Dominatia masculina - Pierre Bourdieu

[citate + in cuvintele mele] - desi foarte greoaie in exprimare si dens abstracta

mi-a placut foarte mult modul precis de exprimare.

p.10 A reaminti ca ceea ce, in istorie, apare ca etern nu sete decat proceul de
eternizare datorat unor institutii (interconectate) precum familia, bisericam
statul, scoala dar si, dintr-un alt punct de vedere, sprotul si jurnalismul [...]
inseamna a reinsera in istorie [...] relatia dintre sexe pe care viziunea
naturalista si esentialista o extrage cu forta din ele.

p.11 Mirarea ca ordinea lumii, dependenta evident de fiecare individ din care este
compusa, e totusi in linii mari respectata. Mai mult, ca provilegiile unora sunt
acceptate ca acceptabile sau naturale.

p.13 Raportul dintre sexe -> proncipiul perpetuarii nu se afla in sanul unitatii
domestice (adica familia) ci la nivel de societate materializat prin institutii.

p.15 Va studia o anumita populatie, berberii din Kabila, ca modalitate de

obiectivare a cercetarii sitiintifice. Societatea fiind diferita de cea in care
traieste (Occidentala), va putea sa o vada din "exterior".

p.18 incerc sa imi dau seama de unde porneste constructia rolurilor sociale, a ceea
ce inseamna masculin si feminin. Din ce inteleg Bourdieu ar zice ca observam o
paralela intre organele genitale masculine si feminine pe de oparte si categoriile
realitatii pe de alta parte: "sus/jos, deasupra/dedesubt. uscat/umed,
afara/inauntru [..] Fiind asemanatoare in diferenta, aceste opozitii sunt suficient
de concordante pentru a se sustine reciproc [...] si suficient de divergente pentru
a-i conferi fiecaruia un fel de densitate semantica".
Astfel, aceasta realitate devine "naturala", deci de la sine inteleasa si acceptata
ca atare. E clar ca astfel dobandeste o forta imensa, greu rezistibila. Mai presus
de toatem devine invizibila -> asta e de fapt ceea ce subliniaza Bourdieu.

p.18 Termeul "categorie' [...] are virtutea de a desemna in acelasi timp o unitate
sociala - categoria agricultorilor - si o structura cognitiva, si de amanifesta
legatura care le uneste.

p.21 Atunci cand cei dominati aplica fenomenului care ii domina niste scheme care
sunt produsul dominatiei, sau, altfel spus, atunci cand gandirea si perceptia lor
sunt structurate conform tocmai structurilor de dominatie care le este impusa,
actele lor de cunoastere sunt, inevitabil, niste acte de recunoastere a supunerii.

p.26 Daca raportul sexual apare ca un raport de dominatie e pentru ca el este

construit prin intermediul principiului de diviziune fundamental dintre masculin,
activ si feminin, pasiv, so pentru ca acest principiu creeaza, organizeaza, exrima
si dirijeaza dorinta, dorinta masculina de a poseda, ca dominatie erotizata, si
dorinta feminina ca dorinta de dominatie masculina, ca subordonare erotizata si
chiar, la limita, ca recunoastere erotizata a dominatiei.

p.31 Principiile antagonice ale identitatii masculine si identatitaii feminine se

inscriu, asftel, sub forma unor maniere permanente de atine corpul, de a-l purta,
care sunt un fel de manifestare, sau, mai eact, de naturalizare a unei etici.

p.37 Domiantii aplica relatiilor de dominatie categorii construite din punctul de

vedere al dominantilor, facandu-le astfel sa apara ca naturale.

p.39 Despre violenta simbolica - o defineste si ca in opozotiem pentru a ii

accentua unicitatea, cu violenta fizica, Doua elemente mi se par ca exprima bine
aceasta v.s. - actioneaza fara a recurge la forta si scapa, sa zicel, actiunii
gandirii critice. "Forta imbolica ete forma de putere ce se exercita asupra
corpurilor, direct, si parca magic, in afara oricarei constrangeri fizice; insa
aceasta magie nu opereaza decat sprijinandu-e pe anumite dispozitii depozitate, ca
niste resorturi, in adanca corpurilor". Cine depoziteaza aceste dispozitii?
socializare primara.
Forta acestor dispozitii e asa de mare ca lucreaza impotriva noastra chiar propriul
corp prin emotii corporale (rusine, umilinta, etc) sau pasiuni si sentimente
(dragoste, admiratie, etc).
Pasiunile habitusului dominat, relatie sociala somatizata, lege sociala
transformata in lege incorporat, nu sunt dintre cele care pot fi suspendaate
printr-un efort simplu de vointa, inte,eiat pe o constientizare eliberatoare".

p.42 Dar un raport de dominatie care nu functioneaza decat gratie complicitatii

dispozitiilor depinde in profunzime, pentru a se perpetua sau a fi transformat, de
perpetuarea sau de transformarea structurilor al caror produs sunt aceste
dispozitii.

p.56 Profetii autorealizatoare in asumarea de rolurilor

Prin sperantele ubiective pe care le impun, "asteptarile colective", pozitive sau
negative, tind sa se inscrie in corpuri sub forma de dispozitii permanente. In
felul acesta, conform legii universale a ajustarii perantelor la sanse, a
aspiratiilor la posibilitati, experienta prelungita si invizibil mutilata a unei
lumi de la un capat la altul sexuate tinde, descurajand-o, sa provoace disparitia
inclinatiei de a comite actele care nu sunt asteptate din partea femeilor fara
macar a le fi refuzate. Profesorii spun mereu ca suntem prea fragile, si atunci..
sfarsim prin a crede. Tot timpul ni se repeta ca filierele stiintifice sunt mai
usoare pentru baieti. Si atunci obligatoriu...

p.59 Corpul perceput este de doua ori determinat social. Pe de o parte, chiar si in
ce are aparent, mai natural (volumul, talia, greutate, etc.), el este un produs
social care depinde de conditiile sociale de producere prin diverse medieri, precum
condiitile de munca si habitudinile alimentare. Hexis-ul corporal, in care intra
atat conformatia propriu-zisa a corpului ("fizicul") cat si felul de a-l "tine",
tinuta, e considerat a exprima "fiinta profunda", "natura" persoanei in adevarul
ei, conform potulatului dintre "fizic" si "moral".
Pe de alta parte, acete proprietati corporale sunt aprehendate prin intermediul
unor scheme de perceptie a coror utilizare in actele de evaluare depinde de
pozitiaa ocupata in spatiul social: taxinomiile aflate in vigoare tind sa opuna,
ierarhizandu-le, proptietatile cele mai frecvente la dominanti si pe cele cu cea
mai mare frecventa la dominati (slab/gras, mare/mic, fin/greoi, etc).

p.60 Dominatia masculina, care constituie femeile in obiecte imbolice, a caror

fiinta ete un a "fi perceput", are ca efect plasarea lor intr-o stare de permananta
nesiguranta corporala, sau, mai exact, de dependenta simbolicq: ele exista, in
primul rand, prin si pentru privirea celorlalti, altfel spus ca niste obiecte
primitoare, atragatoare, disponibile. Noi asteptam de la ele sa fie "feminine"
adica zambitoare, simpatice, prevenitoare, supuse, discrete, chiar sterse. Iar
pretinsa "feminitate" nu e, deeori, decat o forma de complezenta fata de
asteptarile masculine. In consecinta, raportul de dependenta fata de ceilalti (si
nu doar fata de barbari) tinde sa devina constitutiv pentru fiinta femeilor.

p.74 Pana intr-o epoca recenta, travaliul de reproducere [raporturile dintre sexe]
era asigurat de trei instante principale, familia, biserica si scoala, care,
obiectiv orchestrate, aveau in comun faptul de a actiona asupra structurilor
inconstiente.

p.84 A fi "feminian" inseamna, mai presus de orice, a evita toate proprietatile si

practicile ce pot functiona ca niste semne de virilitate, iar a spune despre o
femeie care o ocupa o pozitie de putere ca e "foarte feminina" nu este decat o
modalitate foarte subtila de -i contesta dreptul la acest atribut propriu-zis
masculin care este puterea.