Tema XII. Semiologia radiologică a tubului digestiv.

Diagnosticul imagistic al patologiei tubului digestiv

1. Imagini prin plus de umplere: nişa în relief, diverticulul.

-modificări de contur: plus de umplere (ceva ce depășește conturul normal al cavității organului) sau minus
de umplere (ceva ce diminuează cavitatea organului, fiind cauzat de patologia organului însuși sau a
structurilor din vecinătate).

• Imagini cu plus de umplere baritată traduc existenţa unor modificări anatomopatologice parietale şi
anume: relaxări sau tracţiuni limitate parietale (diverticolii) şi procese ulcerative de tipul nişei benigne sau
maligne.

a. diverticolul reprezintă o expansiune parietală formată din toate straturile peretelui organului afectat
(diverticol congenital) sau numai din seroasă sau mucoasă (diverticol câştigat). Pot fi organici (congenitali şi
câştigaţi) sau funcţionali. Diverticolii câştigaţi pot fi de pulsiune, tracţiune sau funcţionali. Diverticolii de
pulsiune au formă rotund - ovalară, contur net, bază de implantare mică, de obicei fiind pediculaţi ; la
nivelul pedicolului se pot vedea pliurile de mucoasă care se continuă în diverticol. Pot fi unici sau multipli,
afectând un organ sau mai multe, constituind în acest caz diverticuloza. Diverticolii de tracţiune au o formă
triunghiulară sau conică. Conturul lor este neregulat, cu o bază mare de implantare. Diverticolii funcţionali
se datoresc unor tulburări de inervaţie, cu slăbirea musculaturii peretelui. Când presiunea intacavitară
creşte, apare radiologic o proeminenţă diverticulară ; aceşti diverticoli sunt de obicei multipli şi dispar la
antispastice.

b. nişa reprezintă imaginea bariului care a pătruns într-o ulceraţie a peretelui unui segment al tubului
digestiv; poate apare sub două aspecte după cum este proiectată faţă de fascicolul de raze - din profil sau
din faţă. Imaginea de plus de umplere care depăşeşte conturul segmentului când ulceraţia parietală este
proiectată tangenţial corespunde aspectului de profil al nişei. Când ulceraţia este proiectată ortograd,
aspectul este de opacitate rotundă şi corespunde imaginii nişei de faţă. Nişa, ca expresie radiologică a
ulceraţiei, poate fi benignă sau malignă.

2. Imagini prin minus de umplere: lacuna, amputaţia, incizura, ancoşa.

• Imagini cu minus de umplere baritată sunt denumite şi imagini lacunare sau defecte de umplere. Ele
reproduc radiologic procese anatomopatologice variate şi anume: procese tumorale benigne (polipi, miom,
fibrom, papilom) sau maligne (cancer vegetant), procese netumorale: inflamaţii ale mucoasei (gastrita
lacunară), varice, resturi alimentare, corpii străini, conţinut fecal sau aeric în intestin.

3. Modificări de structură : halou, stenoza, rigiditate. -P166-167

4. Modificări de relief. -P167

5. Modificări funcţionale : tulburări de tonus şi motilitate, tulburări de secreţie, tulburări de evacuare.-

P164-165

6. Modificările de tranzit : esofag, stomac, duoden, intestinul subţire, colonul. -P165

7. Modificări de lungime şi calibru : esofag, stomac, duoden, intestine.

MODIFICĂRI DE FORMĂ ŞI VOLUM. Pot fi totale sau parţiale atât prin factori extrinseci (împingere,
tracţionare), cât şi prin factori intrinseci, cicatriciali (ulcer) sau infiltrativi - tumorali (schir gastric).
ANOMALII ALE LUMENULUI INTESTINAL Atrezia şi stenozele intestinale pot fi multiple sau unice.
Simptomele se manifestă imediat după naştere. Radiografiile simple pun în evidenţă anse intestinale
destinse de aer şi lichid.

8. Modificări de fixare şi poziţie : stomac, duoden, intestine. -P166

9. Diagnosticul radiografic în sindrom abdominal acut.

-Radiografia abdominală şi toracică simplă.

-Tomografia Computerizată

-Angiografia.

-Ecografia abdominală

-Scintigrafia

-Endoscopia superioară sau inferioară.

-Paracenteza.

-Laparoscopia.