Universitatea Transilvania din Brașov

Terapia Ocupațională funcțională în

recuperarea pacienților post-AVC

HUȚANU BOGDAN-IULIAN

Facultatea de Medicină, Specializarea Balneofiziokinetoterapie

Anul III, Grupa 17LF302
Definitie

Un accident vascular cerebral apare atunci când o blocare sau o sângerare a vaselor de sânge
fie întrerupe, fie reduce alimentarea cu sânge a creierului. Când se întâmplă acest lucru,
creierul nu primește suficient oxigen sau nutrienți, iar celulele creierului încep să moară.

Accidentul vascular cerebral este o boală cerebrovasculară. Aceasta înseamnă că afectează

vasele de sânge care alimentează creierul cu oxigen. Dacă creierul nu primește suficient
oxigen, pot începe să apară leziuni. Aceasta este o urgență medicală. Deși multe accidente
vasculare cerebrale sunt tratabile, unele pot duce la dizabilitate sau deces. [1]

Tipurile de AVC

Există două tipuri de accident vascular cerebral: ischemic și hemoragic. Accidentul vascular
cerebral ischemic este cauzat de un cheag de sânge care blochează un vas de sânge în creier.
Acesta este cel mai frecvent tip; aproximativ 80% dintre accidentele vasculare cerebrale sunt
ischemice. Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de un vas de sânge care se
rupe și sângerează în creier.
O altă afecțiune similară cu un AVC este atacul ischemic tranzitoriu, care se mai numește și
„mini-accident vascular cerebral”. Acesta are loc când alimentarea cu sânge a creierului este
blocată pentru o perioadă scurtă de timp. Lezarea celulelor creierului nu este permanentă, dar,
dacă o persoană a avut un astfel de mini-accident, are un risc mult mai mare de a suferi un
AVC. [2]
Simptomatologie

§ Amorțeală sau slăbiciune bruscă la nivelul feței, brațului sau piciorului, în special pe o
parte a corpului.
§ Confuzie bruscă, dificultăți de vorbire sau dificultăți de înțelegere a vorbirii.
§ Dificultăți bruște de a vedea în unul sau ambii ochi.
§ Dificultăți bruște la mers, amețeli, pierderea echilibrului sau lipsa de coordonare.
§ Cefalee severă bruscă, fără cauză cunoscută.

Tratamentele pentru AVC care funcționează cel mai bine sunt disponibile numai dacă
accidentul vascular cerebral este recunoscut și diagnosticat în decurs de 3 ore de la primele
simptome. Pacienții cu AVC ar putea să nu fie eligibili pentru acestea dacă nu ajung la spital
la timp. 3

F—Face: Cereți persoanei să zâmbească. Se lasă o parte a feței?

A—Arms: Cereți persoanei să ridice ambele brațe. Un braț se deplasează în jos?

S—Speech: Cereți persoanei să repete o frază simplă. Este vorbirea neclară sau ciudată?

T—Time: Cereți persoanei să vă spună ora.

Scopul și Ipoteza de lucru

În studiul acesta se va urmări efectul Terapiei Ocupaționale și introducerea ei in programul de

recuperare a pacienților post-accident vascular cerebral care au atins nivelul de control motor.
Scopurile principale urmărite sunt: reeducarea propriocepției, kinesteziei, a sensibilității și a
engramelor cu ajutorul ADL-urilor. Acest program se adreseaza pacienților post-AVC in faza
subacuta și cronică.

- Ipoteza științifică (H1) Terapia Ocupațională atrage beneficii și rezultate pozitive în

îndeplinirea scopurilor enumerate mai sus, conducand la recuperarea deficiențelor post-AVC.

- Ipoteza nulă (H0) Terapia Ocupațională nu aduce beneficii și eficiență in recuperarea

pacienților post-AVC, nefiind observate schimbări semnificative.

Material și metodă

DEBUT STUDIU PROCEDURĂ TIMP

Lot martor CU EFECT

(Kinetoterapie
PACIENȚI funcțională și FĂRĂ EFECT
PARTICIPANȚI electroterapie)
LA STUDIU
Lot de studiu CU EFECT
(Terapie
Ocupațională) FĂRĂ EFECT

Studiul s-a efectuat pe un eșantion de 360 de pacienți ai Spitatlului de Psihiatrie si Neurologie

Brașov, secția recuperare, pe o perioada de 8 săptamani. Toți pacienții au fost informați
despre desfășurarea studiului, împreună cu avantajele și dezavantajele tratamentului aplicat,
iar la finalul prezentării pacienții și-au dat sau nu consințământul pentru participarea la
acesta.

Cei 460 de pacienți au fost împărțiți în două grupe, egale ca număr astfel:

- un grup “martor” care a beneficiat de Kinetoterapie funcțională și proceduri de

electroterapie, printre tehnicile utilizate fiind... tehnici anakinetice, kinetice statice, kinetice
dinamice, electrostimulare, curenți de frecvență inalta, curenți de frecvență medie.

- un grup de “studiu” care a beneficiat de sedințe de Terapie Ocupațională și ergoterapie.

Pentru împărțirea randomizată a celor două grupuri, se folosește un soft special, care împarte
numerele asociate pacienților la întamplare. Studiul va fi realizat “la întamplare”, deci
detaliile despre metodele aplicate nu vor fi cunoscute de către pacienți, iar cei care vor ști
sunt cadrele medicale specializate, așadar medicul și fiziokinetoterapeutul, evitând în acest
mod erori.

Criterii de includere:

p Consințământul pacientului;
p Diagnosticul de accident vascular cerebral tranzitoriu sau ischemic;
p Sedințe de Terapie Ocupațională prescrise de medic;
p Faza de evoluție a bolii;
p Câștigarea unei forțe musculare și a unei mobilități funcționale care vor permite
execuția exercițiilor de reeducare a ADL-urilor;
p Un feedback în timp real al pacientului privind procedura;

Criterii de excludere:

p Vârsta mai mare de 80 de ani;

p Diagnosticul de accident vascular cerebral hemoragic, cu hemoragie masiva;
p Instalarea bolilor psihiatrice;
p Incapacitatea de a oferi un feedback imediat;
p Starea de conștiență a pacientului;

În urma aplicării acestor criterii de includere și excludere, eșantionul a rămas cu 400 de

pacienți care vor participa la studiu, cele două loturi împărțindu-se în câte 200 de persoane
fiecare, prin aplicația RANDOM.ORG.

Toți subiecții participanți la studiu au fost evaluați înainte de începerea programului de

recuperare, utilizând următoarele teste și scale:

• Bilanțul muscular și articular al membrului superior de pe partea afectată

• Fugl-Meyer Assessment pentru extremitatea superioară
• Testul Manual Funcțional (MFT)
• Indexul Frenchay Activities

Se consideră ca metoda a avut efect dacă:

• MFT-S nu este mai mic de (32)
• Dacă mobilitatea articulară și forța musculară permit realizarea mișcărilor din cadrul
exercițiilor de reeducare a ADL-urilor
• Daca pacientul a trecut de faza spasticității
Începutul studiului

400 de subiecți eligibili

200 Kinetoterapie și 200 Terapie

Durata interbenției

Electroterapie Ocupațională și
Ergoterapie

105 cu efect 140 cu efect

Finzlizare după 6 săptămâni

95 fără efect 60 fără efect

Analiză statistică – Programul GraphPad:
 Am utilizat Programul GraphPad pentru a strânge informațiile de la pacienții pe care
i-am ales pentru testare, am introdus numărul acestora la care metoda stabilită a avut un efect
favorabil, dar și numărul de pacienți la care metoda nu a avut succes.

Ulterior, am ales testul optim pentru datele introduse de noi, folosind Testul Fisher și
selectând calcularea valorii P, riscul relativ și intervalul de confidență. Valoarea lui P și CI
(Intervalul de confidență sunt parametrii de confidență, iar RR (riscul relativ) face parte din
categoria parametrilor clinico-epidemiologici de bază.
În cadrul testului, trebuie sa avem un rezultat semnificativ din punct de vedere statistic,
valoarea lui P fiind comparată cu 0,05. Dacă valoarea acestuia va fi mai mică sau egală cu
0,05, P obținut este semnificativ statistic, deci ipoteza nulă (H0) este respinsă.

P value < 0,0001

Valoarea lui P este mai mică de 0,05, astfel presupunerea că Terapia Ocupațională și
Ergoterapia are un efect mult mai benefic în recuperarea abilității mâinii post-AVC,
îndeplinind scopurile alese la îneputul studiului: : reeducarea propriocepției, kinesteziei, a
sensibilității și a engramelor cu ajutorul ADL-urilor. Acest program se adreseaza pacienților
post-AVC in faza subacuta și cronică.

Este important de menționat: dacă valoarea riscului relativ se încadra în interval chiar
și atunci când valoarea lui P era mai mare de 0,05, acesta nu mai avea importanță deoarece P
este valoarea care dă validitate studiului nostru.

Pasul următor constă în încadrarea riscului relativ în intervalul de confidență. În cazul

studiului efectuat, intervalul este 0.577-0.846, riscul relativ este 0.699, deci acesta poate fi
variabilă și la restul pacienților care nu au fost cercetați și se încadrează valorile și parametrii
grupurilor prezentate în studiu.

R(e) – (pacienți expuși) = A/(A+B) = 105/(105+140) = 0,428

R(ne) – (pacienți neexpuși) = C/(C+D) = 95/(95+60) = 0.612
RR – (riscul relativ) = R(e)/R(ne) = 0.428/0.612 = 0.699
RAR – (reducerea absolută a riscului) = R(e)-R(ne) = 0.428-0.612 = -0.184
RRR – (reducerea relativă a riscului) = 1-RR = 1-0.699 = 0.301
NNT – (number needed to treat) = 1/RAR = 1/(-0.184) = 0.816
Discuții

În cadrul acestui studiu, am observat că dupa ele 12 săptămâni alese, în care pacienții s-
au prezentat la ședințele de Terapie Ocupațională, prognosticul de recuperare s-a îmbunătățit
semnificativ, crescând astfel abilitatea controlată a mâinii, confirmând astfel teoria supusă
studiului prezent.

Terapia ocupationala este o terapie functionala si o metoda activa de recuperare fizica si

psihologica, care urmareste adaptarea/readaptarea persoanei cu dizabilitati si cresterea
gradului de independenta.
Dupa un accident vascular cerebral, terapia ocupationala va debuta cu o atenta evaluare
a pacientului, a prehensiunilor, a mersului si a desfasurarii ADL-urilor (ADL = Activities of
Daily Living, adica activitati cotidiene habituale; IADL= Instrumental Activities of Daily
Living, adica activitati cotidiene care folosesc un instrument).
ADL-urile sunt indemanarile de baza ale unui individ folosite pentru derularea vietii
cotidiene in mod independent; capacitatea de a-si putea realiza toate nevoile personale si cele
legate de viata comunitara. Acestea se impart in ADL de baza si IADL : activitati derulate
pe baza deprinderilor mototrii complexe. [4]

Concluzie
În urma tabelelor, grafielor și rezultatelor statistice expuse anterior, am demonstrat
faptul că adăugarea ședințelor de Terapie Ocupațională în programul recuperator al
pacienților post-AVC are numeroase beneficii, și scurtează timpul de reintegrare în societate
și în activitățile casnice de zi cu zi. Insa acest lucru nu poate garanta o atingere a pragului de
funcționalitate similar celui precedent bolii.

BIBLIOGRAFIE

[1] Ekundayo OJ, Saver JL, Fonarow GC, Schwamm LH, Xian Y, Zhao X, et al. Patterns of
emergency medical services use and its association with timely stroke treatment: findings
from Get With the Guidelines–Stroke. Circ Cardiovasc Qual Outcomes. 2013;6:262–9.

[2] „Risk of Ischemic Stroke Increases Over the Spectrum of Metabolic Syndrome Severity”,
apărut în Stroke (2020). DOI: 10.1161/STROKEAHA.120.028944, autori: Mark D. DeBoer
et al.

[3] National Institute of Neurological Disorders and Stroke rt-PA Stroke Study Group. Tissue
plasminogen activator for acute ischemic stroke. N Engl J Med. 1995;333(24):1581–7.

[4] Terapia ocupationala in Accidentul vascular cerebral ,Dr. Magda Ioniță,

Medic rezident în anul I, Reabilitare medicală, 2022.