Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pediatrie Si Nursing Specific
Pediatrie Si Nursing Specific
este cel mai frumos lucru in viata unei femei si in sanul unei familii.
In momentul in care o femeie devine mama sau este mama “in devenire” , sufletul ei
se incarca de sentimente si emotii, de acele trairi afective intense , ganduri, amintiri din
propria-i copilarie sau chiar temeri.
Iar daca vorbim despre avantaje, unul dintre ele si cel mai realist, ar fi acela ca o
mama, toata viata are parte de iubirea propriului copil- de o iubire neconditionata.
1
Activitatea asistentei medicale pediatre se bazeaza pe principiile cresterii si
dezvoltarii, acestea permitindu-I sa ajute copilul sa se adapteze la schimbarile interne si
externe care-I insotesc diferitele etape ale vietii.
Nevoile unui copil – de securitate, dragoste, confort – sunt manifestate diferit de adult
si exprimate in concordant cu gradul lui de dezvoltare.
- Conditii prenatale
2
o Cresterea si dezvoltarea fatului depind de starea de sanatate a mamei, de virsta
acesteia, de consumul de tutun, alcool, drguri, alimentatie
- Familia
o Asigura securitatea fizica si psihica
o Sustine dezvoltarea sociala si afectiva
3
- Perioda fetala 3-6 luni
- Se produce dezvoltarea de baza a unor
sisteme si aparate, a capacitatii
functionale
- Apar primele miscari active percepute
de mama la 4 ½ luni
- 6-9 luni
4
- Plinsul este un mijloc de comunicare
Discomfort
Foame
Sete
Sugar 1-12 luni - Se produce o crestere fizica, cognitive
si psihosociala in ritm rapid
- Se trece de la un comportament reflex
la unul constient
5
- Construieste fraze
- Cauta contacte sociale
- Trece de la jocul asociativ la cel
cooperative
- Lungimea de la nastere se dubleaza la
4=5 ani
- La 6 ani cintarete aproximativ 20 kg
Solar 6-14 ani - Dupa 6-7 ani apare dentitia definitiva
6
PRIMELE INGRIJIRI CE SE ACORDA NOU-NASCUTULUI
7
o Stabilirea identitatii
o Ingrijirea tegumentelor
o Infasarea
Dupa expulzie , fatul va fi asezat pe un cimp steril pentru a I se acorda primele ingrijiri,
manevrele efectuindu-se cu multa blindete
8
sectioneaza firele – ligatura in dop de sampanie
- Se tamponeaza bontul cu betadina
Pansarea bontului ombilical - Se aplica comprese sterile din tifon, crestate pe una din
parti pina la jumatate
- Se aplica un strat nu prea gros pentru a nu impiedica
mumificarea cordonului ombilical
9
Scor 0 1 2
Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau
perioade
de apnee
Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu
pina la
puternic
Cianoza Absenta La La
respirarea respirarea
de aer de oxigen
40%
Geamat Absent E aude cu Se aude
axpirator stetoscopul fara
stetoscop
Murmur Clar Diminuat Abia
vezicular perceptibil
10
- Se masoara circumferinta capului, toracelui,
abdomenului cu centimetrul
- Se cintareste
11
- Se indeparteaza numai surplusul de vernix caseos,
aceasta avind rolul unui invelis protector impotriva
infectiilor si a pierderilor de caldura
Infasarea - Se infasa in scutece sterile , incalzite
12
- Cauze
o Imaturitatea sistemului nervos
o Hemoragii cerebrale
o Obstructia cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitati,
meconiu
o Malformatii congenitale pulmonare
o Tulburari ale centrilor nervosa prin actiunea sedativa a medicatiei administrate
parturientei
o Nasterea prelungita
13
Asfixia alba - Se aseaza nou- nascutul pe cimpuri
sterile incalzite incalzite, in pozitie
propice intubatiei endotraheale
- Asistenta ajuta medical la efectuarea
intubatiei
- Se adapteaza un insuflator manual,
efectuind 30-35 insuflatii de aer
amestecat cu oxygen
- Se efectueaza masaj cardiac extern,
efectuind o infundare de 10-20 mm
- Se cateterizeaza artera sau vena
ombilicala sau se abordeaza o vena
epicraniana pentru a se fixa pozitia
venei
- Copilul reanimt va fi urmarit prin
monitorizarea functiilor vitale pe
monitor
- Trebuie realizata astfel in cit sa-I stimuleze crestere si dezvoltarea , sa-i creeze
climatul necesar adaptarii cit mai rapide la viata extrauterina
- In ingrijirea nou-nascutului trebuie urmarite urmarite unele obiective prioritare, legate
de deficientele functionale specific acestei , de alimentare
14
- Se impun cunoasterea si recomandarea rolului deosebit de pozitiv al mamei in reusita
dezvoltarii ulterioare a copilului si acordarii ingrijirilor sale
15
- Se controleaza cavitatea bucala, calea
libera a esofagului
- Se controleaza deglutitia
- Depistarea unor deficient
- Se controleaza regiunea anala
functionale
La nivelul aparatului respirator
- Se urmaresc cu foarte mare atentie ritmul
respirator, amplitudinea, frecventa
- Se va obsrva respiratia copilului la
interval de maxim 3-4 minute
- Se vor urmari tegumentele pentru a
La nivelul cardiovascular recunoaste crizele de cianoza
16
- Se va urmari tonusul muscular, daca se
observa hipotonie sau atonie muscular se
va atentiona medical
17
Masurarea functiilor vitale si vegetative - Se vor efectua la indicatia medicului
18
- Intensitatea scazuta arata debutul
icterului
- Coloratia urinei, a scaunului
- Starea generala a nou nascutului
- Criza hormonala
- Se observa zona mamara si urogenitala
intre a 2 si a 6 zi, in cazul aparitiei unor
modificari se pot aplica comprese
umezite pe sinii tumefiati si se asigura
igiena zonei urogenitale
- Descuamatia fiziologica
19
in respiratie
- Se va atrage atentia medicului daca
copilul prezinta adinamie, geamat, tipat
cerebral, crize de agitatie – sindrom
neurovascular
- Se va atrage atentia in caz de aparitie a
trismusului – copilul nu mai poate suge –
ziua 5 pina in a 12 – symptom al infectiei
tetanice
- Se vor recunoaste simptomele infectiei
aparatului respirator, digestive
- Se vor semnala aparitia culorii icterice a
tegumentelor de intensitate mare, cu
debut rapid la 2-3 ore de la nastere ,
culoarea urinei, starea generala alterata –
boala hemolitica a nou nascutului
20
Asigurarea igienei lenjeriei - Se va schimba de cite ori este nevoie
Alimentarea nou nascutului - Se recomanda aducerea nou nascutului
sanatos la sinul mamei cit mai devreme
in primele 24 ore
- In prima zi cite 5 minute la interval de 2-
3 ore, apoi 10 minute, ca incepind cu a 5
zi sa stea cite 20 minute la fiecare masa
21
- Va fi controlat de mai multe ori pe zi
- Va efectua pansamentul ombilical
22
pe fundul plagii
- Va efectua toaleta zilnica cu apa
oxigenata
- Va atinge plaga cu nitrat de argint 1-2%
- Granulom
23
Alaptarea amelioreaza comportamentul psihoafectiv al sugarului. Contactul strins al
mamei cu copilu in timpul alaptarii creeaza o legatura psihica intre ei, favorabila de incredere
reciproca.
Asistenta medicala are datoria de a contribui la educarea mamelor ca sa-si alapteze
copii.
24
- Prevenirea incidentelor
25
- Nu se recomanda cura de slabire
- Consumul alimentelor se va face in
cantitati mici si dese
- Ratia de lichide va fi crescuta cu 700-
800 ml/zi fata de normal
- Evitarea administrarii substantelor - Nu se vor administra mamei care
care pot trece prin lapte alapteaza medicamente decit la
prescriptia medicului
- Se va educa mama privind rolul nociv al
nicotinei,
- Se va spala pe miini
- Se va efectua igiena sinilor
- Se vor stoarce si se observa primele
picaturi de lapte
- Dupa nastere pozitia pentru alaptat va fi
in decubit lateral
26
- Dupa citeva zile va sta pe scaun
27
Asigurarea repausului dupa alaptare - Va infasa copilul
- Va culca copilul usor in pat in decubit
lateral sting 10-15 minute, apoi drept
28
- Dupa alaptare se recomanda mamei un
repaus de 15-20 minute
- Pe areola mamara expusa la aer se va
aplica lanolina sau vaselin, inclusive pe
mameloane
Vaccinul BCG (vaccin antituberculos) se face obligatoriu tuturor nou-nascutilor, la noi in tara,
fiind inclus in programul national de vaccinari. Vaccinul B.C.G (sigla bacilului lui Calmette si
Guerin, inventatorii vaccinului) a fost fabricat plecand de la o cultura de bacili
Mycobacterulm tuberculosis bovis, de aceea intra in categoria de "vaccin viu atenuat".
Vaccinul B.C.G permite obtinerea unei imunitati durabile fata de tuberculoza. El mai este
utilizat si ca imunostimulant in anumite boli maligne (cancer de vezica sau leucemie).
Vaccinul antituberculos cu bacil tuberculos bovin atenuat a inceput sa fie folosit pe oameni in
anul 1921, sub denumirea de vaccin BCG (prescurtare de la bacilul atenuat, numit bacil
Calmette-Guerin). Folosirea lui incepe sa se practice rapid pe scara larga.
Din pacate, in 1930 se produce un accident teribil la Lübeck, unde 25% din cei 251 de copii
29
vaccinati mor de tuberculoza. Se pare ca ei au fost vaccinati cu un lot de vaccin BCG
contaminat accidental in laborator cu bacili tubesculosi virulenti.
Accidentul este urmat de procesul lui Calmette, in care vaccinul BCG a fost incriminat drept
cauza a deceselor copiilor. Eroarea a fost eventual descoperita, iar vaccinul BCG a fost
reabilitat.
30
o criterii morfologice + neurologice
o dezvoltare incompleta a functiilor organismului
o lungimea prematurului este sub 47 cm
o perimetrul cranian sub 33 cm, cel toracic sub 30 cm
o capul este mic, de forma sferica, fontanelele sunt larg deschise
31
- prematuritatea se inscrie pe primul loc al morbiditatii si mortalitatii perinatale
- ingrijirea , asistenta si supravegherea impune
o o buna cunoastere a particularitatilor sale morfo-functionale si fiziopatologice
o asigurarea celor mai bune conditii de evitare a riscurilor de imbolnavire
o asigurarea mediului optim necesar recuperarii handicapului biologic
- in ordine cronologica de la nastere prematurului se impun urmatoarele gesturi
o la nastere
incubator incalzit alaturi de sala de travaliu
corpul in pozitie decliva cu capul mai jos
aspirarea secretiilor nazofaringiene cu sonde Nelaton nr 12-14
ligatura cordonului ombilical si sectionarea se face la 2-5 minute dupa
incetarea pulsatiilor , pentru a se asigura trecerea la fat a unei cantitati
de 50-60 ml singe in plus din placenta
scutece sterile , calde in care va fi primit
- pot exista 2 situatii particulare
o instalarea primei respiratii imediat
cotatia APGAR la 1 minut si la 5 minute
plasarea in incubatorul incalzit la o temperatura de 28-32 grade C,
umiditate 50%, in pozitie decliva
fara oxigen daca respira bine si are tegumente roz
fara toaleta generala doar toaleta ochilor – profilaxia oftalmiei
gonococice
masurarea temperaturii si parametrilor antropometrici se va face mai
tirziu dupa ce este incalzit cam la 3 ore dupa nastere
tratament profilactic cu vitamina K im 5-10 mg
aspirati +/- spalatura gastrica cu sonde adaptate gradului de
prematuritate
prelevari si investigatii imediate
glicemia
calcemia
hemoleucograma+grupa sanguina – din cordonul ombilical
secretii nazo-faringiene, lichid gastric, secretii oculae ,
ombilicale pentru examen bacteriologic +/- virusologic
grafie toraco-abdominala
o dificultati respiratorii imediate
minore
intirzierea primului tiat
o stimulare manuala a toracelui
o oxigen sub masca cu presiune controlata
o urmarirea scorului APGAR
majore
moarte aparenta sau instalare rapida , secundara unei detrese
respiratorii
o intubatie si ventilatie asistata
o punerea unui cateter ombilical venos
o prelevare de singe pentru ASTRUP
o injectare pe cateter de bicarbonat de sodiu 4,8 % 10 ml,
inainte de rezultatul ASTRUP
o perfuzie cu glucoza 10%
32
o oxigen
o in primele 48 de ore
va fi transportat la salon
salonul va avea temperatura de 28-32 grade C, umiditate 50%
cu cit copilul este mai mic cu atit temperatura si umiditatea vor fi mai
mari
patul va fi incalzit cu termofoare sau in incubatoare
Scor 0 1 2
Respiratii/min 30-60 60-80 >80 sau perioade de
apnee
Tiraj toracic Absent Observabil Mijlociu pina la
33
puternic
Cianoza Absenta La respirarea de aer La respirarea de
oxigen 40%
Geamat axpirator Absent E aude cu stetoscopul Se aude fara
stetoscop
Murmur vezicular Clar Diminuat Abia perceptibil
34
se vor face prelevari din
urina
meconiu
lichid gastric
in caz de suspiciuni de infectii antibioterapie se va institui precoce,
ulterior in functie de antibiograma
o in prima saptamina
se urmareste debutul si intensitatea icterului neonatal
se monitorizeaza valorile bilirubinei cind valorile sunt crecute si se va
institui tratamentul in functie de valori
fototerapie
fenobarbital
albumina umana +/- esangvinotransfuzie
debutul alimentatiei si cresterea progresiva a ratiei alimentare
profilaxia infectiei este esentiala
dezinfectia incubatorului la 10-15 zile
sterilizarea corecta a instrumentarului
manevre manuale si instrumentale sterile
igiena individuala riguroasa a personalului de ingrijire +
controale bacteriologice periodice
imbracaminte sterila pentru prematuri
antibioterapie dupa antibiograma
la prematur orice stagnare ponderala sau scadere fara pierderi ,
in prezenta unui aport alimentar adecvat ridica suspiciunea unei
infectii
profilaxia corecta a anemiei si rahitismului carential
35
- schimbarea prematurului se face cit mai rar
- in timpul infasatului se tine acoperit partial
- scutecul curat va fi incalzit inainte
- in primele zile masurarea temperaturii se face la 3 ore
- toaleta generala se face la 24 ore
- prima baie se face dupa caderea bontului ombilical
- inlaturatrea deficientelor respiratorii
o in salonul prematurilor scosi din incubator trebuie asigurata o ventilatie buna
o temperatura si umiditatea vor fi controlate in permanenta
o pozitia in pat va fi in decubit lateral, cu toracele putin ridicat, se va schimba la
2-3 ore
o cu ocazia schimbarii se vor provoca citeva tipete pentru destinderea alveolelor
pulmonare
o pentru prevenirea crizelor de cianoza si asfixie se va avea grija ca infasarea sa
se faca lejer
o la prematurii cu tulburari respiratorii se administreaza analeptice
cardiovasculare si respiratorii, asociate cu bai calde la indicatia medicului
- combaterea hemoragiilor
o prematurul cu greutate foarte mica face boala hemoragica a nou-nascutului
o aceasta se datoreaza carentei de vitamina K
o hemoragiile apar de obicei in a 2-3 zi de la nastere sub forma digestiva –
melena, hematemeza
o combaterea incepe inca din timpul travaliului prin administrare de de vitamina
K mamei
o imediata dupa nastere si in primele zile se administreaza si nou-nascutului
vitamina K injectabila, plasma proaspata si microtransfuzii de singe la indicatia
medicului
- prevenire infectiilor
o este una din sarcinile cele mai importante ale ingrijirii prematurilor
o rezistenta lor scazuta ii predispune la numeroase infectii
o se izoleaza de ceilalti copii in saloane speciale
o aerul se va dezinfecta cu raze ultraviolete de 3-4 ori / zi, cite 15-20 minute
o curatenia in saloane se face cu matura umed
o mobilierul si dusumeaua se vor spala cu solutii dezinfectante
o incubatoarele se spala la 7 zile, se vor iradia cu cuart
o se interzice intrarea persoanelor straine
o la intrarea in salon personalul care ingrijeste se va spala pe miini cu apa si
sapun
o vor purta masca si boneta, masca se schimba la 3-4 ore
o vor pune un halat de protectie
o peste pantofi vor imbraca botosei
o echipamentul de protectie este strict individual pentru fiecare prematur
o hainele prematurului se splala separat
o cada, cintarul, pediometrul, masa de infasat se dezinfecteaza dupa fiecare copil
o o atentie deosebita trebuie acordata ingrijirii tegumentelor
o baile partiale , iar apoi dupa caderea bontului ombilical baile generale se vor
face zilnic
o plicile se controleaza regulat si se ung cu ulei steril
36
o la cel mai mic semn de infectie se izoleaza , iar restul copiilor se tin in
carantina
- alimentatia
o trebuie sa se tina cont de stadiul de prematuritate a functiei de nutritie
o organele aparatului digestiv sunt slab dezvoltate
o musculatura limbii si a cavitatii bucale sunt hipotonici de aceea are dificultati
la supt si deglutie
o capacitatea stomacului este foarte redusa
o prezinta toleranta scazuta la lipidenecesarul de lichide este de 150 ml/24h din
care retine numai 25-50 ml, restul eliminindu-se
- cantitatea
o ratia alimentara 75 cal/kgcorp , ajunginduse la 120 cal/kgcorp
o pe linga laptele matern va fi hidratat cu apa cu zahar
- ritmul de administrare
o diferit fata de nou-nascutul la termen
o in primele 24 ore dupa nastere nu primeste nimic
o in urmatoarele 12-24 ore i se administreaza apa zaharata sau glucoza 5% cite o
lingurita din ora in ora
o a doua zi se poate incepe alimentatia cu lapte de mama cite o lingurita de 8-10
ori/zi
o alimentatia se incepe in functie de greutatea copilului
o prematurii socati la nastere sau cu insuficienta cardio-respiratorie vor fi
alimentati cu lapte doar dupa 48-72 ore
- tehnica alimentatiei
o variaza dupa posibilitatile individuale
o prematurii cu peste 2000 g se pun la sin pentru 15-20 min
o mama va fi educata ca inainte de a pne copilul la sin sa se spele pe miini cu
apa, sapun si peria de unghii
o sinul va fi spalat cu ceaide musetel
o cei care nu pot suge vor fi alimentati cu lingurita, pipeta sau prin gavaj
o alimentatia prin sonda – gavajul
poate fi continua sau discontinua
se foloseste in general la prematurii mici
greutate la nastere sub 1500 g
virsta gestationala sub 12 saptaminiabsenta reflexului de supt
+/- deglutitie
se folosesc sonde Nelaton nr. 6,8,10
se prefera introducerea sondei pe nas
dupa introducerea sondei se aspira continutul gastric si se masoara
reziduul gastric
daca reziduul gastric = volumul calculat pentru o masa , nu se
va administra o noua cantitate de lapte
daca reziduul gastric reprezinta 25% din volumul unei mese,
cantitatea de lapte se va scadea
la cei care necesita gavajul aceasta se va initia la 4-12 ore de la nastere
cu citiva ml de apa distilata pentru a tatona toleranta gastrica
alimentatia prin sonda va fi inlocuita cu cea la tetina progresiv dupa
asigurarea ca
37
reflexul de supt si deglutitia sunt suficiente
prematurul nu oboseste sau se cianozeaza la alimentatie
prematurul primeste si retine ratia calculata
la prematurii care nu tolereaza gavajul discontinuu se va folosi gavajul
continuu prin sonda nazo-gastrica
ritmul gavajului fiind constant si reglat prin pompa de perfuzie in
general 0,5 1 ml /ora la prematurii cu greutate sub 1000 g
se vor lua precautii suplimentare
tubulatura se schimba la 8-12 ore
laptele se inlocuieste cu priza proaspata la 3-4 ore
pentru a evita staza gastrica se controleaza la 2-3 ore reziduul
gastric prin aspiratie
pentru sonda nazo-duodenala pozitia sondei se verifica
radiologic
o in acest caz laptele matern se va stoarce sau se aspira la intervale regulate
pentru a se asigura mentinerea secretiei lacatate a mamei
o laptele de mama trebuie intrebuintat cit mai repede
o dupa ce maninca se curta gurita de resturile de lapte ramase
o se culca in d.l.s si peste 10-15 min se intoarce in cel drept fiind tinut tot timpul
sub supraveghere
o daca laptele de mama este insuficient se poate adauga o alimentatie
complementara cu lapte praf
o la mamele cu lactatie suficienta punerea la sin se va face progresiv, prin
tatonare in general la greutati variabile 2200-2500 g
o numarul de mese va fi adaptat la gradul de prematuritate
12-10 mese /zi pentru prematurul de gradul IV
10-8 mese /zi pentru prematurul de gradul III si II
8-7 mese /zi pentru prematurul de gradul I
- Baia generala a sugarului intruneste aceleasi conditii ca si cele ale nou nascutului
- In afara baii generaledupa fiecare emisie de scaun sau urina sugarului I se va efectua
toaleta partiala a regiunii perineale , interfesiere si a coapselor
- Se vor pregati materialele necesare, apa sa fie la 37-38 grade Celsius, cantitatea de apa
trebuie sa fie suficienta sa acopere umerii copilului
38
- Durata baii sugarului nu trebuie sa depaseasca 5-6 mnute
- Dupa baie sugarul va fi sters si imbracat
Alimentatia naturala
Alaptarea exclusiva- reprezinta alimentatia nou nascutului si sugarului cu lapte de mama, fara
nici un alt aliment solid sau lichid, fara apa sau ceai, pana la varsta de 6 luni; recomandabil
pana la varsta de 1 an; optim pana la varsta de 2 ani. Laptele uman este considerat alimentul
ideal pentru hranirea sugarului in primele 6 luni.
39
Colostrul: reprezinta laptele produs de glandele mamare in primele zile dupa nastere, la
inceput in cantitate mica, ulterior cantitatea devenind suficienta in ziua 3-4 postnatal; treptat
compozitia colostrului se modifica, dupa 30 zile de la nastere devenind lapte matur, definitiv.
Laptele de mama matur: lichid alb, cu densitate 1030, pH:7; contine la 1 litru: 11g proteine,
45g lipide, 70g glucide, 2g minerale.
Proteinele: - reprezentate de cazeina (40%)- albumine, globuline; si proteinele din lactoser
(60%)- imunoglobuline.
Lipidele - contin 98% trigliceride, restul fiind format din fosfolipide si cholesterol;
Glucidele- din 70 g glucide/L lapte de mama- 60 g/L sunt reprezentate de lactoza, iar 10g/L
de oligozaharide.
Mineralele - reprezinta 2g/l lapte de mama; reprezentate atat de macroelemente (Na, K, Ca,
Mg) cat si de oligoelemente (Fe, Cu, I, Zn) intr-un raport echilibrat, care le determina o
absorbtie optima (raport Ca/P=2/1).
Vitaminele - sunt in cantitati optime, exceptie facand Vit D si K.
Fermentii - reprezentati de amilaza, lipaza, fosfataza (enzime care suplinesc activitatea
enzimelor pancreatice, insuficente la nou-nascut), aldolaza, catalaza, lizozim (rol
bacteriostatic).
Valoarea calorica: 700kcal/L
Superioritatea alaptarii exclusive: laptele de mama este un aliment biologic activ (“viu”)
avand enzime, anticorpi, vitamine; este steril, perfect adaptat nevoilor nutritive si
posibilitatilor digestive ale sugarului, avand o proportie echilibrata in proteine, lipide, glucide;
are valoare biologica crescuta; previne infectiile enterale si greselile alimetare; permite un
mod de alimentare simplu; asigura o buna toleranta digestiva, favorizeaza dezvoltarea
relatiilor afective mama-copil; previne aparitia imbolnavirilor prin factori antiinfectiosi;
previne obezitatea; contine un factor de crestere pentru bacillus bifidus, care opreste
dezvoltarea altor germeni patogeni; previne aparitia anemiei feriprive.
Tehnica alimentatiei naturale - toti nou nascutii sunt candidati pentru a fi alimentati la sanul
mamei. Orice nou-nascut, indiferent de greutate, care poate sa suga, va fi pus la sanul mamei.
Nou nascutul va fi pus la san inca in prima jumatate de ora de la nastere (recomandare OMS),
la inceput cate 5 min.la fiecare san, dupa care timpul va fi majorat la 10min, apoi se creste
treptat; se considera ca un supt nu trebuie sa se prelungeasca peste 20min.
Pozitia in care alapteaza mama: in primele 7 zile pozitie culcat in decubit lateral de partea
sanului din care alapteaza, copilul paralel cu mama si capul sprijinit pe cotul mamei; dupa
aceasta varsta- pozitie sezanda.
40
Un copil trebuie pus la san de 8-12ori/24 ore; se evacueaza 1-2 picaturi de lapte din mamelon
si apoi se lasa 1-2 picaturi in gura copilului stimuland suptul. Se introduce mamelonul si o
parte din areola in gura copilului, mama va apasa cu degetul sanul deasupra mamelonului
pentru ca nasul sugarului sa ramana neacoperit.
Practicarea sistemului rooming-in; sugarul ar trebui sa doarma cu mama pentru a se hrani “la
cerere”, inclusiv noaptea. Interdictia de a da nou-nascutului alt aliment sau alt lichid in afara
de laptele de mama, cu exceptia celor indicate medical. Se interzice sugarilor alimentati la
san: biberonul, suzeta, tetina.
Momentul alaptarii este un moment de intimitate al cuplului mama-copil; trebuie sa decurga
intr-o atmosfera de liniste si calm, intr-o incapere separata, netulburata de agitatia casei. Chiar
daca mama simte ca are putin lapte, acesta este totusi de ajuns pentru nou-nascut, cu exceptia
sa fie alaptat frecvent. Dupa supt mama va provoca eructatia prin bataia cu palma pe spatele
copilului, in pozitie verticala, urmata de decubit lateral stang pentru a mai eructa si apoi, in
decubit lateral drept pentru a usura evacuarea stomacului.
Se incearca stimularea secretiei lactate printr-un regim adecvat al femeii care alapteaza:
femeia care alapteaza este sub protectia statului, care-i asigura concediu pre si postnatal pana
la varsta copilului de 2 ani; se vor respecta orele de odihna si somn; alimentatie echilibrata
cantitativ (plus 200Kcal/zi, supliment lichidian) si calitativ; se vor evita: conservele,
condimentele, cafeaua, tutunul, consumul de usturoi, conopida, precum si medicamentele care
trec prin lapte la sugar (luminal, aspirina, opiacee, ioduri, bromuri, atropina); se vor respecta
regulile de igiena corporala si a mamelonului: mama va spala mamelonul inainte de supt cu
ceai de musetel, iar dupa supt se va dezinfecta cu alcool 70% si se acopera cu tifon steril; se
va purta sutien adaptat pentru alaptat; in caz de
mameloane ombilicate se vor folosi adaptoare pentru a se forma mamelonul; folosirea unui
stimulant al secretiei lactate; alaptarea freventa 8-12 ori/zi; mama sa fie relaxata; mama sa nu
slabeasca mai mult de 1-2 kg/luna.
Contraindicatiile si obstacolele in alaptarea exclusiva. Laptele de mama este indicat la
orice nou-nascut si sugar.
Contraindicatiile din partea mamei: TBC evolutiva; Boli infectioase grave (HIV pozitiv);
Boli cronice grave: cardiopatii decompensate, anemii grave, diabet zaharat, tumori, hemopatii
maligne, insuficienta hepatica, boli renale grave; Medicatie: antitiroidiene de sinteza, cicline,
ioduri, metronidazol, rezerpina, sulfonamide, biseptolul, anticoagulante- Trombostop (nu se
contraindica heparina cu greutata moleculara mica), chimioterapia; Mama HBs+ dupa unii
autori; Mama cu sifilis isi poate alapta copilul; Epilepsia, psihoza de lactatie; O noua sarcina
dupa luna a 6-a.
Contraindicatiile din partea sugarului: intoleranta la lactoza, galactozemie, fenilcetonuria;
icterul secundar inhibitorilor laptelui matern nu reprezinta o contraindicatie pentru alaptat,
eventual se incalzeste laptele muls la 40 grade C.
Obstacolele din partea mamei:
41
agalactia si hipogalactia: - agalactia- lipsa completa a secretiei lactate este extrem de rara, pe
cand hipogalactia (primara, secundara) este relativ frecventa; malformatiile mamelonului
(mamelon scurt, ombilicat) se poate corecta cu protectoare din silicon;in cazul in care nou
nascutul nu poate fi pus la supt, mama se va mulge si va alimenta nou nascutul cu ligurita;
fisurile si eroziunile- se previn prin punerea corecta la san; leziunile profunde vor fi
tamponate cu creionul de AgNO3, se pot aplica creme - Garmastan, se suspenda alaptatul
doar temporar;
galactoforita si mastita- necesita antibioterapie si uneori drenaj chirurgical, alaptarea directa
la san va fi suprimata.
Obstacole din partea copilului: malformatiile gurii: gura de lup, buza de iepure (– se poate
utiliza tetina lunga, care acopera partial defectul), frenul lingual scurt, existenta dintilor
congenitali; prematuri, dismaturi- nu au forta de suctiune necesara; sugarii “lenesi” care
necesita a fi stimulati prin ciupirea obrazului sau li se administreaza cu 20-30 min inaintea
meselor sol. Cofeina 0,5% o lingurita; rinite acute, rinofarigite, adenoidite- necesita
dezobstructie naso-faringiana.
Ratia in alaptarea exclusiva: in primele 10 zile- formula Finkelstein: L: (n-1)x70-80;
70ml=pentru greutate 3000-3250g la nastere; 80ml=pentru greutate la nastere peste 3250g;
n=nr. zilelor sugarului; peste 10 zile-dupa nevoile lichidiene: 150-180ml/kg/zi, fara a depasi
1 litru; dupa nevoile calorice: trimestrul I :100-110kcal/kg/zi; trimestrul II:90-100kcal/kg/zi,
trim. III-IV 80-90kcal/kg/zi.
Semne care confirma ca sugarul primeste suficient lapte: peste 6 mictiuni/24 ore; 4-8
scaune/24 ore; intre supturi copilul este “multumit”; crestere in greutate: 100-200g/saptamana,
in primul trimestru de viata.
Semne care indica faptul ca sugarul nu primeste destul lapte:
Semne sigure: crestere in greutate deficitara; la 2 saptamani este sub greutatea de la nastere;
urini concentrate, in cantitate mica; sub 6 mictiuni/24 ore, urina galbena, urat mirositoare.
Semne posibile: sugar nesatisfacut la sfarsitul suptului; sugar care plange frecvent; mese
foarte frecvente-foarte lungi; scaune tari, uscate, verzi; scaune rare, in cantitate mica; nu vine
laptele din san; sanii nu si-au marit volumul in timpul sarcinii; lactatia nu s-a instalat dupa
nastere. Uneori este nevoie de “proba suptului” prin cantarire, inainte si dupa supt, pentru a
aprecia cantitatea de lapte de mama primita.
Suplimente pentru alimentatia exclusiva: Vitamina D 400UI (1picatura)/zi in sezonul cald
si 800UI/zi in sezonul rece, incepand din primele zile de viata; Fier 25-50mg Fe elemental/zi
de la varsta de 6 luni pana la minimum 9 luni, la indicatia medicului; Florura de sodiu-
0,25mg/zi dupa varsta de 6 luni in cazul in care se poate asigura continuitatea administrarii.
Incidentele si accidentele alaptarii exclusive:
Regurgitarile: eliminarea de lapte nedigerat, in cantitate mica, fara efort; se intalnesc la
sugarii flamanzi care sug foarte repede, se creaza aerofagie, care se elimina prin eructatie cu
antrenarea laptelui proaspat ingerat; daca sunt frecvente si abundente pot duce la
subalimentatie si malnutriti;
Varsaturile: apar la copiii excitabili, care sug repede si lacom; se numesc habituale daca apar
uneori zilnic si dupa fiecare supt; trebuie excluse alte cauze; uneori dispar fara tratament la 3-
4 luni, alteori persista pana la 1 an chiar cu de supt);
Colicile abdominale: se intalnesc in primele 3 luni, apar la copiii cu aerofagie; se manifesta
prin tipat puternic, agitatie, grimase si frecarea picioarelor, au incidenta vesperala si nocturna
(orele 18-20). Se considera colica abdiminala daca apare cel putin de 3 ori/saptamana si
dureaza minimum 3 ore. Colicile abdominale alarmeaza parintii. Tratamentul este
simptomatic: administrare de spasmolitice, calmante dupa supt, comprese calde pe abdomen.
Majoritatea autorilor considera colicile “fiziologice” si nu prescriu nici un tratament; Refuzul
sanului: se constata la sugarii cu anorexie nervoasa, dupa administrare de ceai sau lapte cu
42
biberonul, daca laptele are un gust neplacut datorita alimentatiei mamei, se administreaza
calmante, uneori laptele muls;
Constipatia: se administreaza sucuri indulcite, supozitoare cu glicerina la ora fixa, fapt ce
determina reflex conditionat de defecare;
Diaree postprandiala: in timpul suptului sau dupa, se elimina scaun galben, acid, cu gaze;
sugarul prezinta curba ponderala ascendenta; dispare la 3-4 luni. Tratament: calciu carbonic 3-
1 varf de cutit/zi sau 20-30ml lapte praf sau supa de morcov inainte de punerea la san;
Supraalimentatia: este bine tolerata, pana apare diaree, “dispepsie de supraalimentatie”-
copilul se pune la o dieta hidrica scurta de 6-12 ore. Tratament: reglarea orelor de supt si a
duratei suptului;
Subalimentatia: este necesar efectuarea “probei suptului”, de obicei este vorba de
hipogalactie, in caz contrar trebuie efectuate investigatii pentru stabilirea cauzei.
- Alimentatia artificiala .
Cand alimentatia naturala este imposibila, sugarul va trebui sa primeasca alt tip de lapte
(substitute de lapte matern): lapte de vaca sau preparate industriale de lapte. Rezultatele sunt
inferioare alaptarii exclusive: mortalitate si morbiditate generala mai crescute, malnutritia,
anemia, rahitismul sunt mai frecvente.
Laptele de vaca (LV) are neajunsurile lui care, sintetizate, constau in: Cantitate de proteine de
trei ori mai mare decat in laptele uman, dar cu randament mai scazut de utilizare, dezechilibru
intre aminoacizi, necesita transformarea hepatica in uree, glucoza, acizi, ceea ce determina:
suprasolicitare
hepatica, hiperamoniemie, acidoza metabolica, deshidratare hipertona (toate mai frecvente la
nounascut si sugarul mic); Incarcatura osmotica mare (proteine + saruri minerale) cu
suprasolicitare renala;
Cantitate mica de glucide, necesitand suplimentare cu zahar 5 %, cu urmatoarele consecinte:
dezvoltarea gustului pentru dulce, favorizarea cariilor dentare; stimularea adipocitelor
(obezitate).
Pentru toate aceste motive s-au impus corectii reprezentate de procedee casnice (diluarea,
zahararea si acidularea LV) sau industriale (larga gama a substitutelor de LU). Procedeele
casnice vizeaza: scaderea concentratiei de proteine prin adaos de mucilagiu de orez (2-3 %) si
cresterea continutului glucidic prin suplimentarea cu zahar 5 %.
Didactic formulele de lapte se clasifica in : I – formule de start sau de prima varsta,
recomandate sugarilor sanatosi de la nastere la 4-6 luni; II - formule de continuare (varsta a –
43
II a) de la 4 –6 luni pana la un an, date in paralel cu alimentatia diversificata; III - formule
speciale (“ lapturi – medicament” ); IV - formule pentru prematuri.
44
adauga sare in timpul prepararii mancarii, evitarea folosirii inaintea varstei de 6-8 luni a
fainurilor cu gluten (grau, orz, ovaz, secara) in favoarea celor fara gluten (faina de porumb,
orez). Se evita astfel manifestarile precoce ale celiachiei, boala conditionata genetic.
Alimentul nou introdus va fi propus nu impus (evita anorexia psihogena).
Carnea (vita, pasare) va fi introdusa la sugarii diversificati la 4 –4.5 luni inca de la inceput
(sursa de proteine si fier) de 3 –4 ori / sapt., initial 30- 40 g/zi. La 9-10 luni poate fi oferita si
ciorba de perisoare.
Ficatul de pasare se poate introduce la 6 luni cu prudenta datorita faptului ca fiind principala
bariera de detoxifiere exista riscul unor contaminari.
Peste alb, proaspat se da in jurul varstei de un an.
Galbenusul de ou , fiert tare se introduce la varsta de 7-8 luni, progresiv .
45
Albusul se va da dupa varsta de un an (potential alergic).
Branza de vaci va fi oferita la 4 – 5 luni in combinatie cu orezul pasat pentru sugarii distrofici
sau cu piure de legume. Dupa 8 –9 luni poate fi oferita cu mamaligita si cateva lingurite de
smantana.
Iaurtul (de preferat preparat in casa) se poate da dupa varsta de 7 luni cu biscuiti si 5 % zahar
(se evita iaurturile cu fructe din comert).
Introducerea alimentelor noi va fi adaptata preferintelor fiecarui copil.
Se vor evita compromisurile pentru modificarea gustului (zahar in piureul de legume).
Initial mesele de diversificare, pana la acceptarea totala, vor fi suplimentate cu laptele primit
anterior.
Alimentele pentru sugari vor fi pasate pana la aparitia dintilor si apoi triturate.
De evitat:
dulciurile concentrate la sugar si copilul sub trei ani,
bauturi racoritoare si bauturi cu arome de fructe din comert, rantasuri,
sosuri grase,
condimente,
alimente care provoaca aspiratia (alune, seminte, boabe de porumb, bomboane,
floricele, pufuleti),
alimente alergizante: ciocolata, cacao, fructele mentionate.
Mierea de albine va fi evitata sub un an (risc de contaminare cu Clostridium botulinicum).
Preparatele industriale (papele) pentru sugar au: pret ridicat, sunt instant, au compozitie
standardizata dupa criterii internationale, securizare toxica, bacteriologica, si trebuie folosite
in decurs de 24 ore de la deschidere.
Se vor urmari curbele de crestere, starea generala, aspectul scaunelor.
46
SUPRAVEGHEREA FUNCTIILOR VITALE SI VEGETATIVE LA SUGAR SI COPILUL
MIC
- foile de observatie itilizate in pediatrie sunt diferite fata de cele ale adultilor
47
Obiective Tehnici de efectuat
Supravegherea temperaturii - se pregateste termometrul individual
- pregatirea materialului necesar - inainte de intrebuintare termometrul
- asigurarea dezinfectiei termometrului va fi clatit si sters si se va controla
nivelul mercurului, care trebuie sa fie
la 36 0 C
- termometrul se pastreaza in borcan cu
cloramina 5%, care se schimba din 2
in 2 zile, dupa spalarea borcanului
- temperatura in cazul in care nu sunt
indicatii special se masoara de 2 ori in
- masurarea temperaturii 24 de ore , dimineata intre orele 6-7 si
seara intre orele 17-18
- tehnica de masurare – termometrul se
introduce in rectal la sugar si copilul
mic
48
2 ori pe zi odata cu temperatura
ATENTIE!!!!! In timpul masurarii pulsului
copilul nu trebuie sa fie agitat deoarece
plinsul si agitatia accelereaza bataile inimii
- la nou nascut si la sugar in primele
luni de viata se va masura in timpul
- tehnica masurarii dupa virsta somnului la nivelul fontanelei
- la copil pulsatiile inimii se pot
percepe si numara aplicind mina pe
regiunea precordiala
- valori normale ale pulsului la copil
n n =130-140
1 an=100-120
- interpretarea valorilor obtinute prin 2 ani=100-110
masurare in raport cu virsta 3-4ani=90-110
5-7ani=80-100
8-10 ani= 80-90
11-16 ani=80
Supravegherea respiratiei - Se realizeaza prin inspectie in timpul
- Tehnica masurarii respiratiei somnului
- Se dezbraca pe fata anterioara a
abdomenului si toracelui si se aplica
mina pe toracele copilului
- Respiratia se masoara de obicei
dimineata si serara, dar si de cite ori
este nevoie la indicatia medicului
- Nn=45-55
- Interpretarea valorilor obtinute prin - 1 an=30-40
masurare - 3 ani=30
- In plus se va urmari
simetria miscarilor respiratorii
frecventa respiratorie
ritmul respirator
amplitudinea respiratory
Supravegherea tensiunii arteriale - se masoara cu ajutorul tensiometrului
pentru copii, procedind ca la adult
- la copii TA se poate calcula orientativ
dupa formula
- T=80+2A A= virsta copilului
Supravegherea scaunului la sugar si copilul - In primele zile dupa nastere nou
mic nascutul elimina un scaun de culoare
- Aprecierea scunului nou nascutului verde-brun inchis – meconiu - care
prezinta produsul secretiilorglandelor
intestinale, amestecate cu bila si
cellule descuamate din timpul vietii
intrauterine
- Aprecierea scaunului sugarului - Sugarul alimentat la sin elimina
scaune de culoare galben aurie, care
49
prin oxidarea bilirubinei in contact cu
aerul devine verzuie
- Scaunul sugarului se prezinta ca o
pasta moale , omogena, cu grunji
mici, albi sau galbui – aspect de
jumari de oua – cu miros acru
- Numarul scaunelor in 24 ore este de
3-4 pina la 6 luni
- Daca sugarul este alimentat artificial
scaunul va avea culoare galben
deschisa , va fi mai consistent si indor
- Numarul scaunelor in 24 ore se va
reduce la 1-2
- Din momentul in care se vor introduce
fainoasele in alimentatia sugarului
scaunul devine brun inchis
- Scaunele patologice prezinta
modificari de consistent, cantitate,
compozitie si culoare
- Aprecierea scaunelor modificate
Scaunele muco-grunjoase au
consistent semilichida ,
neomogena, cu particule solide cu
mult mucus sub forma de
filamente si flocoane, au culoare
galben verzuie, ele se pot elimina
in numar de 5-10 in 24 ore
Scaunele lichide si semilichide
sunt eliminate in jet si prezinta un
caracter spumos, pot sa contina
grunji sau mucus numarul lor
poate sa creasca pina la 30 /24h
Scaunele mucoase sunt lichide , cu
mucus sub forma de gramezi
viscoase , galbui, cenusii sau sub
forma de placi
scaunele muco-purulente contin
mucozitati si puroi, au culoare
50
- Notarea scaunului in foaia de galben verzuie
observatie a copilului scaunele muco-sangvinolente pot
fi formate din mucus, grunji de
materii fecale si singe in cantitate
mai mica sau mai mare , sau
numai din mucus si singe
pe linga numarul scaunelor se va
nota si aspectul scaunelor
o scaun normal I
o scaun semiconsistent /
o scaun apos –
o grunjoas Z
o mucos X
o scaun cu singe S, se noteaza cu
culoare rosie
suma scaunelor in numar mare ce
s-au produs si au fost notate pe o
foaie separata /24 h, va fi trecuta
in foaia de temperature la rubric
scaune corespunzator aspectului
de exemplu 12X adica 12 scaune
mucoase/24 h
- semnele ce pot insoti eliminarea
scaunului dureri abdominal, tenesme
vor fi comunicate medicului
Controlul diurezei - se va recolta urina / 24 h, folosindu-se
o tehnica cit mai putin traumatic
51
- nu se va recolta urina prin sondaj
ureteral, deoarece tehnica preteaza la
infectii iatrogene
- se vor acorda ingrijiri necesare
tegumentelor iritate din cauza aplicarii
pungilor pentru colectarea urinei
o comportamentul
o dezvoltarea vorbirii si a limbajului
INTERVENTII LA DOMICILIU
52
- alimentatia
o sa se faca la aceleasi ore
o stimularea participarii active a copilului
o calcularea corecta a ratiei alimentare in functie de virsta
o respectarea principiilor de diversificare a alimentatiei
53
o linga vanita vor fi pregatite cele necesare
o dupa baie uscarea se face prin tamponare
- regimul de viata
o trebuie sa se tina cont de particularitatile fiecarui copil, va fi individualizat in
functie de virsta si de starea de sanatate
o se va evita prelungirea starii de veghe
- imbracamintea
o lenjeria de corp va fi confectionata din bumbac
54
o va fi adecvata virstei si anotimpului
o usor de manevrat
55
- aprecierea dezvoltarii psiho-motorii
o constituie criteriul in aprecierea gradului de maturitate al sistemului nervos
o aprecierea cuprinde
motricitate
postura
coordonare
dezvoltare senzoriala
comportament
limbaj
56
- calirea organismului
o factori utilizati
apa
aer
soare
o se incepe de la 2-3 luni
o de preferat utilizarea mai multor factori o data
- imunizarile active
o contribuie la cresterea rezistentei specific a organismului
o se fac dupa calendarul stability de MS
o principalele vaccinari sunt: BCG,DTP, antipoliomelitic, antirujeolic, antigripal,
antihepatitica
- prevenirea accidentelor
o supravegherea atenta si constanta de catre parinti
o sa se evite plasarea copilului pe scaun
o sa nu se ofere jucarii din mai multe piese de dimensiuni mici
o sa se masoare temperature apei la baie si a alimentelor lichide
o sa se indeparteze de linga copil obiecte ce ar putea fi introduce in gura
o alimentarea sa se faca corespunzator cu rabdare
o sa nu se plaseze prea multe perne in patul copilului
o sa nu se lase la indemina copiilor medicamente
o sa se tina copilul in brate cu ambele miini
57
o sa se protejeze prizele electrice
o sa se indeparteze obiectele taioase, ascutite
o in timpul somnului sa se ridice barele laterale ale patului
58
OBIECTIVE TIMPI DE EXECUTIE
Asigurarea conditiilor de mediu - Copilul va fi preluat de asistenta de
salon de la cea de la internari
- Verifica lenjeria
- Va instala copilul in pat
59
- Asigura igiena corporala prin baie
partial ori de cite ori este nevoie
- Copilul se aseaza pe saltea rezistenta
in decubit dorsal, fara perna
Supravegherea bolnavului
- Evaloarea dezvoltarii psoho-somatice - Apreciaza dezvoltarea somatica a
si motorii copilului la internare prin cintarire,
masurarea lungimii si a perimetrelor
60
evolutia simptomelor specific bolii
pentru care este tratat copilul
- Apreciaza efectul terapiei asupra
simptomelor bolii
- Comunica medicului toate
modificarile survenite
Recolteaza produsele biologice si patologice - La indicatia medicului
Administreaza medicamentele - La indicatia medicului
Alimentatia copilului - Imbraca echipamentul de protective
- Asigurarea igienei corespunzatoare corespunzator pentru alimentatie
alimentarii - Verifica daca alimentele trimise de la
- Asigurarea regimului prescris bucatarie sunt corespunzatoare
- Are grija ca temperature alimentului
sa fie potrivita
- Verifica orificiul tetinelor la sugari
- Repartizeaza alimentele in vase
- Respectarea tehnicii corecte de separate pentru copii mari
alimentare corespunzatoare virstei - Alimenteaza correct sugarii si copii
mici
- Supravegheaza alimentarea copiilor
care se autoservesc
ATENTIE!!!
Nu se lasa biberonul copiilor culcati pe
spate , care maninca singuri in acest mod
Nu se bruscheaza copii sa manince
Nu se introduce cantitati exaggerate de
alimente in gura copiilor
- In timpul alimentarii se apreciaza
apetitul copilului, prezenta greturilor,
varsaturilor si a scaunelor diareice
- Aprecierea tolerantei digestive a - Apreciaza cantitatea de alimente
copilului ingerate
- Inscrie in foaia de observatie
cantitatea de alimente consummate
- Transmite medicului observatiile cu
privire la alimentare
- Inregistrarea cantitativa a consumului
de alimente
Educatie sanitara - Efectueza instruirea mamei in timpul
spitalizarii
- Pe tot parcursul ingrijirii copilului
asistenta medicala pediatra este
obligate sa se poarte blind cu copilul
61
OBSERVAREA CLINICA GENERALA A COPILULUI BOLNAV
- Asistenta medicala pediatra trebuie sa observe starea clinica a copilului sis a raspunda
urmatoarelor obiective
62
afectiunilor cardiace insuficienta cardiac – cianoza, agitatie,
dispnee, tuse, vene jugulare turgescente
- Apreciaza evolutia simptomelor amintite
in raport cu medicatia si alimentatia
Observarea tubului digestive - Observa zona abdominal – dimensiunea
- Recunoasterea unei afectiuni a abdominal, participarea la miscarile
tubului digestive respiratorii, prezenta de ude peristaltice
- Prezenta simptomelor functionale
digestive – varsaturi, diaree, constipatie
63
semen de agravare in evolutia bolii
Observarea aparatului urogenital - Se observa regiunea urogenitala
- Se masoara diureza
- Se apreciaza macroscopic urina
- Se efectuaza examenul sumar de urina
- Se masoara densitatea urinei
- Se observa numarul mictiunilor si
- Recunoasterea simptomelor prezenta simptomelor care arata o
infectie
- Se informeaza medical
Observarea sistemului nervos si a - Se observa motricitate generala
organelor de simt
64
- Personalul medico-sanitar trebuie sa aibe o atitudine adecvata, sa posede aptitudini si
deprinderi pentru a putea colabora cu copiii in vederea administrarii medicamentelor
- Trebuie sa aibe in permanenta in vedere prevenirea intoxicatiilor accidentale care
survin mai frecvent la aceasta virsta si sa efectueze in permanenta educatia copiilor si
a apartintorilor in acest sens
65
- Corecteaza gustul neplacut prin adaus de zahar, miere,
lichide cu gust placut, inglobate intr-un aliment pastos
- Administrarea
medicamentului
66
IN CAZ DE ASPIRARE ACCIDENTALA A
MEDICAMENTELOR CU PATRUNDERE PE CAILE
RESPIRATORII, SE INTOARCE COPILUL IN
DECUBIT VENTRAL SUSTINUT CU MINA STINGA
SI I SE APLICA TAPOTARI REPETATE IN ZONA
OCCIPITALA SI TORACICA POSTERIOARA
Administrarea
medicamentelor prin
injectii intramusculare - explica copilului de ce I se face injectia – pentru ca
- pregatirea psihica a trebuie, pentru ca este bolnav, nu pentru ca a fost rau,
copilului neascultator
- alegerea locului - masa muscular fesiera cadranul superoextern
injectiei
67
- pregatirea pozitiei
copilului
- administrarea
supozitorului
- supravegherea
copilului
68
Administrarea - se spala pe miini
intravenoasa a - pregateste materialul necesar
medicamentelor o mănuşi, garou, leucoplast, atelă (pentru imobilizare),
tăviţa
o renală, aleză;
o tampoane sterile;
o fluturaş, canule, vacu-test;
o seringă 5, 10ml cu /fără ser fiziologic heparinat
(verificare sau prelevare de sânge);
o trusa de perfuzie şi soluţii perfuzabile;
o soluţie dezinfectantă Betadină, acool iodat;
o anestezie locală unguent EMLA (amestec eutectic de
lidocaina 2.5% şi prilocaina 2.5%).
- Alege locul cel mai favorabil punctiei venoase,
inspectind cu atentie regiunea vaselor epicraniene, plica
cotului, fata dorsal a pumnului sau a piciorului, vena
jugulara
69
- Imobilizeaza cu blindete copilul pentru punctionarea
venei
70
AMBALAJULUI
- Aceasta boala apare la sugarul si copilul mic, mai frecvent intre 3 luni si 18 luni
71
- Copilul cu rahitism este foarte receptive la infectii, tulburari digestive si de nutritive si
prezinta anemie carentiala
- Tratamentul rahitismului se efectueaza de regula la domiciliu, internarea fiind realizata
numai in cazuri severe
- Asistenta de pediatrie si ocrotire aplica planul de ingrijire, urmarind urmatoarele
obiective generale
72
AP, forma uleioasa administrate oral
se absoarbe mai bine daca se asociaza
cu laptele, in timpul meselor
o Se informeaza de cantitatea de
vitamina D luata de copil prin
preparatele de lapte imbogatite cu
vitamina D
- Mobilizeaza la dispensarul medical
copilul pentru consultative si
tratament
- Se deplaseaza la domiciliul copilului
pentru efectuarea tratamentului, daca
medical recomanda acest lucru
Asigurarea ingrijirilor cu character general, - Efectueaza sau demonstreaza
pentru vindecarea rahitismului apartinatorilor
o Masajul grupelor muscular hipotrofice
o Exercitii simple de stimulare
neuromotorie corespunzatoare virstei
73
o Exercitii de corectare a sechelelor
dupa virsta de 15 luni – pentru
piciorul plat
- Explica exercitiile si miscarile
interzise de medic
- Verifica daca se respecta aceste
recomandari
Educatia sanitara a apartinatorilor - Aceasta vizeaza
o mediul si regimul de viata al copilului
o tratamentul medicamentos
o ingrijirile generale necesare
o alimentatia corecta
Copilul care prezinta tulburari acute de digestive pierde prin scaun si varsaturi, apa si
saruri minerale, ceea ce determina aparitia simptomelor de deshidratare si dezechilibru
hidroelectrolitic.
Starea de nutritie a copilului este deficitara el prezentind scaderi in greutate.
Rezistenta la infectii este scazuta, de aceea pot intervenii infectii intercurente.
74
si pat pentru a mentine copilul in
permanenta stare de igiena
copilul nu se lasa in scutece sau haine
murdare de fecale si urina
- verifica la intervale scurte de timp
daca copilul a prezentat emisiuni de
fecale si urina, sau varsaturi
- daca copilul este mai mare, il educa si
il ajuta sa foloseasca olita
75
NU SE APLICA PUDRA DE TALC
DEOARECE USUCA TEGUMENTELE SI
ACCENTUEAZA IRITATIA
- aceste ungvente nu se aplica pe pielea
nespalata de materiile fecale
Supravegherea copilului bolnav - copilul va fi cintarit zilnic
- evaluarea clinica generala - se va inregistra in foaia de
temperatura greutatea
- se observa scaunul, varsatura sau
meteorismul abdominal
- recunoasterea simptomelor - se observa daca apar simptome de
functionale digestive, prezentei sau deshidratare
aparitia simptomelor de deshidratare o facies toxic
76
o prabusirea TA
o pierderea cunostiintei
o tegumente reci, palide sau cianotice,
transpirate
o vene colabate
- se masoara TA
- se observa culoarea si aspectul
tegumentelor
- se observa starea de constienta
- se observa aparitia eruptiilor cutanate
hemoragice, singerari prelungite la
locul injectiei
Recoltarea produselor biologice si patologice - recolteaza scaun la indicatia medicului
pentru coprocultura
- efectueaza si alte recoltari la indicatia
medicului
Administrarea medicamentelor - se administreaza medicatia prescrisa
de medic, avind in vedere ca
medicamentul sa fie ingerat in
totalitate de copil
- asistenta medicala trebuie sa
procedeze cu grija si rabdare astfel ca
dupa administrare medicamentul sa nu
fie varsat – dizolva medicamentul in
solutie usor indulcita, din care se
administreaza treptat cu lingurita toata
cantitatea
- antibioticele prescrise de medic se
administreaza numai dupa recoltarea
coproculturii
- in cazul in care copilul varsa si nu
permite administrarea orala a
medicatiei se incearca mai intii
restabilirea tolerantei digestive
77
o se pregateste o solutie de glucoza cu
ser fiziologic, din aceasta solutie se
administreaza cu lingurita la intervale
scurte de timp 1-2-3 minute, 100 ml,
observindu-se tolerant digestive, apoi
se observa daca copilul poate ingera
2-3 lingurite odata fara a mai avea
senzatie de voma
o dupa 3-4 ore de rehidratare in acest fel
copilul poate ingera lichide fara a mai
varsa
o din acest moment se poate incerca cu
multa grija administrarea
medicamentelor
TEHNICA NU REUSESTE DACA
- nu se respecta administrarea solutiei
in cantitati mici cu lingurita
- nu se respecta intervalul de timp
dintre administrari
Alimentarea bolnavului - administreaza alimental recomandat
de medic
- copilul nu va fi grabit si nici bruscat
- se va urmari tolerant digestive
Educatia sanitara - educa mama privind profilaxia
imbolnavirilor digestive
- se explica si se demonstreaza
o prepararea si administrarea
alimentelor dietetice
o modul administrarii medicamentelor
prescrise
o mijloace de prevenire a intoxicatiilor
accidentale cu medicamente la
domiciliu
o alimentatia corecta corespunzatoare
virstei
o recuperarea dezvoltarii psihomotorii
o posibilitatea administrarii vitaminei D
si a vaccinarilor in curs la sugar si
copilul mic
- explica regimul de viata al copilului
convalescent
78
Insuficienta proceselor de crestere si dezvoltare determina
- tulburari functionale si structurale ale tractului digestive
- slabirea puterii de aparare a organismului insotita de aparitia numeroaselor infectii
supraadaugate
- deficite minerale si vitaminice cu aparitia unor boli associate ca – anemii carentiale,
rahitism, alte avitaminoze.
79
-informeaza medical despre toate
- prevenirea consumului de calorii prin modificarile
o agitatie - se ingrijeste sa asigure liniste si
o termoreglere atmosfera calma in jurul copilului,
o infectii evitind starea de agitatie
- verifica si mentine temperature
aerului din salon
Prevenirea infectiilor - imbraca echipament steril
- respectarea masurilor obligatorii - poart masca formata din 4 straturi de
privind igiena personala tifon care sa acopere nasul
- masca se schimba dupa 30 minute de
folosire
- nu intra in salon daca prezinta infectii
ale cailor respiratorii, tulburari
digestive, afectiuni septic cutanate
- interzice circulatia personalului
sanitary mediu , auxiliary de ingrijire
- respectarea circulatiei personalului de la compartimentele de septic in
sectia de distrofici
- efectueaza curatenie generala si
- depistarea, izolarea, tratarea tuturor dezinfectie ciclica saptaminal
infectiilor survenite la copii pe - urmareste aparitia simptomelor
parcursul internarii specifice diferitelor infectii
- se izoleaza copii in spatii rezervate
pentru carantina
- se aplica masuri de dezinfectie in
salonul contaminat
Prevenirea imbolnavirilor carentiale - efectueaza profilaxia rahitismului
- rahitism respectind dozajul prescris de medic
- respecta alimentatia
- efectueaza tratamentul antianemic
- anemie prescris
- avitaminoze administrarea fierului oral poate produce
scaderi ale tolerantei digestive
- dupa externarea copilului educa
parintii sa efectueze alimentative
bogata in vitamine
Recuperarea deficientelor psihomotorii - executa exercitii de stimulare
corespunzatoare virstei pentru copii
care prezinta retardari
Educatia sanitara - educa parintii in vederea prevenirii
recaderilor
- explica si demonstreaza cum trebuie
alimentat si ingrijit copilul pentru
prevenirea infectiilor si a
complicatiilor
80
INGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII
Convulsiile – toate manifestarile paroxistice traduse din punct de vedere clinic prin
accese de contractii musculare tonico-clonice partiale sau generalizate, insotite sau nu de
pierderea cunostintei.
Convulsia este simptomul comun al unei game foarte largi de boli ce intereseaza direct
sau indirect sistemul nervos central.
81
transmite medicului
- va masura pulsul
Evitarea unor greseli de tratament - nu se va administra oxygen
- nu se vor efectua manevre de
resuscitare cardio-respiratorie
- nu se vor administra analeptice
cardiovasculare
Administrarea unor medicamente - la indicatia se medicului se
- in febra administreaza Diazepam
- in colaps - nu se administreaza fenobarbital
- daca s-a administrat fenobarbital nu se
mai face pe urma diazepam , produce
stop cardio-respirator
- paracetamol, aspirina
- adrenalina
Atitudinea dupa criza convulsivanta - va lasa bolnavul linistit dupa criza
convulsivanta
- va efectua toaleta partiala
Materiale necesare :
- resuscitarea nu necesita echipament special, ci doar o suprafata dura pe care sa fie plasat
pacientul
Implementare :
82
se va scutura usor de umeri copilul aparent inconstient si se va striga la el pentru a
obtine un raspuns sau o reactie. Daca copilul este constient dar are dificultati de
respiratie, va fi ajutat sa stea intr-o pozitie care sa-i usureze respiratia( daca nu s-a
asezat deja singur in aceasta pozitie)
se va chema ajutor pentru a primi asistenta de urgenta. Daca este o singura persoana si
copilul nu respira, se va aplica resuscitarea timp de 1 minut inainte de a chema
ajutoare. Se va pozitiona copilul in decubit dorsal pe o suprafata dura, de obicei pe
pamant. Suprafata ar trebui sa ofere rezistenta necesara compresiei adecvate a inimii
daca trebuie ca copilul sa fie intors dintr-o pozitie in care a fost gasit, i se va tine bine
capul si gatul si va fi intors cu totul, ca pe un intreg pentru a evita sa-i fie afectata
coloana vertebrala
Restaurarea ventilatiei :
83
se va evalua starea circulatiei sangvine palpand artera carotida pentru a simti pulsul
se va localiza artera carotida cu doua-trei degete de la o singura mana. De cealalta
mana resuscitatorul se va ajuta pentru a-i mentine capul intr-o pozitie care pastreaza
gura deschisa. Se vor pune degetele pe mijlocul gatului copilului, pe partea cea mai
apropiata si se trece usor cu degetele peste sanţul format intre trahee si muschii
sternocleidomastoidieni. Se va palpa artera 5-10 secunde pentru a simti pulsul
copilului
daca se simte pulsul copilului, se va continua sa i se faca respiratie gura la gura,
oferindu-i cate respiratie la fiecare 3 secunde ( 20respiratii/minut)
daca nu se simte pulsul copilului, se va incepe procedura de compresie a pieptului
se va ingenunchea langa pieptul copilului. Cu ajutorul mainii mai apropiate de
picioarele copilului, se va localiza marginea cea mai de jos a diafragmului, pe partea
pe care se afla resuscitatorul
se vor tine lipite indexul si degetul din mijloc, si miscandu-le in susul diafragmului,
inspre locul unde coastele se intersecteaza cu sternul, se va pune degetul din mijloc in
acel loc si indexul langa el
se va ridica mana si se va pozitiona podul palmei chiar deasupra locului unde fusese
indexul. Podul palmei trebuie sa fie aliniat cu axa strenului
se va folosi podul palmei de la o singura mana si se va aplica o conmpresie pe pieptul
copilului, apasandu-l in jos ( 2,5-4 cm). Compresiile se vor aplica in serii de cate 5, la
o rata de 100 de presari pe minut
dupa fiecare 5 compresii, i se va face respiratie gura la gura. Se va aplica Aplicati o
respiratie gura la gura la fiecare 5 compresii fie ca este un singur salvator , fie ca sunt
doi
dupa 20 de cicluri (1minut) de resuscitare cardio-pulmonara se va palpa din nou pulsul
pentru a detecta bataile inimii. Daca nu se simte pulsul, se vor continua compresiile
pieptului si respiratia gura la gura.Daca se simte pulsul, se va verifica daca exista
respiratie spontana. Daca nu exista, se va aplica o respiratie gura la gura la fiecare 3
secunde si se va continua monitorizarea pulsului. Daca copilul incepe sa respire
spontan, i se va mentine gura deschisa si i se va monitoriza atat respiratia cat si pulsul
Consideratii speciale :
calea respiratorie a unui copil mic poate fi foarte usor blocata de limba sa. In acest caz,
simpla deschidere a gurii, poate elimina obstructia
cand se vor efectua compresiile cardiace, se vor face miscari line , egale.Se vor tine
degetele mainii in sus si se va presa pieptul copilului doar cu podul palmei. De
asemenea, se vor cronometra miscarile pentru ca perioada de compresie si de relaxare
sa fie egale, astfel incat aceste compresii sa fie eficiente si corect realizate
daca un copil are dificultati respiratorii si unul din parinti este prezent, se va incerca
sa se afle daca copilul a avut recent febra, sau vreo infectie la nivelul tractului superior
respirator. Daca da, se poate suspecta existenta epiglotitei.In acest caz, nu se va
incerca manipularea caiilor respiratorii pentru ca poate aparea laringospasmul care sa
obstructioneze complet calea respiratorie. Se va aseza copilul intr-o pozitie
comfortabila, si i se va monitoriza respiratia, pana cand este asigurata asistenta
specializata
se va insista in incercarea de a indeparta o obstructionare a cailor respiratorii. Pe
masura ce se dezvolta hipoxia, muschii copilului se vor relaxa, usurand indepartarea
obiectului strain
84
Efectuarea CPR la nou-nascuti ( copii pana intr-un an )
daca copilul isi va pierde cunostinta, va fi pozitionat astfel incat sa tina gura deschisa
si i se va aplica respiratia gura la gura de 2 ori
daca nu isi revine se va repozitiona capul in pozitia corecta si i se vor aplica din nou
respiratii gura la gura. Daca si aceasta procedura esueaza, se va repeta procedura de
indepartare a obiectului strain
daca corpul strain este indepartat se va evalua pulsul si respiratia
se vor continua eforturile de resuscitare daca este nevoie
Asigurarea ventilatiei :
85
pentru a localiza inima copilului, se va trage o linie imaginara intre mameloanele
copilului. Se vor pune trei degete direct dedesubt si perpendicular pe aceasta linie
dintre mameloane. Apoi se va ridica indexul, pentru ca degetul mijociu si al treilea sa
fie una in partea de dedesubt a liniei imaginare. Se vor utiliza aceste doua degete
pentru a apasa sternul ( 1.3 – 2.5 cm) cu cel putin 100 compresii/minut
se va asigura o respiratie la fiecare 5 compresii aplicate. Se va mentine acest ritm chiar
daca este un singur salvator sau daca sunt doi. Aceasta proportie permite circa 100
compresii/minut si 20 respiratii /minut la un nou nascut
BIBLIOGRAFIE
86