CAPITOLUL 8 Aspectele Financiare Ale Afacerii

Cap.
8 Aspectele financiare ale afacerii © Alexe Cătălin 293
CAPITOLUL 8 ASPECTELE FINANCIARE ALE AFACERII
Obiectivele capitolului
- prezentarea diferitelor tipuri de costuri pe care le implică desfăşurarea unei afaceri;

- prezentarea modalităţii de estimare a preţurilor bazate pe costuri;
- stabilirea pragului de rentabilitate;
- familiarizarea cu diverse proiecţii financiare: bugetul de venituri şi cheltuieli, cash-flow-ul
- detalierea indicatorilor de apreciere ai investiţiei.
- identificarea surselor de finanțare.
Competenţe
- să facă previziuni referitoare la vânzări;

- să identifice costurile generate de iniţierea sau dezvoltarea unei afaceri;
- să calculeze preţul unui produs;
- să conceapă un plan financiar pentru o afacere;
- să calculeze indicatorii ce ţin de aprecierea unei investiţii.
-
Cap. 8 Aspectele financiare ale afacerii © 2013-2014 Alexe Cătălin 294
Previzionarea vânzărilor
 Detalii asupra eventualelor comenzi ferme care există sau vor exista
 Identificarea riscurilor majore
 Realizarea unei previziuni valorice a vânzărilor pe luni, trimestre, an
 Analiza de sensibilitate - realizarea de scenarii (pesimist, probabil, optimist)
 Estimarea cotei de piaţă probabile pe care aceste previziuni o implică
Acest capitol, prin proiecţiile financiare pe care le face, prezintă cel mai mare interes pentru potenţialii investitori şi
creditori deoarece permite evaluarea afacerii. Acest capitol trebuie foarte bine fundamentat din dorinţa de a convinge pe
potenţialii finanţatori de viabilitatea afacerii. Experienţa de care aceştia dispun îi fac, în marea majoritate a cazurilor,
neîncrezători cu privire la şansele de reuşită a afacerii.
Previzionarea corectă a vânzărilor este foarte importantă pentru bunul mers al afacerii deoarece aceasta permite
determinarea sumei de bani de care întreprinzătorul are nevoie, precum şi nivelul profitului scontat.
Dificultatea realizării unei previziuni realiste, convingătoare îl determină pe întreprinzător să construiască diferite
scenarii (pesimist, probabil, optimist).
Scenariul Luna Luna …. …. …. Luna

1 2 12
pesimist
Numărul mediu de buc. probabil
preconizate a fi vândute
optimist
pesimist
Vânzări preconizate probabil
optimist
pesimist
Cota de piaţă preconizată probabil
optimist
pesimist
Rata de creştere a pieţei
probabil
preconizată
optimist
În demersul său întreprinzătorul va urmări să obţină informaţii despre afaceri similare, va încerca să estimeze corect
cota de piaţă, va lua în calcul factorii sezonieri, dacă aceştia intervin, va fi atent la ciclicitatea comenzilor şi eşalonarea
în timp a acestora şi va încerca să obţină cât mai multe precontracte. Întreprinzătorul va indica cât de mari sunt aceste
precontracte, motivele care au dus la apariţia lor şi şansele ca acestea să crească în următorii ani.
Mediul extern furnizează în continuu o serie de factori care afectează vânzările firmei. Întreprinzătorul trebuie să
identifice principalele riscuri, să elaboreze diferite scenarii alternative (planuri de acţiune) în cazul în care aceste riscuri
se concretizează şi să justifice posibila creştere a volumului vânzărilor şi mărirea cotei de piaţă în timp.
Este de dorit ca previziunile să fie făcute pe un interval de cel puţin trei ani, cu menţiunea că primii doi ani ai
previziunilor trebuie detaliaţi lunar, iar următorii ani trimestrial.
Pentru previziunea vânzărilor se pot folosi diferite tehnici cantitative (regresia liniară, regresia multiplă, nivelarea
exponenţială, analiza serilor de timp) precum şi programe informatice dedicate ce se dovedesc de un real ajutor.
Costurile
 Stabilirea costurilor necesare înfiinţării firmei
 Stabilirea costurilor generate de investiţii
 Costurile cu bunurile de capital
 Costurile conexe investiţiei
 Costurile cu implementarea investiţiei
 Determinarea costurilor fixe şi variabile
 Calculul amortizărilor
Costurile alături de volumul vânzărilor şi preţ sunt factorii esenţiali în determinarea profitului unei firme, aflându-se
într-o strânsă interdependenţă. Orice modificare a unui factor poate determina efecte majore asupra unuia sau tuturor
celorlalţi factori. De aceea identificare tuturor activităţilor şi elementelor purtătoare de cost este foarte importantă
pentru strategia de preţ şi, în final, pentru obţinerea profitului scontat.
Cap. 8 Aspectele financiare ale afacerii © Alexe Cătălin 295
EXEMPLE DE COSTURI
 taxa judiciară de timbru
 timbre judiciare
 onorarii percepute de notarii publici
 tarifele pentru serviciile prestate de Biroul Unic
 taxele pentru operaţiunile legale în registrul comerţului
 taxele percepute pentru publicarea în Monitorul Oficial
 fondul de lichidare a societăţilor comerciale
COSTURI CU ÎNFIINŢAREA FIRMEI
 taxele şi tarifele percepute pentru eliberarea avizului/autorizaţiei de PSI
 taxele şi tarifele percepute pentru eliberarea avizului/autorizaţiei sanitare
 taxele şi tarifele percepute pentru eliberarea avizului/autorizaţiei sanitar
veterinare
 taxele şi tarifele percepute pentru eliberarea autorizaţiei de mediu
 tarifele percepute pentru eliberarea autorizaţiei de protecţia muncii
COSTURI CU INVESTIŢIA  clădiri

 echipamente
 Costurile cu bunurile de capital generate de  maşini
investiţie  calculatoare
 programe informatice
Reprezintă plăţi efectuate în legătură cu articole  mobilier
productive cu o durată de viaţă mai mare de 12 luni.  terenuri
 alte bunuri de capital
 infrastructura
 apă
 gaz
 curent
 canalizare
 Costurile conexe investiţiei
 drum de acces
 reabilitări
 amenajări
 asigurarea normelor de protecţia muncii
 asigurarea normelor de protecţia mediului
 cheltuieli de consultanţă
 Costurile cu implementarea investiţiei  cheltuieli pentru iniţializare în scopul utilizării noilor echipamente
 cheltuieli pentru probe tehnologice
COSTURI OPERAŢIONALE  salarii fixe

 tarife orare
 tarife pentru ore suplimentare
 cheltuieli privind colaboratorii şi angajaţii temporari
 contribuţii sociale
 impozit pe salariu
 prime
 Costuri privind personalul  fonduri de concediere
 alocaţii pentru transport
 alocaţii pentru cazare
 asigurări contra accidentelor
 instruire
 cheltuieli cu recrutarea şi angajarea
 cheltuieli juridice
 cheltuieli medicale
 reclamă
 articole şi evenimente promoţionale
 expoziţii, târguri, seminarii etc.
 broşuri şi imprimeuri
 Costuri privind marketingul şi vânzările
 relaţii publice
 poştă directă
 livrare, transport
 deplasări
 materii prime
 Costuri privind materiile prime  materiale auxiliare
 amortizare echipamente de producţie
 Costuri privind echipamentele de producţie  rate de leasing
 reparaţii
 întreţinere
 articole de papetărie şi imprimerie
 amortizare mobilier
 abonamente: telefon, mobil, e-mail
 amortizare echipamente de comunicare
 amortizare calculatoare
 poştă şi curier
 abonamente (ex. reviste, legislaţie etc.)
 Costuri cu caracter administrativ
 literatură de specialitate
 amenajări
 chirii şi impozite imobiliare
 încălzire, aer condiţionat
 apă
 electricitate
 reparaţii şi întreţinere clădiri
 amortizare calculatoare
 licenţe software
 Costuri cu sistemul informatic  rate de leasing
 depanare software
 consumabile calculator
 amortizare mijloace de transport
 chirie mijloace de transport
 rate de leasing
 cheltuieli mijloace de transport
 Costuri cu mijloacele de transport  combustibil
 revizie
 reparaţii
 asigurare de răspundere civilă
 impozite
 contabilitate
 audit
 consultanţă IT
 consultanţă în management
 Costuri cu diverse servicii  consultanţă juridică
 probleme juridice
 asigurare
 tarife şi comisioane bancare
 alte servicii
Tipuri de clasificare a costurilor
1. Clasificarea costurilor după modul identificării lor pe produse, lucrări şi servicii:

a. costuri directe sunt cele care pot fi atribuite direct unui produs, lucrări, serviciu. Exemple: costurile cu materiile
prime şi materialele.
b. costurile indirecte sunt cele care nu pot fi atribuite direct unui produs, lucrări, serviciu. Acestea se repartizează pe
produs prin chei de repartiţie. Exemple: costurile cu cercetarea dezvoltarea, costurile privind marketingul şi
comercializarea, costurile cu caracter administrativ.
2. Clasificarea costurilor după variaţia acestora în funcţie de volumul producţiei:

a. costuri fixe sunt relativ fixe în raport cu volumul producţiei. Exemple: costurile cu promovarea, desfacerea, chiria,
amortizarea utilajelor, amortizarea costurilor cu înfiinţarea firmei, întreţinerea şi repararea utilajelor, asigurările,
salariile managerilor şi a personalului neproductiv, utilităţile, consultanţa, diversele rate, abonamentele, licenţele,
consumabilele.
b. costuri variabile variază direct proporţional cu volumul producţiei. Exemple: costurile cu materiile prime şi
materialele, salariile muncitorilor direct productivi (inclusiv asigurările sociale), transportul-aprovizionarea, SDV -
urile, energia electrică etc.
Trebuie avut în vedere că în funcţie de afacere o serie de costuri pot fi variabile sau fixe. De exemplu dacă în cadrul
promovării se distribuie cu produsul vândut şi un material de prezentare a firmei acesta intră la cheltuieli variabile spre
deosebire de promovarea făcută prin benere sau prin construirea unui site de internet care intră la cheltuieli fixe.
Factori care acţionează asupra costurilor:

 inflaţia
 productivitatea
 controlul costurilor
Amortizarea activelor
Amortizarea reprezintă trecerea pe cheltuieli a unei părţi din valoarea iniţială a unui activ pe întreaga durată de viaţă a
acestuia.
Se amortizează:
 activele corporale (clădiri, echipamente, utilaje etc.)
 activele necorporale (cheltuielile cu înfiinţarea firmei, cercetarea – dezvoltarea, programele informatice etc.).
Activele (imobilizările) corporale sunt:

 acele active deţinute de o întreprindere pentru a fi utilizate în producţia de bunuri sau în prestarea de servicii, în
scopuri administrative sau pentru a fi date în locaţie terţilor, active care vor fi utilizate pe parcursul mai multor
exerciţii financiare,
 au o durată normală de utilizare mai mare de un an,
 trebuie să aibă o valoare mai mare decât limita minimă stabilită de lege (în prezent 2.500 roni fără TVA).
Trebuie ştiut că:

 amortizarea aferentă imobilizărilor corporale se înregistrează în contabilitate ca o cheltuială.
 terenurile nu se amortizează.
 investiţiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, bălţilor, iazurilor, terenurilor şi pentru alte lucrări similare se
recuperează prin includerea în cheltuielile de exploatare într-o perioadă hotărâtă de consiliul de administraţie
sau responsabilul cu gestiunea patrimoniului.
Amortizarea activelor imobilizate depinde de trei factori:

1. valoarea de amortizat
2. durata de amortizare
3. metoda de amortizare
Pentru fiecare activ trebuie să existe un grafic de amortizare care să conţină costul iniţial de achiziţie, perioada de
amortizare, amortizarea cumulată până în prezent, valoarea contabilă netă curentă.
Metode de amortizare
Amortizarea liniară care repartizează în mod egal costul activului de-a lungul duratei de funcţionare a acestuia.
Datorită simplităţii sale este foarte des aplicată.
Costul initial
A lunara 
12  Durata de functionare (ani)
Amortizarea accelerată – această metodă de amortizare constă în includerea în cheltuielile de exploatare, în primul an
de funcţionare, a unei amortizări de până la 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix respectiv.
Conform legislaţiei românesti, valoarea rămasă după primul an de funcţionare se recuperează prin includerea în
cheltuielile de exploatare a unor sume calculate prin aplicarea regimului liniar, în funcţie de durata de utilizare rămasă.
Amortizarea degresivă – această metodă de amortizare are ca efect înscrierea în cheltuieli a unei amortizări mai mari
în cursul primelor exerciţii de utilizare a bunului, în raport cu amortizarea corespunzătoare exerciţiilor ulterioare.
Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină astfel:

 în cazul costrucţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;
 în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor, precum şi pentru
computere şi echipamente periferice ale acestora, se poate opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă
sau accelerată;
 în cazul oricărui alt mijloc fix amortizabil, se poate opta pentru metoda de amortizare liniară sau degresivă.
Durata de amortizare
 cheltuielile aferente înfiinţării firmei se recuperează prin intermediul deducerilor de amortizare liniară pe o
perioadă de maxim 5 ani.
 cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor informatice se recuperează prin intermediul
deducerilor de amortizare liniară pe o perioadă de maxim 3 ani.
 duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe (active corporale) sunt prevăzute în Catalogul privind
clasificarea şi duratele normale de funcţionare a activelor fixe. Acest catalog oferă posibilitatea alegerii duratei
normale de funcţionare, dintre limite clar stabilite.
CATALOGUL PRIVIND CLASIFICAREA ŞI DURATELE NORMALE DE FUNCŢIONARE A MIJLOACELOR FIXE
http://contabilitateafirmei.manager.ro/resurse/08100_contabilitate_catalog_durate_de_utilizare_mijloace_fixe.htm,
Aplicaţie
Care este amortizarea lunară a unui calcululator a cărui cost este de 1440 roni şi pentru care este prevăzută o durată de
funcţionare de 3 ani.
Variante de răspuns:
a) 480 roni
b) 40 roni
c) nu se amortizează
Estimarea preţului
După ce se determină categoriile de costuri pe care le implică afacerea, se va face repartizarea acestora pe costuri fixe
şi variabile.
Se vor calcula amortizările diferitelor active corporale şi necorporale şi acestea se vor trece ca fiind costuri fixe.
Astfel, se determină cele două categorii de costuri, costurile fixe şi variabile ale afacerii cu menţiunea că toate aceste
costurile se referă la aceeaşi perioadă de timp şi anume lună.
Cea mai utilizată metodă de calculare a preţului la producător este determinarea preţului prin aplicarea unui adaos la
costul produsului.
Se estimează volumul lunar al vânzărilor în concordanţă cu cererea pieţei şi cu capacitatea de producţie a firmei.
Costul total Costuri variabile  Costuri fixe Costuri fixe

Costul unitar    Costul variabil unitar 
Volum vanzari Volum vanzari Volum vanzari
Atenţie dacă costul unitar este mai mare decât preţul pieţei pentru produse similare se va intervenii în direcţia
diminuării costurilor (a se vedea strategiile de stăpânire a costurilor) sau se vor căuta oferirea de servicii suplimentare
care să aducă plus valoare.
 Preţul de producţie = Costul unitar + Profit
Costul unitar
Pretul de productie 
1  Rata profitului dorita(%)
unde: Rata profitului  Profit brut

 100
Vanzari( Cifra de afaceri)
 Preţul de livrare = Preţul de producţie + TVA
 Preţul de vânzare cu amănuntul = Preţul de livrare + Adaos comercial + (Accize)

Estimarea preţului în cazul producerii mai multor produse
În realitate sunt foarte puţine firme care produc şi vând un singur produs. Astfel, în situaţia des întâlnită când firma
produce două sau mai multe produse, pentru a se putea repartiza costurile fixe pe respectivele produse există mai multe
chei de repartizare, cum ar fi:
 repartizarea costurilor fixe pe produse pe baza procentului din volumul veniturilor aşteptat a fi generat de fiecare
dintre acestea;
 ponderea salariilor directe în realizarea produsului/serviciului;
 repartizarea costurilor fixe în funcţie de cât de mult spaţiu ocupă fiecare produs în totalul spaţiului destinat vânzării.
Exemplu pentru repartizarea costurilor fixe pe produse pe baza procentului din volumul veniturilor generat de fiecare
dintre acestea.
Preţul pieţei
Volumul pentru
Produse Venituri Procentul din volumul veniturilor
vânzărilor produse de
acelaşi tip
Produsul
QA PA QA x PA X % = QA x PA /(QA x PA+ QB x PB)
A
Produsul
QB PB QB x PB Y % = QB x PB/(QA x PA+ QB x PB)
B
Total QA x PA+ QB x PB X % +Y % = 100%
X%  Costuri fixe
Cost prod.A  Costul variabil unitar prod.A 
Volum vanzari prod.A
Y%  Costuri fixe
Cost prod.B  Costul variabil unitar prod.B 
Volum vanzari prod.B
X%  Costuri fixe
Pret prod.A  Costul variabil unitar prod.A   Profit prod.A
Y%  Costuri fixe
Pret prod.B  Costul variabil unitar prod.B   Profit prod.B
Pragul de rentabilitate
 Calcularea pragului de rentabilitate

 Calcularea pragului de rentabilitate al profitului dorit
 Analiza pragului de rentabilitate în funcţie de cele mai pesimiste şi optimiste previziunii
Pragul de rentabilitate defineşte cifra de afaceri pentru care profitul este zero. Corespunzător acestui punct, se determină
şi cantitatea de produse/servicii vândute, care asigură acoperirea cheltuielilor totale ale firmei. În cazul unui volum de
vânzări mai mic, firma va înregistra pierderi, iar un volum de vânzări mai mare firma va obţine profit.
În modelul grafic se observă că pragul de rentabilitate se situează la intersecţia dreptei încasărilor din vânzări,
reprezentată de ecuaţia V = pq, cu dreapta costurilor de producţie, reprezentată de dreapta C = C fix + qCvar, unde Cfix
reprezintă costurile fixe, iar Cvar, pe cele variabile unitare. Se observă că această a doua dreaptă porneşte de la punctul
simbolizat cu Cfix pe ordonată; cu alte cuvinte, dacă nu se produce nici un produs, firma tot va trebui să suporte costurile
Cfix. Abscisa punctului de intersecţie P reprezintă cantitatea minimă ce va trebui vândută pentru a se acoperi atât
costurile fixe, cât şi cele variabile, adică pragul de rentabilitate. Algebric:
pq = Cfix + qCvar,
de unde:
qmin = Cfix / (p – Cvar)
Costuri fixe
Prag de rentabilit ate 
Pret - Cost variabil unitar
V C V=pq Profit
P
C=CF+q CV
Pierderi
tg =CV CF
tg =p
Prag de rentabilitate q
Figura. Determinarea pragului de rentabilitate
Calculul pragului de rentabilitate în cazul producerii mai multor produse
X%  Costuri fixe
Pret prod.A  Costul variabil unitar prod.A   Profit prod.A
X%  Costuri fixe
Prag de rentabilit ate prod. A 
Pret prod. A - Cost variabil unitar prod. A
Y%  Costuri fixe
Pret prod.B  Costul variabil unitar prod.B   Profit prod.B
Y%  Costuri fixe
Prag de rentabilit ate prod. B 
Pret prod. B - Cost variabil unitar prod. B
Calculul pragului de rentabilitate în cazul producerii mai multor produse în funcţie de valoarea vânzărilor
Date de intrare:
 Vânzările previzionate pentru toate produsele (valoarea acestora pe o anumită perioadă – X luni)
Se calculează:
 Costurile directe (pe o anumită perioadă – X luni):
 Costul materiilor prime
 Costul materialelor
 Costul forţei de muncă
 Profitul brut = Vânzările previzionate - Costurile directe
 Rata profitului brut (%) = Profitul brut / Vânzările previzionate
 Costurile indirecte (pe o anumită perioadă – X luni):
 Salarii personal neproductiv (inclusiv retribuţia proprietarului)
 Chirie
 Amortizare active fixe
 Lumină / încălzire
 Telefon / poştă
 Asigurare
 Rate
 Abonamente
 Reparaţii
 Reclamă
 Dobânda bancară
 Deplasări
 Consumabile
 Alte cheltuieli
 Venitul ce trebuie obţinut pe perioada de X luni pentru atingerea pragului de rentabilitate (PR)
= Costurile indirecte / Rata profitului brut (%)
 Venitul ce trebuie obţinut lunar pentru atingerea pragului de rentabilitate
= Venitul ce trebuie obţinut pe perioada de X luni pentru atingerea PR / X
 Profitul obţinut pe perioada de X luni
= (Vânzările previzionate - Venitul ce trebuie obţinut pe perioada de X luni pentru atingerea PR) x Rata
profitului brut (%)
Pragul de rentabilitate al profitului dorit

Pragul de rentabilitate al profitului dorit determină câte bucăţi trebuie vândute pentru a se obţine profitul dorit.
Costuri fixe  Profit dorit

Pragul de rentabilit ate al profitului dorit 
Analiza pragului de rentabilitate stabileşte efectul pe care îl vor avea asupra activităţii firmei cele mai pesimiste şi
optimiste previziunii.
Cheltuielile cu salariile
Atentie
CAS pentru
angajator este
15,8 în loc de
20,8, din anul
2014.
Aplicaţie 1 - Folosirea intensivă a capitalului versus folosirea capitalului la nivel mediu
Să presupunem că avem două firme mici, care produc şi comercializează produse identice şi la acelaşi preţ, şi anume 20
lei. Cele două firme şi-au propus să vândă în primul an câte 50.000 bucăţi fiecare.
Proprietarul firmei A şi-a propus să-şi echipeze firma integral de la începutul activităţii acesteia. Costurile sale fixe vor
fi de 400.000 lei, duble faţă de ale firmei B, aceasta pentru că pe lângă maşina proprie, patronul firmei A a cumpărat şi
camioneta cu care face livrările, echipament nou şi un xerox. Multe dintre utilajele pe care le-a achiziţionat nu vor fi
utilizate la capacitate maximă o bună perioadă de timp, dar pe moment vor induce o economie. Această cheltuială
suplimentară va avea ca efect un cost variabil unitar mai mic decât al firmei B, ceea ce constituie rezultatul tipic al unei
investiri intensive de capital.
Proprietarul firmei B, pe de altă parte, îşi propune să-şi pornească afacerea cu mai puţină cheltuială. Doar 200.000 lei se
vor regăsi ca şi costuri fixe, dar evident că va avea costuri variabile unitare mai mari, 9 lei. Costul variabil este mai
mare pentru că, de exemplu, el trebuie să plătească o altă firmă de transport prin care livrează marfa clienţilor, în timp
ce firma A îşi utilizează propriul mijloc de transport în acest scop şi plăteşte numai benzina.
Date Firma A Firma B

Numărul de bucăţi realizat - q 50.000 buc. 50.000 buc.
Preţul de vânzare - p 20 lei 20 lei
Valoarea vânzărilor - pxq 1.000.000 lei 1.000.000 lei
Costul variabil unitar -Cvu 5 lei 9 lei
Costuri fixe 400.000 lei 200.000 lei
Costuri variabile - q x Cvu 250.000 lei 450.000 lei
Costuri totale 650.000 lei 650.000 lei
Prag de rentabilitate 26.666 buc 18.181 buc.
Costuri fixe
Prag de rentabilit ate 
Profit la volum maxim 350.000 350.000

( Valoarea vânzărilor– Costuri totale)
Din datele furnizate de către cele două firme se poate observa că pentru 50.000 bucăţi realizate costul total şi profitul
posibil de obţinut dacă se vinde întreaga cantitate sunt aceleaşi.
Observaţie: Diferenţa esenţială constă în faptul firma B începe să obţină profit după ce a vândut 18.181 bucăţi în
timp ce firma A începe să obţină profit după ce a vândut 26.666 bucăţi nefiind exclus ca aceasta din urmă să nu
poată aştepta atâta timp. Valoarea ridicată a pragului de rentabilitate înregistrată de firma A se datorează, în
primul rând, investiţiei masive în mijloace fixe (ex. cumpărarea camionetei în detrimentul închirierii acesteia
cazul firmei B fapt ce a antrenat creşterea costurilor fixe în cazul A).
La începutul unei afacerii când riscul este foarte mare, mai ales când întreprinzătorul nu are experienţă este
recomandat să se meargă pe închiriere. Pe termen lung, însă, cumpărarea unui echipament pare a fi o decizie
corectă (creşte productivitatea, scad costurile cu reparaţiile şi cu rebuturile etc.)
Aplicaţie 2
Un întreprinzător are o mică patiserie în care comercializează, pentru început, două produse, şi anume: ştrudel cu mere
şi cozonaci.
Cheltuielile de început au presupus:
 cheltuielile cu înfiinţarea firmei 1000 lei
 cheltuielile cu chiria 700 lei/lună
 cheltuielile cu amenajarea interioară 2000lei
 cheltuielile cu echipamentele 14000 lei (de ex. un cuptor electric, un malaxor, echipamente frigorifice şi de aer
condiţionat, mobilier de lucru şi de expunere, maşina pentru turat aluatul, mixer planetar sau
dospitor).Majoritatea echipamentelor sunt la mana a doua.
a) Să se determine profitul pe produse, dacă firma alege să îşi comercializează produsele la preţul pieţei.
Se cunosc:
 Costurile fixe - 1500 lei/lună
 Numărul de cozonaci produs pe lună – 200 buc./lună
 Numărul de ştrudele produs pe lună – 800 buc./lună
 Preţul pieţei pentru un cozonac asemănător – 10 lei/buc.
 Preţul pieţei pentru un ştrudel asemănător – 2 lei/buc.
 Costurile variabile pentru realizarea unui cozonac – 4,5 lei/buc.
 Costurile variabile pentru realizarea unui ştrudel – 0.9 lei/buc.
b) Ce ar trebui să aibă în vedere întreprinzătorul dacă intenţionează să ţină sub control costurile?
c) Care este pragul de rentabilitate pentru cele două produse?
d) Câte produse, din cele două tipuri, trebuie realizate şi comercializate pentru ca întreprinzătorul să obţină un profit de
1000lei/lună?
a) Determinarea profitului
Pentru repartizarea costurilor fixe pe produse s-a folosit repartizarea pe baza procentului din volumul veniturilor
aşteptat a fi generat de fiecare dintre acestea;
Preţul pieţei pentru

Volumul
produse de acelaşi Procentul din volumul
Produse vânzărilor Venituri
tip veniturilor
- buc.-
- lei-
Produsul cozonac 200 10 2000 X % = 2000 / 3600= 55,5%
Produsul ştrudel 800 2 1600 Y % = 1600 / 3600= 44,5%
Total 3600 X % +Y % = 100%
X%  Costuri fixe
Cost prod.A  Costul variabil unitar prod.A 
X%  Costuri fixe
Cost cozonac  Costul variabil unitar cozonac 
Volum vanzari cozonac
Cost cozonac= 4,5 +0,555 x 1500 / 200 = 8,67 lei/buc.
Y%  Costuri fixe
Cost strudel  Costul variabil unitar strudel 
Volum vanzari strudel
Cost strudel= 0,9 +0,445 x 1500 / 800 = 1,74 lei/buc.
Deoarece costurile produselor sunt mai mici decât preţurile pieţei pentru produse asemănătoare înseamnă că firma este
competitivă din punct de vedere al preţurilor, obţinând profit.
Dacă firma ar comercializa produsele respective la preţul pieţei ar obţine următorul profit pe produs
Pret cozonac  Cost cozonac  Profit cozonac

10-8,67=1,33- Profit unitar cozonac
Pret strudel  Cost strudel  Profit strudel

2-1,74=0,26- Profit unitar strudel
b) Cerinţe pentru ţinerea costurilor sub control

Dacă costurile sunt mai mari decât preţul pieţei sau dacă se doreşte menţinerea costurilor sub control, întreprinzătorul
poate să adopte o strategie de dominare a costurilor, şi anume:
 Analiza şi controlul strict al costurilor şi cheltuielilor de regie
 Descompunerea detaliată a activităţilor şi gruparea acestora pe categorii de cost, în căutarea ocaziilor de
reducere a costului, precum şi încercarea de a nu omite activităţi generatoare de costuri
 Standardizarea produselor în vederea uşurări procesului de producţie
 Metode de fabricaţie şi echipamente performante ce necesită investiţii mari şi conduc la productivitate ridicată,
în situaţia în care firma are piaţă de desfacere
 Evitarea clienţilor nesemnificativi
 Aprovizionarea la scară mare sau obţinerea unei cote mari de piaţă care va conduce la economii în procesul de
aprovizionare
 Relaţii foarte bune şi de durată cu furnizorii, care să permită aprovizionarea la costuri reduse sau accesul
prioritar la surse de materii prime
 Investiţii în informaţii cu privire la costurile furnizorilor şi disponibilitatea acestora
 Orientarea spre furnizorii din imediata apropriere în intenţia de a micşora costurile de transport şi comunicarea
 Supravegherea proceselor de muncă
 Responsabilităţi clar definite
 Strategia de integrare (asimilarea de furnizori, concurenţi, distribuitori) poate să scadă o serie de costuri
 Protejarea know-how-ului
 Păstrarea angajaţilor cu rol important
 Accent pe confidenţialitate
 Atenţie acordată învăţării interne şi de la concurenţi
 Evitarea atributelor de lux
 Cunoaşterea legislaţiei, a scutirilor de impozit şi a reglementărilor locale
c) Calculul pragului de rentabilitate
X%  Costuri fixe
Prag de rentabilitate cozonac 
Pret cozonac - Cost variabil unitar cozonac
0,555 1500
Prag de rentabilitate cozonac   152buc./luna
10 - 4,5
Y%  Costuri fixe
Prag de rentabilitate strudel 
Pret strudel - Cost variabil unitar strudel
0,445 1500
Prag de rentabilitate strudel   608buc./luna
2 - 0,9
d) În situaţia în care se doreşte obţinerea unui profit de 1000 lei./buc. formula de calcul a pragului de rentabilitate
se modifica astfel:
X%  Costuri fixe  Profit dorit

Prag de rentabilitate cozonac 
Pret cozonac - Cost variabil unitar cozonac
0,555 1500  1000
Prag de rentabilitate cozonac   333buc./luna
10 - 4,5
Y%  Costuri fixe  Profit dorit
Prag de rentabilitate strudel 
Pret strudel - Cost variabil unitar strudel
0,445 1500  1000
Prag de rentabilitate strudel   1576buc./luna
2 - 0,9
Observaţie: În această situaţie trebuie văzut dacă firma ar avea piaţa de desfacere pentru produse şi dacă
producerea acestui număr mărit de produse nu ar atrage alte investiţii care ar modifica calculele iniţiale (de ex.
capacitatea de producţie a utilajelor iniţiale să fie depăşită, fapt ce ar antrena cumpărarea altor utilaje, ce atrage
modificarea costurilor fixe, sau angajarea unui număr mai mare de angajaţi ce ar modifica cheltuielile cu salariile).
Aplicaţie 3
Să se determină pragul de rentabilitate, raportat la volumul vânzărilor, pentru o firmă care produce mai multe servicii şi
să se calculeze profitul lunar.
Se cunosc:
 Vânzările previzionate (Cifra de afaceri) pentru toate serviciile pentru o perioadă de 3 luni
Vânzările previzionate (Cifra de afaceri)= 50000 lei/ 3 luni
 Costurile directe (pe aceeaşi perioadă – 3 luni):
Costurile directe = 24000 lei/ 3 luni
 Costurile indirecte (pe aceeaşi perioadă – 3 luni):
Costurile indirecte= 15000 lei/ 3 luni
Se calculează:
 Profitul brut = 50000- 24000=26000
 Rata profitului brut (%) = 26000 / 50000=52%
 Venitul ce trebuie obţinut pe perioada de 3 luni pentru atingerea pragului de rentabilitate (PR)
= Costurile indirecte / Rata profitului brut (%)
=15000 / 0,52=28846,61 lei/ 3 luni
 Venitul ce trebuie obţinut lunar pentru atingerea pragului de rentabilitate
= Venitul ce trebuie obţinut pe perioada de 3 luni pentru atingerea PR / 3 luni
= 28846 / 3 = 9615,38 lei / lună
 Profitul obţinut pe perioada de 3 luni
= (Vânzările previzionate - Venitul ce trebuie obţinut pe perioada de 3 luni pentru atingerea PR) x Rata
profitului brut (%)
= (50000-28846,61) 0,52 = 11000 lei/ 3luni
 Profitul lunar
= Profitul obţinut pe perioada de 3 luni / 3 luni
= 11000 /3 = 3666,66 lei / lună
Proiecţii financiare
 Bugetul de venituri şi cheltuieli previzionat (contul de profit şi pierderi)

 Fluxul de numerar (cash-flow-ul) previzionat)
 Bilanţul previzionat
 Analiza de deviaţie
 Analiza bilanţului cu ajutorul indicatorilor financiari
BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI PREVIZIONAT
lei
AN 1 AN 2 AN 3
estimat realizat estimat realizat estimat realizat
I. VENITURI (1+2)
1.Venituri din vânzare produse de bază
2.Venituri din alte activităţi
II. CHELTUIELI (1+2+3+4+5)
1.CHELTUIELI DE PRODUCŢIE
1.1. Materii prime şi materiale
1.2. Mărfuri
1.3. Cheltuieli prelucrare terţi
2. CHELTUIELI CU PERSONALUL
2.1. Salarii angajaţi permanenţi
2.2. Salarii colaboratori
2.3. Salarii zilieri
2.4. Taxe salariale
3. CHELTUIELI CU VÂNZAREA
3.1. Marketing
3.2. Transport, depozitare
4. CHELTUIELI REGIE
4.1.Chirie
4.2.Salarii + taxe personal regie
4.3.Consultanţă şi alte servicii profesionale
4.4.Amortizare echipamente
4.5.Amortizare cheltuieli constituire firmă
4.6.Deplasări
4.7..Poştă
4.8.Utilităţi (apă, curent, gaze)
4.9.Protocol
4.10.Abonamente ziare, reviste
4.11.Telefon, fax, internet
4.12.Întreţinere, reparaţii clădire
4.13.Întreţinere, reparaţii echipamente
4.14.Întreţinere, reparaţii autovehicule
4.15.Combustibil
4.16.Consumabile
5. CHELTUIELI FINANCIARE
5.1.Rate credit scadente
5.2.Dobânzi
5.3.Rate asigurări
5.4.Rate leasing
5.5.Impozite şi taxe
III. PROFIT BRUT (I-II)
IV. PROFIT BRUT CUMULAT
V. IMPOZIT PROFIT
VI. PROFIT NET
FLUXUL DE NUMERAR PREVIZIONAT
lei
Luna 1 ……………… Luna 12
estimat realizat …… ……. estimat realizat
A. ÎNCASĂRI (VENITURI)
1.Disponibilităţi la începutul perioadei
2.Vânzări
3. Credite
4. Împrumuturi şi investiţii de capital
5. TVA de recuperat
6. Alte intrări de numerar
TOTAL (1+2+3+4+5+6)
B. IEŞIRI (CHELTUIELI)
1.Cheltuieli directe
Materii prime şi materiale
Mărfuri
Salarii + taxe salarii
Energie, combustibili
2. Cheltuieli indirecte
Chirie
Salariu întreprinzător+taxe
Salarii + taxe personal neproductiv
Marketing
Consultanţă şi alte servicii profesionale
Amortizare echipamente
Amortizare cheltuieli constituire firmă
Deplasări
Poştă
Utilităţi (apă, curent, gaze)
Protocol
Abonamente ziare, reviste
Telefon, fax, internet
Întreţinere, reparaţii clădire
Întreţinere, reparaţii echipamente
Întreţinere, reparaţii autovehicule
Combustibil
Consumabile
TVA de plată
Taxe, impozite
Alte cheltuieli indirecte
3.Dividente
4.Investiţii
5.Rambursări credite
Rate credit scadente
Dobânzi
Rate asigurări
Rate leasing
TOTAL (1+2+3+4+5)
C. FLUXUL DE NUMERAR (A-B)
ANALIZA DE DEVIAŢIE A FLUXULUI DE NUMERAR
lei
ESTIMAT REALIZAT DEVIAŢIE DEVIAŢIE %
A B A-B (A-B)x100/A
A. ÎNCASĂRI (VENITURI)
1.Disponibilităţi la începutul perioadei
2.Vânzări
3. Credite
4. Împrumuturi şi investiţii de capital
5. TVA de recuperat
6. Alte intrări de numerar
TOTAL (1+2+3+4+5+6)
B. IEŞIRI (CHELTUIELI)
1.Cheltuieli directe
Materii prime şi materiale
Mărfuri
Salarii + taxe salarii
Energie, combustibili
2. Cheltuieli indirecte
Chirie
Salariu întreprinzător+taxe
Salarii+taxe personal neproductiv
Marketing
Consultanţă şi alte servicii profesionale
Amortizare echipamente
Amortizare cheltuieli constituire firmă
Deplasări
Poştă
Utilităţi (apă, curent, gaze)
Protocol
Abonamente ziare, reviste
Telefon, fax, internet
Întreţinere, reparaţii clădire
Întreţinere, reparaţii echipamente
Întreţinere, reparaţii autovehicule
Combustibil
Consumabile
TVA de plată
Taxe, impozite
Alte cheltuieli indirecte
3.Dividente
4.Investiţii
5.Rambursări credite
Rate credit scadente
Dobânzi
Rate asigurări
Rate leasing
TOTAL (1+2+3+4+5)
C. FLUXUL DE NUMERAR (A-B)
FINANȚAREA AFACERII
Pe baza previziunilor financiare se stabileşte suma de bani de care întreprinzătorul are nevoie pentru a demara afacerea şi se alege tipul de
finanţare potrivit.
Principalele surse de finanţare pe care le are la dispoziţie întreprinzătorul sunt:
 capitalul firmei
 disponibilităţi băneşti aduse de asociaţi
 creditele bancare
 crowdfuning-ul
 business angels
 fonduri de investiții
 leasing-ul
 creditele de la furnizori
 creditele în cadrul unor programe internaţionale
 creditele nerambursabile (grant-uri) în cadrul unor programe internaţionale
Creditele bancare
Instituțiile financiare sunt reticente în a acorda credite pentru capitalul de lucru al firmelor nou înființate.
Exemple de criterii des întâlnite pentru acordarea de credite bancare (credite de investiții) pentru firmele care au vechime în funcționare:
 are o perioada minima de activitate de 12 luni,
 vechimea firmei;
 cifra de afaceri este în creștere;
 nu sunt înregistrate, la data analizei, datorii bugetare restante mai vechi de 60 de zile;
 profitul firmei în ultimii doi ani este în creștere sau mărimea acestuia;
 valoarea patrimoniului firmei;
 existența și valoarea datoriilor către furnizori;
 existența contractelor cu clienți importanți în deosebi în industria serviciilor;
 nu se afla în interdicție de a emite cecuri bancare;
 nu înregistrează popriri active pe cont;
 existența planurilor de acțiune pentru situații nefavorabile
 verificarea partenerilor de afacere din punct de vedere al istoricului achitării creditelor luate;
 verificarea cazierului administratorului.
Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzatorii (SRL-D)
Cine poate înfiinţa un SRL-D?

- oricine indiferent de vârstă poate să-și înființeze un SRL-D.
- nu a mai fost acţionar în cadrul altor firme. Important e să nu fi fost acţionar într-un SRL(-D) sau SA.
- SRL-D-ul poate să aibă până la 5 asociaţi, însă toţi trebuie să respecte cele două condiţii de mai sus.
Tipuri de facilități prevăzute prin acest program:

a) acordarea unei alocații financiare nerambursabile reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro (echivalentul in lei), din
valoarea totala a cheltuielilor eligibile aferente planului de afacere.
b) garanții acordate de Fondul Național de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii până la cel mult 80% din valoarea
creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, echivalentul in lei;
c) scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult
4 (patru) salariați, angajați pe perioada nedeterminata. Pentru fiecare salariat, scutirea nu se acorda pentru veniturile salariale lunare care
depășesc cuantumul câștigului salarial mediu brut pe economie din anul anterior;
d) scutirea de la plata taxelor pentru operațiunile de înmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comerțului, pentru înregistrarea
microîntreprinderii, precum și de la plata tarifului pentru publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a;
e) consiliere, instruire și sprijin din partea O.T.I.M.M.C., în a cărui rază de competență își are sediul social.Care sunt obligaţiile specifice SRL-D?
Pe lângă obligaţiile specifice oricărei societăţi cu răspundere limitată, SRL-D-ul are o serie de obligaţii tipice:
- Să angajeze cel puţin 2 salariaţi în momentul în care face prima tragere din cadrul AFN-ului de 10.000 de euro si sau beneficiază de creditul
contragarantat
- Să reinvestească anual cel puţin 50% din profitul realizat în anul anterior
Business Angels
 în schimbul unor părţi sociale cedate unui business angel, micii antreprenori, care vor să obţină finanţare din partea unui astfel de
investitor, vor primi de la acesta un împrumut fără dobândă.
 timp de trei ani de la această tranzacţie, business angel-ul va beneficia de scutiri fiscale pe veniturile care îi revin din dividende, dar care
nu vor depăşi împrumutul acordat de el micului antreprenor.
 investitorul va fi scutit de impozit pe profitul care îi rămâne odată ce decide să facă un exit din businessul finanţat.
În timp ce în UE există aproximativ 20.000-30.000 de business angels, România se „laudă“ doar cu circa 50 de astfel de investitori, potrivit
informaţiilor din proiectul de lege privind stimularea investitorilor individuali - business angels - elaborat de Departamentul pentru IMM-uri.
Crowdfunding - Finanțarea colectivă a ideilor de afacere
Site-ul Kickstarter.com are trei cofondatori şi a fost lansat oficial pe 28 aprilie 2009. În 2010, Time l-a denumit una dintre cele mai bune invenţii
ale anului şi kickstarter.com a căpătat o popularitate uriaşă.
La baza lui stă conceptul de crowdfunding. Ce înseamnă asta? Practic, cineva cu o idee bună îşi postează proiectul pe un site şi utilizatorii
donează cât cred ei de cuviinţă pentru ca ideea să devină realitate.
Pe kickstarter.com pot fi înscrise proiecte care ţin de artă, jocuri, jurnalism, gătit etc. Dacă un proiect nu a atins scopul setat iniţial într-o anumită
perioadă de timp, utilizatorii îşi primesc banii înapoi şi ideea nu se mai realizează.
Site-urile de acest gen trăiesc pe baza unor comisioane. De exemplu, Kickstarter taxează cu 5% suma finală pe care o primeşte un proiect.
Primele astfel de platforme au apărut pe Internet prin 2008. În România, startul crowdfunding-ului s-a dat mai târziu, dar avem câteva platforme:
 Multifinantare.ro,
 mindfruit.ro
 crestemidei.ro
 we-are-here.ro

CAPITOLUL 8 Aspectele Financiare Ale Afacerii

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CAPITOLUL 8 Aspectele Financiare Ale Afacerii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap.

8 Aspectele financiare ale afacerii © Alexe Cătălin 293

CAPITOLUL 8 ASPECTELE FINANCIARE ALE AFACERII

- prezentarea diferitelor tipuri de costuri pe care le implică desfăşurarea unei afaceri;

- să facă previziuni referitoare la vânzări;

Scenariul Luna Luna …. …. …. Luna

COSTURI CU INVESTIŢIA  clădiri

COSTURI OPERAŢIONALE  salarii fixe

Tipuri de clasificare a costurilor

1. Clasificarea costurilor după modul identificării lor pe produse, lucrări şi servicii:

2. Clasificarea costurilor după variaţia acestora în funcţie de volumul producţiei:

Factori care acţionează asupra costurilor:

Activele (imobilizările) corporale sunt:

Trebuie ştiut că:

Amortizarea activelor imobilizate depinde de trei factori:

Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină astfel:

CATALOGUL PRIVIND CLASIFICAREA ŞI DURATELE NORMALE DE FUNCŢIONARE A MIJLOACELOR FIXE

Costul total Costuri variabile  Costuri fixe Costuri fixe

 Preţul de producţie = Costul unitar + Profit

unde: Rata profitului  Profit brut

 Preţul de livrare = Preţul de producţie + TVA

 Preţul de vânzare cu amănuntul = Preţul de livrare + Adaos comercial + (Accize)

Estimarea preţului în cazul producerii mai multor produse

 Calcularea pragului de rentabilitate

Figura. Determinarea pragului de rentabilitate

Calculul pragului de rentabilitate în cazul producerii mai multor produse

Pragul de rentabilitate al profitului dorit

Costuri fixe  Profit dorit

Date Firma A Firma B

Profit la volum maxim 350.000 350.000

Preţul pieţei pentru

Cost cozonac= 4,5 +0,555 x 1500 / 200 = 8,67 lei/buc.

Pret cozonac  Cost cozonac  Profit cozonac

Pret strudel  Cost strudel  Profit strudel

b) Cerinţe pentru ţinerea costurilor sub control

c) Calculul pragului de rentabilitate

X%  Costuri fixe  Profit dorit

 Bugetul de venituri şi cheltuieli previzionat (contul de profit şi pierderi)

estimat realizat estimat realizat estimat realizat

FLUXUL DE NUMERAR PREVIZIONAT

ANALIZA DE DEVIAŢIE A FLUXULUI DE NUMERAR

Programul pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzatorii (SRL-D)

Cine poate înfiinţa un SRL-D?

Tipuri de facilități prevăzute prin acest program:

Crowdfunding - Finanțarea colectivă a ideilor de afacere

S-ar putea să vă placă și