Deoumiri ale plantei 􀀆i iocadrarea sistematica Lat. Artemisia absinthium L.

Ro. Pelin-alb

Ru. Полынь горькая

En. Wormwood

Fam. Asteraceae

Etimologie

Artemisia ar deriva de !а numele zeitei Artemis (Diana la romani), planta fiind folosita de femei in scopul
de а grabi 􀀗i u􀀗ura n􀀘terea. Unii considera са provine de !а grecescul artemis = sanatos (planta, саге
insanato􀀗e􀀗te), altii - de !а Artemisia sotia regelui Mausolo а! Cariei, саге ar fi folosit-o prima datii.
Originea numelui speciei absinthium deriva din grecescul apsinthion, apsinthos = controversata, саге
conform lui Wittstein, ar fi rezultat din comЬinarea negatiei а = nu, cu grecescul psinthos = placere,
deoarece planta, avand un gust amar, nu-ti face nici о placere cand о gu􀀗ti. Genaust sustine са ar deriva
dintr-un cuvant vechi persan. Aceasta planta а fost mentionata, atat de Dioscorides, cat 􀀗i de Plinius.

Descrierea botaoica

Pelinul este о planta perena, ierboasa cu tulpina erecta, inalta de 60-120 Ñ Ñ‚, cilindrica, fin striata,
suriu-pubescenta, ramificatii. Frunzele sunt simple, suriu-verzui ре fata superioara 􀀗i albe ре
сеа inferioara: frunzele bazale 􀀈i mUlocii - tri- 􀀈i Ьipenat-sectate, cu о lungime de
рапа la 20 ст; frunzele superioare sunt alungite, trilobate sau intregi. Florile galbene, tubuloase,
aromate, grupate in calatidii globuloase, aranjate ре axele racemului compus. Fructul este о
achena cu lungimea de 1,5 mm. Planta are miros specific (fig. 8).

Raspandire

Pelinul-alb este raspandit in flora spontana din Europa, Asia 􀀈i Africa, crescand, in special, ре
terenuri necultivate, marginea drumurilor, in apropierea satelor.

Organe otravitoare Рафlе aeriene.

Compu􀀈i chimici 􀀿i mecanismul acµunii toxice

In uleiului volatil extras din plantele de pelin s-au evidentiat existenta а Ñ ÑÐ° 45 componenti.
Ponderea се mai mare revine P-tuionei, a-tuionei, sabinenului. Toxicitatea se datoreaza cetonelor ô€
€‘i monoterpeÂnelor, care natural se gasesc sub 2 forme (-) a-tuione ô€€‘i ( +) P-tuione, deasemenea
saЬinen, saЬinol.

Amestecul de cetone (alfa- 􀀑i beta-tuionele) au efect neurotoxic 􀀑i convulsant, in doze mari 􀀑i ре

perioade mai lungi poate avea efect letal.

SaЬinenul, extem ре piele 􀀑i ре mucoase, are actiune iritanta, provocand ulceratii grave. Intem, produce
iritatii gastrointestina\e, gastroenterite, diaree, colici, voma, congestii ale organelor digestive, genitale 􀀑i
а peritoneului, poliurie 􀀑i hepatonefrite. In doze mai ridicate, ре langa aceste efecte, excita centrii
nervo􀀑i, produce hipotermie, bradicardie, tulburari cardiace grave, сота 􀀑i moartea.

Cauzele intoxicatiei

Supradozarea in cazul tratamentelor.

Simptomatologie
Great,ii, voma, diaree, dureri epigastrice, abdomenale, poliurie, crize tetaniforme 􀀑i epileptiforme,
paralizie centrala, hiperemie pronuntata а organelor micului bazin (efect abortiv). Frecvent se
manifesta prin le􀀑in, spume \а gura 􀀑i convulsii pronuntate.

Masuri de prirn ajutor

Lavaj gastric cu suspensie de carbune activat, solщie de permangaÂnat de potasiu, purgative saline.
Tratament simptomatic.

Utilizare in medicina

Extractele apoase din frunzele 􀀑i tulpinile inflorite de pelin au actiune: antihelmintica, antiseptica,
antiinflamatoare, tonica, stomahica, emenagoga, colagoga, tonica 􀀑i antitumorala.

Acestea pot fi utilizate pentru tratarea infectiilor insotite de febra, а bolilor de ficat, reumatismului,
indigestiilor datorate cantiЩii reduse de suc gastric 􀀏i са tonic amar, stimuland apetitul.

Plantele contin lactone sesquiterpenice, cum este artemisinina, care este utilizata pentru tratarea
malariei.