Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea Transfrontalieră

Proiect la disciplina „Transporturi

internaţionale”

Sistemul de transport din Austria

Student: Arina Andronachi

Specializare: AI
Anul de studiu: III

Galaţi
2020
1
 Cuprins

1. Descrierea
ţării............................................................................................3
1.1. Poziţionare
geografică................................................................................3
1.2. Istorie şi
populaţie......................................................................................4
1.3. Date despre
economie................................................................................6
1.4.Transporturi...............................................................................................1
1
2. Tipuri de transporturi
existente..............................................................13
2.1. Transportul
rutier.....................................................................................13
2.2. Transportul pe calea
ferată.......................................................................14
2.3. Transportul pe
apă....................................................................................15
2.4. Transportul
aerian....................................................................................16
2.5. Transporturi
speciale................................................................................18
3. Reţele din care face parte sistemul de transport
respectiv...................19
3.1. Coridoare rutiere (noduri
rutiere).............................................................19
3.2. Magistrale feroviare regionale/continentale (noduri
feroviare)...............20
3.3. Linii fluviale/maritine (porturi importante de
legătură)...........................22
3.4. Coridoare
aeriene.....................................................................................24
3.5. Coridoare
speciale....................................................................................24
4. Date statistice privind fluxul de mărfuri, de călători, tipuri de
mărfuri transportate pentru fiecare tip de transport existent în ţara
respectivă..25
Concluzie........................................................................................................2
2
 8
Bibliografie.....................................................................................................2
9

Capitolul 1. Descrierea ţării

1.1. Poziţionare geografică

Austria, oficial Republica Austria, capitala Viena, este o țară fără ieșire la mare,
populată de circa 8,47 milioane de locuitori, aflată în Europa Centrală. Ea se învecinează cu
Cehia și Germania la nord, Ungaria și Slovacia la est, Slovenia și Italia la sud, și Elveția și
Liechtenstein la vest.

Austria este o ţară cu o locaţie strategică la intersecţia drumurilor Europei centrale cu

multe văi şi pasaje uşor de traversat ale munţilor Alpi; fluviul Dunărea este cea mai
importantă apă curgătoare; populaţia este concentrată în mare parte în câmpiile din est datorită
unor condiţii mai prielnice faţă de zonele cu pante abrupte, soluri sărace şi temperaturi scăzute
din restul teritoriului.
Teritoriul Austriei acoperă 83.879 km² și are o climă temperată și alpină. Relieful
Austriei este predominant muntos datorită prezenței Alpilor; doar 32% din suprafața țării se
află sub 500 m altitudine, iar cel mai înalt punct al său, Großglockner din Hohen Tauern, se
află la 3.798 m.
Climatul este unul temperat-continental, cu ierni reci cu frecvente averse de ploaie,

3
puţină zăpadă, lapoviţă în zonele de câmpie şi zăpadă în munţi; veri moderate cu ploi răzleţe.
Resursele naturale de care dispune sunt: petrol, cărbune, lignit, lemn, minereu de fier,
cupru, zinc, antimoniu, magneziu, tungsten, grafit, sare, hidroenergie.
Suprafața de teren este folosită 16,59% ca teren arabil, 0,85% culturi permanente și
82,56% sunt destine pentru alte folosiri. Hazarduri naturale sunt: alunecări de teren, avalanşe,
cutremure.
Problemele de mediu cu care se confruntă Austria la momentul actual sunt: unele
degradări forestiere cauzate de poluarea aerului şi solului; poluarea solului cauzată de
folosirea produselor chimice din agricultură; poluarea aerului ca rezultat al emisiilor de
cărbune şi petrol ale centralelor electrice cât şi ale instalaţiilor industriale şi de la camioanele
ce tranzitează Austria în drumul lor spre nordul şi estul Europei.

1.2. Istorie şi populaţie

1.2.1. Istorie

Prima atestare a numelui de Austria datează din 996 când a fost scris Ostarrîchi, cu
referire la teritoriul mărcii Babenberg. În 1156, Austria a fost ridicată la rang de ducat. În
1192, familia Babenberg a primit și ducatul Stiriei. Odată cu moartea lui Frederick al II-lea în
1246, linia de succesiune a Babenbergilor s-a stins.
Ca urmare, Ottokar al II-lea al Boemiei a preluat controlul asupra ducatelor Austriei,
Stiriei și Carintiei. Domnia sa a luat sfârșit în 1278. De atunci și până la Primul Război
Mondial, istoria Austriei a fost strâns legată de cea a dinastiei sale conducătoare, Habsburgii.
În secolele al XIV-lea și al XV-lea, Habsburgii au început să acumuleze alte provincii
din vecinătatea ducatului Austriei. Astfel în 1477 au căpătat mare parte din Țările de Jos. În
1526, Boemia și partea din Regatul Ungariei neocupate de otomani a căzut sub dominație
austriacă. Expansiunea otomană în Ungaria a dus la dese conflicte între cele două imperii,
lucru devenit evident odată cu așa-numitul Război Lung dintre 1593 și 1606.
În timpul îndelungatei domnii a lui Leopold I, o serie de campanii au adus întreaga
Ungarie sub control austriac. Austria a participat, împreună cu Prusia și cu Rusia, la prima și a

4
treia împărțire a Poloniei (în 1772 și 1795). Austria s-a implicat apoi într-un război cu Franța
revoluționară. În 1804, fusese fondat Imperiul Austriac.
În 1814, Austria a făcut parte din forțele aliate care au invadat Franța, punând capăt
războaielor napoleoniene. Astfel, după congresul de la Viena, Austria a devenit una dintre
cele patru puteri dominante ale continentului, fiind recunoscută drept mare putere.
În 1866 aceasta s-a angajat în Războiul Austro-Prusac. Compromisul austro-ungar din
1867, denumit Ausgleich, a dus la o suveranitate duală, Imperiul Austriac și Regatul Ungariei,
ambele conduse de Franz Joseph I. Teritoriul austro-ungar al acestui divers imperiu cuprindea
multe zone locuite de popoare slave, între care cehi, croați, polonezi, ruteni, sârbi, slovaci,
sloveni și ucraineni, precum și teritorii locuite de italieni și români.
Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand la Sarajevo în 1914 de către sârbul bosniac
Gavrilo Princip a fost utilizată de politicienii și generalii austrieci ca mijloc de presiune
asupra împăratului pentru declararea stării de război cu Serbia, declanșând astfel Primul
Război Mondial care a dus la disoluția Imperiului Austro-Ungar. Peste două milioane de
soldați austro-ungari au murit în război.
La 21 octombrie 1918, membrii germani ai Reichsratului s-au întrunit la Viena sub
titulatura de „Adunarea Națională Provizorie a Austriei Germane”. La 30 octombrie, adunarea
a înființat statul Austria Germană, la 12 noiembrie, Austria Germană s-a declarat prin lege
republică democrată.
După război, inflația cauzată de plata despăgubirilor de război a dus la devalorizarea
gravă a Kronei, rămasă monedă națională a Austriei. În toamna lui 1922 Austria a primit un
credit internațional supervizat de Liga Națiunilor. Odată cu acordarea acestui credit, Austria a
trecut sub un control exercitat de Liga Națiunilor, pierzându-și parțial suveranitatea. În 1925,
s-a introdus șilingul, în locul Kronei. Ulterior, datorită stabilității sale, șilingul a fost botezat
„dolarul alpin”. Între 1925 și 1929, economia s-a bucurat de o scurtă perioadă de creștere,
înainte de a se prăbuși după Vinerea Neagră.
Prima Republică Austriacă s-a prăbușit în 1933 când cancelarul Engelbert Dollfuss, a
instaurat un regim autocratic cu tendințe către fascismul italian.
Austria a fost incorporată în al Treilea Reich și a încetat să existe ca țară independentă,
în aprilie 1938.
Numărul total al militarilor morților între 1939–1945 este estimat la 260.000 de
austrieci. Evreii care au căzut victime ale Holocaustului au fost în număr de 65.000. Circa
140.000 de evrei austrieci au fugit din țară între 1938 și 1939. Mii de austrieci au luat parte la
crimele de război naziste, fapt recunoscut oficial de cancelarul Franz Vranitzky în 1992.

5
 Ca și Germania, Austria a fost împărțită în zone de ocupație britanică, franceză,
sovietică și americană care au fost guvernate de Comisia Aliată pentru Austria.

La 15 mai 1955, după negocieri ce au durat ani de zile și au fost influențate de

Războiul Rece, Austria a recăpătat independența deplină prin semnarea Tratatului de Stat al
Austriei cu cele patru puteri ocupante. La 26 octombrie 1955, după ce toate trupele de
ocupație s-au retras, Austria și-a declarat „permanenta neutralitate” printr-o lege ce rămâne în
vigoare și astăzi.

1.2.2. Populație

Populația Austriei este estimată la 8,793,370 milioane locuitori, conform

recensământului din 2018. Vârsta medie este de 42,9 ani pentru bărbați și 45,4 ani pentru
femei. Iar structura pe categorii de vârste este următoarea:
0-14 ani: 14% (bărbați 630,739 /femei 600,663);
15-24 ani : 10.82% (bărbați 484,515 /f femei 467,064);
25-54 ani: 42.1% (bărbați 1,851,209 / femei 1,851,100);
55-64 ani: 13.63% (bărbați 595,146 / femei 603,249);
Peste 65 ani: 19.44% (bărbați 743,174 / femei 966,511).
Rata de creștere a popolației este 0,42%. Rata natalității fiind de 9,5 nașteri/1000
locuitori, speranța de viață la naștere pentru femei fiind de 84,5 ani, iar pentru bărbați 79 ani,
iar rata mortalității este de 9,7 decese /1000 locuitori. Rata migrației este de 4,4 migranți/1000
locuitori. Structura pe sexe este următoarea:
La naștere: 1.05 bărbați/femeie
0-14 ani: 1.05 bărbați /femeie
15-24 ani: 1.04 bărbați /femeie
25-54 ani: 1 bărbați /femeie
55-64 ani: 0.99 bărbați /femeie
Peste 65 ani: 0.77 bărbați /femeie
Total populație: 0.96 bărbați /femeie
Populație ce locuiește în mediul urban reprezintă 68% din total, iar gradul de
urbanizare este 0,6%.
Majoritatea populației vorbește dialecte locale austro-bavareze ale limbii germane, ca
limbă maternă, iar germana standard este limba oficială a țării. Alte limbi oficiale la nivel
local sunt croata și maghiara în Burgenland și slovena în Carintia.

6
 Componența etnică este următoarea: 80,8% austrieci, 2,6 % germani, 1,9% foști
iugoslavi, 1,8% turci, 1,6% serbi, 1,3% români, 10% alte etnii.
Apartenența confesională: creștini – 73,8% catolici, 4,9% protestanți, 2,2% ortodocși;
musulmani – 4,2%; nicio religie – 12%, nespecificat 2%.

1.3. Date despre economie

Austria are o economie de piață bine dezvoltată, cu forță de muncă calificată și un

nivel ridicat de trai. Este strâns legată de alte economii ale UE, în special de cea a Germaniei,
dar și de SUA, cel de-al treilea partener comercial. Economia sa prezintă un sector de servicii
mare, un sector industrial solid și un sector agricol mic, dar foarte dezvoltat.
Creșterea economică austriacă se consolidează în 2019, cu o creștere a PIB-ului cu
3,79%. Exporturile austriece, reprezentând aproximativ 60% din PIB, au crescut cu 8,2% în
2019. Rata șomajului austriac a crescut cu 5,15% ajungând până la 5,1%, ceea ce este scăzut
în conformitate cu standardele europene, dar încă la a doua cea mai mare rată de la sfârșitul
Războiului Mondial. II, condus de un număr crescut de refugiați și migranți ai UE care intră
pe piața muncii.
Poziția fiscală a Austriei se compară favorabil cu alte țări din zona euro. Deficitul
bugetar s-a situat la un nivel scăzut de 0,7% din PIB în 2017, iar datoria publică a scăzut din
nou la 71,16% din PIB în 2019, după ce a atins un nivel ridicat de 84,6% după război în 2015.
Guvernul austriac a anunțat că intenționează să echilibreze bugetul fiscal. Mai multe riscuri
externe, cum ar fi expunerea băncilor austriece în Europa Centrală și de Est, criza refugiaților
și tulburările continue în Rusia / Ucraina, au ușurat în 2017, dar sunt încă un factor pentru
economia austriacă. Expunerea către sectorul bancar rus și o relație energetică profundă cu
Rusia prezintă riscuri suplimentare.
Austria a ales un nou guvern pro-business în octombrie 2017, care a făcut campanii
pentru promisiunile de reducere a birocrației, îmbunătățirea eficienței sectorului public,
reducerea protecției pieței forței de muncă și oferă stimulente pentru investiții pozitive.
În 2019, cele mai importante sectoare ale economiei Austriei erau:
• comerțul cu ridicata și cu amănuntul;
• transporturile;
• serviciile de cazare și alimentație publică;
• industria;
• administrația publică;

7
• apărarea;
• educația;
• sănătatea și asistența socială .
PIB - ul pe sectoare în 2019 era repartizat astfel:
• servicii – 70,3%;
• industrie – 28,4%;
• agricultură – 1,3%.
În contiuare vom analiza indicatorii macroeconomici ai Austriei. Principalii fiind
produsul intern brut și produsul intern brut pe cap de locuitor, rata șomajului, rata inflației,
datoria publică, exporturile și importurile.

Figura 1.1 Evoluția PIB-ului în Austria în perioada 2015-2019, miliarde $

480.00

460.00 455.51

446.31
440.00

420.00 418.32

400.00 395.23
381.82
380.00

360.00

340.00
2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: elaborat de autor în baza datelor de pe

https://www.indexmundi.com/austria/gdp_(purchasing_power_parity).html
În baza diagramei, observăm că PIB-ul înregistrează o evoluție pozitivă, până în anul
2019. Astfel în 2016 este înregistrează o creștere cu 3,16%, în 2017 – 4,50%, 2018 – 5,03%,
iar în 2019 acesta scade cu – 9,2%. Aceasta reprezintă o scădere destul de semnificativă și
este cauzată de faptul că exporturile și importurile pentru acest an au rămas nemodificate față
de 2018, iar investițiile au scăzut. Valoarea PIB-ului Austriei reprezintă 0,37 la sută din
8
economia mondială.

Figura 1.2 Evoluția PIB-ului pe cap de locuitor în Austria în perioada 2015-2019, $

53715.56
54000
52137.43
53000
52000
51000 50035.22
50000
48290.4
49000
47411.73
48000
47000
46000
45000
44000
2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: elaborat de autor în baza datelor de pe https://www.indexmundi.com/austria/gdp_per_capita_(ppp).html

Produsul intern brut pe cap de locuitor din Austria a fost înregistrat ultima dată la
53715,56 dolari SUA în 2019. PIB-ul pe cap de locuitor din Austria este echivalent cu 401 la
sută din media mondială.
Diagrama de mai sus ne demonstrează că PIB – ul pe cap de locuitor este în creștere.
Astfel, în 2016 se înregistează o creștere cu 1,85%, 2017 – 3,61%, 2018 – 4,20% și 2019 –
5,03%.
Figura 1.3 Evoluția ratei șomajului în Austria în perioada 2015-2019, %
7
6.03
6 5.73 5.53
5.1
5 4.85

0
2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: elaborat de autor în baza datelor de pe https://www.indexmundi.com/austria/unemployment_rate.html

Figura analizată ne arată o evoluție neuniformă a ratei șomajului. Astfel în 2016 se
înregistrează o creștere cu 5,23 %, în 2017 este înregistrată o scădere cu 8,29%, 2018 –
scădere cu 12,34% și în 2019 – creștere cu 5,15%. Principalele cauze ale oscilării ratei

9
șomajului sunt neatractivitatea locurilor de muncă, salarii inițiale destul de mici ce nu
contribuie la motivarea tinerilor de a se angaja. Deasemenea putem menționa și modificările
de structură s ramurilor și sectoarelor economice, dar și conjunctura economică și politica
internațională nefavorabilă.
Figura 1.4 Evoluția datoriei publice în Austria în perioada 2015-2019, % din PIB
90

84.4
85 82.86

80 78.48

74.24
75

71.16
70

65

60
2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: elaborat de autor în baza datelor de pe https://www.indexmundi.com/austria/public_debt.html

Raportul dintre PIB și datoria publică constituie un indicator important al solidității

financiare și economice ale statului.
În urma analizei acestei figuri observăm că datoria publică scade, ceea ce reprezintă un
fapt pozitiv pentru Austria. Așa deci, în 2016 este înregistrată o scădere cu 1,82%, în 2017 –
5,28%, 2018 – 5,41%, 2019 – 4,14%.
Figura 1.5 Evoluția ratei inflației în Austria în perioada 2015-2019, % din PIB

2.5 2.23
2.11

2 1.76

1.5
0.97
0.8
1

0.5

0
2015 2016 2017 2018 2019

Sursa: elaborat de autor în baza datelor de pe

https://www.indexmundi.com/austria/inflation_rate_(consumer_prices).html

10
 Această diagramă demonstrează o evoluție neuniformă a ratei inflației. Astfel în 2016
este înregistrată o creștere cu 0,17%, în 2017 – 1,26%, în 2018 se atestă o scădere cu 0,12% la
fel ca și în 2019, unde scăderea este de 0,35%.
Consecințele inflației sunt scădere puterii de cumpărare a populației, redistribuirea
veniturilor și avuției, este stimulată înclinația spre consum și descurajată înclinația spre
economisire, inflația avantajează debitorii.
Figura 1.6 Evoluția exporturilor în Austria în perioada 2015-2019, miliarde $

2019

2018 156.7

2017 156.7

2016 150.8
144.3
2015
141.4
130
135
140
145
150
155
160

Sursa: elaborat de autor în baza datelor de pe https://www.indexmundi.com/g/g.aspx?c=au&v=85

După cum putem observa, dinamica exporturilor este una pozitivă, însă dacă e să
comparăm cu importurile este una negativă, deoarece valoarea celor din urmă este mai mare.
Principalele cauze de creștere a exporturilor sunt creșterea exportului a câtorva categorii de
produse, care au o valoare considerabilă. Din această categorie fac parte mașinile și
reactoarele nucleare, vehiculele,echipamentele electrice și produsele farmaceutice .

Figura 1.7 Evoluția importurilor în Austria în perioada 2015-2019, miliarde $

2019 158.1

2018 158.1

2017 150.8

2016 149.1

2015 139.8

130 135 140 145 150 155 160

Sursa: elaborat de autor în baza datelor de pe https://www.indexmundi.com/g/g.aspx?c=au&v=85

11
 Analizând diagrama de mai sus putem evidenția faptul că valoarea importurilor este
una creștere, ceea ce se apreciază negativ. Principalele momente ce țin de creșterea acestui
indicator, sunt preponderent aceleași categorii de produse menționate mai sus.

1.4.Transporturile

Dezvoltarea economică a unei ţări, economiei mondiale în general, este de neconceput

fără transporturi. Ele asigură buna desfăşurare a producţiei în industrie şi agricultură,
circulaţia bunurilor materiale şi a oamenilor. Transporturile facilitează legăturile între
regiunile cu materii prime în care acestea se prelucrează, desfacerea şi distribuirea mărfurilor
în centrele corespunzătoare. Prin intermediul lor se fac schimburi permanente de materii
prime, produse și bunuri în general între diversele zone ale unei ţări, între ţări aflate pe acelaşi
continent, sau la mari distanțe pe alte continente. Participarea la dezvoltarea economiei
mondiale, ieşirea din izolare a comunităţilor umane, integrarea în sistemele generale
informaţionale și creștarea nivelului de civilizaţie au fost și sunt posibile prin intermediul
transporturilor.
În Austria transporturile au următoarea structură și caracteristică:
1. Rețeaua de căi ferate are o lungime de 5800 km, dintre care 3826 km sunt iluminate;
2. Șoselele au o lungime de 137039 km(locul 39);
3. Căi navigabile – 358 km;
4. Conducte de gaz și petrol: 1888 km de gaz, 594 km conducte petrol, 157 km conducte de
uleiuri rafinate;
5. Porturi și terminale: 4, Enns, Krems, Linz, Vienna;
6. Aeroporturi: Total – 52; cu piste pavate 24, fără piste pavate 28;
7. Heliporturi: 1;
8. Sistemul național de transport aerian:
 numărul transportatorilor aerieni înregistrați: 11;
 inventar al aeronavelor înregistrate operate de transportatorii aerieni: 130;
 trafic anual de pasageri pe transportatorii aerieni înregistrați: 14.718.641;
 trafic anual de marfă pe transportatorii aerieni înregistrați: 351,379 milioane mt-km.

12
 Capitolul 2.Tipuri de transporturi existente

2.1.Transportul rutier

Prin transport rutier se înțelege orice operațiune de transport care se realizează cu

vehicule rutiere pentru deplasarea mărfurilor sau a persoanelor. Transportul rutier de mărfuri
cât și transportul rutier de persoane se pot desfășura în:

 trafic național - operațiune de transport rutier care se efectuează între două localități situate
pe teritoriul aceluiași stat, fără a depăși teritoriul statului respectiv;
 trafic internațional - operațiune de transport rutier care se efectuează între o localitate de
plecare și o localitate de destinație, situate pe teritoriul a două state diferite, cu sau fără
tranzitarea unuia sau mai multor state;
 trafic interurban.

Atât transportul de marfă cât și cel de persoane, pot îmbrăca forma de:

 transport rutier public – și anume când transportul rutier este efectuat pe bază de contract,
contra plată, de către operatorii de transport rutier care dețin în proprietate sau cu orice alt
titlu vehicule rutiere;

13
 transport în cont propriu - și anume când transportul se efectueaza fără încasarea unui tarif
sau a echivalentului în natură ori în servicii al acestuia.

Figura 2.1 Lungimea rețelei rutiere în 2018, pe tipuri de drum,km

100000 94146
90000
80000
70000
60000
50000
40000
30000 23673
20000 10826
10000 1743
0
Autostrăzi Drumurile principale sau Drumuri secundare sau Alte tipuri de drumuri
naționale regionale

Sursa: elaborat de autor în baza datelor de pe https://www.indexmundi.com/g/g.aspx?c=au&v=115

Această statistică ilustrează lungimea rețelei rutiere din Austria la sfârșitul anului
2018, clasificată după tipul de drum. Cel mai lung drum din Austria a fost alte drumuri, care
pot include drumuri fără o suprafață dură, cu o lungime totală de 94,1 mii de kilometri.
Drumurile secundare sau regionale aveau o lungime totală de 23,7 mii de kilometri. Cu toate
acestea, autostrăzile au avut cea mai mare lungime dintre rețeaua rutieră austriacă, cu 1,7 mii
de kilometri în acel an.

Imaginea 2.1.Rețeaua federală a Austriei

Sursa: preluat de autor de pe https://autotraveler.ru/en/austria/#.X7WT5WgzbIU

14
 Rețeaua rutieră federală austriacă este formată din 1 743 km de autostrăzi și 354 km
drumuri expres. 160 km din această rețea sunt tuneluri și 200 km din aceasta sunt poduri.

Austria are aproximativ 4,1 milioane de autoturisme. 65% din traficul de pasageri iși
70% din traficul de marfă este rutier. Austriecii fac în medie 3,7 călătorii pe zi cu o durată
medie de 23 minute și o distanță medie de 9,5 km.

Tabelul 2.1.Lungimea rețelei federale în Austria, km

Existente În construcție Planificate Total

Autostrăzi 1743 35 95 1873
Drumuri expres 354 36 168 558
Total 2097 71 263 2431

Sursa: elaborat de autor în baza datelor de pe https://www.piarc.org/ressources/documents/89,autriche.pdf

2.2.Transportul pe calea ferată

Construcția de căi ferate în Austria a început în anul 1824 pentru a lega Budweis
(astăzi České Budějovice în Republica Cehă) cu Dunărea.

Prima cale ferată care folosea motoare cu abur a fost Kaiser-Franz-Ferdinands-

Nordbahn deschisă în 1838, care a devenit un sistem foarte profitabil în partea de nord a
Austriei. Începând cu 1882, a avut loc o naționalizare treptată a rețelei feroviare a Imperiului
Austro-Ungar în Căile Ferate Regale Australe Imperiale.

La izbucnirea primului război mondial, singura cale ferată importantă din Austria care
a rămas în mâinile private a fost Calea ferată australă. În timpul celui de-al doilea război
mondial aproximativ 41% din rețeaua feroviară austriacă a fost distrusă.

Electrificarea sistemului a început în anul 1912, dar nu a ajuns la un statut avansat

decât în anii 1950. Ultima locomotivă cu abur în serviciu regulat pe rețeaua de gabarit
standard s-a retras în anul 1978.

15
 Sistemul federal austriac are o lungime de aproximativ 5800 km și este conectat la
reţele de căi ferate Est și Vest Europene. Sistemul feroviar este format din 9 linii de cale
ferată cu un total de 2000 de staţii toate destinate transportului de călători.

2.3.Transportul pe apă

Transportul pe apă este activitatea de a transporta persoane sau bunuri peste suprafața
apei prin intermediul unor ambarcațiuni. Transportul pe apă este caracterizat de emisii scăzute
de CO2, în comparație cu alte mijloace de transport, în special transportul rutier, dar și căile
ferate.
În țările care sunt favorizate de căi navale, o mare parte din mărfuri se deplasează pe
vapoare și șlepuri. Pe de o parte, costurile de transport pe apă sunt foarte ieftine pentru marfa
în vrac de o valoare mai scăzută, sau pentru produse neperisabile. Un singur vapor poate să
transporte același cargo care ar fi echivalentul a unei duzini de trenuri sau unor sute de
camioane. Pe de altă parte, transportul pe apă este cel mai încet transport și deseori el este
afectat de vreme.
Transportul pe apă poate fi îngreunat și datorită nivelului scăzut al apei, ducând la
pierderi de ordin economic pentru companiile de transport. Transportul mărfurilor poate fi în
aceste cazuri realizat pe șosele și căi ferate. În consecință, un nivel scăzut al apei care
îngreunează transportul cauzează indirect pagube de natură ecologică prin creșterea gradului
de poluare.
După cum a fost menționat, Austria este o țară fără ieșire la mare. Fluviul de care
aceasta este străbătută este Fluviul Dunărea, pe o lungime de 358 km, curgând spre este, în
nordul țării, trecând prin Viena în drum spre Budapesta, Belgrad și Marea Neagră.
În imaginea ce urmează putem observa acest traseu.

Imaginea 2.2 Harta transportului fluvial în Austria

16
 Sursa: preluat de autor de pe https://www.eurocanals.com/Waterways/austriawaterways.html

2.4. Transportul aerian

Transportul aerian este ramura aviației civile sau militare care se ocupă de transportul
persoanelor sau al mărfurilor pe calea aerului. Rețeaua de transport aerian este constituitǎ din
cǎi și noduri; legǎturile dintre noduri se realizeazǎ cu ajutorul mijloacelor de transport
(avioane și elicoptere). La fiecare minut, în lume, 20 de tone de mărfuri își iau zborul cu
avionul.
Pe teritoriul Austriei sunt prezente 6 aeroporturi internaționale:

1. Viena;
2. Graz;
3. Innsbruck;
4. Klagenfurt;
5. Linz;
6. Salzburg.
În aviația comercială (transport programat și neprogramat), un număr total de 36,2
milioane de pasageri (inclusiv tranzitul) a fost transportat pe cele șase aeroporturi
internaționale austriece în 2019. Aceasta înseamnă o creștere de 4,5 milioane de pasageri sau
14,1% față de anul precedent. Numărul mișcărilor de zbor s-a ridicat la 319 945 decolări și
aterizări și a crescut cu 7,8% față de 2018 (296 852 mișcări de zbor).
În 2019, o creștere a numărului de pasageri (inclusiv tranzitul) față de anul precedent a
fost înregistrată la trei aeroporturi austriece:
 Aeroportul internațional din Viena (+4 624 410 pasageri sau + 17,1%),
 Innsbruck (+25 194 pasageri sau +2,3 %)

17
 Graz (+5 996 pasageri sau + 0,6%).
Aeroportul din Salzburg, care a fost închis temporar din cauza renovării pistei în
primăvara anului 2019, a raportat o scădere de 126 477 de pasageri (-6,9%) față de 2018. La
aeroporturile din Linz (28 562 de pasageri sau -6,1%) și Klagenfurt (18 938 de pasageri sau
-8,3%), numărul pasagerilor a scăzut și în 2019.
În zona zborurilor comerciale, 98.490 de zboruri (decolări și aterizări) au fost
înregistrate în 2019. Numărul de zboruri necomerciale a fost de 467 523 în anul de referință.
În 2019 au fost înregistrate 59 327 de zboruri plane.
În ceea ce privește performanțele operative și de transport în aviația necomercială a
aeronavelor înregistrate în Austria, au fost raportate 83 369 ore de zbor și 179 326 aterizări.
În 2019, operațiunile comerciale și performanțele de transport în aviația generală a
aeronavelor înregistrate în Austria au inclus 147 548 de starturi în care au fost transportate
122 424 de pasageri și 44 358 de tone de marfă. Numărul total de ore de zbor al aeronavei în
funcțiune s-a ridicat la 110 458 ore.
În 2019, stocul de aeronave civile cu un număr total de 1 774 a crescut cu 2,3% față de
anul precedent (2018: 1 734). Printre acestea, au fost înregistrate în Austria 219 de avioane cu
aripi rotative, 84 de microlumini, 167 de planaje cu motor și 1 vehicul cu apă și amfibieni.
Trei aeronave pilotate de la distanță au fost numărate în anul de raportare. În plus, Austria
deține 20 de avioane de stat (1 avion, 19 elicoptere).
În 2019, în total au fost înregistrate 56 de accidente aeriene în Austria, ceea ce
înseamnă o scădere cu 5,1% față de anul precedent (2018: 59 de accidente). Majoritatea
accidentelor aeriene s-au produs cu suspendate / parapante și parașute. În 2019, au fost
numărate 31 de accidente în acest sector (2018: 40), dintre care 4 au fost grave (2018: 4). În
ceea ce privește accidentele cu alte aeronave, 18 din 25 de accidente au fost legate de aviația
generală (2018: 13 din 19 accidente); în aviația comercială au fost raportate trei accidente
(2018: 4) și în alte aviații patru accidente (2018: 2). În 2019, au fost numărate trei accidente
grave (2018: 4) cu șase persoane decedate (2018: 6) în aviația generală. În aviația comercială
și alte tipuri de aviație nu s-a înregistrat niciun accident grav în 2019 (2018: un accident grav
cu o persoană decedată).
2.5.Transportul special

Transporturile speciale sunt transporturi neconvenționale, a căror pondere a crescut

substanțial în ansamblul transporturilor și care se efectuează cu mijloace total diferite de cele
clasice.
18
 Spre exemplu, transporturile prin conducte sunt utilizate pentru deplasarea unor
mărfuri de masă lichide, în flux continuu, în relații de transport stabile. Acest mod de
transport prezintă un cost scăzut, pierderi minime de manipulare, nu este influențat de
condițiile atmosferice, nu afectează mediul înconjurător, necesită personal de deservire redus,
prezintă regularitate și se efectuează fără cursă goală.
În Austria sunt prezente 1888 km de conducte de gaz și petrol, 594 km conducte petrol
și 157 km conducte de uleiuri rafinate.
Volumul transportului de 74,7 milioane de tone în anul de raportare 2019 a fost cu 0,4
milioane de tone, respectiv cu 0,6% mai mare decât valoarea de referință a anului precedent
(2018: 74,3 milioane de tone).
Performanța transportului (adică volumul produsului și distanța transportului) a
înregistrat o scădere de 61,4 milioane tone-kilometri (tkm) la 17 591 milioane tkm. Cu 0,3%
mai puțin comparativ cu anul precedent (2018: 17 653 milioane tkm). Performanța
transportului petrolului și a produselor petroliere a scăzut cu 0,1% la 8 567 milioane tkm
(2018: 8 577 milioane tkm) și performanța transportului gazelor naturale a pierdut cu 0,6% la
9 024 milioane tkm (2018: 9 076 milioane tkm).

Capitolul 3. Reţele din care face parte sistemul de transport respectiv

UE își propune să construiască un sistem modern de transport integrat care să
consolideze competitivitatea globală a UE și să poată face față provocărilor legate de o
creștere durabilă, inteligentă și favorabilă incluziunii. Primul pas către acest obiectiv este

19
asigurarea unei infrastructuri care funcționează bine, care să poată transporta oameni și
mărfuri în mod eficient, sigur și durabil. În 2017, infrastructura fizică a UE numără peste
217.000 km de căi ferate, 77.000 km de autostrăzi, 42.000 km de căi navigabile interioare,
329 de porturi maritime principale și 325 de aeroporturi.
Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T) este o rețea planificată de drumuri, căi
ferate, aeroporturi și infrastructură de apă din Uniunea Europeană. Rețeaua TEN-T face parte
dintr-un sistem mai larg de rețele transeuropene (TEN), care include o rețea de
telecomunicații (eTEN) și o rețea energetică propusă (TEN-E sau Ten-Energy). Comisia
Europeană a adoptat primele planuri de acțiune privind rețelele transeuropene în 1990.
TEN-T prevede îmbunătățiri coordonate la drumurile primare, căile ferate, căile
navigabile interioare, aeroporturile, porturile maritime, porturile interioare și sistemele de
gestionare a traficului, oferind rute integrate și intermodale pe distanțe lungi, de mare viteză.
Parlamentul European și Consiliul au luat o decizie de adoptare a TEN-T în iulie 1996. [2]
UE lucrează la promovarea rețelelor printr-o combinație de conducere, coordonare, emiterea
de orientări și aspecte de finanțare ale dezvoltării.

3.1. Coridoare rutiere (noduri rutiere)

Coridorul rutiere Pan-European Xa
Coridorul Xa este o ramură a coridorului pan-european X. Se întinde spre nord-sud
între orașele Graz și Zagreb prin trei țări: Austria, Slovenia și Croația. Traseul rutier al
Coridorului Xa se intersectează cu traseul european E59 pe toată lungimea sa.
Coridorul începe de pe autostrada A9 (Autostrada Pyhrn) din Graz, Austria. Urmează
autostrada de la intersecția cu A2 și ruta europeană E66 timp de 41 km până la granița cu
Slovenia la Spielfeld.
În Slovenia, coridorul continuă de la frontiera austriacă la Šentilj timp de 25 km de-a
lungul autostrăzii A1 până la orașul Maribor și Slivnica. Acolo trece pe autostrada A4 timp de
20 km până la Draženci lângă Ptuj, continuând (în timp ce construcția A4 este în curs) pe
drumul principal G9 pentru câteva zeci de kilometri până la granița croată la Gruškovje.

În Croația, coridorul urmează autostrada

A2 cu taxă pentru 64 km de la Macelj la
periferia Zagrebului. Autostrada are trei
până la șase benzi pe toată lungimea sa. La
apropierea de joncțiunea Zaprešić din

20
Zagrebul suburban, se întâlnesc mici copii
de rezervă pe piața principală de taxare în
orice moment al zilei. Ultima parte a
coridorului dintre intersecțiile Zaprešić și
Lučko face parte din centura ocolitoare
Zagreb. Cu toate acestea, congestia poate fi
proastă la orele de vârf în apropierea
interschimbărilor.

3.2. Magistrale feroviare

regionale/continentale (noduri
feroviare)

Imaginea 3.1 Coridorul Pan-European

Sursa: preluat https://en.wikipedia.org/wiki/Pan-
European_Corridor_Xa

Coridorul Baltic-Adriatic (1800

km) sau axa Baltic-Adriatică este o
inițiativă europeană
de creare a unui coridor feroviar de mare
capacitate nord-sud care leagă Gdańsk de
la Marea Baltică de Bologna și Adriatica.
Linia traversează Polonia, Republica Cehă,
Slovacia, Austria și Italia, conectând zone
puternic industrializate, cum ar fi Varșovia
și bazinul cărbunelui Silezia Superioară,
Viena și sud-estul Austriei și nordul Italiei.
Imaginea 3.2 Coridorul Baltic-Adriatic
S-a dezvoltat din proiectul rețelei
Sursa: preluat
transeuropene de transport (TEN-T) nr. 23 https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/e
al unei axe feroviare Gdańsk-Viena. /e0/CORR_1.jpg

21
 Coridorul Helsinki – Valletta
(cunoscut și sub numele de coridor
scandinav – mediteranean) este numărul 5
din cele zece axe prioritare ale rețelei
transeuropene de transport.
Coridorul Helsinki-Valletta este cel
mai lung dintre cele 10 coridoare ale
rețelei centrale TEN-T, își dezvoltă rețeaua
de la Sena până la Dunăre pe următoarele
trei axe și prin următoarele orașe europene:
 Helsinki - Turku - Stockholm - Malmö -
København - Fehmarn - Hamburg -
Hanovra
 Bremen - Hanovra - Nürnberg - München
- Brenner - Verona - Bologna - Roma -
Napoli – Bari
 Napoli - Podul Strâmtorii Messinei -
Palermo – Valletta
Imagi
nea 3.3 Coridorul Helsinki-Valleta
Sursa: preluat
https://static.nineoclock.ro/uploads/2015/02/TEN

Dunărea, leagă Strasbourgul și sudul

Sursa: prin capitala
Imaginea 3.4 Coridorul Rin-Dunăre
Sursa: preluat
https://static.nineoclock.ro/uploads/2015/02/TEN
Sursa: preluat
Coridorul Rin-Dunăre oferă legătura
principală est-vest în Europa continentală.
Trăindu-și traseul de-a lungul fluviului
Germaniei de orașele din Europa Centrală
Viena, Bratislava și Budapesta, înainte de a
trece preluat
României, București pentru
a culmina în portul Constanța de la Marea
Neagră. O a doua ramură a coridorului
urmează o cale de la Frankfurt la granița
slovacă / ucraineană, care leagă München,
Praga, Zilina și Kosice. Proiectele cheie
situate de-a lungul coridorului includ
îmbunătățiri ale stării bune de navigație a
fluviului Dunărea în toate țările riverane.
22
 3.3. Linii fluviale/maritine (porturi importante de legătură)

La aproximativ 2.000 de kilometri de Marea Neagră și 1.500 de Marea Nordului,

portul din Viena servește ca o conexiune directă optimă la trei tipuri de transport: fluvial,
feroviar și rutier.
Portul din Viena este cel mai mare port fluvial austriac și unul dintre cele mai mari
porturi de pe Dunăre, cu o capacitate totală anuală de trafic de aproximativ 12 milioane de
tone de marfă.
Infrastructură: Terminal container: 10.000 TEU
Suprafață: 300 ha Șine de tren bloc: 4 la 700 m
Lungimea debarcaderului: 5.000 m Posibilitățile de manevrare a încărcăturii:
Facilități pentru macarale: 84 t Bunuri comerciale: 3.400.000 t
Sarcină grea: până la 450 t Total nave: appx. 1.200
Suprafețe de depozitare acoperite: 70.000 Terminal auto: 64.000 de vehicule
m² Terminalul containerului: appx. 376.000
Depozite de materii prime: 36.000 t TEU
Spații de depozitare în aer liber: 200.000 Finanţe:
m² Venit total: 36,5 milioane EUR.
Terminal auto: parcare exterioară pentru Investiții: 6,7 milioane EUR.
7.000 de vehicule Personal: 225
Parcare interioară pentru 2.000 de vehicule

23
 Imaginea 3.5 Conexiunile internaționale asigurate de portul din Viena
Sursa: preluat https://www.hafen-wien.com/en/connection/international-connections

Grupul portul Viena și filiala sa Wiencont sunt situate chiar pe artera principală
pentru transportul intern. Ca urmare a deschiderii căii navigabile Rin-Main-Dunăre, oferă noi
perspective de transport din porturile ARA din (Amsterdam, Rotterdam și Anvers) până la
Marea Neagră (Constanța).

Imagina 3.6. Cele 3 coridoare TEN-T

Sursa: preluat https://www.hafen-wien.com/en/connection/international-connections

Portul din Viena este un punct nodal de transport foarte atractiv prin conexiunea sa la
cele 3 coridoare TEN-T:
 Coridorul Rheine - Dunăre
 Coridorul baltic - adriatic

24
  Balcani- / est-Med. Coridor

Portul Vienna este la doar câteva minute cu mașina de centrul orașului. Cu toate
acestea, cu posibilitățile sale de transbordare trimodală, este situat în inima Vienei. Stația
centrală de manevră Viena-Kledering și aeroportul internațional sunt, de asemenea, în
apropiere. Zona mare de depozitare și zona portului sunt perfect situate între șoseaua de
centură A23 și autostrada A4 est.
Centrul de distribuție a mărfurilor este utilizat de multe companii cunoscute. Mărfurile
în mișcare rapidă sunt procesate la nivelul solului prin depozitul central. Același lucru se
poate spune și pentru mărfurile cu mișcare mai lentă sau pentru mărfurile cu cerințe speciale
de securitate. Prezența marilor companii de expediție în incinta de la Harbour Vienna oferă o
platformă de cooperare ideală.

3.4. Coridoare aeriene

Austrian Airlines AG, uneori scurtată la Austrian, este transportatorul de pavilion al

Austriei și o filială a Grupului Lufthansa. Compania aeriană are sediul în Aeroportul
Internațional Viena din Schwechat, unde își menține și hub-ul. Începând cu iulie 2016,
compania aeriană a zburat către șase destinații interne și peste 120 internaționale pe tot
parcursul anului și sezoniere în 55 de țări.

Americ
a de Europa Asia
Nord

Figura 3.1 Destinațiile Austrian Airlines

Sursa preluat https://www.airlineroutemaps.com/maps/Austrian_Airlines/Asia

25
 3.5. Coridoare speciale

Austria face parte din următoarele coridoare speciale:

1. Coridorul special nord-sud înterconectări electrice în Europa Centrală de Est și de Sud;

(Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia,
România, Slovacia, Slovenia.)
2. Coridorul special gaz nord-sud interconectări în estul central și sud-estul Europei;
(Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Polonia,
România, Slovacia, Slovenia.)
3. Coridorul de gaze din sud („SGC”): transportul gazului din Bazinul Caspic, Asia centrală,
Orientul Mijlociu și Bazinul Mediteranean de est către Uniunea Europeană.
(Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Franța, Germania, Ungaria, Grecia, Italia, Polonia,
România, Slovacia, Slovenia.)
4. Coridor prioritar de aprovizionare cu petrol conexiuni în centrul estului Europa.
(Austria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia)
Capitolul 4. Date statistice privind fluxul de mărfuri, de călători, tipuri de
mărfuri transportate pentru fiecare tip de transport existent în ţara
respectivă
4.1 Transportulrutier și feroviar
Figura 4.1 Cantitatea și tipul de mărfuri transportate prin transportul rutier și feroviar,
în anul 2019,tone
3431332.9
265640.4
12013519.7 4133.4
1617772.5
3030509.6

1396424

1816502.6 98703.6 4338377

Produse agricole Produse de origine animală și vegetală

Combustibil Produse petroliere
Minereuri și deșeuri metalice Produse metalice
Materiale de construcție Îngrășăminte
Produse chimice Mașini și alte articole de manufacturi

Sursa: elaborat în baza datelor de pe https://statcube.at/statistik.at/ext/statcube/jsf/tableView/tableView.xhtml

26
 În baza diagramei de mai sus, observăm că cea mai mare parte a ponderii mărfurilor
transportate prin intermediul transportului rutier și feroviar, este ocupată de mașinile și alte
articole manufacturiere. Este urmată apoi de materialele de construcție și produsele agricole.
O pondere mai redusă o au minereurile și deșeurile metalice, produsele chimice și produsele
petroliere. Iar cele mai mici ponderi o au produsele metalice, îngrășămintele și produsele de
origine animală și vegetală.
Figura 4.2 Volumul transportului feroviar de călători în Austria în 2019, (milioane
pasageri/km)

13500
13000 13205
12500 12578 12657
12092 12208
12000
11500
2015
2016
2017
2018
2019

Sursa: elaborat de autor în baza datelor de pe https://www.statista.com/statistics/436979/passengers-transported-

by-rail-in-austria/
În urma analizei acestei diagrame putem spune că tranportul feroviar de pasageri în
Austria este un tip de transport foarte des utilizat, care este din ce în ce mai practicat.
Cauzele creșterii acestuia sunt accesibilitatea de preț, datorită îmbunătațirii și
perfecționării continue a trenurilor, acestea devin din ce în ce mai confortabile și mai rapide,
astfel timpul de ajungere la destinație este unul relativ scurt. Deasemenea putem menționa și
faptul că trenurile sunt mai preferate în comparație cu transportul propriu, deoarece pe lângă
faptul că mașinile sunt scumpe pentru a fi procurate, impozitele sunt destul de mari pentru
acestea, mai este și momentul creării ambuteiajelor, care nu sunt comfortabile.

4.1.Transportul fluvial
Portul din Viena gestionează anual 12 milioane de tone de marfă, 40% pe șosea, 25%
pe cale ferată și 35% pe râu. În 2019 au fost manipulate aproximativ 64.000 de camioane. În
fiecare săptămână, 100 de trenuri cu containere călătoresc către principalele porturi europene,
cum ar fi Hamburg, Bremerhaven, Rotterdam și Duisburg, sau către hub-urile din Europa de
Est Bratislava și Budapesta. Acest lucru face din Portul Viena o interfață centrală pentru

27
traficul de containere de peste mări, care va fi dezvoltat în continuare prin conexiuni feroviare
suplimentare către Köln și Sopron.
Multe dintre mărfurile vândute sau procesate în Viena sunt acum manipulate de Portul
Viena, după cum se poate observa din cele 376.000 de unități de containere care sunt tratate în
fiecare an. Mărfurile în vrac și încărcătura generală, de la materii prime și îngrășăminte la
materiale de construcții, combustibil, sare de drum și cereale sunt manipulate în mod fiabil și
profesional acolo.
În total, 8,5 milioane de tone de mărfuri au fost transportate pe secțiunea austriacă a
Dunării în anul 2019. Comparativ cu 2018, aceasta a reprezentat o creștere de 1,3 milioane de
tone.
Tabelul 4.1 Transportul de marfă pe Dunăre pe categorii de transport, tone

Anul Tipul de transport Total

Autohton Internațional de Internațional de livrare a Transit
recepționare a mărfii mărfii
2015 680.335 4.325.020 1.763.975 1.830.025 8.599.354
2016 608.842 4.299.854 1.975.592 2.187.190 9.071.478
2017 389.148 4.822.231 2.380.773 2.027.367 9.619.520
2018 276.747 3.793.964 1.776.694 1.355.564 7.202.368
2019 253.708 4.193.339 2..258.611 1.805.896 8.511.553

Sursa:elaborat de autor în baza .datelor de pe

https://www.statistik.at/web_en/statistics/EnergyEnvironmentInnov.ationMobility/transport/inland_waterways/in
dex.html.

4.2.Transportul aerian
Tabelul 4.1 Numărul de pasageri și zboruri efectuate în aeroporturile Austriei

Anii Zboruri Pasageri

Aterizări Decolări Aterizări Decolări Tranzit
2015 159976 159969 18007150 18028955 170537
2016 148428 148424 15782023 15827008 115988
2017 140793 140792 14399890 14421064 133022
2018 140799 140794 13788267 13805959 114373
2019 143198 143203 13575680 13609629 141088

Sursa:elaborat de autor în baza datelor de pe

https://www.statistik.at/web_en/statistics/EnergyEnvironmentInnovationMobility/transport/aviation/index.html
În baza acestui tabel se observă o scădere a numărului de zboruri începând cu 2016
până în 2017, inclusiv. Din 2018 acestea au început a crește din nou. Aceeași situație tine și
de numărul de pasageri.

28
 4.3.Transportul special
Tabelul 4.3 Cantitatea de produse transportată prin conducte, mii tone

Anii Petrol și produse petroliere Gaz natural

2015 39243 32337
2016 40541 33201
2017 39941 36351
2018 39448 34813
2019 38718 35955

Sursa:elaborat de autor în baza datelor de pe

https://www.statistik.at/web_en/statistics/EnergyEnvironmentInnovationMobility/transport/pipel
ines/index.html
O scădere de 1,9% respectiv 38,7 milioane de tone (2018: 39,4 milioane de tone) a fost
înregistrată în transporturile de petrol și produse petroliere, din care volumul de gaze naturale
transportate a crescut cu 3,3% respectiv 36,0 milioane de tone (2018: 34,8 milioane de tone).

Concluzii
În urma efectuarii acestui proiect s-a observat o dotare destul de bună a Austriei din
perspectiva transportului. Cel bine dotată este din punct de vedere al transportului rutier și
feroviar. Dacă să analizăm transportul fluvial, cu toate că aceasta nu are ieșire la mare,
Portul Viena este un important punct strategic și economic pentru țară, deoarece cantitatea de
mărfă care trece prin intermediul acestuia este destul de mare. Austria are 6 aeroporturi
internațioanele, care anul înregistrează un număr mare de pasageri și zboruri. Din punct de
vedere al transportului special, putem spune aici că este destul de bine asigurată.

29
 Bibliografie
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut
 https://autotraveler.ru/en/austria/#.X7Wuh80zbIV
 https://autotraveler.ru/en/austria/#.X7Wuh80zbI
 https://tradingeconomics.com/austria/imports-by-category
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Transport_rutier
 https://www.statista.com/statistics/436979/passengers-transported-by-rail-in-austria/

30
 https://www.hafen-wien.com/en/connection/international-connections

31