Universitatea “Ovidius” din Constanta

Facultatea de Educatie Fizica si Sport

Terapia prin dans

Specializarea: Kinetoterapie, Recuperare si Reeducare Motrica

Studenta: Ghmpau Matei-Cristian
Program de studii: Master, Anul I

Constanta
2020

1
Cuprins :
I. Introducere
II. Boala Parkinson
III. Terapia prin dans
IV. Descrierea programului de dans
V. Bibliografie

2
 Terapia prin dans in boala Parkinson

I.Introducere
Mai multe cercetari internationale au legat dansul de imbunatatirea conditiei bolnavilor
de Parkinson. In urma experimentelor s-a constatat, de exemplu, ca doua sedinte de tango pe
saptamana ii pot ajuta pe pacientii cu Parkinson sa realizeze si alte activitati fizice care inainte de
aceste exercitii ar fi fost extrem de dificile.
Boala Parkinson cauzeaza o pierdere progresiva a celulelor nervoase si a dopaminei, o
substanta care transmite informatia intre aceste celule. Cauzele acestei probleme nu sunt inca
clare, desi se banuiesc a fi de natura genetica completata de influenta factorilor de mediu. Un
nivel scazut de dopamina cauzeaza tremuraturi involuntare, care ingreuneaza activitatea fizica, in
timp ce dansul ajuta la redobandirea controlului asupra miscarilor, sustin cercetatorii.
Printre centrele de cercetare care studiaza beneficiile dansului pentru bolnavii de
Parkinson se numara University of Southampton, Washington University School of Medicine,
University of California. Potrivit rezultatelor obtinute de cercetatori, sesiunile regulate de tango
si dansuri irlandeze au imbunatatit echilibrul si mobilitatea persoanelor afectate de aceasta
maladie, acestora fiindu-le mai usor sa se orienteze si sa schimbe directia de miscare. Efectele
benefice s-au inregistrat datorita influentei pe care muzica o are asupra creierului, de inactivare a
zonelor care sunt in mod normal atinse de Parkinson si activare a zonelor implicate in miscare.
De asemenea, in timpul dansului actiunile sunt mai rapide si se coordoneaza cu cele ale
partenerului, partener care actioneaza si ca sistem de suport pentru echilibrare.
Terapia prin dans are o istorie relativ tanara. Daca prima data a fost utilizata in secolul al
XIX-lea, in Marea Britanie, popularitatea sa a crescut abia dupa anii 1940, cand a inceput sa fie
utilizata in SUA.1
Chiar daca dansul este o forma de exprimare pe care oamenii au utilizat-o din cele mai
vechi timpuri, putand fi inca observata in cadru unor triburi din zilele noastre ca forma de
socializare, dansul ca terapie a fost instituit atunci cand o profesoara de dans din SUA, Marian
Chance, a observant ca unii dintre elevii sai erau mult mai interesati de emotiile pe care le
experimentau in cadrul dansului decat de partea tehnica a dansului. Acela a fost momentul in
care a inceput sa puna accent mai mult pe exprimarea libera a emotiilor decat pe tehnicile de
dans.
Abordarea Chase în psihoterapie
Abordarea Chace, denumită după Marian Chace (1896-1970), promotor al terapiei prin
dans și mișcare, susține că dansul este o formă de comunicare care îndeplinește o nevoie umană
fundamentală.

3
 Activitatea musculară care exprimă emoțiile constituie substratul dansului, iar dansul
fiind un mijloc de structurare și organizare a unei asemenea activități (exprimarea emoțiilor),
poate fi un mijloc puternic de comunicare pentru reintegrarea pacienților/clienților cu tulburări
mentale severe. Prin dans, pacientul dobândește tot mai mult control asupra musculaturii
scheletice. Recunoașterea părților corpului, tiparelor de respirație ori a nivelelor de tensiune care
blochează expresia emoțională furnizează psihoterapeutului indicii pentru secvența acțiunilor
fizice care dezvoltă capacitatea de răspuns emoțional. Schimbarea nu apare prin simpla învățare
a unei mișcări, ci apare atunci când pacientul este gata să își permită să trăiască acțiunea în corp.
În dans putem observa rigiditățile și blocajele fizice și emoționale, iar tiparele de mișcare
reflectă tipare de personalitate. Atunci când apar schimbări structurale în mișcările corpului,
acestea sunt concomitente cu modificări la nivelul personalității.
Pe de altă parte, ne putem prelucra problemele psihologice la nivel pur simbolic,
interpretarea și analiza nefiind întotdeauna necesare pentru rezolvarea conflictelor. Prin mișcare
pot fi eliberate emoții reprimate sau înspăimântătoare. Terapeutul se implică într-o relație bazată
pe mișcare, care reflectă o acceptare emoțională profundă. Oglindirea sau reflectarea sunt unelte
extrem de eficiente în comunicarea empatiei.
Dans-terapia se desfășoară de regulă în grup, iar acțiunea ritmică a grupului facilitează și
sprijină expresia gândurilor și sentimentelor. Chiar și pacienții foarte retrași pot fi mobilizați prin
contagiunea ritmului. Ritmul organizează exprimarea gândurilor și sentimentelor în dans, ajutând
de asemenea la modificarea comportamentelor extreme, cum sunt hiper- sau hipoactivitatea,
precum și tendința de folosire a gesturilor și manierismelor verbale.

Ședințele de psihoterapie prin dans și mișcare în abordarea Chace au structura: încălzire –

proces – încheiere. Încălzirea se referă la contactul inițial (oglindirea, clarificarea și extinderea
repertoriului mișcării, declanșarea mișcării și dialogul prin mișcare), dezvoltarea grupului și
expresia ritmică în grup. Procesul înseamnă urmărirea indiciilor non-verbale în timpul dansului,
extinderea și clarificarea acțiunilor, folosirea verbalizării și imageriei, joc de rol, acțiuni
simbolice și teme de grup. În încheiere sunt împărtășite sentimentele trăite în dans, urmând
analiza.
Medicii au inceput sa indrume pacientii care aveau dificultati de miscare, dificultati de
relationare sau cu tulburari psihice catre aceasta profesoara, care a incercat sa-I ajute prin
intermediul dansului. Lucrand indeaproape cu o echipa medicala, aceasta a pus bazele terapiei
prin dans, adresandu-se atat persoanelor cu problemele mentionate mai sus, dar si celor care
doreau pur si simplu sa se simta mai confortabil cu sine si cu corpul lor.2
1
https://pdfslide.net/documents/terapia-prin-dans-boala-parkinson.html
2
https://www.secom.ro/articles/parkinson-ameliorat-cu-ajutorul-dansului

4
 Terapia prin dans propune o abordare holistica asupra vindecarii, pentru ca se adreseaza
atat corpului, cat si starii mentale si emotionale a persoanei. Pentru ca presupune activitate fizica,
terapia prin dans ajuta la eliberarea endorfinelor in creier, care favorizeaza inducerea unei stari
de bine. De asemenea, efectele pozitive se resimt la nivelul mai multor sisteme: respirator,
circulator, musculo-scheletal.
Desi unii critici considera ca dansul este similar ca exercitiile fizice in ceea ce priveste
efectul la nivel fizic si psihic, un studio a aratat ca dansul este mult mai puternic in imbunatatirea
starii de spirit si reducerea anxietatii decat alte forme de terapie, activitati sau exercitii.
Participantii care sufereau datorita tulburarii de anxietate au fost impartiti in patru grupuri: un
grup a practicat dans modern, al doilea grup a realizat exercitii fizice, al treilea grup a ascutat
muzica, iar al patrulea a realizat exercitii de mathematica. Rezultatele au aratat cu anxietatea a
scazut doar in grupul care a dansat.

II. Boala Parkinson

Boala Parkinson este o boala degenerative ce survine in urma distrugerii lente si
progresive a neuronilor. Intrucat zona afectata joaca un rol important in controlul miscarilor,
pacientii prezinta gesture rigide, sacadate si incontrolabile, tremur si instabilitate posturala.
Tulburarile legate de boala Parkinson apar cel mai adesea intre 50 si 70 ani, varsta medie
de aparitie a bolii este de 57 ani.La inceput, simptomele pot fi confundate cu procesul normal de
imbatranire, dar pe masura agravarii acestora, diagnosticul devine evident. In momentul
manifestarii primelor simptome, se crede ca intre 60% si 80% din celulele din zona de control a
activitatilor motorii sunt deja distruse.
Boala Parkinson are o evolutie e progresiva, iar semnele si simptomele se acumuleaza in
timp.Desi aceasta afectiune este potential invalidanta, ea evolueaza lent astfel incat majoritatea
pacientilor beneficiaza de numerosi ani de viata activa dupa stabilirea diagnosticului. Mai mult,
spre deosebire de alte afectiuni neurologice grave, boala Parkinson este tratabila. 3
Tratamentul este medicamentos si chirurgical dar poate consta si in implantareaunui
dispozitiv pentru stimularea creierului. La scarra mondiala, boala este diagnosticata la 300.000
persoane in fiecare an. Incidenta si prevalenta bolii cresc odata cu varsta.
Boala Parkinson afecteaza 1% din persoanele cu varsta peste 65 ani. Rareori, boala
survine in copilarie sau adolescenta. Incidenta bolii este 1,5 ori mai mare la barbate decat la
femei.
3
https://www.academia.edu/7790618/Parkinson

5
III.Terapia prin dans
Terapia prin dans este o forma de psihoterapie care utilizeaza miscarea prin dans pentru a
obtine efecte benefice si curative atat asupra corpului, cat si la nivelul mental si emotional.
Terapia prin dans se bazeaza pe principal conform caruia dansul exprima personalitatea
unui individ. Cu alte cuvinte postura corporala si modul in care oamenii se misca sunt indicia
pentru cee ace acestia simt si traiesc, iar in cadru dansului acestia exprima niste emotii foarte
intense, de care uneori nici nu sunt constienti.
Terapia prin dans are practic trei compotente principale:
-dansul
-miscare fizica
-creativitatea, toate aceste trei elemente fiind menite sa produca modifica favorabile la nivel
fizic, emotional, cognitiv si social.
Terapia prin dans este in general folosita in cazul persoanelor cu dificultati de
comunicare pentru ca le ajuta sa se exprime intr-o maniera non-verbala, persoanelor care doresc
sa-si imbunatateasca perceptia corporala ( cele care nu sunt multumite de greutatea lor corporala,
persoanele care au suferit de amputari si doresc o adaptare la noua schema corporala) sau celor
care doresc sa dobandeasca un control mai bun asupra corpului si miscarilor.4

IV. Descrierea programului

Terapia prin dans se poate realiza fie individual, fie in cadru unui grup. In ambele situatii,
terapia presupune patru etape prin care pacientul trebuie sa treaca pentru a putea obtine efecte
benefice in urma dansului.
 Pregatirea – presupune pregatirea fizica a corpului prin exercitii si miscari specifice si
totodata crearea unui mediu confortabil si sigur
 Incurbatia- consta intr-o faza de relaxare, in cadrul careia pacientul are posibilitatea sa
renunte la controlul constient si sa isi exprime liber sentimentele si emotiile prin
intermediul dansului.In acest stadiu se considera ca miscarea devine simbolica pentru
ceea ce traieste pacientului.
 Iluminarea- este etapa in care pacientul face legatura intre miscarile simbolice de dans
realizate in etapa anterioara cu posibilele intelesuri pe care acestea le-ar putea avea, ajutat
fiind in acest demers de catre terapeut.
 Evaluarea – are loc la finalul sedintei de terapie si consta in evaluarea progresului
inregistrat de pacient.

4
https://www.revistagalenus.ro/farmacoterapie/terapia-durerii-cronice-boala-parkinson-alternative/

6
 Programul pentru persoanele care sufera boala Parkinson nu are limita de varsta, se
adreseaza la orice varsta. Sedintele se vor desfasura intre 2-5 ori pe saptamana, in functie
de starea de sanatate a pacientilor. Timpul alocat unei sedinte este intre 30-45 de minute in
functie nivelul de pregatire a percentile, prima sedinta incepandu-se cu durata de 30 de
minute.
In cadru primei sedinte de terapie are loc o discutie intre pacient si terapeut in care sunt
discutate motivatia persoanei de a apela la terapie, nevoile sale si care sunt obiectivele pe care
doreste sa le atinga cu ajutorul terapiei.
In urmatoarele sedinte pacientul este incurajat sa se miste si sa danseze liber sub sentimentele
pe care le traieste, dar va si imita unele miscari ale acestuia, in incercarea de a-I fi ca o “oglinda”,
astfel incat sa-l “reflecte”, sa-I sugereze intr-un mod empatic ca este inteles si acceptat.
In cadrul terapiei sunt luate in considerare si analizate si alte aspect adiacente care ar putea
oferi indicii despre starea interioara a individului, aspect care tin de tonalitatea vocii,
expresivitatea chipului, privirea, modu in care se misca etc.

Beneficiile dansului

Principalele beneficia asupra sanatatii psihice, emotionale si fizice pentru care dansul este
practicat ca forma de terapie sunt:
1. Contribuie la dezvoltarea competentelor cognitive si a maturatatii emotionale.
2. Conduce la invatarea controlului si la coordonarea miscarilor corporale.
3. Imbunatateste imaginea de sine si dezvolta increderea in propria persoana.
4. Reduce si elimina treptat, dar total sentimentele de izolare, singuratate, anxietate,
depresie, furie, tristete.
5. Imbunatateste functiile motorii si implicit, conditia fizica.
6. Este poate cea mai placuta modalitate de a slabi si a te mentine in forma.
7. Reduce ( pana la eliminarea totala) secretia de hormoni asociati stresului si anxietatii
8. Terapia prin dans este, de asemenea, o metoda eficienta si pentru defularea frustrarilor,
tristetii sau a altor trairi ascunse in subconstient.
9. Reprezinta o modalitate eficienta de relationare si comunicare cu cei din jur.
10. Reconecteaza fiinta la propriile resurse de creativitate.5
Terapia prin dans ajuta la exprimarea acelor persoane pentru care comunicare verbala poate
pune probleme: copiii, persoanele care sufera de depresie, autistii, etc.
Terapia prin dans nu implica efecte adverse, cu conditia ca miscarea fizica sa se realizeze la
indicatia si sub supravegherea terapeutului, care trebuie sa cunoasca dinainte istoricul medical al
pacientului si eventualele contraindicatii pentru miscare ( diverse afectiuni in care miscarea nu
este indicata).
5
https://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Parkinson

7
 In cazurile cand este practicata in cadrul unui grup, terapia prin dans are rolul de a crea sau
intari interactiunile dintre membrii acestuia. Scanarea MRI a aratat ca zonele creierului care sunt
activate in timpului dansului la dansatori sunt similar cu ale celor care doar ii privesc pe acestia,
ceea ce constituie o explicatie pentru imbunatatirea starii de spirit in timpul dansului.6
Melodiile folosite in programul de exercitii vor fi relaxante, preluate din programele de
gimnastica usoara, unele motivante, iar programul terminandu-se cu melodii mai lente
care sa ajute pacientii sa iti relaxeze cat mai mult musculature, executandu-se intinderile
musculare cat mai bine.
Program de exercitii
Exercitiile se vor executa pe ritmul muzicii avand ca scop imbunatatirea
coordonarii, motricitatii, integrarea in grup, educarea ritmului si invatarea unor pasi de
dans.
Pentru inceput pacientii vor fi asezati in cerc pentru a interactiona mai bine iar pe masura ce
evoluam pozitiile se vor schimba.
1. Exercitii din ortostatism
- Asezat cu fata la perete, la 20 de cm departare, intinde bratele, ridicate cat mai sus cu
putinta, lipeste palmele de zid si impinge cateva secunde astfel incat sa simti ca se intind
bine coatele, apoi relaxeaza. Repeta de cateva ori, cat mai ritmic, eventual numarand sau
pe ritmul bat din palme al persoanei insotitoare.
- Asezat cu spatele lipid de zid, lasa-te usor de jos, indoind genunchii, apoi ridica-te.
Repeta de cateva ori, cat mai ritmic cu putinta, numarand sau pe ritmul bat din palme al
persoanei insotitoare.
- In picioare, cu mainile sprijinite de spatarul unui scaun sau de un spalier, lasa-te usor in
jos, indoind genunchii sau pe ritmul bat din palme al persoanei insotioare.
- In picioare, cu amandoua mainile (sau doar cu una) sprijinite de spatarul unui scaun sau
de un spalier – fa cat de multe sarituri pe loc. Exercitiul e bun si pentru echilibru si are
efect si de antrenare a inimii.

2. Exercitii din sezand pe scaun

- In sezand pe un scaun cu spatarul drept, duci bratele in spatele spatarului, tragi de brate
cat de tare poti in spate, ridici capul si privesti tavanul. Stai cateva secunde, apoi relaxezi.
Repeti de cateva ori.
- In sezand pe scaun, prinzi un baston/coada de matura cu ambele maine si il ridici cat de
mult poti. Incerca sa il duci deasupra capului si, apoi, in spatele capului. Tine umerii
drepti si capul ridicat. Dupa cateva secunde, revino la pozitia initiala. Repeta de cateva
ori.
-
6
https://thecarehub.ro/boala-parkinson-ce-este-din-ce-cauze-apare-si-ce-metode-de-tratament-exista/

8
 - Asezat pe scaun, ai in fata ta un alt scaun. Ridica piciorul stang cu genunchiul intins pe
scaun din fata ta si apasa usor cu mainile pe genunchi. Dupa cateva secunde, repeat
acelasi exercitiu pentru piciorul drept. Repeta alternativ, timp de 10-15 minute.Incearca
sa stai cateva secunde si cu amandoua picioarele deodata ridicate pe scaunul din fata ta.
- Asezat pe scaun, cu genunchii indoiti la 90 de grade, intinde pe and, ritmic, genunchii.
- Asezat pe scaun, cu mainile pe umeri, te rasucesti intr- o parte si alta, ritmic, de cate 10
ori.

3. Exercitii din decubit

- Din pozitie decubit dorsal, impinge tot corpului ca si cum ai vrea sa intri pe podea, astfel
incat sa atingi bine solul cu ambii umeri si cu spatele genunchilor. Din aceasta pozitie,
misca spre stanga si spre dreapta, ritmic, capul, de cate 10 ori. Relaxeaza. Repeta de
cateva ori.
- Din pozitie culcat pe ventral, fa, pe rand, urmatoarela exercitii:
 Apoi misca picioarele ca si cum ai inota
 Apoi intoarce capul alternativ, spre stanga si spre dreapta.

4.Exercitii de echilibru
- Stand in picioare, cu mainile pe solduri, picioarele usor departate
- Exerseaza mersul pe loc. Tine minte, genunchii sus, varfurile picioarelor sus
- Ridica pe rand picioarele in spate
-Du, pe rand picioarele catre lateral
- Deseneaza cu varful piciorului, pe rand, un cerc In fata corpului
- Stand in picioare, mainile pe langa corp, picioarele usor departate
- Apleaca-te usor dar ritmic, inainte sau inapoi
- Apleaca-te usor, dar ritmic, intr-o parte si in cealalta, lasa greutatea corpului, alternativ,
mai mult pe o parte sau pe alta, sprijinandu-va bine pe calcaie.
- Fa miscari circulare cu tot trunchiul, intr-o parte si in cealalta.

9
Terapeuţii de dans invită pacienţii să experimenteze noi combinaţii de activităţi musculare şi
repiratorii. Ei oferă o oportunitate să înregistreze schimbări în expresia emoţionala corporală
într-un mediu de susţinere care ajută la reglarea şi modularea emoţiilor. Eficienţa TDM este
legată de lucrul cu conştientizarea experienţelor corporale, care are loc atunci când ele se nasc,
sunt recreate sau repetate.[Abordarea coincide cu descriere lui Damasio (2000) privind
manifestarea patternurilor mentale pe care el le denumeşte imaginile unui obiect şi a lui Johnson
(1991) care le descrie că schiţe ale imaginii, facând referire la patternurile periodice şi dinamice
ale interacţiunilor de percepţie şi programele motorii, care structurează şi adaugă consistenţă
experienţei.] TMD acţionează atunci când senzaţia şi înţelesul se întâlnesc. Freud (1916) crede
că unul din aspectele procesului terapeutic este acela de a reconecta afectele şi înţelesul atunci
când ele au fost separate. Concentrarea şi lucrul cu corpul şi mişcarea intensifică integrarea
unităţii funcţionale minte-corp (psychosoma).
Teraprutul de dans şi mişcare, în rolul de observator care participă, crează relaţia
necesară, în cadrul căreia noi experienţe emoţionale se pot dezvolta într-un mediu sigur de
respect şi încredere. TDM susţine, că integrarea senzaţiilor, percepţiilor, tonalitatea afectivă şi
cogniţia în domeniile intrapersonal, interpersonal şi transpersonal promovează dezvoltarea.
Dansul este esenţa şi originea din care terapia prin dans/mişcare a evoluat. „Dansul” a rămas o
parte vitală a identităţii profesionale după multe discuţii şi sugestii alternative. Are multe
înţelesuri diferite pentru oameni, şi din păcate unele din acestea sugerează doar conotaţii parţiale
cum ar fi performanţa sau abilitatea tehnică. Rolul terapeutului de dans/mişcare este acela de a
explica semnificaţia fundamentală a dansului şi cum aceasta este legată de viaţă, creştere şi
schimbare.

10
V.Bibliografie

1. https://pdfslide.net/documents/terapia-prin-dans-boala-parkinson.html
2. https://www.secom.ro/articles/parkinson-ameliorat-cu-ajutorul-dansului
3. https://www.revistagalenus.ro/farmacoterapie/terapia-durerii-cronice-boala-parkinson-
alternative/
4. https://www.academia.edu/7790618/Parkinson
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Boala_Parkinson
6. https://thecarehub.ro/boala-parkinson-ce-este-din-ce-cauze-apare-si-ce-metode-de-tratament-
exista/

11