RELIEFUL BAZINULUI MARII NEGRE

Dpdv morfotectonic si morfosructural relieful bazinului este divizat in doua provincii, una centrala si una marginala.
Provincia central dezvoltata pe crusta bazaltica de tip oceanic si partial pe crusta continentala cuprinde CAMPIA ABISALA
EUXINICA situate la -2000m. Relieful este plan si neted cu o energie de relief de numai cativa metri. A doua este
PROVINCIA MARGINALA are o structura mult mai complexa iar relieful poate fi asociat marginilor continentale oceanice
cu diferentieri pe fiecare din laturile sale. Latura nordica poate fi asemananta cu marginea continental pasiva stabila
prezentand toate carcateristicile acesteia: campie costiera, campie litorala, self continental extins, versant continental
usor inclinat si glacis continental larg. Lturile de S si E sunt asemanatoare marginilor continental active instabile fara
campie costiera, cu campie litorala redusa ca extensiune, cu self continental ingust, cu versanti continental abrupti, glacis
continental ingust si abrupt. Latura V are trasaturi mixte legate de structura, tectonica si morfogeneza.

Relieful marginilor continentale ale Marii Negre se asociaza cu 3 tipuri.

1. Marginea continentala sciatica numita astfel dupa extensiunea larga a campiilor costiere pe locurile ocupate in
vechime de catre sciti. Se afla in N bazinului si se dezvolta atat pe platforma sciatica cat si pe platforma Europei
continentale. Caract principal este data de Campia M Negre care este o campie costiera tipica limitata spre S de
mai multe campii litorale. Aceasta campie comunica spre E cu Campia M Caspice prin intermediul culoarului
Manici. Campia M Negre se dezvolta litoralul deltaic si lagunar cu un self continental foarte extins in partea de
NE care se restrange pe masura ce ne deplasam spre N campiei. Versantii continentali incep de la -150 pana la
-180m, usor inclinati si cu canioane de diferite marimi, cel mai cunoscut fiind Canionul Viteaz aflat in largul
coastelor romanesti. Se formeaza de la -100m si se termina pe glacisul continental la – 1000m printr-un con
abisal. Glacisurile continentale sunt largi si se dezvolta de la -1500m pana la 1800.
2. Marginea continentala caucaziana cuprinsa intre Cap Napa si Cap Tsikizisi la 25km N de Batul. Principala
caracteristica este data de frontul submontan al muntilor Caucazul Mare ce se continua printr-un litolral ingust,
self continental ingust, versant continental abrupt pana la glacisul continental si campia abisala Euxinica.
3. Margineea pontica intre Cap Tsikizisi si Cap Koru. Corespunde in cea mai mare parte M Pontici care au suferit o
deplasare lenta spre N de unde si carcaterul foarte abrupt al versantului continental iar glacisul continental este
foarte ingust.
4. Sectorul dintre Cap Koru si bratul Sf Gheorge are un character mixt de contact intre marginile pontica si scitica
fiind dezvoltat pe platforma moesica si pe orogenul N dobrogean.