Referat Controlul Vamal PDF

Referat la disciplina drept vamal
Tema: Controlul vamal
Autor: Begu Valentin
Facultatea Drept, IRIM
Chişinău 2014
Plan:
1. Introducere în dreptul vamal şi controlul vamal
2. Relaţiile sociale legate de controlul vamal
3. Controlul vamal legat de activitatea organelor vamale ale Republicii Moldova
1. Introducere în dreptul vamal şi controlul vamal
Cuvântul „vamă” provine din maghiarul „vamă”, semnificând banii pe care trebuie să-i plătească
mortul pentru a trece şi călători pe lumea cealaltă1.
Acest cuvânt are mai multe accepţiuni, respectiv:
- instituţie de stat care se ocupă cu evidenţa şi controlul asupra intrării şi ieşirii din ţară a
mărfurilor, mijloacelor de transport etc. şi care percepe taxele legale pentru aceste bunuri;
- loc, punct în care funcţionează această unitate;
- taxă care se plăteşte ca un bun să treacă dintr-o ţară în alta sau (în trecut) dintr-o regiune în
alta a ţării;
- cantitate de grăunţe care se percepe la moară ca taxă în natură pentru măcinat; uium, în
credinţele populare;
- fiecare dintre cele şapte (sau nouă) popasuri (în văzduh) prin care se crede că trebuie să
treacă sufletul mortului pentru a ajunge în cer2.
Deşi în problema definirii dreptului vamal nu se atestă mari divergenţe conceptuale, totuşi
deocamdată în literatura de specialitate din diferite ţări, inclusiv din România şi Rusia, nu este este
expusă o definiţie care ar avea un caracrer general şi ar fi acceptată de către toţi specialiştii, cel puţin
la nivel de ţară.
Recurgînd la o privire de ansamblu asupra definiţiilor date dreptului vamal, constatăm că problema
expunerii unui concept sau noţiuni care ar include totalitatea de caractere specifice şi ar exprima cu
exactitate trăsăturile esenţiale prin care se delimitează concludent de altele, este soluţionată în mod
diferit.
1
http://dexonline.ro
2
Dreptul vamal. [online] http://ro.scribd.com/doc/70262675/dr-vamal (citat la 1.03.2014)
1
Dar, din totalitatea formulărilor existente pot fi evidenţiate 2 direcţii: unii încearcă să dee o definiţie
cât mai amplă, incluzînd în ea un spectru cât mai vast de aspecte, pe când alţii încearcă să formuleze
o definiţie cît mai concisă, dar care ar avea o încărcătură semantică cât mai exactă3.
Astfel, unul dintre adepţii tratării extinse a noţiunii de drept vamal este cercetătorul rus L.
Nozdraciov, care defineşte dreptul vamal ca pe o ramură complexă de drept ce reprezintă un
ansamblu de norme juridice, cu apartenenţă ramurală diversă, care au drept scop reglementarea
relaţiilor sociale legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală,
perceperea plăţilor vamale, vămuirea, controlul vamal, precum şi alte modalităţi de realizare a
politicii vamale, care este o parte componentă a politicii externe şi interne a statului4.
Unul din marii specialişti în domeniul dreptului vamal, profesorul rus Gabricidze B., propune o
variantă mai laconică a definiţiei şi consideră că dreptul vamal este o ramură complexă de drept ce
reprezintă un ansamblu de norme juridice, care reglementează relaţiile sociale din domeniul
activităţii vamale.
Iar în continuarea ideei sale, el explică că sub noţiunea de „domeniu al activităţii vamale” trebuie de
înţeles: politica vamală, trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste frontiera vamală,
regimurile vamale, reglamentarea tarifară şi netarifară, plăţile vamale, perfectarea vamală, controlul
vamal, statistica vamală, combaterea infracţiunilor şi a încălcărilor de reguli vamale, răspunderea
pentru comiterea infracţiunilor şi a încălcărilor de reguli vamale, procedura în cazul săvîrşirii
infracţiunilor şi a încălcărilor de reguli vamale, etc5.
Variante ale definiţiei dreptului vamal comunitar (european) sunt prezentate de autorul moldovean
Radu Gh., dintre care cea mai concisă se pare a fi cea care îl defineşte ca „un ansamblu de norme
juridice ce fixează drepturile şi obligaţiile subiecţilor raporturilor juridice vamale precum şi
stabileşte mecanismul de percepere a plăţilor vamale”6.
La etapa actuală în condiţiile liberalizării operaţiunii de import/export şi a stabilirii relaţiilor

economice de piaţă, statul RM a fost cointeresat în existenţa dreptului vamal ca ramură
independentă în scopul reglementării relaţiilor economice, financiare, fiscale, valutare din domeniul
activităţii vamale.
În istoria RM activitatea vamală se începe după proclamarea independenţei. În cadrul URSS statului
îi aparţinea monopolul asupra comerţului exterior, nimeni nu putea să-i dicteze aceste operaţiuni,
nimeni nu putea să introducă/scoată mărfuri, mijloace băneşti de pe acest teritoriu7.
Aceste norme au fost abrogate când instituţiile vamale ale Republicii Moldova au trecut în
subordinea Guvernului Republici Moldova8. Deasemenea a fost înfiinţat Departamentul de stat
pentru Controlul Vamal9.
3
Notiţe de curs la disciplina dreptul vamalAutor: A.Perjaru [online] http://ro.scribd.com/doc/48365539/Dreptul-Vamal
(citat la 1.03.2014)
4
Ноздрачев Л.Ф. Таможенное право. Москва, 1998
5
Габричидзе Б.Н. Российское таможенное право. Москва, 1999
6
Radu Gh. Drept vamal comunitar: Curs de lecţii. Chişinău, 2001, p.6
7
Dreptul vamal în sistemul de drept al Republicii Moldova [online] http://ro.scribd.com/doc/88502649/Drept-Vamal
(citat la 1.03.2014)
2
La 4 septembrie 1991 erau doar câteva posturi de control vamal, şi anume vama Ungheni, vama
Leuşeni şi vama Chişinău. În 1992 deja la frontiera cu România au fost create 4 birouri vamale noi:
Sculeni, Costesti, Cahul, Giurgiuleşti, au fost puse bazele activităţii a 22 puncte de control vamal la
frontiera cu Ucraina, activitate legalizată prin semnarea la 20.03.93 a Acordului între Guvernul
Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei „Cu privire la punctele de trecere a
frontierei vamale”10.
2. Relaţiile sociale legate de controlul vamal
Ce ţine de relaţiile sociale legate de controlul vamal şi supravegherea vamală, organele vamale ale
RM, în scopul asigurării legalităţii la trecerea peste frontiera vamală, şi în scopul identificării
mărfurilor, mijloacelor de transport pe baza documentelor de însoţire, efectuează acţiuni de control
vamal.
Formele de contrul vamal sunt foarte diferite, de ex:
- control selectiv
- control de ridicare totală
- control documentar
- control în masă
- control vamal prin metoda livrărilor controlate
- controlul fizic corporal (formă excepţională).
Deasemenea la organul vamal se duce toată evidenţa şi controlul referitor la producerea şi scoaterea
mijloacelor băneşti. Astăzi nu este nici o problemă pentru ca noi să ne clarificăm cu întrebarea cîte
mijloace băneşti au fost introduse de o persoană fizică concretă dacă a fost completată o declaraţie
scrisă. De aceea în RM, pentru toate sumele ce depăşesc limita de 10 000 de euro sau deplasate într-
o altă valută străină cumpărat şi achiziţionat de Banca Naţională a RM, se completează o declaraţie
scrisă TV 28 dar se transmite informaţia şi la Banca Naţională a RM în scopul de a duce evidenţa11.
La introducere – poftim, la scoatere – sunt anumite restricţii. Ceea ce ţine de agenţii economici,
statul prin “Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii
provenite din tranzacţiile economice externe” a stabilit că: orice agent economic, rezidental RM,
indiferent de forma de proprietate este obligat să asigure repatrierea mijloacelor băneşti prin
înscrierea mijloacelor în conturile bancare din băncile autorizate ale RM pe teritoriul RM12.
8
Decretul Presedintelui Republicii Moldova cu privire la subordinea instituţiilor vamale situate pe teritoriul Republicii
Moldova nr. 189 din 03.09.1991
9
Hotărîrea Guvernului nr. 70 din 11.02.1991 cu privire la formarea Departamentului de Stat pentru controlul vamal al
RSS Moldova
10
Site-ul oficial al Serviciului Vamal al Republicii Moldova http://www.customs.gov.md/index.php?id=5
11
(citat la 1.03.2014)
12
Art 3 din LEGE Nr. 1466 din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi
servicii provenite din tranzacţiile economice externe. În: Monitorul Oficial Nr. 28-29 din 02.04.1998, art Nr : 203
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311599
3
Deci, ai exportat marfă, fii bun şi aduce banii în RM. Dacă nu vin banii în ţară, se aplică sancţiuni în
mod incontestabil, fără nici o judecată, fără absolut nimic şi ţi se sistează orice operaţiune de
import/export, se blochează orice activitate. Aceeaşi situaţie: ai transferat bani peste hotare pentru ca
sa-ţi vină marfă. Pînă nu-ţi vine marfa, tu ai probleme (sunt anumiţi termeni, în dependenţă de tipul
de contract stabilit).
Aceeaşi situaţie o avem şi la diferite servicii:
- servicii de agenţii
- servicii de intermediere
- servicii de reparaţii
- servicii la perfecţionarea activă
- servicii la perfecţionarea pasivă
- servicii la transformarea sub control vamal, etc.
Toate urmează a fi repatriate, ori mijloace, ori servicii pe teritoriul statului RM. Scopul: ca
mijloacele băneşti să fie pe teritoriul RM, să fie investiţi, să lucreze aici13.
Totuşi avem o Hotărîre a Plenului Curţii Supreme de Justiţie care adaugă careva reglementări în
acest sens, şi anume o excepţie, şi anume prin prisma regimului de transformare sub control vamal
se permite ca mărfurile străine să fie utilizate pe teritoriul Republicii Moldova în operaţiuni ce le
modifică natura sau starea, fără încasarea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică, şi ca produsele rezultate din astfel de operaţiuni să fie puse în liberă circulaţie cu plata
drepturilor de import aferente acestor mărfuri.
Pentru a utiliza acest este necesară autorizaţia de perfecţionare activă şi, respectiv, autorizaţia de
transformare sub control vamal, care se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează
perfecţionarea activă sau, corespunzător, transformarea sub control vamal ori care este responsabilă
de efectuarea acestora14.
3. Controlul vamal legat de activitatea organelor vamale
Autoritatea vamală exercită în cadrul politicii vamale a statului, atribuţiile conferite prin
reglementări vamale pentru realizarea controlului vamal al mărfurilor introduse sau scoase din ţară.
Controlul vamal se efectuează în principal la birourile şi punctele vamale de către personalul
autorităţii vamale, sub îndrumarea şi controlul direcţiilor regionale vamale şi ale Autorităţii
Naţionale a Vămilor sau uneori în alte locuri stabilite conform codului vamal15. În urma ultimilor
modificări în Codul Vamal al Republicii Moldova, se foloseşte noţiunea de Serviciul Vamal16.
13
(citat la 1.03.2014)
14
Hotărârea nr. 4 a Plenului CSJ cu privire la practica examinării în contencios administrativ a litigiilor legate de
aplicarea legislaţiei vamale nr.4 din 24.12.2010. In: Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2011,
nr.1, pag.4
15
16
Art. 186 din Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000 cu modificările şi completările ulterioare
http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=319745&lang=1
4
Deasemenea pot fi create zone speciale de supraveghere vamală. Aceste zone sunt cuprinse între
limita exterioară a mării teritoriale şi frontiera de stat, precum şi o fâşie de 30 km în interiorul
frontierei de stat. În această zonă, autorităţile vamale efectuează şi alte activităţi specifice prin
înfiinţarea de posturi de supraveghere fixe sau mobile, permanente ori temporare, realizează
controale inopinate, urmareşte şi identifică persoane suspectate de încalcarea reglementărilor
vamale17.
Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal şi constă în:
a) verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale;

b) controlul vamal (controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport, controlul corporal ca o
formă excepţională de control vamal);
c) evidenţa mărfurilor şi mijloacelor de transport;
d) interogarea verbală a persoanelor fizice şi a persoanelor cu funcţii de răspundere;
e) verificarea sistemului de evidenţă şi a dărilor de seamă;
f) controlul ulterior al declaraţiei vamale;
g) controlul depozitelor provizorii, antrepozitelor vamale, zonelor libere, magazinelor duty-
free, altor teritorii şi spaţii unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal
sau unde se pot desfăşura activităţi supuse supravegherii vamale;
h) auditul postvămuire;
i) efectuarea altor operaţiuni prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative.
La efectuarea controlului vamal, pot fi aplicate mijloace tehnice de control care nu prezintă nici un
pericol pentru sănătatea şi viaţa oamenilor, animalelor şi plantelor şi care nu cauzează prejudicii
mărfurilor şi mijloacelor de transport18.
În cazul în care se refuză prezentarea, autoritatea vamală are dreptul să efectueze controlul vamal
din proprie iniţiaţivă, fără acordul titularului19.
În continuare vom prezenta drepturile şi obligaţiile persoanelor supuse controlului. Persoanele

supuse controlului au dreptul:
a) să beneficieze de o atitudine corectă şi imparţială din partea colaboratorilor echipelor

mobile;
b) să prezinte explicaţii referitoare la obiectul controlului;
c) să conteste, în modul stabilit de legislaţie, deciziile, acţiunile sau inacţiunile organelor
vamale şi ale colaboratorilor vamali;
d) să beneficieze de alte drepturi stabilite de legislaţie.
Persoanele supuse controlului sînt obligate:
a) în cazul conducătorului de vehicul, să oprească imediat vehiculul la semnalul colaboratorului

echipei mobile şi să îndeplinească indicaţiile legale ale acestuia;
17
18
19
5
b) să asigure, pe parcursul desfăşurării controlului, accesul liber în sedii, încăperi şi alte locuri
în conformitate cu cerinţele legale ale colaboratorilor echipei mobile;
c) să prezinte, la cererea colaboratorilor echipei mobile, vehiculul şi mărfurile pentru control
vamal;
d) să prezinte, la cererea colaboratorilor echipei mobile, informaţii, date, documente sub orice
formă necesare efectuării controlului vamal;
e) să acorde asistenţă şi să asigure condiţii necesare pentru efectuarea controlului vamal;
f) să asigure integritatea sigiliilor aplicate de către colaboratorii echipei mobile;
g) în cazul absenţei condiţiilor necesare efectuării controlului vehiculelor, mărfurilor şi
persoanelor suspecte de încălcarea legislaţiei vamale, să se deplaseze la cel mai apropiat organ
vamal pentru efectuarea controlului vamal20.
Persoanele care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală sau care desfăşoară
activităţi aflate sub supraveghere vamală sînt obligate să prezinte organului vamal documentele şi
informaţiile necesare efectuării controlului vamal.
Pentru efectuarea controlului vamal, organul vamal este în drept, în conformitate cu legislaţia, să
primească de la bănci şi de la alte instituţii financiare informaţii şi certificate referitor la operaţiunile
şi conturile persoanelor care trec mărfuri şi mijloace de transport peste frontiera vamală, ale
brokerilor vamali şi ale altor persoane care desfăşoară activităţi aflate sub supraveghere vamală.
Organele de drept şi de control, inspectoratele fiscale furnizează organelor vamale, din oficiu sau la
solicitarea acestora, datele necesare efectuării controlului vamal. Aceste documente necesare
efectuării controlului vamal trebuie să fie păstrate de către persoane nu mai puţin de 5 ani21.
În timpul efectuării controlului vamal, organul vamal foloseşte, de regulă, forme de control
suficiente pentru asigurarea respectării legislaţiei Republicii Moldova şi a acordurilor internaţionale
la care aceasta este parte. Apropo ţara noastră a semnat, la 28.11.1994, Acordul de Parteneriat şi
cooperare cu Uniunea Europeană (APC), act intrat în vigoare în iunie 1998.
Deasemenea Republica Moldova a aderat la o serie de tratate şi convenţii internaţionale, printre

care:
- Convenţia privind crearea Consiliului de Cooperare Vamală;

- Convenţia de la Nairobi, la data de 20 iulie 2001;
- Acordul privind constituirea Organizaţiei Mondiale a comerţului, încheiat la Marrakech din
data de 15 aprilie 1994;
- Protocolul de aderare la Acordul de la Marrakech.
Totuşi consider ca este necesară şi o simplificare şi armonizare a regimurilor vamale ce influenţează

şi controalele vamale, în care se conţin şi reguli de bază a procedurilor vamale. Pentru aceasta
20
Art. 189.4 din Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000 cu modificările şi completările ulterioare
21
6
propun aderarea la Convenţia internaţională pentru simplificarea şi armonizarea regimurilor vamale
de la Kyoto22.
Organul vamal este în drept, după caz, să utilizeze toate formele de control vamal prevăzute de
Codul vamal, ţinînd cont de prevederile art.193, privind exonerarea de unele forme de control
vamal.
Cazurile de exonerare de unele forme de control vamal sînt stabilite în exclusivitate de Codul vamal.
Nu se supune controlului vamal bagajul personal al Preşedintelui Republicii Moldova şi al
membrilor lui de familie care îl însoţesc.
Sînt exonerate de control vamal navele maritime şi aeriene, inclusiv militare, alte mijloace de
transport, tehnica militară şi armamentul forţei militare străine, precum şi ale formaţiunilor speciale
antitero străine, ce desfăşoară activităţi comune în baza acordurilor internaţionale la care Republica
Moldova este parte. De asemenea, sînt exonerate de control vamal şi documentele oficiale ale forţei
militare şi ale formaţiunilor speciale antitero străine conţinute în plicuri sigilate, dacă persoanele
care le transportă deţin un ordin individual de deplasare în care se precizează numărul plicurilor şi
faptul că acestea conţin numai documente oficiale.
Exonerarea de unele forme de control vamal prevăzută de acordurile internaţionale se efectuează

după ratificarea acestora de către Parlamentul Republicii Moldova.
Controlul vamal, altul decît cel inopinat, se bazează în principal pe analiza riscurilor, efectuată prin
utilizarea tehnicilor de prelucrare electronică a datelor, cu scopul de a identifica sau a evalua
riscurile şi de a elabora contramăsurile necesare pe baza criteriilor stabilite la nivel naţional şi, după
caz, internaţional. Nivelul controlului vamal bazat pe analiza riscurilor se determină prin unul din
culoarele de control vamal (verde, galben, roşu sau albastru)23.
Controlul corporal, ca formă excepţională de control vamal, poate fi efectuat cu permisiunea şefului
organului vamal sau a de persoana împuternicită de acesta dacă există destule temeiuri pentru a
presupune că persoana care trece frontiera vamală sau care se află în zona de control vamal ori în
zona de tranzit din aeroportul internaţional are legătură directă sau indirectă cu mărfurile, vehiculele
sau încăperile care constituie obiectul controlului efectuat de către echipa mobilă, are asupra sa şi nu
le prezintă mărfuri ce constituie obiectul contravenţiilor sau infracţiunilor prevăzute de legislaţia
Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care aceasta este parte.
Pînă la efectuarea controlului corporal, colaboratorul vamal înştiinţează persoana fizică despre
decizia şefului organului vamal sau a adjunctului acestuia privind efectuarea controlului corporal, îi
lămureşte drepturile şi obligaţiile pe care le are şi îi propune să prezinte singură obiectele tăinuite.
Controlul corporal este efectuat de un colaborator vamal de sexul persoanei supuse controlului
corporal, în prezenţa a doi martori asistenţi de acelaşi sex cu primii. Controlul corporal se efectuează
într-o încăpere izolată, în condiţii sanitare. Accesul în aceste încăperi al persoanelor care nu
participă la efectuarea controlului corporal şi urmărirea controlului sînt interzise.
22
Efim Obreja, Viorelia Gâscă, Natalia Calenic. Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul corupţiei.
Transparancy International Moldova. Chişinău 2003. p. 9
23
Art. 192-193 din Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000 cu modificările şi completările ulterioare
7
Referitor la efectuarea controlului corporal se întocmeşte proces-verbal de o formă stabilită de
Serviciul Vamal. Procesul-verbal referitor la controlul corporal este semnat de colaboratorul vamal
care a efectuat controlul corporal, de persoana supusă acestui control, de martorii asistenţi, precum
şi de lucrătorul medical care a participat la control. Persoana supusă controlului corporal este în
drept să facă menţiuni în procesul-verbal24.
Atât faţă de controlul corporal, cât şi de alte acte, o hotărâre a Plenului Curţii Supreme de Justiţie a
Republicii Moldova privire la practica examinării în contencios administrativ a litigiilor legate de
aplicarea legislaţiei vamale atenţionează că procesele verbale şi actele (rapoartele) întocmite în baza
controlului efectuat constituie acte preparatorii, care pot fi contestate în instanţă de contencios
administrativ concomitent cu actul administrativ contestat. În cazul în care, prin aceste acte, se
aplică sancţiuni pecuniare aferente taxelor şi impozitelor sau sancţiuni de altă natură, actele
menţionate pot fi contestate în ordinea contenciosului administrativ.
Dacă prin procesul verbal al contravenţiei vamale se constată o contravenţie prevăzută de Codul
contravenţional, atunci actul poate fi contestat în ordinea prevăzută de legislaţia contravenţională25.
În continuare vom trece la categoria controlului mărfurilor şi mijloacelor de transport supuse

controlului vamal, şi aici vom menţiona că controlului vamal sînt supuse toate mărfurile şi
mijloacele de transport.
Mărfurile şi mijloacele de transport se află sub supraveghere vamală de la începutul şi pînă la

sfîrşitul controlului vamal, în conformitate cu prevederile regimului vamal. La introducerea
mărfurilor şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, controlul vamal începe în momentul
trecerii frontierei vamale. La scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport de pe teritoriul vamal,
controlul vamal începe în momentul primirii declaraţiei vamale.
Controlul vamal se încheie în momentul punerii în liberă circulaţie a mărfurilor şi mijloacelor de

transport, dacă legislaţia prevede altfel. La scoaterea mărfurilor şi mijloacelor de transport de pe
teritoriul vamal, controlul vamal se încheie în momentul trecerii frontierei vamale. Persoanele sînt
obligate să respecte cerinţele stabilite de Serviciul Vamal referitor la perioada minimă de efectuare a
controlului vamal26.
Verificarea declaraţiei vamale, a documentelor, controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport le

efectuează organul vamal în cel mult 5 zile din momentul primirii declaraţiei a documentelor şi
informaţiilor necesare controlului vamal, iar verificările privind mărfurile indicate la art.138 - în cel
mult 3 zile27.
Controlul vamal poate fi efectuat în orice moment, indiferent de faptul dacă mărfurile şi mijloacele
de transport controlate au fost puse în liberă circulaţie, în cazul în care există temeiuri de a se
24
25
Hotărârea nr. 4 a Plenului CSJ cu privire la practica examinării în contencios administrativ a litigiilor legate de
aplicarea legislaţiei vamale nr.4 din 24.12.2010. In: Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova, 2011,
nr.1, pag.4
26
27
8
considera că au fost încălcate prevederile legislaţiei Republicii Moldova sau ale acordurilor
internaţionale la care aceasta este parte28.
Organul vamal este în drept să efectueze în orice moment inventarierea mărfurilor şi mijloacelor de
transport aflate sub supraveghere vamală, precum şi a mărfurilor pentru care nu au fost încasate
drepturi de import sau de export sau au fost acordate facilităţi la plata acestor drepturi29.
În cadrul controlului vamal nu asistă doar conducătorul mijlocului de transport, proprietarul

mărfurilor şi colaboratorul Poliţiei de Frontieră, ci şi alte persoane stabilite de lege. Astfel
declarantul şi alţi titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi
reprezentanţii acestora sînt obligaţi să asiste la controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport.
În lipsa lor persoana care conduce mijlocul de transport este obligată să acorde asistenţă organului
vamal la efectuarea controlului mărfurilor şi mijloacelor de transport.
Organul vamal este în drept să efectueze controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport în lipsa
declarantului, altor titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi a
reprezentanţilor acestora, dacă:
a) persoanele indicate nu se prezintă în decursul a 10 zile de la prezentarea mărfurilor şi

mijloacelor de transport;
b) sînt puse în pericol securitatea statului, ordinea publică, viaţa şi sănătatea oamenilor,
animalelor, plantelor, întregul mediu, precum şi în alte împrejurări care nu suferă amînare;
c) mărfurile sînt expediate prin poşta internaţională;
d) mărfurile şi mijloacele de transport sînt lăsate pe teritoriul vamal cu încălcarea regimului
vamal;
e) controlul respectiv este efectuat de către echipa mobilă, în cazurile prevăzute de Guvern30.
Echipele mobile sînt subdiviziuni speciale operative ale Serviciului Vamal, care efectuează controlul
mărfurilor, vehiculelor, documentelor şi al persoanelor în scopul asigurării respectării legislaţiei
vamale şi a altor legi referitoare la mărfurile aflate sub supraveghere vamală.
Pentru a asigura eficienţa îndeplinirii sarcinilor echipelor mobile, autorităţile publice, persoanele
juridice şi fizice sînt obligate să prezinte, la cererea colaboratorilor echipelor mobile, date,
documente, informaţii şi explicaţii ce se referă direct sau indirect la mărfurile, vehiculele şi
persoanele supuse controlului efectuat de echipele mobile.
Nicio autoritate publică nu este în drept să oprească şi să controleze echipele mobile, precum şi
vehiculele însoţite de ele în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu, decît prin hotărîre a instanţei
de judecată numai după pornirea urmăririi penale şi în condiţiile Codului de procedură penală31.
28
29
30
31
9
Echipele mobile au următoarele sarcini de bază:
a) participă la contracararea traficului ilicit de mărfuri şi vehicule peste frontiera vamală a

Republicii Moldova, la depistarea şi documentarea încălcărilor reglementărilor vamale, în limitele
competenţei lor, asigură respectarea legislaţiei vamale de către persoanele fizice şi juridice, pe întreg
teritoriul vamal al Republicii Moldova;
b) depistează căile, mijloacele şi mecanismele de introducere/scoatere ilegală de pe teritoriul
Republicii Moldova a mărfurilor şi a vehiculelor, stabileşte cauzele şi condiţiile care favorizează
comiterea acestor încălcări;
c) însoţesc, în cazul în care există bănuială rezonabilă de a presupune că au fost încălcate
prevederile legislaţiei Republicii Moldova sau ale acordurilor internaţionale la care Republica
Moldova este parte, mărfurile şi vehiculele pînă la organul vamal proxim sau pînă la locurile situate
în raza lui de activitate unde este posibilă examinarea mărfurilor şi a vehiculelor;
d) asigură respectarea legislaţiei vamale şi a altor acte normative pe care organele vamale au
sarcina să le aplice;
e) verifică şi supraveghează deplasarea mărfurilor şi a vehiculelor pe teritoriul vamal;
f) efectuează, după caz, controlul vamal repetat al vehiculelor şi al loturilor de marfă vămuite
anterior de către alte organe vamale32.
Ce ţine de activităţile ilegale de importanţă mărită în domeniul mărfurilor şi altor bunuri ce se

încearcă a trece peste frontiera de stat a Republicii Moldova, legiuitorul nostru a institutit
infracţiunea de „Contrabandă” în Codul penal al Republicii Moldova.
Astfel, conform art. 248 al acestui cod, trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a
mărfurilor, obiectelor şi a altor valori în proporţii mari, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le
de el, prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea
frauduloasă a documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau
declarare neautentică în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, se
pedepseşte cu amendă în mărime de la 150 la 300 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată
în folosul comunităţii de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 2 ani, iar persoana juridică
se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 3.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul
de a exercita o anumită activitate.
Deasemenea trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanţelor narcotice,

psihotrope, cu efecte puternice, toxice, otrăvitoare, radioactive şi explozive, precum şi a deşeurilor
nocive şi a produselor cu destinaţie dublă, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin
ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a
documentelor sau a mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică
în documentele vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, se pedepseşte cu amendă în
mărime de la 200 la 600 unităţi convenţionale sau cu închisoare de pînă la 5 ani, iar persoana
juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 3.000 la 5.000 unităţi convenţionale cu privarea de
dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
La fel şi trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a armamentului, a dispozitivelor

explozive, a muniţiilor, eludîndu-se controlul vamal ori tăinuindu-le de el, prin ascundere în locuri
special pregătite sau adaptate în acest scop, ori cu folosirea frauduloasă a documentelor sau a
32
10
mijloacelor de identificare vamală, ori prin nedeclarare sau declarare neautentică în documentele
vamale sau în alte documente de trecere a frontierei, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 300 la
800 unităţi convenţionale sau cu închisoare de la 4 la 6 ani, iar persoana juridică se pedepseşte cu
amendă în mărime de la 5.000 la 10.000 unităţi convenţionale cu privarea de dreptul de a exercita o
anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice.
Şi în final trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a valorilor culturale, eludîndu-se
controlul vamal ori tăinuindu-le de el prin ascundere în locuri special pregătite sau adaptate în acest
scop, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a valorilor culturale scoase
din ţară, în cazul în care întoarcerea lor este obligatorie, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 8 ani,
iar persoana juridică se pedepseşte cu amendă în mărime de la 5.000 la 10.000 unităţi convenţionale
cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau cu lichidarea persoanei juridice33.
În scopul unificării sensului unor termeni utilizaţi în art. 248 CP şi în actele vamale, următoarele
noţiuni semnifică:
1) eludarea controlului vamal – intrarea sau ieşirea din ţară prin alte locuri decît cele destinate
pentru aceasta şi nu are importanţă dacă se recurge sau nu la diferite metode pentru mascarea
mărfurilor, obiectelor sau a altor valori. Eludarea controlului vamal se consideră aceleaşi acţiuni în
cazul intrării sau ieşirii din ţară şi prin locuri destinate pentru aceasta, dacă trecerea sau ieşirea a fost
săvîrşită forţat, neautorizat sau fără permisiunea organului vamal;
2) tăinuire de controlul vamal – neprezentarea pentru control vamal a bunurilor ce se trec peste
frontiera vamală a Republicii Moldova pe o cale ce împiedică examinarea şi constatarea lor, precum
şi trecerea cu folosirea ascunzişurilor, adică a locurilor ascunse ale corpului, hainelor, obiectelor
personale etc. (inclusiv a celor special fabricate); trecerea obiectelor cu mijloace reutilate sau
acomodate drept ascunziş sau prin atribuirea unor bunuri a formei altor bunuri;
3) nedeclarare a mărfurilor – neprezentarea în modul stabilit a informaţiilor precise despre
aceste mărfuri, obiecte sau alte valori, iar declarare neautentică – introducerea în declaraţia vamală a
unor informaţii vădit false sau declararea neautentică în documentele vamale sau în alte documente,
sau declararea datelor false despre astfel de bunuri în documentele menţionate;
4) mărfuri – orice bunuri mobile: obiecte şi alte valori, inclusiv valori valutare (valută străină şi
monedă naţională în numerar, documente de plată şi valori mobiliare exprimate în valută străină şi
monedă naţională), gaze naturale, energie electrică, energie termică, alt fel de energie, precum şi
mijloace de transport, cu excepţia celor prevăzute la art. 1 pct. 4) din Codul vamal al Republicii
Moldova;
5) alte valori – orice obiect trecut peste frontiera vamală, inclusiv mijloace de transport, valută
naţională şi străină, titluri şi obiecte de valoare, lucruri de uz personal care prezintă valori culturale
trecute peste frontiera vamală;
6) teritoriul vamal al ţării – teritoriul terestru (inclusiv zonele economice, teritoriul insulelor
artificiale, construcţiilor şi instalaţiilor, apele teritoriale şi spaţiul aerian deasupra acestora)34.
Mai departe vom face o incursiune în cadrul sferei ce aduce atingere agenţilor economici care
activează pe teritoriul Republicii Moldova.
33
Art. 248 din Codul Penal al Republicii Moldova din 18.04.2002 cu modificările şi completările ulterioare
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=331268
34
Hotărârea nr.5 a Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova din 24.12.2010 cu privire la contrabandă,
eschivarea de la achitarea plăţilor vamale şi contravenţiile vamale
11
Orice agent economic care este rezident în sensul art. 5 pct. 5) din Codul fiscal şi întruneşte
condiţiile prevăzute la art. 1953 alin. (1) din prezentul cod poate să solicite statutul de agent
economic autorizat (Authorised Economic Operator, în continuare – AEO)35.
Conform Codului Fiscal al Republicii Moldova, rezident este:
1. orice persoană fizică care corespunde uneia din cerinţele de mai jos:
a) are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv:
- se află la tratament sau la odihnă, sau la învăţătură, sau în deplasare peste hotare;
- este persoană cu funcţii de răspundere a Republicii Moldova, aflată în exerciţiul funcţiunii
peste hotare;
b) se află în Republica Moldova cel puţin 183 de zile pe parcursul anului fiscal;
2. orice persoană juridică sau formă organizatorică cu statut de persoană fizică a cărei activitate este
organizată sau gestionată în Republica Moldova ori al cărei loc de bază de desfăşurare a activităţii
este Republica Moldova36.
Condiţiile pentru acordarea statutului de AEO sînt următoarele:
1) lipsa datoriilor faţă de bugetul public naţional;
2) dispunerea de active cu un grad înalt de solvabilitate, confirmate prin înregistrări contabile şi

informaţii disponibile. Condiţia este considerată ca fiind îndeplinită în cazul în care, la momentul
efectuării controlului, această solvabilitate poate fi constatată;
3) lipsa încălcărilor legislaţiei vamale, constatate conform procedurii legale, pe perioada ultimilor
doi ani anteriori prezentării cererii. Condiţia este considerată ca fiind îndeplinită în cazul în care, în
decursul celor doi ani anteriori prezentării cererii, solicitantul, persoanele responsabile ale
solicitantului nu au comis încălcări ale legislaţiei vamale. Ca excepţie, Serviciul Vamal poate decide
altfel dacă determină, în baza informaţiilor şi datelor disponibile, că aceste încălcări au o importanţă
redusă în raport cu numărul sau amploarea operaţiunilor vamale, precum şi nu creează suspiciuni cu
privire la buna-credinţă a solicitantului.
Se va lua în consideraţie:
a) examinarea neregulilor pe bază cumulativă;

b) frecvenţa încălcărilor, pentru a stabili dacă există probleme sistematice;
c) dacă solicitantul a informat din proprie iniţiativă organul vamal despre greşelile sau
neregulile descoperite;
d) dacă solicitantul a luat măsuri de remediere pentru a preveni sau minimiza eventuale nereguli
sau greşeli;
35
Alin. 1 Art. 195.1 din Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000 cu modificările şi completările ulterioare
36
Art. 5 p.5 din Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997 cu modificările şi completările ulterioare
12
4) dispunerea de un sistem de gestiune a evidenţei operaţiunilor comerciale şi, dacă este cazul, a
documentelor de transport, care să permită realizarea adecvată a controalelor vamale. Condiţia este
considerată realizată dacă solicitantul îndeplineşte următoarele cerinţe:
a) utilizează un sistem contabil care să fie compatibil cu reglementările contabile generale şi

care să faciliteze controalele vamale prin audit;
b) permite accesul fizic sau electronic al organului vamal la registrele de evidenţă gestionate şi,
dacă este cazul, la registrele sale de transport;
c) dispune de un sistem logistic care să asigure condiţii de gestionare separate pentru mărfurile
străine şi cele autohtone;
d) utilizează un sistem de gestiune administrativă care corespunde tipului şi dimensiunii
activităţii şi care este potrivit pentru gestionarea fluxului de mărfuri, precum şi utilizează un sistem
de control intern capabil să identifice tranzacţiile ilegale sau neregulamentare;
e) dispune de proceduri corespunzătoare de arhivare a documentelor şi informaţiilor, care
asigură protecţia datelor;
f) informează angajaţii săi cu privire la necesitatea de a informa organele vamale în cazul
apariţiei unor dificultăţi în îndeplinirea criteriilor stabilite de prezenta secţiune şi desemnează
persoanele de contact pentru informarea Serviciului Vamal;
g) întreprinde măsuri adecvate de securitate a tehnologiilor informaţionale pentru a proteja
sistemul informatic şi documentaţia împotriva oricăror imixtiuni;
5) dispunerea de amplasamente, echipamente şi personal necesare manipulării mărfurilor.

Condiţia este considerată realizată dacă solicitantul îndeplineşte următoarele cerinţe:
a) clădirile utilizate în cadrul procedurilor vamale sînt construite din materiale care rezistă la
tentativele de acces ilegal şi oferă o protecţie împotriva imixtiunilor;
b) există măsuri de control adecvate pentru a împiedica accesul neautorizat în zonele de
manipulare a mărfurilor;
c) măsurile privind manipularea mărfurilor exclud introducerea, substituirea sau pierderea
neautorizată a mărfurilor şi defectarea unor unităţi de încărcare;
d) există, dacă este cazul, proceduri care permit asigurarea gestionării licenţelor de import
şi/sau de export legate de interdicţii sau de restricţii şi distingerea acestor mărfuri de alte mărfuri;
e) efectuează verificări anuale privind antecedentele penale ale angajaţilor care ocupă posturi
sensibile sub aspectul securităţii (persoanele responsabile pentru primirea-predarea, depozitarea
mărfurilor, perfectarea documentelor aferente acestor operaţiuni, precum şi personalul de securitate);
f) asigură că angajaţii săi responsabili participă la programe de sensibilizare cu privire la
asigurarea respectării condiţiilor specificate la lit. a)–e)37.
Titularul unui certificat AEO este supus unui număr mai mic de controale fizice şi documentare
decît ceilalţi agenţi economici. Organele vamale pot decide altfel dacă există o ameninţare
excepţională sau dacă obligaţiile respective de control sînt prevăzute de legislaţie. Totuşi în cazul în
care, ca urmare a analizei riscurilor, organul vamal decide să supună controlului suplimentar
37
13
mijlocul de transport şi mărfurile indicate în declaraţia vamală depusă de AEO, controlul respectiv
se efectuează în mod prioritar38.
În concluzie pot menţiona faptul că în organizarea statului, vama este o institutie complexa care, pe
langa rolul ei primordial, fiscal, îndeplineşte funcţia de instrument de protecţie a economiei
naţionale şi, indirect, deţine un rol social şi de apărare a naţiunii destul de important. Ştiinţa juridica
care studiază acest segment este denumită drept vamal, care poate fi definită ca o ramură complexă
de drept formată din instituţii şi norme juridice care au drept scop reglementarea relaţiilor sociale ce
se nasc, se modifică şi se sting în legătură cu trecerea persoanelor, mărfurilor şi mijloacelor de
transport peste frontiera vamală a statului.
Controlul vamal deja, are drept scop identificarea mărfurilor şi a mijloacelor de transport pe baza
declaraţiei vamale în detaliu şi a documentelor comerciale şi asigurarea legalităţii la trecerea peste
frontiera vamală. Acest proces după părerea mea asigură direct o bună desfăşurare a relaţiilor dintre
stat şi subiecţii săi de drept, şi indirect dintre toţi subiecţii de drept, indiferent de state, în cazurile
când aceştia ajung să interacţioneze în cadrul activităţilor economice, sociale, juridice sau de altă
natură care aduc atingere şi domeniului vamal naţional şi internaţional.
Referinţe:
1. Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000 cu modificările şi completările ulterioare

2. Codul Fiscal al Republicii Moldova din 24.04.1997 cu modificările şi completările ulterioare
3. Codul Penal al Republicii Moldova din 18.04.2002 cu modificările şi completările ulterioare
4. Legea Nr. 1466 din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii
provenite din tranzacţiile economice externe. În: Monitorul Oficial Nr. 28-29 din 02.04.1998, art Nr : 203
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=311599
5. Hotărîrea Guvernului nr. 70 din 11.02.1991 cu privire la formarea Departamentului de Stat pentru controlul
vamal al RSS Moldova;
6. Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la subordinea instituţiilor vamale situate pe teritoriul
Republicii Moldova nr. 189 din 03.09.1991;
7. Hotărârea nr. 4 a Plenului CSJ cu privire la practica examinării în contencios administrativ a litigiilor legate de
aplicarea legislaţiei vamale nr.4 din 24.12.2010. In: Buletinul Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova,
2011, nr.1;
8. Hotărârea nr.5 a Plenului Curţii Supreme de Justiţie a Republicii Moldova din 24.12.2010 cu privire la
contrabandă, eschivarea de la achitarea plăţilor vamale şi contravenţiile vamale;
9. Efim Obreja, Viorelia Gâscă, Natalia Calenic. Activitatea vamală în Republica Moldova şi fenomenul
corupţiei. Transparancy International Moldova. Chişinău 2003;
10. Radu Gh. Drept vamal comunitar: Curs de lecţii. Chişinău, 2001;
11. Габричидзе Б.Н. Российское таможенное право. Москва, 1999;
12. Ноздрачев Л.Ф. Таможенное право. Москва, 1998;
13. http://dexonline.ro
14. Dreptul vamal [online] http://ro.scribd.com/doc/70262675/dr-vamal (citat la 1.03.2014);
15. Dreptul vamal în sistemul de drept al Republicii Moldova [online] http://ro.scribd.com/doc/88502649/Drept-
Vamal (citat la 1.03.2014);
16. Notiţe de curs la disciplina dreptul vamal . A.Perjaru [online] http://ro.scribd.com/doc/48365539/Dreptul-
Vamal (citat la 1.03.2014);
17. Site-ul oficial al Serviciului Vamal al Republicii Moldova http://www.customs.gov.md/index.php?id=5
38
14

Referat Controlul Vamal PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat Controlul Vamal PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Referat la disciplina drept vamal

Tema: Controlul vamal

Autor: Begu Valentin

Facultatea Drept, IRIM

1. Introducere în dreptul vamal şi controlul vamal

2. Relaţiile sociale legate de controlul vamal

3. Controlul vamal legat de activitatea organelor vamale ale Republicii Moldova

1. Introducere în dreptul vamal şi controlul vamal

Acest cuvânt are mai multe accepţiuni, respectiv:

La etapa actuală în condiţiile liberalizării operaţiunii de import/export şi a stabilirii relaţiilor

2. Relaţiile sociale legate de controlul vamal

Formele de contrul vamal sunt foarte diferite, de ex:

Aceeaşi situaţie o avem şi la diferite servicii:

3. Controlul vamal legat de activitatea organelor vamale

Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal şi constă în:

a) verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale;

În continuare vom prezenta drepturile şi obligaţiile persoanelor supuse controlului. Persoanele

a) să beneficieze de o atitudine corectă şi imparţială din partea colaboratorilor echipelor

Persoanele supuse controlului sînt obligate:

a) în cazul conducătorului de vehicul, să oprească imediat vehiculul la semnalul colaboratorului

Deasemenea Republica Moldova a aderat la o serie de tratate şi convenţii internaţionale, printre

- Convenţia privind crearea Consiliului de Cooperare Vamală;

Totuşi consider ca este necesară şi o simplificare şi armonizare a regimurilor vamale ce influenţează

Exonerarea de unele forme de control vamal prevăzută de acordurile internaţionale se efectuează

În continuare vom trece la categoria controlului mărfurilor şi mijloacelor de transport supuse

Mărfurile şi mijloacele de transport se află sub supraveghere vamală de la începutul şi pînă la

Controlul vamal se încheie în momentul punerii în liberă circulaţie a mărfurilor şi mijloacelor de

Verificarea declaraţiei vamale, a documentelor, controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport le

În cadrul controlului vamal nu asistă doar conducătorul mijlocului de transport, proprietarul

a) persoanele indicate nu se prezintă în decursul a 10 zile de la prezentarea mărfurilor şi

a) participă la contracararea traficului ilicit de mărfuri şi vehicule peste frontiera vamală a

Ce ţine de activităţile ilegale de importanţă mărită în domeniul mărfurilor şi altor bunuri ce se

Deasemenea trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a substanţelor narcotice,

La fel şi trecerea peste frontiera vamală a Republicii Moldova a armamentului, a dispozitivelor

Conform Codului Fiscal al Republicii Moldova, rezident este:

a) are domiciliu permanent în Republica Moldova, inclusiv:

Condiţiile pentru acordarea statutului de AEO sînt următoarele:

1) lipsa datoriilor faţă de bugetul public naţional;

2) dispunerea de active cu un grad înalt de solvabilitate, confirmate prin înregistrări contabile şi

a) examinarea neregulilor pe bază cumulativă;

a) utilizează un sistem contabil care să fie compatibil cu reglementările contabile generale şi

5) dispunerea de amplasamente, echipamente şi personal necesare manipulării mărfurilor.

1. Codul vamal al Republicii Moldova din 20.07.2000 cu modificările şi completările ulterioare

S-ar putea să vă placă și