orientul Mijlociu(Siria).

Fratii musulmani au fost aliati ai ofiterilor care au organizat lovitura de stat din 1952 care l-a
indepartat de la putere pe regele Farouk. La putin timp după ,,revolutia,, din 1952 intre Gamal
Abdel Nasser noul presedinte al Egiptului si fratii musulmani au apărut neintelegeri . Fratii
musulmani doreau sa aplice in Egipt legile islamice(sharia) dar Nasser nu era de acord , el dorind
modernizarea Egiptului . Nasser a fost un nationalist arab dar care a promovat si unele politice
socialiste (nationalizarea Canalului de Suez), in politica externa Nasser s-a apropiat de URSS si de
China condusa de Mao Zedong. Aceasta alianta cu cele doua regimuri comuniste a fost condamnata
de fratii musulmani care ii considerau pe liderii de la Moscova si Beijing niste necredincios atei.

Nasser va interzice Fratia Musulmana si va aresta multi dintre membrii sai, unul din cei mai
importanti membrii arestati va fi Said Qutb(1906-1966). Said Qutb a fost un functionar al
Ministerului Educatiei din Egipt , el a devenit in tinerete membru al Fratiei Musulmane iar dupa
moartea lui Hassan al Banna a ajuns principalul ideolog al Fratiei. A scris numeroase comentarii ale
Coranului si Hadith si carti cu subiect politic . Said Qutb a fost sustinut ca este legitima utilizarea
violentei impotriva necredinciosilor(aici fiind inclusi si liderii statelor arabe care nu aplicau in
intregime Sharia) . În opinia sa islamul trebui să conducă întreaga lume , pentru Said Qutb ca si
pentru Hassan al Banna islamul nu este doar o religie ci si o ideologie politică.

În cartea ,,Lupta dintre islam si capitalism,, Said Qutb scrie,, Pentru a putea sa actioneze ,
islamul trebuie sa conduca. Aceasta religie nu a coborat pe pamant pentru a se ascunde in
schituri si temple , nici pentru a se refugia in inimi si constiinte. Ea nu a venit decat pentru a-si
exercita puterea asupra vietii , pe care trebuie sa o controleze pentru a forma societatea in
conformitate cu conceptia globala despre viata a acestei credinte . Iar acest scop nu poate fi atins
doar prin rugăciuni şi sfaturi , ci si prin puterea legislativă şi administrativă de care islamul
trebuie să dispună.,,. 28

28
Dumitru Chican, Jihad sau drumul spre Djanna, ed, Corint, Bucuresti, 2011. pag.234-235
In timpul guvernarii regelui Farouk Said Qutb a primit o bursa de studiu in SUA (Universitatea
Columbia) , aici a putut sa observe viata religioasa crestina americana , dupa intoarcerea in Egipt a
devenit un critic al crestinismului si al stilului de viata occidental.

Tot în ,,Lupta dintre capitalism si islam,, Qutb scrie că : ,, In lumea crestina occidentala , individul
merge la biserica , asculta slujba si rugaciunile , este posibil ca tot repetand acest lucru , tot
ascultand vocea convingatoare a predicatorului , multimea care psalomdiaza rugaciunile(...)
inima sa sa se inmoaie si sa se supuna. Dar, odata iesit din biserica, va vedea ca lumea
exterioara este condusa de legi diferite , pe ale caror principii se bazeaza functionarea societatii
si care nu au nimic de a face cu spiritul insusi al crestinismului. (...) Cand in ultimii ani Biserica
a incercat sa se apropie de societate ea nu s-a preocupat sa aduca poporul la nivelul sau ci s-a
coborat la nivelul acestuia . Iar noi cu o stupiditate si o nepasare stupefiante , am vrut sa facem
acelasi lucru in ceeace priveste islamul, si aceasta nu pentru ca religia noastra nu ar fi oferit
legile si canoanele care sa conduca si sa organizeze viata ci pentru ca noi insine , cu
mentalitatea noastra de sclavi si cu un comportament de maimute am vrut sa facem din Egipt o
parte a Europei. Si pentru ca Europa este condusa dupa legi civile si nu dupa cele religioase , am
vrut si noi sa o imitam , fara a intelege ca Europa este silita sa se conduca dupa legi civile pentru
ca ea nu a gasit in Crestinism o legislatie a vietii si pentru ca nu a vazut in religia sa decat o
simpla credinta spirituala si un sumum de rugaciuni.29"'. Scrierile lui Hassan al Banna si Said
Qutb au radicalizat numeroşi musulmani , Frăţia musulmană a dat naştere la multe dintre
organizatiile teroriste din Orientul Mijlociu. Organizatia HAMAS a fost înfiintata in 1987 in Gaza
de către membrii ai Frăţiei Musulmane , Hamasul este ramura palestiniană a Frătiei Musulmane.

Yasser Arafat liderul organizatiei Fatah si Autoritatii Palestiniene a făcut parte in adolescenţa din
Frăţia Musulmană egipteană. Ayman al Zawahiri actualul lider al Al Qaeda a fost influentat de
scrierile lui Said Qutb , in tinerete fiind si el membru al Fratiei Musulmane. În cartea sa,, Cavaleri
sub steagul profetului,, Ayman al Zawahiri scrie mult despre Said Qutb si ideile sale despre islam.30

Osama Ben Laden l-a avut ca profesor la Universitatea Abdul Aziz (Arabia Saudita) pe fratele lui
Said Qutb , Mohamed Qutb .

Cei mai cunoscuti teroristi din lume au fost influentati de ideologia lui Hassan al Banna si Said
Qutb, de la ei au invatat sa urasca Occidentul si pe evrei . Datorita scrierilor lui al Banna si Qutb
29
ibidem , pag 236
30
Virginia Murr, The Power of Ideas:Sayyid Qutb and Islamism, Rockford College Summer
Research Project 2004. www.stephenhicks.org/wp-content/uploads/2009/02/murr-qutb.pdf
musulmanii fundamentalisti au fost convinsi ca utilizarea violentei împotriva necredincioşilor este
legitimă.

Said Qutb va fi condamnat la moarte si spanzurat in 1966 de autoritatile egiptene , guvernul

egiptean l-a acuzat de implicarea intr-o tentativa de lovitura de stat. Din cauza persecutiilor
guvernului egiptean condus presedintele Nasser, numerosi frati musulmani au fugit in Arabia
Saudita unde au fost bine primiti. In Arabia saudita religia oficiala este islamul sunit wahabi,
wahabismul este o ramura extremista a islamului sunit care a aparut in sec. XVIII in pen. Arabica.
Doctrinele wahabitilor si ale fratilor musulmani sunt apropiate asa ca membrii ,,Fratiei,, nu au avut
probleme de integrare in societatea saudita. Liderii religiosi ai fratilor musulmani au primit slujbe
ca profesori si imami in Arabia Saudita . Guvernul Saudit a finantat zeci de ani moscheile construite
de fratii musulmani in Europa si SUA. Regii sauditi i-au sustinut pe Fratii Musulmani si pentru ca
acestia erau dusmani ai presedintilor Nasser si Sadat , cei doi presedinti fiind rivali ai regilor
sauditi . Inainte de 1989 Egiptul si Arabia Saudita s-au aflat intr-un adevarat ,,razboi rece,, pentru
controlul lumii arabe, regii sauditi s-au folosit de fratii musulmani in razboiul de propaganda
impotriva presedintilor Egiptului31. Presedintele Anwar Sadat(presedinte din 1970-1981) i-a eliberat
din inchisoare pe fratii musulmani si a introdus in Constitutie un articol conform caruia sursa
legislatiei este Sharia(in realitate doar unele elemente din Sharia au fost aplicate). Pentru a fi
eliberati din inchisoare Fratii Musulmani au trebuit sa promita ca vor renunta la terorism ,
majoritatea membrilor Fratiei Musulmane au respectat aceasta intelegere . Au existat si membrii
mai radicali ai Fratiei Musulmane care au refuzat orice intelegere cu Sadat si cu urmasul sau Hosni
Mubarak. Acesti membrii extremisti ai Fratiei Musulmane au format gruparea terorista Al Jihad care
l-a asasinat pe Anwar Sadat in 1981. Unul din liderii Al Jihad a fost Ayman al Zawahiri care va uni
organizatia Al Jihad cu Al Qaeda in iunie 2001.

Fratia Musulmana are membrii in toata lumea nu doar in Orientul Mijlociu, fratii musulmani au
infiintat asociatii, fundatii caritabile si moschei in Europa si SUA.

În 2008 un tribunal federal din Texas (SUA) a condamnat mai multi membrii ai comitetului de
conducere al ,,Fundatiei Holy Land,, (Fundatia Tara Sfanta) la inchisoare pentru ca au finantat
organizatia terorista Hamas, deasemenea toate proprietatile si fondurile fundatiei au fost confiscate
de autoritati. Fundatia Holy Land a fost infiintata in 1989 de mai multi cetateni americani de origine
araba , oficial a fost o organizatie caritabila care ajuta palestinienii saraci. In realitate asa cum au
dovedit procurorii americani Fundatia a adunat bani pentru Hamas.
31
Talmiz Ahmad, op. Cit. Pag. 33
În timpul procesului procurorii au prezentat un document descoperit de agentii FBI acasa la unul
dintre directorii Fundatiei Holy Land , acest document se numea : ,,Memorandum Explicativ cu
privire la Scopurile generale strategice ale grupului in America de N,, . In document scrie ca Fratii(e
vorba despre Fratii Musulmani) trebuie sa inteleaga ca munca lor in America este un mare Jihad in
urma caruia civilizatia Vestica sa fie distrusa din interior iar religia lui Allah sa devina victorioasa
asupra celorlalte religii. Pentru a-si atinge scopul membrii organizatiei trebuie sa infiinteze
asociatii, fundatii , moschei si centre islamice in fiecare oras american pentru a promova
islamul(dawa in limba araba). Deasemenea fratii musulmani sunt incurajati sa se implice in viata
politica americana pentru a influenta deciziile autoritatilor americane . Documentul a fost scris in
anul 1991 de catre liderii Fratiei Musulmane din SUA dar a devenit public abia in 2008 in timpul
procesului Fundatiei Holy Land.. Impreuna cu acest document agentii FBI au confiscat si alte
documente care se afla acum in arhiva Departamentului Justitiei.

La finalul documentului sunt trecute mai multe asociatii si institutii islamice din SUA infiintate de
fratii musulmani (Societatea Islamica din America de N, Asociatia Studentilor Musulmani,
Asociatia Tinerilor musulmani arabi, Cercul Islamic din America de N, Asociatia Islamica pentru
Palestina, Institutul international pentru gandirea islamica, Socieatea Musulmana americana).
Membrii acestor asociatii au fost considerati mult timp ca fiind niste musulmani moderati , liderii
acestor asociatii fiind primiti la Casa Alba de presedintii Bill Clinton si George Bush Jr. de mai
multe ori . 32

Fratii musulmani au reusit sa convinga liderii politici americani ca sunt moderati , procesul Holy
Land a dovedit ca de fapt acestia sunt niste fundamentalisti islamisti care finanteaza terorismul
palestinian si care doresc distrugerea societatii americane democratice.

Un alt ONG infiintat de fratii musulmani este Consiliul pentru afaceri americano-islamice, oficial
acest ONG are scopul de a apara drepturile musulmanilor din SUA . CAIR(Council of american-
islamic relations) a fost infiintat in 1994 de doi membrii ai Asociatiei Islamice pentru Palestina:
Omar Ahmad si Nihad Awad. Asociatia Islamica pentru Palestina este una dintre organizatiile care
apare in ,,Memorandumul Explicativ,, al Fratilor Musulmani .

Procurorii au recunoscut in fata instantei ca organizatiile CAIR si ISNA(Societatea islamica din

America de N) sunt complice la finantarea Hamas dar nu au cerut desfiintarea lor. Aceste organizatii
sunt considerate complice la finantarea terorismului dar nu au fost interzise . In sistemul juridic
32
AN EXPLANATORY MEMORANDUM ON THE GENERAL STRATEGIC GOAL FOR THE GROUP IN
NORTH AMERICA. www.investigativeproject.org/documents/misc/20.pdf
american este posibil ca procurorii sa ceara instantei de judecata sa declare o institutie sau o
persoana vinovata fara sa o condamne penal(unindicted co-conspirator), acest se intampla foarte rar
in general atunci cand institutia sau persoana respectiva colaboreaza cu procurorii in timpul
anchetei. Probabil ca datorita colaborarii cu procurorii membrii CAIR si ISNA au reusit sa scape de
inchisoare. Autoritatile din Arabia Saudita, Egipt si Emiratele Arabe Unite au interzis activitatile
CAIR si ale Societatii Musulmane Americane pe motiv ca are fi organizatii teroriste (noiembrie
2014)33

În Egipt Fratii Musulmani au fost populari datorita faptului ca au facut multe acte
caritabile(impartirea de hrana saracilor, asistenta medicala gratuita, scoli pentru copii saraci)34si nu
au fost corupti precum Hosni Mubarak. Datorita imaginii pozitive pe care o aveau in societatea
egipteana si lipsei de organizare si disciplina a partidelor neislamiste , Fratii Musulmani au reusit sa
castige alegerile parlamentare si prezidentiale in 2012.

Chiar si acum dupa indepartarea de la putere a Fratilor Musulmani (datorita protestelor masive din
2013) aceasta organizatie are inca numerosi sustinatori.

În timpul campaniei electorale din 2012 liderii Fratilor Musulmani au vorbit in discursurile lor
despre reinfiintarea Califatului . Nici discursul plin de ura la adresa evreilor si amenintarile la
adresa statului Israel nu au lipsit din propaganda fratilor musulmani. La 1 mai 2012 la un miting
electoral , un cleric islamist Safwat Higazi a declarat ca Mohamed Morsi(candidatul Fratiei
Musulmane la presedentie) va crea Statele Unite Arabe si va reinfiinta Califatul a carui capitala va fi
la Ierusalim. Apoi a inceput sa cante un cantec de lupta arab (,,Milioane de martiri marsaluiesc spre
Ierusalim,,) , prin versurile unui alt cantec li se cerea luptatorilor din Hamas sa ,,alunge somnul de
pe ochii evreilor,,. Fratii musulmani au avut un discurs antisemit stiind ca in Egipt (precum si in alte
state din Orientul Mijlociu) antisemitismul este foarte raspandit in randul populatiei. Mohamed
Morsi se afla si el la miting dar nu a condamnat discursurile colegilor sai de partid .35

La 4 iunie 2009 în timpul vizitei oficiale în Egipt , preşedintele SUA Barack Obama a tinut un
discurs la Universitatea Al-Azhar din Cairo (,,A new beginning,, - Un nou inceput) , in discurs
Obama a afirmat ca este nevoie de imbunatatirea relatiilor dintre SUA si lumea musulmana si ca
America si musulmanii trebui sa se cunoaca mai bine, Obama a vorbit in discursul sau si despre
33
www.clarionproject.org/.../united-arab-emirates-ban-cair-other-us-brothe
34
www.irinnews.org/.../egypt-social-programmes-bolster-appeal-of-muslim..
35
www.youtube.com/watch?v=QI3wG3loKlA Egyptian Cleric Safwat Higazi: Muslim Brotherhood
descoperirile facute de musulmani in matermatica(algebra), despre inventiile musulmanilor :
instrumente de navigatie, a stiloului si despre arhitectura islamica. Barack Obama a vorbit si despre
necesitatea rezolvarii conflictului israeliano-palestinian si despre eforturile pe care Occidentul si
lumea islamica trebuie sa le faca pentru a preveni violenta. Discursul a avut scopul de a castiga
bunavointa lumii musulmane .

La discursul presedintelui Obama au fost invitati sa participe de catre Departamentul de Stat si

membrii ai Fratiei Musulmane , prin acest gest presedintele Obama a dorit sa arate ca este dispus sa
colaboreze cu toate fortele politice. Invitatia adresata fratilor musulmani a fost criticata in SUA de
catre adversarii politici ai lui Barack Obama acestia afirmand ca fratii musulmani sunt o organizatie
extremista chiar daca nu au mai utilizat violenta de zeci de ani. 36

Dupa castigarea alegerilor prezidentiale de catre Mohamed Morsi candidatul Fratiei Musulmane,
relatiile americano-egiptene au continuat la fel ca pe vremea lui Hosni Mubarak. La 24 septembrie
2012 intr-o intalnire cu Mohamed Morsi, secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat ca
SUA vor acorda in continuare ajutoare financiare Egiptului . Si in domeniul militar cooperarea
americano-egipteana a continuat , guvernul SUA furnizand armament armatei egiptene.

Sustinerea guvernului Morsi de catre presedintele Obama a fost criticata de jurnalistii si politicienii
conservatori din SUA pe motiv ca Morsi este un fundamentalist islamic si un inamic al SUA.

Prin politica sa externa Mohamed Morsi nu a facut decat sa intareasca aceasta imagine negativa pe
care conservatorii americani o aveau despre el. La 30 august 2012 Mohamed Morsi a vizitat
Teheranul pentru a participa la conferinta Organizatiei miscarii de nealiniere , aici a avut intalniri cu
presedintele iranian Mahmud Ahmanidejad si cu ministrul iranian de externe, vizita lui Morsi la
Teheran era prima vizita a unui sef de stat egiptean in Iran dupa 1979. In 1979 relatiile diplomatice
dintre Egipt si Iran s-au intrerupt dupa Revolutia islamica iraniana care l-a indepartat de la putere pe
sahul Reza Pahlavi . Dupa plecarea sa din Iran , sahul a primit azil politic in Egipt ceeace a dus la
intreruperea relatiilor diplomatice de catre noul guvern revolutionar de la Teheran. Alianta dintre
presedintele Hosni Mubarak si guvernele SUA a impiedicat reluarea relatiilor diplomatice iraniano-
egiptene timp de 30 de ani.

După demisia lui Hosni Mubarak ca urmare a revolutiei din 2011 , guvernul iranian a trimis un

36
www.theatlantic.com/politics/.../-brotherhood...obama-speech-by.../1869...
www.foxnews.com/.../muslim-brotherhood-members-attend-obamas-cair...
www.huffingtonpost.com/.../obama-speech-in-cairo-vid_n_211215.html
ambasador la Cairo (19 aprilie 2011).

La 5 februarie 2013 presedintele Iranului Mahmoud Ahmanidejad a inceput o vizita de trei zile la
Cairo , in timpul vizitei Ahmanidejad si Morsi au discutat despre posibilele solutii la criza siriana si
despre intarirea cooperarii bilaterale. Ahmanidejad s-a intalnit si cu conducatorul Universitatii
islamice Al Azhar din Cairo(cea mai importanta universitate de teologie islamica sunita din lume)
care i-a cerut sa acorde mai multe drepturi minoritatii sunite din Iran.37

La 22 decembrie 2012 a fost adoptata prin referendum noua constituţie a Egiptului, 63% dintre
alegatori au votat pentru si 36% impotriva. Partidele de opozitie seculare , organizatiile pentru
apararea drepturilor omului si conducatorii bisericilor crestine au criticat noua constitutie pentru ca
nu a acordat drepturi femeilor, a recunoscut ca religii doar islamul , iudaismul si crestinismul (in
constitutie nu scrie nimic despre musulmanii siiti si despre bahai desi ei exista in Egipt),
deasemenea din Constitutie a lipsit un articol conform caruia legislatia internationala in domeniul
protectiei omului are prioritate in fata legilor nationale.

Conform articolului 2 din Constitutie, Sharia este principala sursa a legislatiei si a jurisprudentei,
criticii constitutiei au afirmat ca datorita acestui articol femeile si minoritatile religioase vor fi
discriminate pentru ca Sharia nu acorda drepturi egale femeilor si crestinilor cu barbatii musulmani.
Parlamentarii din partidele seculare si liderii religiosi crestini au parasit Adunarea Constituanta
atunci cand Fratii Musulmani si aliatii lor salafisti nu au ascultat cererile lor. Cu toate acestea
proiectul de Constitutie a fost votat de Adunarea Constituanta (alcatuita majoritar de partide
islamiste: Partidul Justitiei si Dezvoltarii-fratii musulmani , Al-Nour-salafisti) si adoptat prin
referendum.38

Constitutia fratilor musulmani va fi abrogată în 2013 după lovitura de stat militară care l-a
indepartat pe presedintele Mohamed Morsi de la putere .

Apropierea de Iran (stat aflat sub embargou international din cauza programului nuclear)39 si
37
www.aljazeera.com/news/middleeast/2013/.../20132585923942211.html
www.bbc.com/news/world-middle-east-21336367
www.washingtonpost.com/.../ahmadinejad...cairo-visit/.../935b2c68-6fb0-1.
www.reuters.com/article/.../us-egypt-iran-idUSBRE9140EK20130205
38
https://www.amnesty.org/.../2012/.../egypt-s-new-constitution-limits-fund..

39
Presedintele iranian Mahmoud Ahmanidejad a amenintat Israelul cu stergerea de pe harta. Amenintari la adresa
Israelului si a SUA a facut si Ghidul Suprem al Iranului Ayatollahul Ali Khamenei de mai multe ori
adoptarea unei Constitutii care nu a acordat drepturi egale tuturor locuitorilor Egiptului a aratat ca
fratii musulmani nu doresc un regim politic democratic.

In loc de ,,primavara araba,, egiptenii au primit o ,,iarna islamista,, , la venirea acestei ,,ierni,, au
contribuit si populatia egipteana prin votarea Constitutiei la referendum.

Referendumul a aratat ca majoritatea populatiei egiptene nu are o educatie politica democratica si ca

nu doreste sa copieze modelul politic occidental(drepturi egale indiferent de religie sau gen,
separarea intre stat si institutii religioase)..

2.2. Pozitia marilor puteri(SUA, UE) fata de schimbarile de regim

determinate de ,,primavara araba,,

Poziţia SUA faţă de schimbările de regim provocate de revoluţiile arabe a fost exprimată de
preşedintele Barack Obama la 19 mai 2011 într-un discurs la Casa Alba.

În discursul său Barack Obama a afirmat că revolutiile din Orientul Mijlociu si Africa de N
reprezinta un mijloc de autodeterminare pentru popoarele din aceasta regiune, ca nu este o surpriza
ca aceste revolutii au avut loc si ca exista momente in istorie cand oamenii care si-au dorit libertatea
de multi ani declanseaza miscari care sa duca la schimbarea dorita de ei. Obama a comparat
revolutiile arabe cu refuzul patriotilor americani din Boston de a plati taxe regelui Angliei si cu
refuzul Rosei Parks de a se ridica de pe scaunul rezervat albilor din autobuz.40

Obama a mai spus ca evenimentele din ultimele sase luni au demonstrat ca represiunea si
diversiunile nu mai functioneaza.

Presedintele Obama a afirmat ca SUA sustine reformele politice si economice din Orientul Mijlociu
si Africa de Nord care pot sa duca la implinirea aspiratiilor oamenilor obisnuiti din regiune.

Presedintele american a anuntat crearea unui fond de doua miliarde de dolari care sa finanteze
investitiile private din regiune , deasemenea a anuntat ca Egiptului i se vor sterge un miliard de
dolari din datoria externa. 41

40
Rosa Parks -femeie de culoare din Alabama , SUA care a fost arestata la 1 decembrie 1955 pentru ca a refuzat sa
cedeze locul din autobus unui calator alb
41
http://www.whitehouse.gov/the-press-office/2011/05/19/remarks-president-middle-east-and-north-africa
Pozitia UE a fost exprimata la 8 martie si 25 mai 2011 prin comunicatele comune ale Comisiei
Europene si ale Inaltului Reprezentant pentru afaceri externe si politica de securitate, in acest
comunicat sunt apreciate pozitiv schimbarile petrecute in statele din Mediterana Sudica(Africa de
N) si se afirma ca UE va sprijini cererile cetatenilor din aceasta regiune de a se implica in politica ,
va promova libertatea si va sprijini crearea de locuri de munca. Pentru ca aceste obiective sa fie
indeplinite UE a promis acordarea a patru miliarde de Euro, aceasta suma urma sa fie acordata prin
Instrumentul Politicii Europene de Vecinatate si Parteneriat. UE va sprijini financiar organizatiile
civice din statele aflate in S Mediteranei care vor monitoriza progresele reformelor politice
(societatea civila). UE va acorda burse studentilor pentru ca acestia sa poata studia in Universitati
din state UE . Deasemenea s-a promis ca vor incepe negocieri cu statele din regiune pentru
incheierea unor acorduri comerciale .42

Sefii de stat si de guvern din statele membre UE au avut o atitudine pozitiva fata de schimbarile de
regim din Orientul Mijlociu si Africa de N si au privit aceste schimbari ca un prim pas spre
democratizarea regiunii.

Presa europeana si nord-americana in general a promovat ideea că îndepărtarea dictatorilor din

lumea arabă va duce la democratizarea regiunii si ca regiunea Orientului Mijlociu si Africii de N va
deveni mai stabilă după indepărtarea de la putere a dictatorilor. Oamenii din aceasta regiune nu vor
mai fi atrasi de organizatii teroriste precum Al Qaeda o dată ce cauzele nefericirii lor vor fi
indepărtate(lipsa drepturilor politice, abuzurile dictatorilor , somaj si sărăcie).

Au existat si analisti de securitate si jurnalisti care au avertizat ca exista riscul ca schimbarea rapidă
a dictatorilor din statele arabe să ajute gruparile politice islamiste antioccidentale să ajungă la
putere. Evolutiile politice din ultimii ani au dovedit ca indepartarea de la putere a dictatorilor nu a
dus la mai multa stabilitate, democratie si prosperitate in regiune ci la mai multa violenţă (in cazul
Siriei) si la revenirea la regimuri autoritare(in cazul Egiptului).

Dictatorii din statele arabe au fost indepartati de la putere inainte ca in aceste state sa se formeze
niste partide politice democratice , laice puternice . Deasemenea populatiile din aceste state nu au
avut timp sa invete ce inseamnă democratia adevarată .

Marii castigatori ai ,,primaverii arabe,, au fost gruparile politice islamiste(Fratii Musulmani,

salafistii in Egipt , Tunisia, Libia), extremistii din ISIS(in Siria) sau liderii militari
autoritari(generalul Sissi in Egipt in 2013), nici unul din aceste forte politice nu este democratica cu

42
ec.europa.eu/.../arab-spring/index_en.htm
adevarăt si nu respectă drepturile omului.

2.3. Pozitia statelor din golful Persic fata de ,,primăvara arabă,,(Arabia

Saudita, E.A.U. Qatar)

Protestele masive antiguvernamentale din Tunisia , Egipt , Bahrain si Siria au ingrijorat autoritatile
de la Ryadh care au fost obligate sa ia măsuri care să previna declansarea unor proteste identice in
Arabia Saudita. Pentru a menţine populaţia liniştită regele Arabiei Saudite Abdullah a promis la 22
februarie 2011 acordarea de ajutoare financiare pentru persoanele care nu un loc de munca, a
promis cresterea cu 15% a salariilor functionarilor de stat si alocarea a 66,7 miliarde de dolari
pentru construirea de locuinte sociale(500 000 locuinte in total. In total programele sociale ale
regelui au costat intre 93-130 miliarde de dolari. 43

Deasemenea regele a acordat 53 de milioane de dolari scolilor coranice si 26 de milioane de dolari

institutelor de studii islamice. Aceste institutii educative sunt conduse de clerici wahabiti , acestia au
legitimat religios guvernul saudit de la infiintarea regatului (1932) si pana azi , clericii wahabiti au o
puternica influenta asupra populatiei asa ca regii sauditi au incercat sa aiba o relatie buna cu ei.
Regii au sustinut financiar scolile si facultatile de teologie ale imamilor wahabiti iar acestia
indemnat populatia sa se supuna regilor care au fost declarati ca ,,protectori ai celor doua moschei,,.

În martie 2011 guvernul a anuntat organizarea de alegeri locale(care au fost amanate de mai multe
ori) iar in septembrie 2011 regele Abdullah a anunta intr-un discurs că femeile vor putea sa voteze si
sa candideze la alegerile pentru Consiliul Shura(,,parlamentul ,, saudit, are doar un rol consultativ).

La 14 februarie 2011 la Manama capitala statului Bahrein au început proteste antiguvernamentale ,

cauzele protestelor au fost: discriminarea populaţiei şiite majoritare de către guvernul sunit, corupţia
guvernului , şomajul. Guvernul a utilizat violenta impotriva protestatarilor , 93 dintre ei au murit si
alte mii au fost batuti de fortele de ordine. Regele Bahrainului Hamad al Khalifa a cerut ajutorul
Consiliului de Cooperare din Golf pentru a infrange protestatarii.

La 14 martie 2011 sub comanda Consiliului de Cooperare din Golf , Arabia Saudita a trimis 1000 de
militari si Emiratele Arabe Unite 500 de militari pentru a ajuta autoritatile din Bahrain sa înfrângă
43
Rene Rieger, In search of stability-Saudi Arabia and the arab spring , GRM PAPERS,
2013.www.fpri.org/docs/media/TheArabSpring.pdf
revolutia. 44

Autoritatile din Bahrain au acuzat Iranul pentru provocarea protestelor, lucru respins de liderii
opozitiei din Bahrain si de guvernul iranian.

Dupa infrangerea revolutiei regele Hamid al Khalifa a transmis condoleante familiilor victimelor si
anuntat ca va infiinta o comisie care sa ancheteze acuzatiile aduse fortelor de ordine(torturarea si
executarea protestatarilor). Deasemenea a promis diferite ajutoare economice pentru populatie,
proteste au mai avut loc in Bahrain si in 2012, 2013 si 2014. La 3 martie 2014 in timpul unui protest
al siitilor dintr-un sat de langa Manama cineva a aruncat o bomba care a ucis trei politisti si a ranit
unul, nu se stie inca cine este responsabil de acest atac. Grupurile de aparare a drepturilor omului
din Bahrain au acuzat conducerea statului ca a recrutat suniti proveniti din strainatate(mai ales din
Pakistan) pentru a face parte din serviciile de securitate ale Bahrainului.45

Noul rege al Arabiei Saudite Salman a trimis aviatia militara saudita sa îi bombardeze pe rebelii şiiţi
(houthni) din Yemen care l-au alungat de la conducere pe presedintele sunit Abd Rabbuh Mansur
Hadi in martie 2015. Bombardamentele au inceput la 25 martie 2015 , alaturi de aviatia saudita la
bombardamente participa si aviatia: iordaniana, egipteana, marocana, sudaneza, din emiratele arabe
unite , din Qatar , Bahrain si Kuweit. Guvernul american si-a anuntat sustinerea pentru interventia
statelor arabe impotriva rebelilor Houthni , la inceputul lui aprilie 2015 in Golful Aden si in marea
Rosie au fost trimise sapte nave de lupta americane pentru a impiedica trimiterea de arme pe mare
de catre iranieni , rebelilor siiti din Yemen. Oficialii militari americani au declarat ca navele
americane patruleaza Golful Aden si marea Rosie dar ca nu i-au parte la blocada navala impusa de
marina saudita.

Implicarea militara a sauditilor in Bahrain si Yemen arata ca conducerea de la Ryadh doreste sa

opreasca cu orice pret venirea la putere a unor guverne şiite in statele din Golf. Șiiți sunt considerați
ca fiind susținuți de Iran , Iranul este astăzi principalul inamic al Arabiei Saudite in Orientul
Mijlociu. Regele Arabiei Saudite se teme că un succes al grupărilor politice șiite din statele vecine
ar putea sa îi încurajeze pe șiiți din Arabia Saudită(15% din populatia regatului) să se rascoale.

Un alt dușman al dinastiei al Saud a fost Fratia Musulmana, desi pana la inceputul anilor 2000
guvernul saudit a sustinut Fratia Musulmana dupa aceea relatiile s-au racit treptat. In 2002 ministrul

44
www.washingtoninstitute.org/templateC05.php?.
www.globalresearch.ca/bahrain...saudi...interve
45
http://www.voanews.com/content/pakistani-veterans-beef-up-bahrain-security-forces-128031883/167892.html
de interne saudit a declarat ca Fratii musulmani sunt cauza pentru toate relele din regat. Dupa
castigarea alegerilor de catre Mohamed Morsi in Egipt relatiile cu Fratia Musulmana au devenit si
mai tensionate din cauza apropierii noului presedinte de Iran. In februarie 2011 membrii ai
Sahwa46(ramura din Arabia Saudita a Fratiei musulmane) a trimis o scrisoare regelui Abdullah prin
care îi cerea sa faca reforme politice in țară. 47Evident aceste cerinte ale fratilor musulmani sauditi l-
au ingrijorat pe rege si i-au aratat ca fratii musulmani nu sunt recunoscatori pentru sprijinul acordat
organizatiei lor de catre regii sauditi timp de multi ani. Exista riscul ca fratii musulmani sa provoace
o revolutie si in Arabia Saudita la fel ca si in Egipt.

Regele Abdullah l-a sustinut pe generalul Al Sissi cel care a dat lovitura de stat prin care fratii
musulmani au fost indepartati de la putere. Regele Abdullah a acordat zeci de milioane de dolari
ajutor financiar Egiptului dupa lovitura de stat din 2013.

In februarie 2014 Regele Abdullah a dat un decret regal prin care Fratia Musulmana era interzisa ,
fiind declarată organizatie teroristă.48 Cu toate acestea la 23 ianuarie 2015 cand a murit regele
Abdullah , Fratia Musulmana din Egipt a dat un comunicat prin care transmitea condoleante pentru
moartea regelui . Comentatorii din presa internationala au speculat ca , liderii Fratiei Musulmane au
dat aceasta declaratie pentru ca doresc o reconciliere cu noul rege Salman.

Pana acum oficial nu a avut loc o reconciliere dar e putin probabil ca o astfel de reconciliere sa aiba
loc deoarece atat regele saudit cat si fratii musulmani își doresc să fie lideri ai islamului sunit
mondial . Nu trebuie uitat faptul că în timpul campaniei electorale prezidentiale din Egipt din 2012
membrii ai Fratiei Musulmane au declarat ca vor reface Califatul sub denumirea de Statele Unite
Arabe , evident sauditii nu doresc acest lucru pentru ca le-ar afecta pozitia politica si prestigiul in
Orientul Mijlociu.

In noiembrie 2014 si guvernul din Emiratele Arabe Unite a declarat Fratia Musulmana organizatie
terorista. Deasemenea politia din Emirate a arestat mai multe persoane suspectate ca sprijina Fratia
Musulmana49.

46
Talmiz Ahmad, op.cit.., pag.33-39
47
http://www.washingtonpost.com/blogs/monkey-cage/wp/2014/03/20/saudi-arabias-muslim-brotherhood-
predicament/
48
english.alarabiya.net/.../Saudi-Arabia-declares
www.usatoday.com/story/.../saudi-arabia-brotherhood-terrorist/6174147/

49
www.reuters.com/.../us-emirates-politics-brothe.
Guvernul din Emiratele Arabe Unite a interzis si două organizatii islamice din SUA: Council on
American-Islamic Relations si Muslim American Society , care au fost declarate organizatii
teroriste.50

Dintre toate guvernele arabe cel din Qatar a avut o pozitie diferita fata de revolutiile din statele
Orientului Mijlociu si Africii de N, autoritatile din Qatar(capitala : Doha) nu numai ca nu au
condamnat revolutiile ci chiar le-au sustinut. Qatarul este o peninsulă aflată în E Arabiei Saudite,
este un stat mic(11,571 km) dar foarte bogat in gaze naturale(13% din rezervele mondiale de gaz).
Rezervele de gaze naturale au facut din Qatar un stat cu o economie infloritoare: Qatarul are cel mai
mare produs intern brut pe cap de locuitor din lume(GDP)- 102 000 $ pe an, cei 300 000 de cetateni
qatarezi sunt scutiti de impozite iar serviciile publice sunt gratuite , somajul este de doar 0,3%.
Guvernul sunit din Qatar nu a avut probleme cu minoritatea siita din tara care este bine integrata.

În 2011 cand a început ,,primavara arabă,, Qatarul era condus de emirul Hamid bin Khalifa al
Thani(din 2013 a venit la conducere fiul sau Tamim bin Khalifa al Thani), acesta conducea in mod
absolutist Qatarul dar datorita politicilor sale economice si sociale nu au izbucnit proteste impotriva
sa. Deasemenea emirul a susţinut mulţi ani fraţii musulmani, asa că acestia nu i-au creat probleme.

La Doha locuieste din anii 60 Yusuf al Qaradawi51 cel mai important teolog al fratilor musulmani,
Qaradawi este un cunoscut expert in teologia islamica , cartile sale fiind citite de milioane de
musulmani din intreaga lume. Guvernul din Qatar l-a sustinut pe Qaradawi care are si o emisiune la
televiziunea Al Jazeera (canalul in limba araba), emisiunea se numeşte ,,Sharia şi viaţa,,. Al Jazeera
este proprietatea guvernului din Qatar , presedinte al trustului fiind un membru al dinastiei al Thani:
Hamad bin Thamer al Thani(var cu actualul emir). Yusuf al Qaradawi conduce Institutul
internaţional pentru gândirea islamică, un institut teologic musulman foarte apreciat în lumea
islamică. Yusuf al Qaradawi a condamnat atacurile de la 11 septembrie 2001 dar a dat mai multe
fatwa(opinii teologice ale unui cleric musulman , a unui expert în Sharia) în care spunea că este
legitimă atacarea militarilor americani din Irak pentru că aceştia au invadat o ţară musulmană .
Yusuf al Qaradawi a suţinut şi faptul că atacurile sinucigaşe ale membrilor Hamas împotriva
israelienilor sunt legitime şi nu încalcă poruncile Shariei. Cu toate promovează astfel de idei

50
dailycaller.com/.../united-arab-emirates-designa
www.clarionproject.org/.../united-arab-emirates.

51
Lorenzo Vidino, The west and the Muslim Broterhood after the arab spring, Al Mesbar Studies Research&Foreign
Policy Institute , Dubai , 2013. pag. 42-43.
guvernul britanic i-a acordat viză pentru a intra pe teritoriul Marii Britanii în iulie 2004, atunci
Qaradawi a vizitat Londra pentru a inaugura Centrul European de Cercetare şi Fatwa(institutie de
cercetare teologică musulmană) , în perioada sejurului la Londra , Qaradawi s-a intalnit şi cu
primarul Londrei. Numeroşi ziarişti, analişti de politică internaţională şi funcţionari guvernamentali
din Europa de V îl consideră pe Qaradawi un lider religios musulman conservator dar moderat şi
prin urmare poate fi folosit în ,,războiul,, ideologic împotriva extremiştilor din Al Qaeda sau ISIS. E
greu de înteles cum poate fi considerat moderat un om care justifică şi încurajează atentatele
sinucigaşe din Israel.

Emirul Qatarului şi-a arătat sprijinul pentru fraţii musulmani şi prin vizita pe care acesta a făcut-o in
fâsia Gaza la 23 octombrie 2012 , cand fasia Gaza era condusa de organizatia Hamas(ramura
palestiniana a Fratiei Musulmane). În fasia Gaza emirul Hamid bin Khalifa al Thani a avut intalniri
cu liderul Hamas Ismael Haniyeh , in timpul acestei vizite emirul a inaugurat lucrarile de
reconstructie a cladirilor si infrastructurii distruse ca urmare a razboiului dintre Israel si Hamas.
Valoarea lucrarilor a fost de 254 milioane de dolari , deasemenea emirul a promis acordarea de
ajutoare umanitare pentru locuitorii din Gaza. Emirul Hamid este primul sef de stat care a vizitat
fasia Gaza dupa preluarea puterii in aceasta regiune de catre Hamas in 2007, prin vizita sa emirul a
legitimat organizatia terorista Hamas.52 Emirul Hamid a fost un mediator intre Hamas si Fatah si a
indemnat de mai multe ori liderii celor doua organizatii sa se reconcilieze.

La 11 august 2012 Emirul Hamid al Thani a vizitat Cairo unde s-a intalnit cu presedintele Egiptului
Mohamed Morsi , in timpul vizitei emirul a promis ca va acorda 2 miliarde de dolari Băncii
Centrale a Egiptului pentru a reface rezerva valutara egipteană.53

Dupa izbucnirea revolutiei impotriva lui Muammar Qaddafi in 2011, Qatarul a fost primul stat arab
care a recunoscut Consiliul National de Tranzitie(guvernul revolutionar interimar din Libia).
Avioanele militare din Qatar au bombardat alaturi de avioanele NATO trupele lui Muammar
Qaddafi. Qatarul a fost un partener al NATO in misiunea Unified Protector , a carui obiectiv a fost
de a-l impiedica pe Qaddafi să obţină arme din afara Libiei şi să protejeze civilii libieni de atacurile
52
www.telegraph.co.uk › ... › Middle East › Qatar 
www.bbc.co.uk/.../world-middle-east-2003720...
53
www.aljazeera.com/.../2012/.../2012812610184...
aeriene ale aviatiei lui Qaddafi, pentru a atinge aceste obiective NATO si partenerii sai(Qatar,
Iordania, Emiratele Arabe Unite) au impus o zona de interdictie aeriana deasupra Libiei . Misiunea
NATO a facut ca rebelii libienii sa il poata indeparta mai usor de la putere pe Muammar Qaddafi.

În aprilie 2011 primul-ministru al Qatarului Hamad bin Jassim al Thani a recunoscut intr-un interviu
ca tara sa furnizeaza armament ,,defensiv,, rebelilor care lupta impotriva lui Qaddafi, conform
presei internationale Qatarul a furnizat: rachete antitanc franceze si mitraliere de asalt de productie
belgiana54

Si in Siria guvernul din Qatar a sustinut rebelii din Armata Siriana Libera care lupta impotriva lui
Bashar al Assad.

Televiziunea Al Jazeera a prezentat in detaliu desfasurarea revolutiilor arabe , reportajele si

analizele Al Jazeera au prezentat aceste revolutii ca fiind ceva pozitiv. Al Jazeera a facut
propaganda pentru revolutionarii antiguvernamentali din statele Africii de N si Orientului Mijlociu .

Implicarea politica, militara si mediatica a Qatarului in revolutiile arabe arata interesul conducerii
micului emirat de a-si extinde influenta in Orientul Mijlociu si Africa de N.

Prin sustinerea revolutionarilor(mai ales a celor din Fratia Musulmana) conducerea de la Doha a
aratat ca este de partea ,,poporului,, si nu a dictatorilor si in acest fel a prevenit izbucnirea unor
proteste in interiorul Qatarului. Sustinerea pentru gruparile politice islamiste este un mijloc de
protectie pentru regimul de la Doha.

3) Războaiele civile din Siria şi Irak

3.1. Războiul civil din Siria-cauze

Razboil civil din Siria a inceput dupa reprimarea violenta de catre Bashar all Assad a protestelor
care au inceput la 28 ianuarie 2011. Revolutionarilor li s-au alaturat ofiteri din armata nemultumiti
de Assad , acesti ofiteri au organizat ,,Armata Siriana Libera,, la 29 iulie 2011.
54
https://www.foreignaffairs.com/.../libya/.../behi
 În Siria au patruns incepand din 2011 un mare numar de extremisti islamici suniti , acestia au
format mai multe ,,armate,, pentru a lupta impotriva lui Bashar All Assad. Acesti extremisti provin
din statele arabe din Orientul Mijlociu dar si din Europa , ei au venit in Siria pentru a lupta
impotriva lui Bashar all Assad pe care il considera un conducator necredincios ilegitim(Bashar all
Assad este de confesiune alawita, o ramura a islamului siit). Bashar all Assad este sustinut cu
armament si trupe(Garzile Revolutionare iraniene)55 de regimul fundamentalist siit din Iran, un aliat
al lui Bashar all Assad este si organizatia terorista siita Hezbollah56 , care este controlată de Iran.
Republica Islamica Iran condusa de Ayattolahul Ali Khamenei il sustine pe Bashar all Assad pentru
ca acesta este un lider siit dar si pentru ca Siria are o pozitie geopolitica importanta (este ,,poarta ,,
terestra spre Irak si statele arabe din Golf si are granita cu Israelul dusmanul declarat al regimului
de la Teheran). Siria prin porturile sale (Tartus, Latakia) permite iesirea iranienilor la marea
Mediterana , avand o influenta asupra Siriei si Irakului iranienii pot ajunge la Marea Mediterana
ocolind statele arabe sunite din Golful Persic.
Siria , la fel ca si Irakul au devenit scena unui razboi intre suniti si siiti, în care combatantii au atât
motive teologice cat si geopolitice de lupta.
Dintre toate organizatiile care luptă impotriva lui Bashar all Assad cea mai bine organizata si care
dispune de cele mai bune resurse(militare, financiare) este organizatia Statul Islamic(ISIS) , aceasta
organizatie extremista reusind sa cucereasca cea mai mare parte din N Siriei.
Desi la început ISIS si celelalte organizatii politice au luptat impreuna impotriva lui Assad , din
ianuarie 2014 a izbucnit un razboi civil intre aceste organizatii . ISIS a dorit sa ocupe teritoriile
celorlate organizatii , evident aceste organizatii(Armata Sirian Libera, Jabath al Nusra, Frontul
Islamic) nu au dorit sa devina vasale ale ISIS. Deasemenea membrii moderati ai opozitiei siriene au
fost ingrijorati de violenta extrema a luptatorilor ISIS . ISIS a atacat pozitiile ocupate de celelalte
organizatii in N si centrul Siriei si astfel a izbucnit al doilea razboi civil din Siria. 57
Liderii Armatei Siriene Libere i-au acuzat pe cei din ISIS ca sunt oamenii lui Bashar all Assad si ca
55
iranpulse.al-monitor.com/.../irans-quds-force-w. 07.05.2015
56
Philip Smyth, The Shiite Jihad in Syria and its regional effects, Policy Focus 138, The
Washington Institute for Near East Policy,2015.
https://www.washingtoninstitute.org/.../PolicyFocus138_Smyth-2.pdf

57
www.clarionproject.org/.../battle-between-isis-a..
www.independent.co.uk › ... › Middle East
scopul lor este sa creeze o imagine negativa opozitiei siriene prin violentele pe care le fac. Aceasta
acuzatie nu a fost dovedita pana acum, ISIS a luptat si impotriva armatei lui Bashar all Assad asa ca
e greu de crezut ca este controlata de acesta. Deasemenea e putin probabil ca Assad ar permite unui
om de al sau sa se proclame Calif , o functie cu o semnificatie si prestigiu religios puternic si care ar
putea sa ii atraga pe multi islamisti suniti.
Acuzatia celor din Armata Siriana Libera este una propagandistica si are scopul de a-i descuraja pe
musulmanii sirieni si straini sa se alature ISIS. Propaganda Armatei Siriene Libere nu a fost foarte
eficienta dovada ca si dupa acuzatiile impotriva ISIS , numerosi tineri islamisti s-au alaturat acestei
organizatii. Chiar si membrii ai Armatei Siriene Libere au dezertat la ISIS, astazi Armata Siriana
Libera este foarte slabita ca urmare a razboiului pe doua fronturi(cu armata lui Assad si cu ISIS)58
Armata Siriana Libera nu a fost niciodata o organizatie foarte unita , unitatile sale luptand de multe
ori autonom , deasemenea comandantii Armatei Siriene Libere s-au schimbat foarte des (a avut trei
din 2011 si pana acum).

In Siria luptele continua si e greu de prevazut ce se va intampla in viitorul apropiat si daca victoria
va apartine lui Assad, opozitiei siriene moderate sau extremistilor islamisti.

3.2. Razboiul civil din Irak-cauze

La 20 martie 2003 a început invazia Irakului59 de către coalitia internationala condusă de SUA ,
motivul oficial al atacării Irakului a fost că presedintele irakian Saddam Hussein detine arme de
distrugere in masă pe care refuză să le distrugă . Pentru a preveni utilizarea armelor de distrugere in
masă de către Saddam Hussein acesta trebuia indepartat de la putere . După ocuparea Irakului si
capturarea lui Saddam Hussein de catre fortele americane a inceput cautarea armelor de distrugere
in masa(bombe chimice si bacteriologice) dar acestea nu au fost gasite nici pana azi.
Dupa infrangerea armatei lui Saddam Hussein , trupele coalitiei internationale au avut de infruntat
diferite grupari paramilitare islamiste. Una din aceste grupari a fost Al Qaeda din Irak condusa de
Abu Musab al-Zarqawi(1966-2006), luptele dintre militarii coalitiei si jihadistii din Al Qaeda au
produs mii de mori si de raniti. Teroristii din Al Qaeda au au organizat mai multe atentate teroriste

58
www.ibtimes.com/four-years-later-free-syrian-a..
59
Anthony H. Cordesman, Sam Khazai, Iraq in crisis, Rowman&Littlefield, Lanham MD, 2014. pag.5-7
impotriva civililor de confesiune siita (membrii Al Qaeda fiind suniti) si impotriva crestinilor
(Biserica Asiriana a Rasaritului, Biserica Chaldeana Catolica) pe care îi considerau nişte
necredinciosi care colaborau cu duşmanul american.
Deasemenea au fost atacati si sunitii care colaborau cu trupele americane ca membrii ai
administratiei de stat sau ai fortelor de securitate irakiene(politie, armata).
Numeroase triburi sunite din Irak au colaborat cu Abu Musab al-Zarqawi , mai ales in V si NV tarii
unde sunitii sunt majoritari(,,triunghiul sunit,, din apropierea oraselor Tikrit, Sammara, Ramadi).
Trupele americane si aliatii lor au avut de infruntat si gruparile armate siite, cea mai importanta
fiind Armata Mahdi condusa de un cleric pe nume Muqtada al Sadr. Siiti sunt majoritari in S tarii ,
in orasele Najaf, Kerbala si Basra , aici avand loc si cele mai sangeroase lupte intre trupele
americane si rebelii siiti.
Speriati ca ar putea sa isi piarda puterea in favoarea Al Qaeda o parte din seicii triburilor sunite s-au
aliat in 2005 cu americanii (,,Sunni Awakening,,- Renasterea Sunita) si au inceput sa lupte
impotriva Al Qaeda. Autoritatile americane au sustinut financiar si cu arme aceste triburi sunite . In
2006 Abu Musab al Zarqwi a fost ucis de fortele americane ceeace a demoralizat si slabit
organizatia Al Qaeda din Irak. Trupele americane au reusit sa infranga si militiile siite si sa recastige
controlul asupra localitatilor siite din SE Irakului.
La retragerea ultimilor militari americani in 18 decmbrie 2011 , Al Qaeda era foarte slabita si se
parea ca va fi infranta definitiv in curand.
Greselile primului-ministru Nouri al Maliki (care este siit) vor duce la renasterea Al Qaeda sub
forma Statului Islamic din Irak si Levant .
Nouri al Maliki a ajuns prim-ministru al Irakului in 2006 intr-o coalitie de partide sunite si siite,
dupa retragerea trupelor americane al Maliki a luat mai multe decizii pentru a-si intari pozitia in
cadrul guvernului. La 19 decembrie 2011 ministerul de interne a emis un mandat de arestare pe
numele vicepresedintelui irakian Tariq Hashimi si a vicepremierului Saleh al Mutlaq (cei doi apartin
confesiunii sunite), cei doi au fost acuzati fara probe ca sustin organizatii teroriste sunite. Dupa ce
garzile sale de corp au fost arestate , Tariq Hashimi60 a plecat la Erbil in regiunea autonoma Kurda
si apoi a fugit din Irak. Mai intai a mers in Qatar si dupa aceea in Turcia unde in aprilie 2012 a
primit azil politic. La 9 septembrie 2012 un tribunal irakian l-a condamnat la moarte pentru
organizarea de acte de terorism , Hashimi a respins acuzatiile care i s-au adus . Sunitii consisdera ca
procesul a fost o razbunare a primului-ministru siit al Maliki.

60
Ibidem, pag.99
In octombrie 2011 ofiteri siiti ai fortelor de securitate irakiene au declarat ca membrii ai partidului
Baath(partidul fostului presedinte Saddam Hussein- membrii partidului baath au fost in majoritate
suniti) pregatesc o lovitura de stat cu ajutorul lui Muammar Qadafi61. Acuzatia nu era credibila
pentru ca in aceea perioada Muammar Qadafi lupta intr-un razboi civil impotriva opozitiei libiene si
in scurt timp va fi prins si executat. Qadafi avea alte probleme mai urgente decat sa sustina lovituri
de stat in Irak. Cu toate acestea Nouri al Maliki a sustinut ca ,,baathistii,, pregatesc o lovitura de stat
impotriva guvernului sau si a ordonat arestarea a 600 de suspecti , toti de confesiune sunita.
Sub pretextul ,,debathificarii,, Nouri al Maliki va concedia sute de suniti din armata , politie si
secrviciile secrete si ii va inlocui cu siiti la sfarsitul anului 2011 si inceputul lui 2012.
La inceputul lui 2012 automobilul ministrului de finante Rafi al-Issawi(sunit) a fost atacata cu o
bomba artizanala dar acesta a scapat cu viata. Rafi al-Issawi a fost un critic al primului-ministru
Maliki pe care l-a acuzat de coruptie si tendite dictatoriale. La 19 decembrie 2012 politia irakiana
siita i-a ocupat biroul si i-a arestat garzile de corp care au fost acuzate de terorism. In aprilie 2013
Rafi al-Issawi si-a dat demisia din guvern .
Autoritatile irakiene nu au avut probe pentru acuzatiile impotriva politicienilor suniti ci doar
,,marturii,, ale garzilor de corp ale acestora(care au fost arestati inainte de face aceste marturisiri) .
Abuzurile lui Nouri al-Maliki au declansat protestele sunitilor din toata tara , proteste care au fost
reprimate cu brutalitate de politistii siiti.
Abu Bakr-al Bagdadi noul lider al Al Qaeda din Irak (din mai 2010)a profitat de persecutarea
sunitilor de catre guvernul siit si printr-o foarte eficienta propaganda s-a prezentat ca fiind
aparatorul sunitilor . Numerosi membrii ai triburilor sunite si fosti ofiteri din armata , politia si
serviciile secrete irakiene epurati de Nouri al-Maliki s-au alaturat Al Qaeda. Unii noi membrii ai Al
Qaeda Irak au fost ofiteri in armata si serviciul de securitate a lui Saddam Hussein.
Al Qaeda care la plecarea trupelor americane mai avea putini membrii si a pierdut cea mai mare
parte a teritoriilor din NV Irakului , a reinviat datorita numarului mare de suniti care au devenit
membrii ai organizatiei in 2012.
Din decembrie 2012 tot mai multe piete , magazine si moschei siite au fost tinta atacurilor cu bomba
, aceste atentate fiind realizate de catre extremistii suniti.

61
Ibidem., pag.96
3.3 Implicarea actorilor externi în războaiele civile din Siria şi Irak

Guvernul SUA a condamnat violentele fortelor de securitate siriene impotriva civililor iar in vara
anului 2012 a acordat ajutoare financiare si in armament non-letal rebelilor care lupta impotriva lui
Assad. In august 2012 departamentul de stat a anuntat ca SUA vor oferi echipamente militare non-
letale in valoare de 25 000 000 de dolari opozitiei siriene(echipamente de comunicatie ) si ajutoare
umanitare pentru refugiatii sirieni in valoare de 64 000 000 de dolari.62

În iulie 2012 guvernul american a autorizat Armata Siriană Liberă să strângă fonduri pe teritoriul
american. In aprilie 2013 guvernul american a anunţat că va acorda un ajutor militar non-letal in
valoare de 250 000 000 de dolari. În presa internaţională au apărut numeroase ştiri obţinute pe surse
conform cărora CIA a oferit armament rebelilor din Siria şi i-a antrenat in tabere din Turcia. Este
posibil ca o parte din aceste arme să fi ajuns şi în mâinile rebelilor islamişti în condiţiile în care
după ascensiunea organizaţiei Statul Islamic numeroşi luptători din Armata Siriană Liberă au
dezertat la Statul Islamic. Armata Siriană Liberă este o organizaţie foarte diversă din punct de
vedere ideologic , având şi membrii cu concepţii politice islamiste , care doresc crearea unui stat
guvernat de Sharia chiar dacă nu sunt de acord cu cei din Statul Islamic care doresc acelaşi lucru.
Nu este clar dacă membrii laici ai Armatei Siriene Libere vor reuşi să câştige puterea în Siria şi vor
putea crea un stat democratic , cu drepturi şi obligaţii egale pentru toţi cetăţenii indiferent de religie
sau dacă islamiştii(din cadrul Armatei Siriene Libere sau din celelalte organizatii : ISIS, Jabath Al
Nusra etc.) vor deţine controlul total la sfârşitul războiului şi vor instaura un regim politic
asemănător celui din Arabia Saudită. Riscul islamizării Siriei cu toate consecinţele sale negative
pentru minorităţile religioase şi pentru femei este foarte ridicat.

La inceputul lui 2012 presedintele Obama l-a avertizat pe Bashar all Assad să nu folosească arme de
distrugere în masă împotriva rebelilor pentru că acest lucru va determina implicarea SUA în
conflict, utilizarea armelor de distrugere in masa(chimice sau biologice) ar reprezenta o linie
rosie(red line) care nu trebuie trecută. In iunie 2013 guvernul SUA l-a acuzat pe Bashar all Assad ca
a utilizat arme chimice împotriva rebelilor , cu toate acestea presedintele Obama nu a aprobat o
interventie militara terestra impotriva lui Bashar all Assad. La 25 iunie 2013 secretarul de stat
american John Kerry a mers la Jeddah in Arabia Saudita unde a discutat cu ministrul de externe

62
http://www.reuters.com/article/2012/08/01/us-usa-syria-obama-order-idUSBRE8701OK20120801
saudit despre conditiile in care se vor furniza arme rebelilor din Siria.

Dupa negocieri realizate prin intermediul diplomatiei ruse , Bashar all Asssad a acceptat să predea
armele chimice pe care le-a avut unei echipe alcatuite din membrii ai Organizatiei pentru
interzicerea armelor chimice si ONU, substantele chimice fiind scoase din Siria si distruse.

Rusia este un aliat al regimului sirian, reprezentantul rus la Consiliul de Securitate a votat împotriva
condamnării guvernului Sirian pentru violentele impotriva civililor şi s-a opus impunerii de
sanctiuni internationale Siriei.

Rusia este cel mai important furnizor de armament al guvernului de la Damasc , presedintele rus
Vladimir Putin îl susţine pe Bashar all Assad deoarece în portul sirian Tartus se află o bază navală
militară rusă. Vladimir Putin se teme că venirea la putere a unui guvern proamerican in Siria ar
putea duce la închiderea bazei navale. Menţinerea bazei de la Tartus este foarte importantă pentru
Vladimir Putin pentru că această bază este singura bază navală rusă din Marea Mediterană.

Încă de la începutul războiului civil din Siria , guvernul turc a condamnat violentele fortelor de
securitate siriene şi a susţinut că Bashar all Assad trebuie îndepărtat de la putere.

Turcia şi Siria au fost la un pas de război în 22 iunie 2012 când armata siriană a doborât un avion de
luptă turc care patrula deasupra Siriei. La 3 octombrie 2012 artileria siriana de la granita cu Turcia a
tras mai multe obuze în localitatea turca Akcakale ucigând 5 cetăţeni turci şi rănind alţi 1063. Turcii
au contraatacat cu artileria ucigând câteva zeci de militari sirieni. Astfel de incidente au mai avut
loc in 2013 şi 2014 ducând la îngheţarea relaţiilor dintre Turcia si Siria.
Guvernul turc a sustinut rebelii din Armata Siriana Libera (care au si o reprezentanta diplomatica in
Turcia) dar a negat acuzatiile din presa internationala cum ca ar sustine organizatiile
extremiste(Jabath al Nusra, ISIS).

La inceputul lunii martie 2015 preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan a vizitat Ryadhul capitala
Arabiei Saudite unde s-a întâlnit cu noul rege saudit Salman cu care a încheiat o alianţă împotriva
lui Bashar all Assad. Turcia va oferi suportul logistic si militar iar Arabia Saudita va asigura
finantarea grupărilor de rebeli care luptă împotriva lui Assad. Reprezentantii Turciei si Arabiei
Saudite nu au recunoscut oficial încă existenta acestui acord dar un reprezentant al Armatei Siriene
Libere a declarat că cele două ţări îşi coordonează acum acţiunile în Siria.64

63
http://online.wsj.com/article/SB10000872396390443635404578035822373395226.html?mod=%3C
%25mst.param%28LINKMODPREFIX%29
64
Irwww.ibtimes.co.uk/syria-saudi-turkish-alliance-.
Guvernul saudit a avut o atitudine ostilă lui Bashar all Assad încă de la începutul războiului civil , în
2012 guvernul saudit l-a expulzat pe ambasadorul Siriei si a rupt relatiile diplomatice cu Siria.

Guvernul saudit a cerut de la inceputul conflictului din Siria ca SUA sa inarmeze rebelii anti Assad
şi a criticat reticenţa americană de a oferi ajutor militar rebelilor. Conform informaţiilor din presa
internaţională saudiţii au finanţat organizatiile : ,,Armata Islamului,, si ,,Armata lui Mahomed,,
pentru a lupta impotriva lui Assad dar si impotriva Al Qaeda si ISIS(cele doua organizatii teroriste
doresc indepartarea de la putere a regelui saudit).65

Un alt actor extern din razboiul civil din Siria este Qatarul , micul emirat din Golful Persic a
sustinut financiar rebelii din Siria . Qatarul este un concurent serios pentru Arabia Saudită în cursa
pentru obţinerea influenţei în Orientul Mijlociu, desi este un stat mic Qatarul are avantajul de a fi
aliatul Frăţiei Musulmane organizatie islamistă care are membrii în toate statele din Orientul
Mijlociu.

În Irak guvernul SUA şi aliaţii săi arabi din Golful Persic sustin guvernul de la Bagdad în războiul
împotriva ISIS prin bombardamente aeriene, ajutoare umanitare şi prin antrenarea militarilor
armatei irakiene .

Influenţa puternică a regimului şiit din Iran asupra guvernului Irakian ingrijorează guvernul saudit
dar acesta sustine în continuare guvernul irakian deoarece ISIS este un pericol mai urgent decât
Iranul.

3.4. Extremiştii islamici şi creştinii din Siria şi Irak

Creştinismul există pe teritoriile de astăzi ale Siriei şi Irakului de 2000 de ani, bisericile de aici
fiind întemeiate chiar de apostoli(Toma , Tadeu-in Mesopotamia; Pavel-in Siria), astăzi creştinii din
aceste regiuni aparţin mai multor confesiuni: Biserica Asiriana a Răsăritului, Biserica Siriacă
Ortodoxă, Biserica Patriarhiei Ortodoxe de Antiohia, Biserica Chaldeană(catolici orientali), Biserica
Apostolică Armeană, Biserica Catolică Armeană, Biserica Anglicană şi Sinodul Evanghelic
National din Liban şi Siria(biserica protestanta reformata-a aparut in regiune la sfarsitul sec. XIX).

65
www.theguardian.com › World › Syria
După indepărtarea de la putere a lui Saddam Hussein în Irak au pătruns misionari aparţinând
diferitelor confesiuni neoprotestante66, aceştia provin mai ales din SUA şi Coreea de Sud.67. Aceşti
misionari au promovat creştinismul mai ales printre musulmanii din Irak. Bisericile neoprotestante
au un număr mic de credincioşi comparativ cu bisericile traditionale dar sunt în creştere, membrii
acestor biserici sunt convertiţi de la islam(arabi şi kurzi-in special kurzii au fost atrasi de noile
confesiuni neoprotestante). Convertirea la creştinism este periculoasă, noi convertiţi riscând să fie
ucişi de extremiştii islamici pentru apostazie.

Majoritatea membrilor Bisericilor traditionale din Irak si Siria sunt asirieni sau siriaci(arameeni)
descendenţi ai asirienilor antici, care au fost populatia majoritara din regiunea Orientului Mijlociu
până la cucerirea arabă(musulmana). Ca urmare a invaziilor , a persecuţiilor şi masacrelor la care au
fost supuşi de-a lungul secolelor(ultimul fiind genocidul din 1915 cand trupele Imperiului Otoman
au deportat milioane de armeni si asirieni in desertul Siriei unde au murit din cauze setei , bolilor si
violentelor militarilor turci) de catre arabi, mongoli si turci , populatia asiriana a scăzut devenind
minoritară. Un rol în reducerea numărului de asirieni din Siria si Irak l-a avut şi convertirea la islam
a numerosi asirieni , convertire ce a dus la arabizare. Politicile panarabiste ale guvernelor Siriei si
Irakului dupa al doilea razboi mondial au avut scopul de a asimila complet populaţiile non-arabe,
pentru atingerea acestui scop asirieni au fost impiedicati sa isi promoveze limba si obiceiurile
traditionale. Guvernul lui Saddam Husssein i-a considerat pe asirieni ca fiind arabi crestini si nu ca
etnici asirieni de religie crestină.

Numeroşi asirieni au emigrat în SUA, Australia, Marea Britanie , Franta , Suedia si alte state
occidentale . Asociatiile asirienilor din diaspora au un rol important in promovarea nationalismului
asirian prin invatarea tinerilor a limbii, istoriei şi obiceiurilor traditionale. La nivel international
asirienii sunt reprezentati de Alianţa Universală Asiriană (cu sediul in Lincolnwood, Ilinois, SUA).

Lobby-ul asirian are o anumita influenta în statele occidentale(SUA, Franta, Australia, Marea
Britanie), multi membrii ai comunitatii asiriene din diaspora fiind oameni de afaceri prosperi sau
lideri politici, cu toate acestea nici chiar ei nu au putut determina conducatorii statelor occidentale

66
www.washingtonpost.com › World › Middle East
www.christiantoday.com/.../evangelicals...iraq/3

67
www.christiantoday.com/...korean.missionaries...
sa ia masuri mai eficiente pentru protectia crestinilor din Orientul Mijlociu atacati de extremistii
islamici. În Irak asirienii sunt reprezentati de partidul Mişcarea Democratică Asiriană care are
membrii şi in parlamentul irakian, acest partid are şi o ramură militară: Unitatile de protectie a
câmpiei Ninive înfiinţată în iunie 2014 pentru a apăra comunităţile asiriene de atacurile ISIS.

Mişcarea Democratică Asiriană a fost recunoscută în 2002 de preşedintele SUA George Bush jr. Ca
o organizaţie care se opune lui Saddam Hussein şi care poate să primească ajutor financiar din
partea guvernului SUA. Mişcarea Democratică Asiriană are scopul de a crea în câmpia Ninive o
provincie autonomă pentru asirieni, aşa cum kurzii au regiunea lor autonomă. Asirienii locuiesc pe
tot teritoriul Irakului dar sunt majoritari in câmpia Ninive.

În Siria exista Organizatia Democratică Asiriană , un partid ai cărui membrii fac parte din coaliţia
care luptă împotriva lui Bashar all Assad şi împotriva ISIS.

După invadarea Irakului în 2003 de către coalitia internationala condusa de SUA , crestinii din Irak
au fost victimele a numeroase atacuri teroriste din partea extremistilor islamişti.

La 1 august 2004 a avut loc un atac terorist cu maşini capcană împotriva a şase biserici: 5 din
Bagdad si 1 din Mosul, in urma atacului au murit 12 persoane şi au fost răniţi 71.

La 31 octombrie 2010 şase atentatori sinucigaşi au intrat într-o biserica catolica din Bagdad luându-
i prizonieri pe enoriasi , in momentul în care forţele speciale irakiene au intrat în biserică , teroriştii
au detonat bombele pe care le aveau ucigând doi preoti, 39 de enoriasi si politistii veniti să îi
elibereze.

La 25 decembrie 2013 au avut loc doua atacuri cu bomba , unul într-o piaţă din Bagdad unde
veneau numerosi crestini şi la o biserica catolica . Au murit 38 de persoane si au fost rănite 70.68

Numeroşi creştini au fost răpiţi iar rudelor li s-a cerut rascumparare , cei pentru care nu s-a platit
rascumpararea fiind ucisi.69

După declanşarea războiului civil în Irak de către ISIS în 2013 atacurile împotriva creştinilor au
continuat .
68
http://news.nationalpost.com/2013/12/25/u-s-condemns-christmas-day-bombings-that-targeted-christians-and-
killed-at-least-37-in-iraq/
http://news.bbc.co.uk/1/hi/world/middle_east/3527032.stm

69
www.independent.co.uk › ... › Middle East
www.cbc.ca/.../isis-has-now-abducted-220-chris.
În regiunile ocupate din Siria şi Irak , teroriştii din ISIS au creat un regim de teroare împotriva
creştinilor dar şi împotriva practicanţilor religiei yazidi.

Bărbaţii sunt ucişi iar femeile sunt folosite ca şi sclave sexuale de jihadiştii din Statul Islamic,
scopul acestora fiind exterminarea locuitorilor care au o altă religie decât islamul sunit(in varianta
extremista practicata de membrii ISIS).

Nu doar teroristii din ISIS îi atacă pe crestini ci si rivalii lor din Al Qaeda, în timpul luptelor pentru
cucerirea orasului Ma'loula din Siria(4-15 septembrie 2013) membrii ai Jabath al Nusra(afiliati Al
Qaeda) au rapit si ucis mai multi locuitori crestini ai orasului. Conform declaratiilor crestinilor care
au reusit sa fuga din oras , vecinii musulmani le-au arata celor din Jabath al Nusra unde locuiesc
crestinii. Teroristii au luat ostatice 12 calugarite de la mănăstirea Deir Mar Takla pe care le-au
eliberat in schimbul unor colegi luati prizonieri de armata lui Bashar all Assad.70

Ca urmare a atacurilor teroriste numarul creştinilor din Siria şi Irak a scăzut foarte mult, milioane de
creştini fugind în statele vecine(Turcia, Iordania, Liban) şi cei care au putut la rudele lor din SUA
sau Europa(acestia sunt foarte putini comparativ cu cei care au ramas in taberele de refugiati din
Turcia, Iordania sau Liban). Numărul de creştini din Irak a scăzut de la 1 000 000 în 2003 la
aproximativ 300 000 în 2015.

Violenţe precum cele din Irak si Siria demostrează caracterul genocidar al acţiunilor lui Abu Bakr al
Bagdadi liderul Statului Islamic. Până acum liderii statelor occidentale nu au găsit o soluţie
eficientă pentru distrugerea Statului Islamic şi nici nu au un plan pentru ajutorarea milioanelor de
refugiati crestini . Asociatiile umanitare internationale sprijină refugiaţii din Siria şi Irak dar reursele
acestora sunt limitate , de accea un sprijin financiar mai puternic al guvernelor occidentale este
necesar cât mai repede.

4) Statul Islamic(ISIS)-ideologie şi mod de acţiune

Cel mai mare pericol la adresa securităţii internaţionale îl reprezintă în acest moment Statul

70
http://www.independent.co.uk/news/world/middle-east/syria-crisis-in-sacred-maaloula-where-they-speak-the-
language-of-christ-war-leads-neighbours-into-betrayal-8839610.html
www.bbc.com/.../world-middle-east-27025022
Islamic(ISIS) , organizatia teroristă desprinsă din Al Qaeda este condusă de Abu Bakr al Bagdadi un
extremist foarte periculos , care promovează o ideologie genocidară şi apocaliptică. Abu Bakr al
Bagdadi are simpatizanţi în tot Orientul Mijlociu, Europa şi SUA, toate statele lumii fiind
vulnerabile la pericolul reprezentat de Statul Islamic(ISIS).

La 9 aprilie 2013 Abu Bakr al Bagdadi a anuntat unirea ISIS cu organizaţia Jabath al-Nusra din
Siria (organizatie afiliata Al Qaeda) printr-un mesaj audio postat pe internet. A doua zi liderul al
Nusra : Mohammad al-Julani a respins declaratia lui Al Bagdadi spunand ca , consiliul de conducere
al organizatiei sale nu a fost consultat și că al -Nusra ramane loială lui Ayman al Zawahiri(liderul
mondial Al Qaeda). O parte dintre membrii al-Nusra au jurat credință lui Abu Bakr al Bagdadi dar
altii au rămas loiali lui Mohammad al-Julani, între cele două organizații teroriste a izbucnit un mini-
război civil din care ISIS a iesit învingător.71
ISIS a reușit să ocupe o mare parte din N si V Siriei , unde a impus un regim bazat pe
SHARIA(legea religioasă islamică). La 9 iunie 2013 Ayman Al Zawahiri a transmis printr-o
scrisoare publicată de site-ul televiziunii Al Jazeera 72 că respinge unificarea celor două organizatii
si cerea ca cele doua organizatii să acționeze separat: al-Nusra in Siria și ISIS in Irak.
Abu Bakr al Bagdadi a respins ordinele lui Ayman al Zawahiri ceeace a dus la ruperea relatiilor
dintre ISIS si Al Qaeda în 3 februarie 2014, Ayman Al Zawahiri declarând că intre Al Qaeda si ISIS
nu vor mai exista legaturi organizationale , deasemenea Al Zawahiri il critica pe Al Bagdadi pentru
instransigenta sa.
În Irak trupele lui Al Bagdadi au cucerit o mare parte din V si N tarii , inclusiv orasele Mosul ,
Tikrit, Fallujah. Militarii irakieni prost pregătiti si cu un moral slab au fugit cu miile din fața
războinicilor lui al Bagdadi. ISIS a devenit si mai puternică prin ocuparea campurilor petrolifere de
lângă Mosul si Tikrit (Al Bagdadi a vândut petrolul pe piața neagră pentru a-si finanta organizatia)
si prin jefuirea sediului Bancii Nationale din Mosul. Turcia este principalul beneficiar al petrolului
ieftin provenit din regiunea ocupată de ISIS , contrabandiştii transportă mai întâi petrolul în Turcia
aceasta fiind singura ţară din regiune prin care mărfurile provenite din N Irakului si Siriei pot fi
distribuite în restul lumii. Guvernul turc ar trebui să i-a măsuri mai eficiente prin care să oprească
contrabanda cu petrol astfel încât ISIS să îşi piardă sursa de finanţare.
La 29 iunie 2014 Abu Bakr al Bagdadi s-a proclamat Calif (conducator religios, politic , militar al
musulmanilor din intreaga lume; urmas al profetului Mahomed) si a cerut tuturor musulmanilor să i

71
Anthony H. Cordesman, Sam Khazai, op. Cit. Pag. 176
72
www.aljazeera.com/.../2013699425657882.htm...
se alăture73. Este pentru prima dată după 1924 cand un lider musulman pretinde acest titlu si este
recunoscut de un număr mare de musulmani.
Succesul militar al lui Abu Bakr al Bagdadi a facut numerosi tineri musulmani originari din statele
Europene(cativa si din SUA si Australia) sa mearga in Siria si Irak pentru a lupta alături membrii
ISIS. Faptul că al Bagdadi a reusit ceeace alti lideri islamisti nu au reusit si anume să cucerească un
teritoriu imens unde să proclame Califatul a facut ca Abu Bakr al Bagdadi să aibă o popularitate
uriașă printre extremistii islamici suniti din întreaga lume.
Despre noul Calif nu se cunosc foarte multe lucruri dar se stie că este absolvent de studii teologice
islamice la Universitatea din Bagdad , că s-a nascut la Sammara si că a fost inchis de militarii
americani intre 2005-2009 dar a fost eliberat , dupa eliberare a revenit la activitatile teroriste74 .
În teritoriile ocupate din Siria si Irak , membrii ISIS au impus legea islamică SHARIA(femeile nu
pot iesi pe strada neinsotite de barbați, infractori sunt ucisi cu pietre sau biciuiti, Ramadanul si
rugaciunile islamice sunt obligatorii).
Crestinii si practicantii religiei yazidi au fost ucisi sau facuti sclavi(femeile), numeroase biserici au
fost distruse . Mii de crestini au fugit in statele vecine(Liban, Iordania, Turcia) sau in zona liberă din
Irak.
Cei care nu au putut fugi si nu au fost ucisi sunt obligați să plătească o taxă specială pentru
,,privilegiul,, de a-si păstra religia (jyzia) si sunt considerati cetateni de mana a doua. Membrii ISIS
au distrus vestigii ale cetatilor antice asiriene(Nimrud, mormantul profetului Iona) si obiecte de arta
din muzeul din Mosul.
Liderii statelor arabe au condamnat actiunile ISIS si proclamarea lui Al Bagdadi ca si Calif
deoarece se tem ca luptatorii din ISIS vor ajunge si in statele lor si îi vor indeparta de la conducere.
Deasemenea lideri precum regele Iordaniei(membru al clanului Hashemit din tribul Quarish din
care a facut parte si Mahomed) si regele Arabiei Saudite(protector al oraselor sfinte Mecca si
Medina) nu vor accepta niciodata de bunavoie ca altcineva sa aiba o functie mai prestigioasă decât
ei. Yusuf al Qaradawi liderul spiritual mondial al fraţilor musulmani a condamnat declararea
Califatului de către Abu Bakr al Bagdadi , spunând că această declaratie nu respecta legea
islamică(Califul trebuie ales dupa consultarea comunitatii musulmane). E posibil ca adevăratul
motiv pentru care fraţii musulmani au respins declaraţia lui Al Bagdadi să fie că şi ei urmăresc să
reînfiinteze Califatul , Abu Bakr al Bagdadi este un rival al fraţilor musulmani . Yusuf al
Qaradawi ,absolvent al Universităţii Islamice Al-Azhar din Cairo nu poate accepta ca cineva cu mai
73
www.bbc.com/news/world-middle-east-28082962
74
www.independent.co.uk › News › World › Middle East
puţină educaţie islamică decât el să ocupe o astfel de funcţie. Pentru doctorul în teologia islamică
Yusuf al Qaradawi, Abu Bakr al Bagdadi este un tânăr impostor care nu merită să ocupe cea mai
înaltă funcţie din islam.
Membrii ISIS s-au remarcat printr-o cruzime deosebita , metoda lor preferata de executie a
prizonierilor fiind decapitarea , imaginilecu executiile fiind postate pe youtoube si alte site-uri .
In august 2014 presedintele SUA Barak Obama a organizat o coalitie internationala pentru a lupta
impotriva ISIS, din aceasta coalitie fac parte SUA, Marea Britanie, Franta, Australia, Canada ,
Germania si alte state europene dar si state din Orientul Mijlociu(Iordania, Emiratele Arabe Unite,
Arabia Saudita, Bahrain). Membrii coalitiei au sprijinit armata irakiană prin trimiterea de instructori
militari care sa pregateasca soldatii irakieni si prin bombardarea pozitiilor ocupate de ISIS.
Doar bombardamentele aeriene nu sunt suficiente pentru a înfrânge ISIS si este nevoie ca guvernul
american si guvernele altor state occidentale să trimită trupe la sol in Irak si Siria. Doar prin trupe
terestre ISIS va putea fi infrant mai repede si definitiv.
Trupele irakiene si ale kurzilor din Irak(peshmerga) au rezistat eroic in ultimul an ofensivei ISIS si
chiar au recucerit unele localitati (Tikrit) dar nu se stie cât vor mai rezista, militarii fiind epuizati de
lupte . Deocamdată presedintele Obama nu a trimis trupe terestre in Irak , neinterventia rapidă în
gestionarea crizei din Siria si Irak a dus la criza umanitara din cele doua state si la cresterea
influentei fortelor politice extremiste.
Abu Bakr al Bagdadi are astăzi adepți nu doar in Irak si Siria ci si in Libia si in Egipt(extremistii
islamisti din pen. Sinai) si exista riscul aparitiei de rascoale islamiste favorabile ISIS si in Arabia
Saudita si in Iordania. Pentru a preveni patrunderea luptatorilor ISIS in Arabia Saudita , guvernul
din acest regat a anuntat in ianuarie 2014 ca va construi un zid la granita cu Irakul.
Membrii ISIS cred într-un islam sunit extremist care are numeroase elemente comune cu
wahabismul(ramura a islamului sunit- confesiunea oficiala din Arabia Saudita) si cu credintele
Fratilor Musulmani: ura fata de Occident si fata de Israel, dorinta de a impune legile si regulile
islamice(SHARIA) in toate domeniile vietii(social, economic, politic), respingerea democratiei
occidentale, obligatia de a lupta impotriva necredinciosilor cu cuvantul sau cu arma(jihad) .
Membrii ISIS cred că legile şi instituţiile care nu se bazează pe SHARIA reprezintă o încălcare a
voinţei lui Allah şi ar trebui desfiinţate. O dată cu proclamarea Califatului toţi conducătorii din
statele musulmane sunt ilegitimi şi trebuie înlocuiti lideri care să se supună noului Calif.
Membrii ISIS cred că jihadul(lupta impotriva dusmanilor credintei islamice) reprezintă o obligaţie a
tuturor musulmanilor şi că cei care mor în timpul jihadului devin martiri şi ajung direct in paradis.
Extremiştii din ISIS la fel ca şi cei din Al Qaeda nu se tem de moarte , unii chiar îşi doresc să moară
pentru a deveni martiri si astfel să aibă parte de promisiunile lui Allah. Scopul declarat al celor din
ISIS este de a uni toate statele musulmane în cadrul Califatului şi de a islamiza după aceea întreaga
lume. Desigur acest obiectiv nu va putea fi indeplinit , ISIS neavând resursele umane si materiale
pentru a distruge marile puteri ale lumii(SUA, Marea Britanie, Franta, Rusia, China) dar in dorinta
de a obtine dominatia mondiala membrii acestei organizatii vor utiliza violenta maxima. Riscul
producerii de atentate teroriste in statele europene si in SUA de catre simpatizantii ISIS este foarte
ridicat. Membrii ISIS spre deosebire de membrii organizatiilor extremiste din trecut(SS nazist sau
NKVD lui Stalin) nu îşi ascund crimele , ei postând imagini cu executiile prizonierilor pe site-urile
de internet cu scopul de provoca frica cetatenilor statelor occidentale si de a arata puterea
organizatiei pentru a atrage noi membrii. Membrii ISIS cred că ei îndeplinesc voia lui Allah şi nu
cred că violentele pe care le fac sunt ceva rău.
Numerosi tineri musulmani din statele europene au plecat in Siria si Irak pentru a lupta alături de
ISIS, nu se ştie numărul exact al voluntarilor europeni dar se estimează că ar fi intre 1500-2000,
statele de origine fiind: Marea Britanie, Franta, Belgia , Germania, Danemarca. Acestia tineri s-au
radicalizat urmarind imaginile si citind articolele de propaganda postate pe internet de ISIS. ISIS
are un departament media(Al Hayat) care se ocupa cu transmiterea de materiale propagandistice pe
retelele de socializare(facebook, twitter) si pe youtoube, exista si numeroase site-uri islamiste care
fac publicitate ISIS. Centrul media Al Hayat publică o revistă electronică: Dabiq , care contine
articole care promoveaza un islam radical , membrii ISIS cred că doar interpretarea lor a doctrinelor
islamului este cea corectă şi că liderii religioşi musulmani tradiţionali sunt apostaţi. În revista Dabiq
există articole care explică ce înseamnă jihadul, cum trebuie să fie relaţiile cu cei care nu sunt
musulmani , articolele din revistă prezintă şi viaţa ,,minunată,, pe care jihadiştii o duc în Statul
Islamic. Numele Dabiq vine de la o localitate din Siria unde conform tradiţiei musulmane sunite va
avea loc ultima bătălie între fortele binelui(musulmanii) si fortele raului(armatele necredinciosilor)
înainte de sfârşitul lumii, evident musulmanii vor câştiga iar islamul va domina întreaga lume, după
această victorie va urma judecata finală a lui Allah care răsplăti pe cei credincioşi şi îi va pedepsi pe
necredincioşi. Numele revistei arată scopul final al celor din ISIS , acela de a distruge statele non-
islamice , de a impune dominatia islamului pe întregul Pământ pentru a determina sfârşitul
lumii(Apocalipsa) . Membrii ISIS cred că prin faptele lor vor obţine iertarea de păcate din partea lui
Allah .
Majoritatea jihadistilor provin din Orientul Mijlociu(Siria, Irak, Arabia Saudita , Iordania) dar si din
Africa de N(Libia, Tunisia, Egipt). Autoritatile americane estimeaza ca in total ar fi intre 20 000 si
31 500 de membrii ISIS.75
Voluntarii ISIS din Europa au intrat in Siria si Irak prin Turcia , în condiţiile în care provinciile din
E Turciei exista un număr mare de militari turci (pentru a lupta impotriva rebelilor kurzi) iar granita
turco-siriana si turco-irakiana este una din cele mai bine pazite granite din lume , este greu de
inteles cum au putut intra in Siria si Irak un numar atat de mare de luptatori ISIS.
Deşi până în acest moment nu există dovezi pentru această teorie, este posibil ca guvenul turc să fi
permis trecerea jihadistilor europeni ai ISIS prin teritoriul turc pentru ca aceştia să lupte împotriva
kurzilor din Irak si Siria. Turcii se tem că dacă kurzii din Irak si Siria îşi declara independenta ,
statul Kurdistan îi va atrage pe kurzii din Turcia care vor dori unirea cu acest stat. Pentru a preveni
crearea acestui stat independent kurd in N Irakului si a Siriei , guvernul turc a sprijinit ISIS care
lupta si impotriva kurzilor. Un alt lucru suspect este faptul că prizonierii turci răpiţi de ISIS în Irak
au fost eliberati în timp ce cetăţenii SUA, Marii Britanii (in general jurnalisti) rapiti au fost
decapitati.
În Irak războiul civil a devenit unul sectar, şiiţi susţinuti cu trupe de către autorităţile iraniene luptă
împotriva extremiştilor suniţi din ISIS. Iranul este singurul stat străin care are trupe terestre în Irak ,
trupe care luptă împotriva ISIS, aceste trupe fac parte Garzile Revolutionare Islamice Iraniene76
(trupe speciale ale regimului de la Teheran). Alaturi de Garzile Revolutionare lupta Armata Mahdi ,
un grup armat paramilitar alcatuit din şiiţi irakieni , Armata Mahdi este condusă de Muqtada Al
Sadr. O dată cu începerea războiului civil influenţa iraniana asupra Irakului a crescut , Irakul
devenind o ,,colonie,, iraniana. Pentru regimul islamic de la Teheran este important ca în Irak să
existe un guvern proiranian care să nu permită folosirea teritoriului irakian pentru atacarea
Iranului(de catre SUA ) , deasemenea in Irak se afla orasele sfinte ale şiiţilor Kerbala şi Najaf pe
care Ayattolahul Ali Khamenei nu poate să le lase să fie cucerite de ,,ereticii,, suniţi.
Prin faptul că nu a trimis trupe terestre în Irak preşedintele american Barack Obama a oferit
posibilitatea Ayatollahului Khamenei(liderul suprem din Iran) sa isi extinda influenta in Irak.
Sunt şanse mici ca după infrângerea ISIS , Gărzile revolutionare iraniene să mai plece din Irak si
chiar dacă vor pleca , regimul de la Teheran va controla Irakul prin intemediul lui Muqtada al Sadr
liderul Armatei Mahdi care a devenit un lider politic irakian foarte puternic în ultimii doi ani.
75
www.theatlantic.com/.../isis...foreign-fighter...
www.nbcnews.com/.../isis.../isis-numbers-foreig
..
76
Anthony H. Cordesman, Sam Khazai, op.cit., pag. 206-210
La 14 august 2014 Nouri al-Maliki si-a dat demisia din functia de prim-ministru, in locul sa a fost
ales de parlament la 8 septembrie 2014 Haider al- Abadi . Haider al-Abadi este şiit dar conduce un
guvern de uniune nationala din care fac parte si suniti moderati(care nu au o influenta prea mare).
Guvernul este dominat de siiti iar Muqtada al Sadr liderul Armatei Mahdi este foarte influent in Irak
avand sprijinul iranian.
Alături de Armata Mahdi în Irak mai există şi Organizatia Badr , si aceasta grupare paramilitara
şiită luptă împotriva ISIS şi se află sub control iranian. Cele două grupări nu se află sub comanda
armatei naţionale irakiene , ele au proprii comandanţi şi luptă independent de armata irakiană.
Human Rights Watch a acuzat miliţiile şiite de încălcarea drepturilor omului: alungarea sunitilor din
localitatile cucerite, rapiri, executarea civililor suniti. Membrii militiilor siite nu sunt cu nimic mai
buni decat membrii ISIS , fiind la fel de violenti ca acestia.
Violentele militiilor siite nu vor duce la cresterea increderii sunitilor in siiti si la o reconciliere intre
cele doua comunitati.
5)Egiptul după Morsi

5.1. Conflictul Armată-Fraţii Musulmani în Egipt

La 21 noiembrie 2012 Mohamed Morsi preşedintele Egiptului(membru al Fratiei Musulmane) a

anunţat textul noii Constituţii, o importantă parte a societăţii egiptene a respins noua Constituţie
crezând că aceasta oferă prea multă putere lui Mohamed Morsi şi nu dă drepturi anumitor categorii
sociale si religioase din Egipt(femeile, crestini). Deasemenea mulţi egipteni se temeau că fraţii
musulmani şi aliaţii lor salafişti vor crea un regim politic islamist bazat pe sharia după modelul
Arabiei Saudite.

Opozanţii fraţilor musulmani au organizat proteste de stradă împotriva guvernului , atunci când
poliţia nu a reuşit să îi îndepărteze de pe străzi pe protestari , Mohamed Morsi l-a demis pe
ministrul de interne. In locul sau a numit un om mai dur care ordonat politiei să atace populatia care
protesta, cele mai violente atacuri impotriva protestatarilor au avut loc la Port Said.

Brutalitatea poliţiei nu a reuşit să oprească protestele care au continuat în toate oraşele mari din
Egipt. Mohamed Morsi nu a reuşit să rezolve problemele economice ale populaţiei care a devenit tot
mai săracă, astfel Mohamed Morsi si-a pierdut rapid din popularitate.

Mohamed Morsi a pierdut si sprijinul unei parti dintre aliatii sai salafisti(Partidul Nour) care l-au
acuzat că după adoptarea Constituţiei i-a marginalizat. In ianuarie 2013 membrii partidului Nour l-
au indepartat de la conducerea partidului pe unul din lideri pe motiv ca a este prea apropiat de fratii
musulmani.

Mohamed Morsi a intrat in conflict si cu judecatorii şi jurnaliştii care lucrau la institutiile media
private(oameni ai regimului Hosni Mubarak). Judecatorii de la Curtea Suprema au inceput sa dea
tot mai multe hotarari prin care blocau legile adoptate de majoritatea parlamentara(formata din fratii
musulmani) iar presa privata a inceput o campanie impotriva lui Morsi si a criticat doctrinele
fratilor musulmani.

Un alt inamic al lui Mohamed Morsi a fost Biserica Ortodoxa Copta(10% din populatia Egiptului),
credinciosii acestei Biserici i-au acuzat pe fratii musulmani ca sunt responsabili pentru violentele
impotriva crestinilor (atacarea bisericilor, rapiri, crime) din ultimii ani.

Comandanţii armatei egiptene au fost deasemenea nemultumiti de Mohamed Morsi pentru că

datorită lui armata a pierdut conducerea politică a Egiptului. Comandanţii armatei şi mai ales
generalul Abdel Fattah el-Sisi îşi doreau să ajungă la putere. Liderii militari ştiau că dacă Morsi va
rămâne presedinte el va slăbi influenţa armatei asupra Egiptului aşa cum au facut liderii Partidului
Justitiei si Dezvoltarii din Turcia(Abdullah Gul si Tayip Recep Erdogan). In Egipt armata este o
forta economica, avand fabrici(productie de alimente, electronice, mobila), câmpuri petrolifere,
staţiuni turistice la marea Roşie, firme de construcţii. Armata este implicata in toate activitatile
economice importante din Egipt şi spre deosebire de companiile private , armata nu plateste
impozite ceeace inseamna ca profitul este urias. Bugetul real al armatei egiptene a fost un secret pe
vremea lui Hosni Mubarak, cetatenii obisnuiti nu au stiut exact cati bani are armata si ce fac
comandantii cu acesti bani. Fără companiile armatei Egiptul aproape că nu ar mai avea economie.77

Evident ca generalii egipteni nu au dorit ca aceste afaceri profitabile să ajungă în mâinile fratilor
musulmani.

Până în vara lui 2013 Mohamed Morsi a reuşit să intre în conflict cu toţi actorii importanţi ai vieţii
politice şi economice egiptene şi a pierdut şi din susţinerea multora din cei care l-au votat.

In iulie 2013 au avut loc mari proteste peste tot in Egipt impotriva lui Mohamed Morsi, la 3 iulie
2013 armata l-a arestat pe Mohamed Morsi si membrii guvernului sau si a suspendat Constitutia.
Indepartarea de la putere a lui Mohamed Morsi a fost anuntata la televiziune de ministrul apararii
generalul Abdel Fattah el-Sisi, acesta a fost insotit la televiziune de marele muftiu al Universitatii
Islamice Al Azhar: Ahmed el-Tayeb , de Papa Bisericii Ortodoxe Copte Tawdros II si de liderul
opozitiei Mohamed al-Baradei. Cei trei au tinut pe rand cate un discurs prin care anuntau ca sustin
actiunea armatei. Populatia adunata pe strazile Cairoului sa protesteze impotriva lui Morsi a
izbucnit in urale de bucurie cand a aflat ca acesta a fost inlaturat de la conducere. Lovitura de stat
realizata de generalul Sisi a avut sustinerea tuturor liderilor religiosi si politici importanti din Egipt
dar si a majoritatii populatiei (cel putin a populatiei din marile orase). Intr-un singur an Mohamed
Morsi pierdut sustinerea majoritatii egiptenilor datorita deciziilor gresite pe care le-a luat.

La 24 iulie generalul Abdel Fattah el-Sisi i-a acuzat intr-un discurs pe fratii musulmani ca se
inarmeaza si doresc sa preia total puterea in stat si a cerut poporului să îi dea mandat să lupte
împotriva terorismului si violentei(teroristii fiind fratii musulmani).78
77
www.dw.de/egypts-army...economic-power/a-1
www.washingtonpost.com/.../egyptian-military...
78
John B. Alterman, Religious radicalism after the arab uprisings, ROWMAN & LITTLEFIELD, Lanham MD
USA, 2015. pag.129-130
Susţinătorii lui Mohamed Morsi au ieşit pe străzi pentru a protesta împotriva loviturii de stat iar
armata şi poliţia i-a atacat, în urma violenţelor au murit între 600 şi 2600 de civili şi mulţi alţii au
fost răniţi.79

În luna septembrie a anului 2013 un tribunal egiptean a interzis Frăţia Musulmană şi în decembrie
2013 autorităţile au declarat Frăţia Musulmană ca fiind o organizaţie teroristă după ce în delta
Nilului a avut loc un atentat terorist. Atentatul a fost revendicat de o organizatie nouă: Beit al-
Maqdis dar guvernul i-a acuzat pe fraţii musulmani. Deşi nu putem exclude posibilitatea ca Beit al-
Maqdis să fi fost înfiinţată de fraţii musulmani nu există până acum dovezi că între cele două
organizaţii ar exista legături. Guvernul egiptean i-a acuzat pe fratii musulmani pentru un atentat
făcut de membrii altei organizaţii pentru a putea declara Frăţia Musulmană ca organizaţie teroristă.
Cu toate acestea nici fraţii musulmani nu sunt nevinovaţi dovadă violenţele împotriva creştinilor
copţi şi ordinele date de Mohamed Morsi de îndepărtare de pe străzi prin orice mijloace a
cetăţenilor care protestau împotriva lui. Între 26-28 mai 2014 au avut loc alegeri prezidentiale in
Egipt castigate de generalul Abdel Fattah el-Sisi cu 96,91%.

La 20 august 2013 Mohamed Badie ghidul suprem al Frăţiei Musulmane a fost arestat , la 28 aprilie
2014 după un proces care a durat opt minute acesta a fost condamnat la moarte, la 15 septembrie
2014 pedeapsa i-a fost schimbata in inchisoare pe viata iar la 11 aprilie 2015 i-a fost schimbata din
nou fiind condamnat inca o data la moarte.80

Mohamed Morsi fostul presedinte al Egiptului a fost condamnat de tribunal la 21 aprilie 2015 la 20
de ani de închisoare iar la 16 mai 2015 a fost condamnat la moarte81. Sute alti membrii ai Fratiei
Musulmane au fost condamnati la moarte pentru terorism. În august 2013 a fost arestat Gehad el-
Haddad unul din purtatorii de cuvant al fratilor musulmani, Gehad a lucrat intre 2007 şi 2012 ca
director in cadrul filialei din Egipt a Fundaţiei Clinton(infiintata de fostul presedinte Bill Clinton

79
Ibidem, pag.131
80
http://www.latimes.com/world/worldnow/la-fg-wn-egypt-muslim-brotherhoods-spiritual-leader-arrested-
20130820,0,7835837.story
http://www.madamasr.com/content/badie-and-14-mb-leaders-sentenced-life-giza-clashes
http://www.cbc.ca/news/world/mohamed-badie-leader-of-muslim-brotherhood-sentenced-to-death-in-egypt-
1.3029244
81
http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-32763215
dupa plecarea de la Casa Alba). Tatal lui Gehad a fost consilier de politica externa a lui Mohamed
Morsi. In 2012 Mohamed Morsi a fost invitat sa tina un discurs la Initiativa Globala Clinton(o alta
fundatie a fostului presedinte american) datorita sprijinului lui Gehhad.82 In aprilie 2015 un tribunal
egiptean l-a condamnat pe Gehad el-Haddad la inchisoare pe viata.

Deşi fraţii musulmani nu sunt total nevinovaţi , tribunalele egiptene i-au condamnat in urma unor
procese care nu au fost in intregime corecte , procesele au fost influentate de conducerea politică a
Egiptului . Scopul noului guvern egiptean a fost acela de a-i condamna la moarte cat mai repede pe
liderii fratilor musulmani pentru a-i speria pe membrii obisnuiti ai organizatiei , pentru a-i
determina sa renunte la acţiunile ostile împotriva guvernului. Înfricoşâdu-i pe fratii musulmani
ramasi in libertate presedintele Sisi spera ca acestia nu vor organiza o nouă ,, primăvară arabă,,.

Condamnându-i la moarte printr-un proces incorect pe liderii fratilor musulmani , presedintele Sisi
îi transformă în ,,martiri,, pe aceştia şi îi determină pe fraţii musulmani să urască şi mai mult
guvernul actual al Egiptului. Un proces corect chiar dacă ar fi durat mai mult ar fi dovedit
ilegalităţile liderilor fratilor musulmani şi poate ar fi convins pe mulţi membrii ai Frăţiei să
părăsească organizaţia. Deasemenea Sisi ar fi avut o imagine pozitivă în exteriorul Egiptului
demonstrând că este un lider democratic diferit de Hosni Mubarak.

În timpul loviturii de stat forţele de securitate(armata , politie, servicii de securitate) l-au sustinut pe
generalul Sisi , nu au existat in fortele de securitate sustinatori ai lui Mohamed Morsi ceeace a făcut
ca lovitura de stat să aibă loc fără probleme. Este foarte interesantă atitudinea angajaţilor
ministerului de interne , aceştia au atacat populaţia civilă care a protestat împotriva lui Mohamed
Morsi(noiembrie 2012- ianuarie 2013) dar in vara lui 2013 au ,,trecut de partea poporului,,
susţinându-l pe generalul Sisi in timpul loviturii de stat. Aceeasi forte ale ministerului de interne au
fost implicate si in violentele impotriva populatiei civile în 2011-2012 in timpul ,,primaverii
arabe,, , atunci ascultand de ordinele lui Hosni Mubarak.

Ofiterii ministerului de interne au avut o atitudine oportunista sustinand pe rand toate fortele
politice care au detinut puterea in Egipt. Armata a fost ostila de inceput fratilor musulmani dar
ministerul de interne a dat impresia ca este un sustinator loial al guvernului fratilor musulmani
acceptand sa reprime protestele impotriva lui Mohamed Morsi in 2012 si inceputul lui 2013 dar în
timpul loviturii de stat ofiterii ministerului de interne l-au sustinut pe generalul Sisi. Mohamed
Morsi a fost trădat de cei care trebuiau să îl apere ceeace a făcut ca îndepărtarea sa de la putere să

82
www.washingtontimes.com/.../muslim-brotherhood-official-former-clint
aibă loc foarte repede.

La 1 ianuarie 2015 Abdel Fattah el-Sisi a ţinut un discurs la Universitatea Al-Azhar din Cairo, el a
condamnat ideologia extremismului care indeamna la violenta(extremismul islamic) şi a cerut
clericilor şi profesorilor de la Az-Azhar să reformeze religia musulmană. În discursul său el a spus
că nu islamul este problema ci ideologia si discursul religios extremist si că textele si ideile care au
fost sacralizate de-a lungul secolelor au ajuns să antagonizeze întreaga lume .83

Abdel Fattah el-Sisi este primul sef de stat musulman care recunoaste că este nevoie de o reformă a
islamului contemporan pentru a putea lupta eficient împotriva fundamentalismului şi extremismului
islamic. Presedintele Sisi a înţeles că trebuie luptat împotriva extremiştilor care fac atentate teroriste
şi cu ideile nu doar cu arma. Dacă va reuşi să reformeze islamul(cel putin cel din Egipt) el-Sisi va
ramane in istorie ca cel mai important lider din Orientul Mijlociu. Această misiune va fi foarte
dificilă şi nu va avea succes fără ajutorul liderilor religioşi musulmani. Liderii religiosi trebuie să
găsească argumente credibile care să îi convingă pe musulmani că terorismul nu este o soluţie la
problemele lor şi că liderii organizaţiilor teroriste(ISIS , Al Qaeda, Hamas) nu reprezinta islamul
adevarat.

Deşi generalul Sisi nu este un conducător democrat, care respectă în totalitate drepturile şi libertăţile
omului pentru Egipt el este răul mai mic, sub conducerea sa minorităţile religioase au şansa la o
viaţă relativ normală . Deasemenea el-Sisi va mentine pacea cu Israelul şi nu se va alia cu Iranul si
nici cu Statul Islamic. Dacă Mohamed Morsi ar fi rămas la putere e posibil ca, conflictul egipteano-
israelian sa fii reizbucnit pentru că fratii musulmani au avut intotdeauna o atitudine foarte ostila la
adresa Israelului. Fratii musulmani din Egipt i-au sustinut pe cei din Hamas(ramura palestiniana a
Fratiei Musulmane) si la fel ca acestia nu au recunoscut niciodata Tratatul de pace dintre Egipt si
Israel din 1979.

5.2. Pozitia actorilor externi fata de lovitura de stat din Egipt

Imediat dupa indepartarea de la putere a lui Mohamed Morsi de catre armata, presedintele SUA
Barack Obama si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu acest eveniment şi a spus ca ,,cea mai buna
83
www.memritv.org/clip/en/4704.htm
fundatie pentru o stabilitate de lunga durata in Egipt este o ordine politica democratica cu
participarea tuturor partilor si a tuturor partidelor politice,,84

Din cuvintele lui Obama se poate intelege faptul ca el doreste ca si fratii musulmani să aibă un rol
în viaţa politică din Egipt , că prezenţa fraţilor musulmani în guvern este necesară pentru stabilitatea
Egiptului. Propozitia ,, participarea tuturor partilor si a tuturor partidelor politice,, îi include şi pe
fraţii musulmani. Barack Obama a mai cerut noilor autoritati sa nu faca arestari arbitrare si a
declarat ca Egiptul trebuie sa revina la o conducere civilă cât mai curând.

La 2 august 2013 secretatul de stat american John Kerry a afirmat ca armata nu a facut decat sa
,,restaureze democratia in Egipt85,,. E greu de înteles cum poate fi numita actiunea armatei ,, o
restaurare,, a democratiei,, cand presedintele tarii a fost indepartat prin forta de la putere , presedinte
care este membru intr-un important partid din Egipt(unul din acele partide despre care Barack
Obama spunea ca trebuie sa participe la politica Egiptului). Declaratiile presedintelui Obama si ale
secretarului de stat Kerry au mesaje contradictorii ceeace creaza dificultati în a descoperi care este
poziţia SUA faţă de lovitura de stat.

Guvernul SUA nu au declarat oficial că îndepărtarea de putere a lui Mohamed Morsi este o lovitură
de stat pentru că atunci ar fi trebuit să oprească ajutorul militar oferit armatei egiptene . Ajutorul
militar american pentru Egipt a continuat până în 10 octombrie 2013 când guvernul american a
anuntat suspendarea temporara a ajutorului financiar si a furnizarii de armament pentru armata
egipteana dar fara sa declare evenimentele din iulie 2013 o lovitura de stat.86

La 31 martie 2015 guvernul SUA au reluat furnizarea de ajutor militar Egiptului ridicand toate
restrictiile impuse cu doi ani înainte. 87

Atitudinea guvernului SUA a fost foarte ambigua , e greu de aflat daca lovitura de stat a fost sau nu
acceptata de guvernul american. Mai intai presedintele Obama a tinut un discurs in care indirect isi
exprima nemultumirea fata de lovitura de stat , apoi secretarul de stat a declarat ca armata a
restaurat democratia si apoi guvernul a suspendat ajutorul militar. E greu de inteles de ce guvernul
american a suspendat ajutorul militar daca armata egipteana a ,,restaurat democratia,, asa cum a
declarat John Kerry.

84
www.cnn.com/2013/07/03/politics/us-egypt/
85
www.washingtontimes.com/.../john-kerry-egypt
86
www.cnn.com/2013/10/09/.../us-egypt-aid/
87
www.reuters.com/.../us-usa-egypt-military-idUS...
Aceste declaratii si decizii contradictorii arata ca presedintele Obama nu a stiut ce decizie sa ia dupa
lovitura de stat , osciland intre ostilitate si acceptarea faptului implinit.

Întreruperea furnizarii de ajutor militar către armata egipteană a dus la deteriorarea relatiilor
diplomatice americano-egiptene. Ca urmare a răcirii relațiilor cu SUA , Abdel Fattah el-Sisi a mers
la 13 februarie 2014 la Moscova unde s-a intalnit cu presedintele Vladimir Putin. La Moscova Sisi a
încheiat un contract pentru furnizarea de armament cu autoritățile rusești în valoare de două
miliarde de dolari. Conform contractului Rusia urma să vândă Egiptului avioane MIG-29, elicoptere
de luptă MI-35 și sisteme de apărare antiaeriană și navale. Plata ,,cumpărăturilor,, urma să fie făcută
de Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.88

Presa egipteană a început din 2013 o campanie impotriva lui Barack Obama pe care l-a acuzat că
este in secret membru al Fratiei Musulmane și că în curând vor fi publicate documente care vor
dovedi acest lucru.89 Până acum ,,senzaționalele,, dovezi nu au apărut dar mulți egipteni cred că
Obama este un sustinator al Fratilor Musulmani.

O parte a presei americane l-a condamnat pe Obama pentru că a reluat furnizarea de armament
Egiptului și l-a acuzat că susține din motive geopolitice un guvern care nu respectă drepturile
omului ba chiar că lovitura de stat a avut loc cu acordul SUA. Deci pentru jurnaliștii egipteni
Obama este pro fratii musulmani iar pentru unii jurnalistii americani el este pro Sisi. În concluzie
deciziile luate de Obama nu au făcut decât să mărească confuzia cu privire la care este adevărata
poziție față de lovitura de stat . Nimeni nu poate spune cu cine ,,ține,, cu adevărat Obama în Egipt.

Nu se poate nega însă importanţa Egiptului pentru guvernul american, Egiptul este cea mai populată
ţară de limbă arabă şi pe teritoriul său se află Canalul de Suez pe unde trec multe din petrolierele ce
vin din Golful Persic. Din februarie 2015 Egiptul s-a alăturat coaliţiei internaţionale care luptă
împotriva ISIS, aviaţia egipteană a început o campanie de bombardamente a poziţiilor deţinute de
luptătorii ISIS în Libia. Egiptul joacă un rol important şi ca mediator între Autoritatea Palestiniană
şi Israel.

Egiptul a fost un partener loial al SUA în războiul împotriva terorismului după 11 septembrie 2001,
presa internaţională a scris despre faptul că în Egipt au existat închisori secrete ale CIA .

Există deci numeroase motive ca guvernul SUA să dorească să menţină Egiptul în sfera sa de
influenţă. Un motiv pentru reluarea ajutorului militar american către Egipt in martie 2015 ar putea fi
88
www.ibtimes.com/russia-egypt-reach-initial-agr.
89
www.westernjournalism.com/breaking-egyptian
şi dorinţa preşedintelui Obama de a menţine influenţa americană în Egipt, mai ales că generalul Sisi
a început din februarie 2014 să se apropie de Rusia lui Vladimir Putin.

Administraţia de la Washington are nevoie de Egipt şi pentru a lupta împotriva Statului Islamic ,
Egiptul fiind vecin cu Libia , armata egipteană putând uşor interveni împotriva luptătorilor ISIS de
aici. Astfel SUA nu mai sunt nevoite să lupte împotriva ISIS din regiunea Libiei , americanii evită
astfel un război pe două fronturi făcând economie de resurse.

Pozitia guvernului Republicii Turce faţă de îndepărtarea de la putere a lui Mohamed Morsi a fost
exprimată de primul-ministru Recep Tayip Erdogan(din 28 august 2014 este presedinte) la 20
august 2013 cand acesta a condamnat indepartarea lui Morsi şi a acuzat Israelul că se află în spatele
loviturii de stat din Egipt.90

Erdogan a condamnat şi violenţele armatei egiptene împotriva simpatizanţilor fraţilor musulmani şi

a cerut ca liderii Egipteni să fie judecaţi pentru crimele lor. Ca reacţie la cuvintele lui Erdogan ,
preşedintele interimar al Egiptului: Adly Mansour , a recunoscut genocidul armenilor din 1915.91

La 22 noiembrie 2013 Erdogan a cerut intr-un discurs eliberarea lui Mohamed Morsi, a doua zi la
23 noiembrie 2013 guvernul egiptean l-a expulzat pe ambasadorul Turciei . Ca reactie guvernul turc
l-a expulzat pe ambasadorul Egiptului.92 astfel relatiile turco-egiptene au fost rupte.

Între Turcia si Egiptul condus de fratii musulmani au existat relatii apropiate , ambele state fiind
conduse de islamisti . Deasemenea atat fratii musulmani cat si autoritatile turce au o atitudine ostila
la adresa Israelului.

Guvernul din Qatar a fost un alt sustinator al fratilor musulmani , dupa lovitura de stat din Egipt
noul guvern de la Cairo a acuzat Qatarul de implicare in treburile interne ale Egiptului prin
sustinerea fratilor musulmani . Relatiile dintre Egipt si Qatar s-au racit si din cauza ca guvernul
qatariot a acordat azil unor membrii ai frăţiei musulmane.

În februarie 2015 ambasadorul Egiptului la Liga Arabă a acuzat Qatarul că are o ,,atitudine care
arată susţinere faţă terorism,, după ce guvernul qatarez si-a exprimat rezervele faţă de
bombardamentele egiptene din Libia. Ca reactie la declaraţiile diplomatului egiptean , guvernul din

90
http://www.hurriyetdailynews.com/turkey-has-evidence-that-israel-was-behind-egypt-coup-erdogan.aspx?
pageID=517&nID=52876&NewsCatID=338
91
http://www.raymondibrahim.com/from-the-arab-world/egypt-to-acknowledge-armenian-genocide/

92
www.bbc.co.uk/.../world-middle-east-2506611
Qatar si-a retras ambasadorul de la Cairo pentru ,,consultari,,. 93

Razboiul diplomatic egipteano-qatarez a început la 22 decembrie 2014 când guvernul egiptean a

închis canalul Al Jazeera Misr(filiala din Egipt a Al Jazeera) , canalul de televiziune a fost acuzat că
94
are o politică editorială ostilă noului guvern egiptean şi că îi susţine pe fraţii musulmani.

Arabia Saudită a susţinut noul guvern venit la putere după lovitura de stat din 2013 acordând
importante ajutoare financiare Egiptului. Rămâne de văzut dacă relaţiile dintre noul rege al Arabiei
Saudite Salman şi Preşedintele Sisi vor fi la fel de bune ca şi cele dintre fostul rege Abdullah şi Sisi.

E posibilă o răcire la relaţiilor dintre Arabia Saudită şi Egipt din cauză că noul rege încearcă o
apropiere de Turcia(dovada vizita lui Erdogan in Arabia Saudita din martie 2015). Regele Salman a
cerut presedintelui Erdogan să faca pace cu Egiptul. Presedintele turc a declarat intr-un interviu ca
singurul punct de neintelegere in relatia dintre Turcia si Arabia Saudita este Egiptul95. Deocamdata
relatiile dintre Turcia si Egipt nu s-au imbunatatit poate si din cauza mândriei liderilor celor două
state(Erdogan si Sisi), niciunul dintre cei doi nedorind sa cedeze in fata celuilalt pentru a nu da
dovadă de slăbiciune.

Regele Arabiei Saudite are nevoie de sprijinul presedintelui turc în Siria pentru a lupta împotriva lui
Bashar all Assad dar şi împotriva ISIS. Dar regele saudit are nevoie şi de generalul Sisi deoarece
acesta luptă împotriva fraţilor musulmani care datorită implicării lor în primăvara arabă au dat
emoţii conducerii de la Ryadh , care se teme ca fraţii musulmani saudiţi şi extremiştii islamişti să nu
organizeze şi ei o primăvară arabă în Arabia Saudită.

Conducerea regatului saudit are interese comune atât cu Ankara cât şi cu Cairo, de aceea liderul de
la Ryadh doreşte ca relaţiile turco-egiptene sa refacă după ruptura din 2013.

Dacă o reconciliere între Egipt si Turcia nu va avea loc repede , Arabia Saudită va fi obligată să
aleagă între cele două. Dacă relaţiile dintre Egipt şi Turcia nu se îmbunătăţesc , guvernul saudit va fi
nevoit să renunţe la implicarea in Siria sau la lupta impotriva Fratilor musulmani.

Doar timpul va arăta cum vor arăta relaţiile din triada Arabia Saudită-Turcia-Egipt, dacă guvernele
celor trei state vor reuşi să îşi armonizeze interesele.

Guvernul Emiratelor Arabe Unite l-a sustinut pe Abdel Fattah el Sisi deoarece liderii acestui stat din

93
www.worldbulletin.net/.../qatar-recalls-ambassa.. .
94
https://www.middleeastmonitor.com/.../15979-a.
95
www.hurriyetdailynews.com › ... › POLITICS
Golful Persic se tem de fratii musulmani. La puţin timp după lovitura de stat împotriva lui
Mohamed Morsi , guvernul de la Abu Dhabi a anuntat ca va acorda ajutoare financiare Egiptului.

Emiratele Arabe Unite au investit masiv în sectorul construcţiilor şi de sănătate din Egipt , pe plan
militar cele două state cooperează în lupta împotriva grupărilor islamiste din Libia(aviatia
Emiratelor Arabe Unite bombardeaza pozitiile luptatorilor ISIS din Libia).96

5.3. Terorismul islamist în peninsula Sinai

Peninsula Sinai se află situată în partea asiatică a Egiptului(in E), are o suprafaţă de 60 000 km² ,
peninsula Sinai are marea Mediterană la N, marea Rosie in S , SE(Golful Suez), SV(Golful Aqaba).
Peninsula Sinai se afla intre partea africana a Egiptului si statul Israel, peninsula este despartita de
restul Egiptului de Canalul de Suez.

Sinaiul are un relief deşertic în N şi montan in S(Muntele Sinai-2 285 m; muntele Sf. Ecaterina-

2 269 m), Sinaiul este o regiune putin populata , majoritatea locuitorilor fiind arabi beduini.

Peninsula Sinai a avut intotdeauna probleme datorita gruparilor teroriste care actioneaza aici,
regiunea nu este in totalitate controlata de autoritati ceeace a permis grupurilor teroriste si de crimă
organizată să îşi facă un refugiu aici. Teroriştii din fâşia Gaza au obţinut arme prin contrabandă , ei
au introdus armele în fâşia Gaza prin tunelurile pe care le-au sapat intre fasie si peninsula Sinai.

În peninsula Sinai actioneaza mai multe grupări teroriste cu o ideologie islamistă: Ansar Bait al-
Maqdis, Jund al Islam, Ansar al Sharia, Mujahediin Shura, Al Qaeda.

În 2011 teroristii au atacat o conductă de gaze intrerupand temporar furnizarea de gaze naturale, la
16 februarie 2014 o bomba a explodat in apropierea unui autobuz cu turisti coreeni in orasul Taba
ucigand 4 persoane. În august 2014 un cetatean american angajat al unei companii petroliere a fost
rapit si ucis de extremistii islamisti.97

Extremistii au atacat si fortele de politie si ale armatei , producand numeroase victime intre 2011 si

96
www.atlanticcouncil.org/.../egypt-not-syria-the-...
97
http://english.ahram.org.eg/NewsContent/1/64/116915/Egypt/Politics-/Egypts-Ansar-Beit-AlMaqdis-claims-killing-
of-US-ci.aspx
2015. Fortele de securitate egiptene au luptat impotriva gruparilor extremiste din Sinai si pe vremea
lui Mohamed Morsi dar luptele s-au intensificat din iulie 2013 dupa lovitura de stat de la Cairo.

La 10 noiembrie 2014 liderii Ansar Bait al Maqdis au jurat credinta lui Abu Bakr al Bagdadi , astfel
grupul Ansar Bait al Maqdis a devenit parte din ISIS. Gruparea extremista si-a schimbat si numele,
devenind Wilayat Sinai adica provincia Sinai a Statului Islamic.

La 29 ianuarie 2015 membrii Wilayat Sinai au atacat sediile fortelor de securitate egiptene din El-
Arish, Sheikh Zuweid si Rafah , atacurile au avut loc cu masini capcana si mortiere. Au murit 24 de
militari, 6 politisti si 14 civili. Armata egipteana a contraatacat cu elicopterele de lupta , ucigand
aproximativ 47 de islamisti.

Extremistii din Sinai au atacat cu rachete artizanale oraşul israelian Eilat între 2012 şi 2015, din
fericire nu s-au inregistrat victime iar distrugerile materiale au fost minime.

Populatia locală formată din beduini este condusă de şeici după legi tradiţionale care există de mii
de ani, beduinii nu sunt în general adepţi ai ideilor extremiste dar ei sunt implicaţi în diferite
activităţi infracţionale prin care îi sprijină pe extremişti(trafic cu armament). Guvernele egiptene nu
au investit in Sinai cu exceptia statiunilor turistice din S , astfel că această regiune a Egiptului a
rămas una defavorizată , beduinii de aici nu au o infrastructură rutieră modernă, nu beneficiază de
servicii de sănătate şi educaţie. Guvernul egiptean nu a sprijinit înfiinţarea de firme în puţinele
localităţi urbane din Sinai astfel că majoritatea beduinilor nu au un loc de muncă stabil.

Deasemenea guvernul egiptean a împiedicat accesul beduinilor la funcţii în armată şi poliţie. Toate
aceste lucruri au dus la dezvoltarea criminalităţii organizate(trafic de arme, droguri, imigratie
ilegala). 98

După lovitura de stat din 2013, armata egipteana a distrus tunelurile dintre Egipt şi fâşia Gaza prin
care teroriştii din Hamas îşi aduceau arme. Mohamed Morsi a tolerat contrabanda cu arme a celor
din Hamas , această organizaţie fiind ramura palestiniană a Frăţiei Musulmane. Noul preşedinte al
Egiptului Abdel Fattah el Sisi are o atitudine mai dură faţă de Hamas deoarece consideră ca Hamas
este un aliat al fraţilor musulmani din Egipt.99

Securitatea la punctele de trecere a graniţei dintre Egipt şi fâşia Gaza a fost întărită, guvernul
egiptean a creat o zona tampon intre partea egipteana si cea din fâşia Gaza a oraşului Rafah, o zonă

98
http://www.icct.nl/download/file/ICCT-Gold-Security-In-The-Sinai-March-2014.pdf
99
www.jpost.com/.../UN-says-Egypt-crackdown-closes-80-percent-of-Gaza ...
în care accesul neautorizat ale persoanelor este interzisă.100

Războiul împotriva grupărilor extremiste din Sinai continuă încă şi deocamdată nu este clar cine va
câştiga, cu toate că armata egipteană ucide tot mai mulţi militanţi islamişti , atacurile împotriva
instituţiilor guvernamentale continuă. Guvernul egiptean nu controlează întreagă suprafaţă a
peninsulei Sinai , existând numeroase locuri unde extremiştii se pot ascunde. La începutul lui martie
2015 au avut loc mai multe atentate cu bombă in Cairo , unul din aceste atentate avut loc la Curtea
Supremă de Justiţie(2 morti si 9 raniti), atentatele au fost revendicate de o grupare terorista
numita ,,Armata Egiptului,,.101

Există riscul producerii unor atacuri teroriste împotriva staţiunilor turistice din Sinai(Sharm el-
Sheikh, Taba, Ras Sidr, Nuweiba) si chiar riscul ca turistii străini să fie răpiţi. Un mare atac terorist
asupra unor locaţii turistice a duce la scăderea puternică a numărului de turişti străini care vin în
Egipt ceeace ar duce la pierderi economice mari pentru guvernul Egiptean. Oricum din 2011 după
problemele politice provocate de ,,primăvara arabă,, numărul de turişti străini a scăzut. Turismul
este o ramură importantă a economiei egiptene astfel că instabilitatea din Egipt poate produce o
scădere puternică a P.I.B.U.-ului şi o creştere a dependenţei economice a Egiptului faţă de state
străine(SUA, Arabia Saudita, Emiratele Arabe Unite).

5.4. Fundamentalismul islamic şi creştinii din Egipt

În Egipt trăieşte un mare număr de creştini(aproximativ 10 % din populatie)102 , aceştia aparţin mai
multor confesiuni: Biserica Ortodoxă Orientală de Alexandria, Biserica Catolică Coptă, Biserica
Ortodoxă greacă(se afla in comuniune cu Patriarhia de Constantinopol), Biserica Greco Catolica,
Biserica Apostolică Armeană, Biserica Anglicană, există şi un mic număr de credincioşi aparţinând
Bisericilor neoprotestante. Majoritatea creştinilor aparţin Bisericii Ortodoxe Orientale de
100
Rafah este un oras situat pe granita dintre Egipt si Fasia Gaza, dupa tratatul de pace israeliano-egiptean a fost
impartit in doua, o jumatate fiind sub control egiptean si o jumatate sub control israelian. Dupa retragerea armatei si
colonistilor evrei din fasia Gaza in 2005 , partea controlata de Israel a fost cedata Autoritatii Palestiniene care a
pierdut controlul orasului in 2007 , cand Hamas a ajuns la putere in fasia Gaza. Linia de demarcatie care desparte
fasia Gaza de peninsula Sinai (Egipt) poarta denumirea de Coridorul Philadelphia, pe sub acest coridor militantii
Hamas au adus arme cumparate de la traficantii din peninsula Sinai.
101
http://news.yahoo.com/one-dead-bomb-blast-near-egypt-supreme-court-134109169.html
102
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/eg.html
Alexandria care este condusă de un Patriarh(Papa) , acesta are titlul de Patriarh al Alexandriei si al
scaunului Sf. Marcu. Credinciosii apartinand acestei Biserici se gasesc si in alte state din Orientul
Mijlociu si Africa, ei mai sunt numiti si copti. 103

Biserica Ortodoxa Orientala foloseste limba egipteana veche ca si limba de cult dar în viaţa
cotidiană credincioşii acestei biserici folosesc araba la fel ca şi musulmanii. Guvernele Egiptului
contemporan nu au încurajat învăţarea limbii copte ducând o campanie puternică de arabizare.

Spre deosebire de asirieni , copţii nu au avut o mişcare naţională atât de puternică astfel încât limba,
obiceiurile traditionale copte nu au fost atat de bine promovate . Limba copta este practic o limba
moarta la fel ca latina, putini locuitorii ai Egiptului mai folosesc aceasta limba in viata de zi cu zi.

Crestinii din Egipt au supusi de-a lungul secolelor la discriminari de autoritatile politice islamice:
nu se puteau construi sau repara biserici decat dupa obtinerea unor permise speciale(care se
obtineau foarte greu), nu se permitea convertirea de la islam la crestinism. Aceste restrictii inca sunt
valabile si astăzi. Crestinii sunt discriminati si in domeniul socio-economic avand in general slujbe
mai prost platite decat musulmanii.

Conform decretului Hamayoni din 1856 emis de guvernul Imperiului Otoman (care este inca in
vigoare) crestinii care doresc sa construiasca o noua biserica sau sa o repare trebuie sa obtina o
autorizatie din partea conducerii supreme a statului(in zilele noastre e vorba de presedintele
Egiptului), in 1934 ministerul de interne a stabilit mai multe conditii in urma cărora se pot acorda
aceste permise, de exemplu crestinii sunt obligati sa accepte sa construiasca viitoarea biserica la o
distanta de cel putin 100 de metri de o moschee şi să obţină acordul comunităţii musulmane din
apropiere pentru construirea bisericii. În 2005 presedintele Hosni Mubarak a emis un decret prin
care delega autoritatea de a emite permise de construcţie a bisericilor celor 26 de guvernatori ai
provinciilor egiptene. Obţinerea acestor permise este foarte dificilă deoarece liderii politici
musulmani ai Egiptului nu doresc să fie văzuţi de extremiştii islamişti ca susţinători ai creştinilor.
Preşedintele Mubarak a dorit să îi liniştească pe extremiştii islamici pentru ca aceştia să nu mai
organizeze atentate teroriste şi să îi impiedice să producă o revoluţie. Astfel că în timpul guvernării
sale autorităţile au emis puţine permise de construcţie deşi cererea pentru acestea a fost mare.
Pentru a nu supăra islamiştii guvernul a încălcat dreptul creştinilor de a-si practica religia.

103
Copt- vine de la grecescul egyptoi si se referea la locuitorii Egiptului antic, cu timpul denumirea de copt s-a aplicat
in general egiptenilor crestini dar toti locuitorii din Egiptul contemporan(mai putin arabii beduini din Sinai) sunt
urmasii vechilor egipteni de pe vremea faraonilor, chiar daca in timp majoritatea s-au arabizat lingvistic si
islamizat.
Neavand suficiente biserici credinciosii sunt nevoiti sa utilizeze in unele localitati casele particulare
pentru slujbe , acest lucru este ilegal iar autoritatile inchid astfel de locatii clandestine .
Recunoasterea unor noi culte religioase pe langă cele oficiale(Islam, Iudaism, Bisericile crestine)
este foarte grea, membrii noului cult trebuind sa demostreze ca nu sunt un pericol pentru securitatea
nationala si pentru pacea socială. Din 1990 de teama unor reacţii violente ale extremiştilor islamişti
guvernul egiptean nu a recunoscut oficial noi culte. Actele de identitate egiptene au trecute pe ele
religia posesorilor , egiptenii care nu apartin uneia din religiile recunoscute oficial(Islam,
Crestinism, Iudaism) au trecuta o linie la rubrica religie. Autoritatile egiptene au refuzat să emită
acte de identitate , certificate de casatorie si de nastere persoanelor care s-au convertit de la islam la
crestinism104 Convertitii la crestinism sau membrii unor religii nerecunoscute(bahai) risca sa fie
arestati si harţuiţi de autoritaţi.105

După izbucnirea revoluţiei din Egipt situaţia creştinilor s-a deteriorat ei fiind victimele atacurilor
extremistilor islamisti. Nu doar islamistii au atacat crestinii ci şi militarii armatei egiptene, de
exemplu la 10 octombrie 2011 armata a atacat un grup de crestini care protestau la Cairo impotriva
demolarii unei biserici din Egiptul de Sus.106 Au murit 28 de crestini si alti 212 au fost răniţi în
confruntare.

La 1 ianuarie 2011 un atac sinucigas cu bombă a ucis 23 de crestini la Alexandria , acestia se aflau
la slujba de anul nou.107

Ministerul de interne a acuzat o grupare terorista din fasia Gaza: Armata Islamului , pentru atacul
asupra bisericii dar liderii acestei organizatii au negat faptul ca ei ar fi ordonat atacul.108

La 7 mai niste extremisti au impuscat credinciosii aflati in manastirea Sf. Mina din Cairo , teroristii
au aruncat si cocktailuri molotov in biserica dandu-i foc, in acest atac au murit 15 oameni.
Atacatorii i-au acuzat pe crestinii copti ca au rapit o femeie care doreste sa se converteasca la islam
si au inchis-o in manastire.109 Afirmatia nu a putut fi dovedită , fiind doar un pretext pentru a ataca
biserica. La 16 mai 2015 o bombă a fost detonată în apropierea unei biserici din localitatea
104
Nu se cunoaste numarul celor care s-au convertit de la islam la crestinism in Egipt dar exista astfel de cazuri.
105
www.state.gov/documents/organization/171733.pdf
106
http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-15235212
107
http://www.reuters.com/article/idUSTRE7010M020110104
108
http://news.xinhuanet.com/english2010/world/2011-01/23/c_13703737.htm
109
www.telegraph.co.uk › ... › Africa and Indian Ocean › Egypt
Taiymia(guvernoratul Fayum) , nimeni nu a fost ucis sau rănit dar clădirea administrativă a parohiei
şi etajul al doilea al bisericii au fost avariate puternic.110

Crestinii copti i-au acuzat pe fratii musulmani pentru multe din atacurile asupra bisericilor din
Egipt, conform clericilor crestini paginile de pe retelele de socializare ale fratilor musulmani au un
111
mesaj plin de ura la adresa crestinilor , mesaj care incurajeaza violenta.

Relatia dintre crestini si fratii musulmani a fost întotdeauna tensionată, crestinii temandu-se ca un
guvern al fratilor musulmani va adopta legi care vor discrimina si mai mult comunitatea crestina .

Creştinii copţi au luat parte la protestele împotriva lui Mohamed Morsi iar Patriarhul Bisericii
Ortodoxe Orientale Tawdros II a apărut la televiziune alături de generalul Sisi în timpul loviturii de
stat pentru a-l susţine. Consilierul juridic al Patriarhiei Ortodoxe Orientale de Alexandria: Ramses
Naggar a declarat într-un interviu pentru un ziar egiptean (18 iunie 2013) că ambasadorul SUA la
Cairo: Anne Patterson i-a cerut Patriarhului Tawdros II să le spună copţilor să nu participe la
protestele împotriva lui Mohamed Morsi, Patriarhul ar fi spus că autoritatea sa spirituală nu se
aplică şi în problemele politice.112 Doamna Patterson nu a comentat declaraţia avocatului copt şi
nici secretarul de stat american nu a avut o reacţie. Interviul lui Ramses Naggar arată că , copţii nu
au încredere în guvernul SUA şi sunt convinşi că administraţia de la Washington este susţinătoare a
fraţilor musulmani.

Pe site-urile de internet ale simpatizanţilor fostului preşedinte Mohamed Morsi au apărut articole în
care copţii sunt acuzaţi de complicitate la lovitura de stat din iulie 2013, prin aceste mesaje fraţii
musulmani arătă că nu şi-au schimbat atitudinea ostilă faţă de creştini pe care au avut-o cînd au fost
la putere. Nu doar fraţii musulmani sunt ostili şi intoleranţi faţă de creştinii din Egipt ci şi salafiştii,
care au propus adoptarea unor legi discriminatorii pentru crestini.

În august 2012 deputaţii salafişti113 din Adunarea Constituantă au propus adoptarea unei legi prin
110
http://www.raymondibrahim.com/from-the-arab-world/egypt-explosive-goes-off-next-to-church/
111
www.thedailybeast.com/.../the-muslim-brotherhood-s-war-on-coptic-chri..

112
www.frontpagemag.com/.../u-s-asks-egypts-christians-not-to-oppose-mo.
113
Salafistismul este o ramura a islamului sunit , sustinatorii acestei interpretari a islamului resping toate ,,inovatiile,,
aduse islamului dupa epoca lui Mahomed , ei au interpretare foarte literala a Coranului si a Hadithului si resping
interpretarile alegorice. Salafistii incearca sa practice islamul pe care l-au practicat primii musulmani(al salaf- in
araba ,,stramosii,, ). O doctrina importanta a salafismului este doctrina unitatii lui Allah (tawhid) care insemna ca
exista un singur Dumnezeu-Allah dar si ca intre Allah si om nu exista intermediari, in consecinta salafistii resping
cultul sfintilor, pelerinajele la mormintele clericilor celebri ai islamului si apelarea la ajutorul spiritelor si
care guvernul să monitorizeze modul în care sunt obţinute şi cheltuite fondurile Bisericii copte,
purtătorul de cuvânt al Frontului Salafist a declarat într-un interviu la o televiziune egipteana că cea
mai mică mănăstire din Egipt este mai mare decât Vaticanul şi Moscheea Al-Azhar, evident acest
lucru este o manipulare , scopul declaratiei fiind acela de convinge opinia publica egipteana că
Biserica este foarte bogată şi deci averile sale trebuie controlate de guvernul egiptean islamist.

Deputatii crestini din Adunarea Constitutionala au declarat ca Biserica Ortodoxa Copta nu primeste
fonduri de la guvern (in Egipt finantare de la guvern primesc doar moscheile ) deci guvernul nu are
de ce să urmărească cum sunt cheltuite fondurile Bisericii. Deasemenea deputatii copti au declarat
că Biserica utilizează fondurile primite din donaţii pentru acţiuni caritabile.114

La 2 martie 2015 mai multe familii copte din nordul peninsulei Sinai au fugit din localitatile lor
după ce au primit telefoane de ameninţare din partea islamiştilor.115

Situaţia creştinilor egipteni rămâne dificilă din cauza ameninţărilor venite din partea teroriştilor
islamişti dar autorităţile egiptene au luat măsuri de securitate sporite. Preşedintele Sisi şi-a aratat
sustinerea pentru crestinii din Egipt vizitând la 6 ianuarie 2015 Catedrala Sf. Marcu cu ocazia
Crăciunului116 , presedintele Sisi a tinut un discurs în care a declarat că nimeni nu trebuie să spună
despre celălalt decât că este egiptean, preşedintele a dorit să sublinieze faptul că nu contează religia
şi că toţi locuitorii Egiptului aparţin naţiunii egiptene117. Cuvintele lui Sisi i-au incurajat pe crestini ,

ingerilor(obiceiuri pe care unele grupari musulmane le practica). Salafistii au multe in comun cu wahabitii desi nu
toti salafistii recunosc autoritatea regelui Arabiei Saudite, multi salafistii fiind foarte ostili monarhiei saudite. Exista
grupari salafiste care practica terorismul (Grupul salafist de predica si lupta din Africa de N, astazi afiliat Al Qaeda)
dar si grupari salafiste non-violente care doresc aplicarea SHARIEI prin predica , prin promovarea pasnica a
doctrinelor lor. Toate grupurile salafiste resping democratia occidentala liberala considerand aceasta este o inovatie
umana care nu corespunde Legii lui Allah. www.brookings.edu/~/media/...salafism.../abdo-
paper_final_web.pdf

114
www.aina.org/news/2012083019958.htm

115
http://www.thecairopost.com/news/139837/news/coptic-families-flee-n-sinai-amid-extremists-threats-activist
116
Crestinii din Egipt sarbatoresc Craciunul in ianuarie la fel ca si crestinii ortodocsi slavi .
117
www.gatestoneinstitute.org/5125/el-sisi-coptic-christmas
doar timpul va arăta dacă aceste cuvinte vor fi urmate şi de fapte , dacă guvernul va îmbunătăţi viaţa
crestinilor acordându-le drepturi egale cu musulmanii. Până acum legile şi practicile discriminatorii
pentru creştini nu au fost abrogate deşi au trecut doi ani de când Abdel Fattah el Sisi a ajuns la
putere.
6) Rolul organizaţiilor internaţionale în managementul
conflictelor din Orientul Mijlociu
Organizaţiile internaţionale joacă un rol important în viaţa politică mondială, astăzi nu doar statele
sunt actori ai relaţiilor internaţionale ci şi organizaţiile supranaţionale internaţionale.

Organizaţiile internaţionale pot fi organizaţii interguvernamentale(care au ca membrii state

suverane) şi organizaţii non-guvernamentale(cuprind indivizi, institutii non-statale).

În acest capitol vom prezenta rolul pe care organizaţiile internaţionale interguvernamentale(ONU,

UE, Liga Arabă) si cele ne-guvernamentale(ONG-uri) îl au în mangementul conflictelor din Irak şi
Siria.

Cea mai importantă organizaţie internaţională interguvernamentală este ONU(Organizatia

Natiunilor Unite) înfiinţată in 1948 , scopul ONU este promovarea păcii şi securităţii la nivel
mondial .

După începerea războiului civil din Siria , consiliul de securitate al ONU a adoptat rezoluţia 2042 la
14 aprilie 2012 prin care s-a infiintat o misiune de monitorizare a acordului de încetare a focului
dintre guvernul sirian si rebeli, misiunea a fost alcatuita din militari neinarmati.

La 21 aprilie 2012 consiliul de securitate al ONU a adoptat rezolutia 2043 prin care s-a infiintat o
misiune alcatuita din 300 de militari fara armament , scopul misiunii era ca timp de 90 de zile sa
monitorizeze daca partile aflate in conflict au incetat luptele. 118

Aceste rezolutii au fost adoptate pentru a supraveghea modul in care partile aflate in conflict au
respectat planul de pace propus de Koffi Anan(fost secretar-general ONU) la 10 martie 2012 si
acceptat Bashar all Assad la 27 martie 2012.

Planul de pace prevedea faptul că autoritatile siriene vor colabora cu trimisul special al ONU(Koffi
Annan) pentru a găsi soluţii la aspiraţiile legitime ale poporului sirian, partile aflate in conflict vor
inceta violentele(guvernul sirian va opri deplasarile de trupe spre centrele populate, va inceta

118
http://www.un.org/News/Press/docs/2012/sc10618.doc.htm
utilizarea armamentului greu in apropierea centrelor populate si va retrage trupele ), guvernul sirian
va elibera persoanele arestate care s-au implicat in mod pasnic in activitati politice si va permite
demostratiile pasnice ale opozitiei.119

La 2 august 2012 Koffi Annan si-a dat demisia din functia de emisar special al ONU pentru Siria
declarand ca guvernul sirian refuza sa aplice planul de pace iar rebelii au escaladat conflictul.

La 27 septembrie 2013 Consiliul de Securitate a adoptat rezolutia 2118 prin care se cerea
guvernului sirian sa distruga armele chimice pe care le avea pana la jumatatea anului 2014. La 1
octombrie 2014 a inceput misiunea comuna a ONU si a Organizatiei pentru interzicerea armelor
chimice, misiunea avea scopul de a scoate din Siria toate armele chimice pentru a fi distruse. La 1
octombrie 2014 misiunea s-a incheiat , membrii sai parasind teritoriul Sirian.120

Rezolutiile 2139 (22 februarie 2014) si 2165(11 iulie 2014) au cerut partilor aflate in conflict sa
permita angajatilor ONU trimiterea de ajutoare umanitare in zonele afectate de razboi.121 122

O rezolutie care să condamne regimul Bashar all Assad pentru violentele impotriva civililor nu a
putut fi adoptata din cauza veto-ului rus in Consiliul de Securitate.

La 15 august 2014 Consiliul de securitate a adoptat rezolutia 2170 prin care condamna violentele si
incalcarile drepturilor omului de catre Statul Islamic si organizatia Al Nusra , rezolutia solicita
statelor membre ale ONU sa ia masuri pentru a opri voluntarii care doresc sa mearga in Siria si Irak
pentru a lupta alaturi de cele doua organizatii si pentru a opri finantarea celor doua organizatii
teroriste . Rezolutia cere statelor lumii să impună restricţii de călătorie şi să înghete conturile mai
multor lideri ai organizatiilor teroriste. Pe lista liderilor teroristi supusi sanctiunilor internationale
nu se afla si Abu Bakr al Bagdadi , explicatia lipsei lui al Bagdadi de pe lista este aceea ca el a fost
supus deja sanctiunilor in 2011.123

La 12 februarie 2015 Consiliul de securitate a adoptat o rezolutie prin care se interzice finanţarea
ISIS prin cumpărarea petrolului exploatat din regiunile aflate sub controlul acestei organizatii, prin
cumpărarea de obiecte de artă antice din Irak si Siria şi prin plata de răscumpărări pentru eliberarea

119
http://www.reuters.com/article/2012/04/04/us-syria-ceasefire-idUSBRE8330HJ20120404
120
http://opcw.unmissions.org/AboutOPCWUNJointMission/tabid/54/ctl/Details/mid/651/ItemID/342/Default.aspx
121
http://www.un.org/apps/news/story.asp?NewsID=47204&Cr=syria&Cr1=

122
http://unscr.com/en/resolutions/2165
123
www.un.org/press/en/2014/sc11520.doc.htm
persoanelor răpite.124

Liga arabă a propus un plan de pace pentru Siria in toamna anului 2011 care prevedea incetarea
focului de catre armata lui Bashar al Assad si retragerea trupelor din zonele de conflict, eliberarea
prizonierilor politici şi inceperea de negocieri intre guvern si opozitie. Bashar all Assad a acceptat
planul dar nu l-a aplicat , continuand ofensiva impotriva opozitiei.

Astfel ca la 12 noiembrie 2011 la Summitul de la Beirut , guvernul lui Bashar all Assad a fost
suspendat din Liga Araba , toti reprezentanti statelor membre ale Ligii au votat pentru suspendare
mai putin reprezentantii Siriei, Libanului si Yemenului , reprezentantul Irakului s-a abtinut de la
vot.125

În locul guvernului Bashar all Assad membrii Ligii Arabe au recunoscut ca reprezetant legitim al
Siriei : Consiliul National Sirian(conducerea politica a rebelilor sirieni , a Armatei Siriene Libere).

La 15 iunie 2014 delegatii Ligii Arabe126 au condamnat violentele Statului Islamic împotriva
civililor şi au cerut tuturor actorilor politici irakieni să dialogheze şi să se reconcilieze pentru ca
actuala criză din Irak să poată fi soluţionată, delegatii Ligii arabe au declarat că trebuie să se
respecte integritatea teritorială şi independenţa Irakului.127

Cooperarea membrilor Ligii Arabe a fost demonstrată de participarea acestora la coaliţia militară
împotriva Statului Islamic , avioanele de luptă ale statelor membre au bombardat începând din vara
anului 2014 poziţiile ocupate de Statul Islamic.

Violenţele teroriştilor din ISIS au fost condamnate128 şi de secretarul-general al Organizatiei pentru

cooperare islamică129 , la 19 mai 2015 ministrii de externe ai O.I.C. au condamnat actiunile ISIS si
124
www.un.org/apps/news/story.asp?NewsID=50067
125
www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-15706851
126
Liga Araba: organizatie de cooperare politica, economica si culturala a statelor vorbitoare de limba araba din
Orientul Mijlociu si Africa, a fost infiintata la 22 martie 1945 o data cu semnarea Cartei Ligii arabe la Cairo. Una
din primele decizii importante ale Ligii a fost respingerea infiintarii Statului Israel si crearea unei coalitii militare
care a atacat Israelul la 15 mai 1948. Astazi Liga Araba 22 de membrii, toate state arabe cu exceptia Somaliei(in
Somalia majoritatea populatiei vorbeste limba somaleza care este limba oficiala alaturi de araba, din punct de
vedere etnic somalezii nu sunt arabi ci africani negri).
127
https://www.middleeastmonitor.com/.../12153-arab-league-condemns-isis ...
128
en.radiovaticana.va/news/2014/07/25/worlds_muslim.../1103410

129
Organizatia de cooperarea islamica : infiintata in 1969 are scopul de a promova colaborarea in domeniul economic,
Al Qaeda si au declarat că pregătesc o strategie de combatere a ,,terorismului şi extremismului,,.130

Uniunea Europeană s-a implicat în conflictele din Irak şi Siria pe două nivele: politic şi umanitar.
Din punct de vedere politic UE prin vocea Înaltului Reprezentant pentru afaceri externe şi politica
de securitate Catherine Ashton a condamnat(22 martie 2011) violenţele guvernului sirian împotriva
protestatarilor pasnici şi a cerut guvernului de la Damasc să asculte şi să rezolve aspiraţiile legitime
ale cetatenilor.131

In mai 2011consiliul ministrilor de externe ai UE a suspendat cooperarea cu Siria si dupa aceea

Consiliul european a impus sanctiuni 132economice regimului lui Bashar all Assad, sanctiuni
economice impotriva unor persoane si companii apropiate de Bashar all Assad au fost impuse si in
2014 si 2015. Una din cele mai dure sanctiuni este interzicerea importului de petrol din Siria.
Membrilor familiei lui Bashar all Assad si mai multor lideri politici din Siria li s-a interzis intrarea
pe teritoriul UE.

La 30 iunie 2012 Inaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe si politica de securitate a

participat alaturi de secretatul general ONU si reprezentanti ai Ligii Arabe si ministrii de externe ai
marilor puteri(SUA, Franta, Marea Britanie, China , Rusia) la conferinta la Geneva. Aici s-a
infiintat Grupul de actiune pentru Siria, in comunicatul final al Grupului se cerea partilor aflate in
conflict să renunţe la violenţe, guvenul sirian să elibereze persoanele deţinute arbitrar, se cere
formarea unui guvern de tranzitie şi rezolvarea conflictului prin dialog. 133

UE cooperează cu Consiliul pentru drepturile omului al ONU pentru a aduna dovezi despre
încălcările drepturilor omului de către Bashar all Assad.

Din punct de vedere umanitar UE susţine financiar programele de ajutorare a refugiaţilor sirieni ,
valoarea ajutorului financiar al UE este de 3,35 miliarde de Euro până acum.134

politic si cultural intre statele musulmane de pe glob. In ultimii ani a incercat sa determine ONU sa adopte o
rezolutie prin care sa se interzica defaimarea religiilor(de fapt a islamului) prin declaratii sau manifestari artistice.
Organizatia are sediul in Jeddah (Arabia Saudita) si are 57 de state membre. La intalnirile Organizatiei participa
ministrii de externe si sefii de stat ai tarilor membre, este singura organizatie internationala cu caracter
guvernamental care s-a infiintat pe criterii religioase si promoveaza principiile unei anumite religii, in cazul acesta e
vorba despre islam.
130
www.straitstimes.com/.../pan-muslim-group-condemns-jihadist-groups-is...
131
http://www.middle-east-online.com/english/?id=45066
132
eeas.europa.eu/cfsp/sanctions/docs/measures_en.pdf
133
http://www.un.org/News/dh/infocus/Syria/FinalCommuniqueActionGroupforSyria.pdf
134
http://eeas.europa.eu/statements/docs/2013/131018_01_en.pdf
La 28 mai 2015 Consiliul UE a decis prelungirea sanctiunilor economice şi a restrictiilor de
călătorie pentru oficialii sirieni până la 1 ianuarie 2016.135

La 23 iunie 2014 Consiliul ministrilor de externe ai UE a condamnat atacurile ISIS împotriva

cetăţenilor irakieni , Consiliul a condamnat şi execuţiile şi agresiunile sexuale făcute de membrii
ISIS . Consiliul ministrilor de externe a decis sustinerea in continuare a Irakului prin promovarea
statului de drept, a bunei guvernante si drepturilor omului(Misiunea EUJUST LEX IRAK).136

La 29 ianuarie 2015 ministrii de interne si jutitie ai UE au decis să întărească cooperarea în lupta

împotriva terorismului , în aceste scop s-au luat urmatoarele hotarari: intarirea cooperarii intre
guverne si industria internetului pentru a indeparta de pe internet materialele de propaganda
extremiste si crearea de mesaje care combata ideologia extremistilor, prevenirea radicalizarii in
inchisori, modificarea legislatiei Schengen pentru a permite verificarea mai serioasa a cetatenilor
UE la frontierele externe ale UE, imbunatatirea schimbului de informatii intre institutiile cu atributii
in combaterea terorismului (eficientizarea cooperarii statelor membre in Europol , utilizarea mai
eficienta a Sistemului Informatic Schengen).137

Din 2013 statele membre pot primi finantare din partea Comisiei Europene pentru a-si crea sisteme
informatice care sa permita monitorizarea calatoriilor(Passenger Information Unit). 138

Aceste decizii ale UE sunt necesare pentru că un mare număr dintre luptătorii ISIS şi Al-Nusra
provin din state membre al UE, se estimează că ar fi câteva mii de persoane(peste 3000-cf. Unor
estimari din decembrie 2014139) originare din state UE care lupta astazi in Siria si Irak în organizaţii
extremiste. Nu se cunoaşte numărul exact al cetăţenilor europeni membrii in ISIS sau Al Nusra ,
cifrele apărute în presa internaţională fiind doar estimări.

Organizaţiile umanitare internaţionale se implica in managementul conflictelor din Irak si Siria prin
acordarea de asistenta umanitara(alimente, ingrijire medicala, adapost) refugiatilor din aceste doua
state, cele mai importante organizatii care se implica in ajutorarea refugiatilor din Irak si Siria sunt

135
www.consilium.europa.eu/en/press/press-releases/.../28-syria-sanctions/
136
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/EN/foraff/143337.pdf
137
www.consilium.europa.eu/en/policies/fight-against.../foreign-fighters/

138
www.europarl.europa.eu/.../EPRS-Briefing-548980-Foreign-fighters-FIN..
139
www.rferl.org/.../foreign-fighters-syria-iraq-is-isis-isil.../26584940.html
World Vision, Ordinul Suveran Maltez, USAID, International Rescue Committe, Crucea Rosie.
Fără ajutorul acestor organizaţii şi al altora mai puţin cunoscute de opinia publică internaţională ,
viaţa refugiaţilor ar fi şi mai grea decât este in acest moment. Autorităţile din ţările care i-au primit
pe refugiati(Turcia, Iordania, Liban) nu au resursele necesare pentru a purta singure de grijă
milioanelor de refugiaţi astfel că sprijinul organizaţiilor umanitare este absolut necesar.
Concluzii
Orientul Mijlociu este astăzi regiunea cu cele mai violente conflicte de pe glob , amestecul de
interese politice şi rivalităţi religioase vechi de sute de ani(suniti vs şiiţi) au provocat două războaie
civile în Irak şi Siria în urma cărora sute de mii de civili( Irak 2012-2014: 31413 civili ucisi140; Siria
2011-2015: 104 629 civili141). În cazul Siriei e greu de aflat numărul exact al civililor ucişi deoarece
guvernul lui Bashar all Assad nu ţine o statistică corectă a numărului de victime iar cifrele date
publicităţii de opoziţie sunt greu de verificat, ca în orice război partea agresată(in acest caz opozitia)
are tendinta de a ,,umfla,, numărul de morti din motive de propagandă iar agresorul(Bashar all
Assad) recunoaşte existenţa unui număr mai mic de morţi civili. Nu se poate nega însă faptul că
numărul de victime civile este foarte ridicat şi nici faptul că armata lui Bashar all Assad dar şi
extremiştii din ISIS şi Al Nusra sunt vinovaţi de crime de război şi crime împotriva umanităţii .

Pentru oprirea conflictului în Irak mai întâi trebuie înfrânt ISIS, liderul acestei organizaţii teroriste
este un criminal periculos cu care nu se poate negocia, nu se poate ajunge la o înţelegere politică cu
Abu Bakr al Bagdadi în primul rând pentru că el nu doreşte o înţelegere politică , un compromis cu
guvernul de la Bagdad şi în al doilea rând pentru că Al Bagdadi este responsabil de genocidul
împotriva populaţiei creştine şi yazidi din Irak şi nu trebuie să scape nepedepsit.

Pentru înfrângerea rapidă a ISIS este nevoie de intervenţia terestră a trupelor marilor puteri
occidentale(SUA, Marea Britanie, poate si Franta) şi a statelor arabe din Golf, armata guvernului de
la Bagdad şi aliaţii săi(kurzii, Garzile revolutionare iraniene, militiile şiite) rezistă cu greu ISIS.

Lipsa militarilor americani din Irak a permis creşterea influenţei iraniene astfel că şi dacă ISIS va fi
distrus , Irakul va fi controlat tot de o forţă politică inamică a SUA. Pentru a-şi păstra influenţa în
Irak guvernul american va trebui să trimită militari . Pe măsură ce influenţa iraniană asupra
guvernului de la Bagdad va creste , trimiterea de trupe americane va deveni tot mai dificilă deoarece
140
https://www.iraqbodycount.org/analysis/numbers/2014/

141
http://syriahr.com/en/2015/04/310000-people-killed-since-the-beginning-of-the-syrian-revolution/
guvernul irakian nu va fi lăsat de protectorii săi iranieni să permită intrarea de trupe americane pe
teritoriul Irakului. Preşedintele Obama nu a luat încă decizia de a trimite trupe terestre în Irak
preferând soluţia atacurilor aeriene împotriva ISIS, probabil că preşedintele american consideră că ,
costul unei intervenţii militare terestre ar fi prea mare în condiţiile în care SUA nu si-au revenit
definitiv după criza economică.

Pentru a-i atrage de partea sa pe sunitii din Irak care acum luptă alături de jihadiştii din ISIS ,
guvernul irakian va trebui să ia măsuri pentru integrarea suniţilor în viaţa politică a Irakului.
Actualul prim-ministru Abadi va trebui sa evite greşelile fostului prim-minstru Nouri al Maliki care
i-a persecutat pe suniti . În actualul guvern de la Bagdad există suniti moderati dar trebuie câştigată
cât mai repede şi încrederea liderilor triburilor sunite din V Irakului.

Deasemenea liderii religioşi suniţi şi şiiţi trebuie să îşi înveţe credincioşi că violenţa
interconfesională nu va rezolva problemele pe care le au . O reconciliere între cele două confesiuni
musulmane este necesară pentru a opri violenţele şi pentru a menţine unit Irakul pe termen lung.

O reconciliere între suniţi şi şiiţi este dificilă pentru că între cele doua comunităţii duşmănia este
veche de sute de ani. Deasemenea şiiţi nu au uitat faptul că Saddam Hussein care a fost sunit i-a
discriminat. Suniţii se tem că un stat condus de şiiţi va fi un stat controlat de Iranieni iar ei vor
deveni cetăţeni de mâna a doua.

Cu toate acestea singurele soluţii pentru o pace pe termen lung sunt dialogul şi împărţirea puterii
între suniţi şi şiiţi . Pentru ca Irakul să devină un stat funcţional şi prosper autorităţile trebuie să
lupte împotriva corupţiei , UE şi SUA trebuie să ajute cu experţi autorităţile irakiene să îi creeze
instituţii care să combată eficient corupţia.

Pentru ca Irakul să devină un stat cu adevărat democratic, în care să se respecte drepturile omului
actuala constituţie ar trebui modificată astfel încât minorităţile religioase nemusulmane să
primească drepturi egale. Conform actualei constituţii Sharia este sursa suprema a legislaţiei din
Irak, legile adoptate de parlament nu trebuie să contrazică Sharia. Problema este că Sharia nu oferă
aceleaşi drepturi musulmanilor şi nemusulmanilor, de exemplu conform Sharia un musulman nu are
dreptul să se convertească la o altă religie.

Reformele necesare stabilizării Irakului sunt dificil de realizat dar trebuie începute pentru că doar în
acest fel Irakul va deveni un stat prosper, paşnic şi în care fiecarui cetăţean îi vor fi respectate
demnitatea şi viaţa.
Pentru a soluţiona conflictul din Siria ar trebui în primul rând ca Bashar all Assad să plece de la
putere şi să se formeze un guvern care să cuprindă reprezentanţi ai tuturor forţelor politice moderate
(inclusiv membrii ai partidului lui Bashar all Assad) , acest guvern va trebui să lupte împotriva ISIS
şi a altor grupări extremiste. Succesul ISIS în Siria s-a datorat faptului că rebelii moderati luptau şi
impotriva armatei guvernamentale şi împotriva ISIS, războiul pe două fronturi a slăbit rebelii
moderaţi . O alianţă între armata guvernamentală şi rebeli moderaţi ar putea înfrânge ISIS , Al
Nusra si celelalte grupări islamiste mai mici.

Bashar all Assad şi liderii forţelor de securitate siriene nu mai trebuie să rămână la putere din cauză
că sunt responsabili de crime şi încălcari grave ale drepturilor omului(utilizarea armelor chimice)
dar liderii militari si politici sirieni mai puţin compromisi ar trebui primiţi într-un nou guvern de
coalitie interimar. O lustraţie totală a reprezentanţilor regimului Bashar all Assad nu se poate realiza
pe termen scurt, subordonaţilor mai puţin vinovaţi ai lui Bashar all Assad trebuie să li se promită că
dacă îl părăsesc pe acesta şi vor trece în tabăra opoziţiei(Consiliul National Sirian) nu vor fi
pedepsiti. Oamenii lui Bashar all Assad nu îl vor părăsi pe acesta atât timp cât nu vor avea garanţia
că nu vor fi pedepsiţi de opozitie.

Războiul civil din Siria a început pentru că, comandanţii armatei şi ai serviciilor secrete nu l-au
părăsit pe Bashar all Assad aşa cum au făcut colegii lor din Egipt cu Hosni Mubarak şi cu Mohamed
Morsi. Dacă vor să câştige liderii opoziţiei trebuie să găsească o soluţie pentru a-i convinge pe
liderii militari ai lui Bashar all Assad să îl părăsească.

Preşedintele Obama şi liderii statelor europene trebuie să îl convingă pe Vladimir Putin să nu îl mai
susţină pe Bashar all Assad, fără armele furnizate de Putin , liderul de la Damasc va putea fi
îndepărtat de la putere mai uşor. Pentru a-l convinge pe Putin să nu îl mai susţină pe Assad trebuie
să i se dea garanţii că baza navală rusească din Siria nu va fi desfiinţată. Motivul principal pentru
care Putin îl ajută pe Assad este că se teme că un guvern al revoluţionarilor sirieni va închide
această bază navală, singura pe care Rusia o mai are în Marea Mediterană.

Pentru a preveni radicalizarea tinerilor musulmani din Europa şi a-i împiedica să devină membrii ai
organizaţiilor teroriste(ISIS, Al Qaeda) guvernele europene trebuie să creeze programe educative
prin care să lupte împotriva ideologiei islamiste extremiste. Liderii religioşi musulmani din statele
europene trebuie să găsească argumente teologice prin care să îi convingă pe tineri că extremismul
nu este o soluţie pentru problemele lor. Tinerii musulmani trebuie învăţaţi să accepte valorile
democraţiei occidentale prin şcoală , mass-media şi moschei.
Nici-un program de deradicalizare nu poate avea succes fără ajutorul liderilor religiosi
musulmani(imami) , guvernele statelor europene trebuie să găsească liderii religioşi potriviţi pentru
această misiune, niste lideri religiosi moderati si dornici să promoveze valorile democraţiei
occidentale printre enoriaşii lor. Găsirea unor astfel de imami este dificilă în condiţiile în care foarte
multe moschei europene au fost înfiinţate de islamişti radicali al caror scop este impunerea Shariei
în statele în care au emigrat şi nu integrarea . În numeroase oraşe europene există cartiere locuite de
musulmani unde autorităţile au pierdut controlul(no go zones in Marea Britanie, zones urbane
sensible in Franta), în aceste cartiere domină liderii islamişti iar locuitorii sunt conduşi după Sharia
şi nu după legile statului.142. Din păcate în aceste zone ideile clericilor extremişti sunt cele care sunt
ascultate, până acum liderii musulmani moderaţi nu au reuşit să devină la fel de convingători ca şi
cei extremişti.

Statul Islamic şi Al Qaeda nu şi-au recrutat membrii doar dintre locuitorii cartierelor periferice mai
sarace din Europa ci dintre musulmanii cu educaţie şi stare socială bună, acest lucru demonstrează
faptul că atracţia pentru idei radicale nu este limitată doar la cei marginalizaţi social.

Dintre statele europene cel mai bine organizat program de deradicalizare îl are Marea Britanie , aici
jihadistii care se intorc din Irak şi Siria sunt obligaţi să participe la cursuri de deradicalizare143. Cu
toate acestea e greu de evaluat eficienţa unui astfel de program, e greu de pătruns în mintea cuiva
pentru a afla dacă a renunţat cu adevărat la ideile extremiste sau doar se preface. Deradicalizarea
este dificilă pentru că extremiştii sunt convinşi că ei fac voia lui Allah şi că ideile lor reprezintă
adevăratul islam , fără niste argumente teologice serioase care să îi convingă că au greşit ,
extremiştii islamişti nu vor renunţa la concepţiile lor despre lume şi viaţă.

Pentru a preveni atacurile teroriste voluntarii care se întorc din Irak şi Siria trebuie monitorizaţi
până când se demonstrează că nu mai reprezintă un pericol. E posibil ca unii să nu renunţe niciodată
la ideile lor extremiste aşa că monitorizarea lor trebuie să dureze toată viaţa. Un astfel de program
va costa mult serviciile de intelligence , rămâne de văzut dacă guvernele europene vor avea
disponibilitatea de a cheltui resurse financiare şi umane pentru astfel de programe.

Pentru a opri intrarea în Irak şi Siria a voluntarilor veniţi din Europa , statele europene trebuie să
facă presiuni asupra autorităţilor turce să securizeze mai bine graniţele cu Irakul şi Turcia.

În cazul Egiptului guvernele occidentale ar trebui să îl susţină pe preşedintele Sissi pentru că el

142
www.gatestoneinstitute.org/5128/france-no-go-zones
143
www.telegraph.co.uk › News › UK News › Terrorism in the UK
reprezintă un obstacol în calea ascensiunii forţelor extremiste antioccidentale(ISIS, Fratia
Musulmana, salafistii), sub conducerea sa aviaţia egipteană a bombardat poziţiile ISIS din Libia .
Preşedintele Sissi a menţinut pacea cu Israelul şi a distrus tunelurile prin care teroriştii din Hamas
şi-au transportat armele in Gaza, astfel Sissi a dovedit că este un lider moderat care luptă împotriva
terorismului.

Deşi nu este un lider democratic în totalitate şi este responsabil de acţiuni criticabile din punct de
vedere moral(moartea civililor care l-au sustinut pe Mohamed Morsi dupa lovitura de stat) Sissi
reprezintă o variantă mai bună decat Mohamed Morsi sau un lider salafist. Sissi are o largă susţinere
populară în Egipt şi dacă va fi sprijinit financiar si militar de SUA va putea menţine pacea socială în
această ţară şi va lupta împotriva teroriştilor. Sissi nu a încercat să se apropie de Iran aşa cum a
făcut Morsi astfel că sub conducerea sa putem fi siguri că regimul de la Teheran nu îşi va extinde
influenţa asupra Egiptului.

Susţinerea statelor occidentale faţă de Sissi nu înseamnă că acestea nu trebuie să promoveze

democratia in Egipt şi că nu trebuie să îl încurajeze pe Sissi să lupte împotriva corupţiei . Egiptul
este ţara cea mai populată din Orientul Mijlociu şi pe teritoriul său se află Canalul Suez, dacă
conducerea Egiptului va ajunge în mâinile unei grupări radicale(precum ISIS) acest lucru va
reprezenta o ameninţare pentru securitatea mondială(prin canalul de Suez trec o mare parte din
petrolierele lumii).

În timpul revoluţiilor arabe numeroşi analişti au crezut că aceste revoluţii reprezintă începutul unei
noi epoci în istoria Orientului Mijlociu şi a Africii de N, o epocă în care statele din această regiune
vor deveni mai democratice, mai stabile şi mai paşnice. Au existat şi analişti care au avertizat că
îndepărtarea de la putere a dictatorilor din statele arabe va crea un vid de putere care va fi umplut de
grupările politice islamiste extremiste care promovează valori diferite de cele ale democraţiei
occidentale. Evenimentele de după anul 2011 au dovedit că ,,pesimiştii,, au avut dreptate ,
,,primăvara arabă,, s-au dovedit a fi o iarnă islamistă pentru Egipt(pana in vara lui 2013) şi
Siria(datorita ascensiunii ISIS). În alte state precum Bahrein ,,primăvara arabă,, a fost înăbuşită în
sânge iar altele precum Arabia Saudită şi Qatar , conducătorii au prevenit revoluţia cumpărând
bunăvoinţa cetăţenilor cu ajutoare economice şi întărind alianţa cu liderii religioşi pentru ca aceştia
să le ofere în continuare legitimitate .

Dintre forţele politice care au ameninţat puterea dictatorilor din statele Orientului Mijlociu cel mai
mare succes la avut ISIS, împotriva acestei grupări se poartă un război chiar acum , război a cărui
final nu este încă cunoscut. Există două scenarii fie ISIS va fi distrus , fie va reuşi să îşi conserve
controlul asupra teritoriilor pe care le-a cucerit . Dacă al doilea scenariu va deveni realitate este
posibil ca guvernele statelor vecine şi al statelor occidentale să recunoască până la urmă Statul
Islamic şi chiar să intre în relaţii diplomatice cu aceast ,,stat,,. Precedente pentru o astfel de situaţie
există , de exemplu după războiul civil din Rusia(1918-1922) câştigat de comuniştii lui Lenin toate
statele occidentale care în timpul razboiul i-au sustinut pe dusmanii lui Lenin , după război au
recunoscut guvernul sovietic şi chiar au început să aibă relaţii economice cu ,,patria proletariatului,,.

Pentru ca organizaţii precum ISIS să nu mai apară este nevoie de o schimbare a mentalităţilor în
Orientul Mijlociu , pentru ca acest lucru să aibă loc guvernele democratice şi liderii religioşi
musulmani trebuie să coopereze pentru a convinge populaţiile din acestă regiune că ideile
extremiştilor nu duc la nimic bun , populaţiile din această regiune trebuie convinse că , Califatul
indiferent cine îl conduce (ISIS, Fratii musulmani, Al Qaeda ) nu va aduce raiul pe pământ.

Istoria va arăta dacă locuitorii din Orientul Mijlociu vor reuşi să facă această ,,revoluţie,, a
mentalităţilor şi dacă Orientul Mijlociu va deveni mai paşnic, mai prosper pentru cât mai mulţi
dintre locuitorii săi sau va rămâne o regiune cu conflicte sângeroase , cu diferenţe uriaşe între săraci
şi bogaţi şi cu un nivel scăzut de educaţie al populaţiei.
BIBLIOGRAFIE:

a) Cărti

1) Greg Cashman, What causes war-an introduction to the theories of international conflict,
Rowman&Littlefield, Lanham Maryland, 2014.
2) Joseph S. Nye, Understanding international conflicts-an introduction to theory and history ,
Pearson&Longman, New York/Boston/London, 2007.
3)Kenneth Waltz, Teoria politicii internationale, ed. Polirom, Iaşi, 2006.
4)Dumitru Chican, Jihad sau drumul spre Djanna, ed. Corint, Bucuresti, 2011.
5)John B. Alterman, Religious radicalism after the arab uprisings, Rowman&Littlefield, Lanham
Maryland, 2015.
6)Anthony H. Cordesman, Sam Khazai, Iraq in crisis, Rowman&Littlefield, Lanham Maryland,
2014.
7)Lorenzo Vidino, The west and the Muslim Broterhood after the arab spring, Al Mesbar Studies
and Research Center&The Foreign Policy Institute, Dubai E.A.U/Philadephia USA, 2013.
8)Timothy Poirson, Robert Oprisko, Caliphates and Islamic Global politics, E-International
Relations Publishing, Bristol UK, 2014.
9)Andrea Plebani, New(and old) patterns of jihadism: Al Qa'ida, the Islamic State and beyond,
Cooperativa Frontiere, Milan, 2014.
10)Barry Rubin, Islamic Fundamentalism in Egyptian Politics, St. Martin's press, New York, 1990.
11)Ana Echagüe, The Gulf States and the arab uprisings, Gulf Research Center, Geneva, 2013.
12)UNODOC, The use of internet for terrorist purposes, United Nations, New York, 2012.
13)F. Gregory Gausse III, Saudi Arabia in the New Middle East, Council of Foreign Relations,
2011.
14)Stephane Lacroix, Saudi Islamists and the Arab spring, Kuwait Programme on Development ,
Governance and Globalisation in the Gulf States&London School of Economics and Political
Science, Kuweit City/London, 2014.
15)Bernard Lewis, The Middle East-a brief history of the last 2000 years, Scribner, New York, 1995
16)Francis R. Nicosia, Nazi Germany and the Arab World, Cambridge University Press, Cambridge,
2015.
17)Robert Spencer, Islam Unveiled-disturbing questions about the world's fastest-growing faith,
Encounter Books, San Francisco, 2002.
18)Robert Spencer, Onward muslim soldiers-how jihad still threatens America and the west,
Regnery Publishing Inc., Washington D.C., 2003.
19)John C. Malinowski, Iraq a geography, US Military Academy West Point, New York.
20)William G. Boykin, Edward Soyster, Sharia: the threat to America-an exercise in competitive
analysis, Center for Security Policy Press, Washington D.C., 2010.
21)Talmiz Ahmad, The islamist challenge in West Asia-doctrinal and political competitions after
the arab spring, Pentagon Press, New Delhi, 2013.
22)Ahmet Yusuf Özdemir, From Hassan al-Banna to Mohamed Morsi; the political experience of
Muslim Broterhood in Egypt, Graduate School of Social Sciences of Middle East Technical
University, Ankara, 2013.
23)Tabari, La Chronique-Histoire de prophetès et des rois tome 2, collection Thesaurus, ed.Actes
Sud, Arles, 2001.

24)Jean Flori, Război sfânt, Jihad, Cruciadă-violenta si religie in crestinism si islam, ed. Cartier,
Chisinau, 2003.
25)Edward A. Kolodziej, Securitatea si Relatiile Internationale, ed. Polirom, Iasi, 2007.
26)Hans J. Morgenthau, Politica intre natiuni-lupta pentru putere si lupta pentru pace, ed. Polirom,
Iasi, 2007.

b) Surse electronice

www.csis.org
www.gatestoneinstitute.org
www.brookings.edu
www.washingtoninstitute.org
www.meforum.org
www.rand.org
www.wilsoncenter.org
www.clarionproject.org
www.frontpagemag.com
www.cfr.org
www.time.com
www.bbc.com
www.telegraph.co.uk
www.theguardian.com
www.rferl.org
www.huffingtonpost.com
www.washingtonpost.com
www.aljazeera.com
www.middleeastmonitor.com
www.dw.de
www.hurriyetdailynews.com
www.jpost.com
www.worldbulletin.net
www.atlanticcouncil.org
www.reuters.com
www.aina.org
english.ahram.org.eg
www.thecairopost.com
www.ibtimes.com
www.cnn.com
www.independent.co.uk
www.cbn.com
www.danielpipes.org
www.raymondibrahim.com
www.jihadwatch.org
www.memritv.org
www.un.org/en/
www.consilium.europa.eu
www.europarl.europa.eu/
www.washingtontimes.com
www.latimes.com
www.foreignaffairs.com

Alexander Lukin,Perceptions of China Threat in Russia and Russian-Chinese relations, Brookings.

www.brookings.edu/fp/cnaps/papers/russiachina.pdf
F.Gregory Gause III, Iraq and the Gulf War:Decision making in Bagdad.
mercury.ethz.ch/serviceengine/Files/ISN/.../doc_6846_290_en.pdf
Jason McClure, The Falklands war:Causes and Lessons, Strategic Insights , vol.III, Isssuse
11(november 2004).www.dtic.mil/dtic/tr/fulltext/u2/a524486.pdf

Michael Tomz,Jessica L. Weeks, Public Opinion and democratic peace, American Political Science
Review 107, no.3, august 2013. web.stanford.edu/~tomz/pubs/TomzWeeks-2013-02.pdf
Cairo Declaration on Human Rights in Islam. www.oic-oci.org/english/article/human.htm

The-50-point-manifesto-of-hassan-al-banna. pointdebasculecanada.ca/the-50-point-manifesto-
of-hassan-al-banna/

The way of Jihad-complete text by Hassan al Banna. www.militantislammonitor.org

Virginia Murr, The Power of Ideas:Sayyid Qutb and Islamism, Rockford College Summer Research
Project 2004. www.stephenhicks.org/wp-content/uploads/2009/02/murr-qutb.pdf

AN EXPLANATORY MEMORANDUM ON THE GENERAL STRATEGIC GOAL FOR THE GROUP IN NORTH
AMERICA. www.investigativeproject.org/documents/misc/20.pdf