Tema 1

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
TEMA 1
 Aplicație privind analiza datelor folosind instrumente software şi tehnologii moderne.
 Modelarea deciziilor de investiţii pentru o companie cu ajutorul funcțiilor financiare.
 Funcţii financiare sau de predicţie

CONȚINUTUL ȘI STRUCTURA PROIECTULUI

1.1. PREZENTAREA COMPANIEI

1.1.1. Acte normative ce reglementează activitatea companiei
1.1.2. Informații despre activitatea companiei
1.1.3. Barierele (piedicile) întâmpinate de companie în domeniul afacerilor
1.1.4. Obiectivele companiei
1.1.5. Organigrama companiei
1.1.6. ANALIZA S.W.O.T.
1.2. Prezentarea indicatorilor economici (Profitul brut și net, cheltuieli, reprezentarea grafică a
evoluției numărului de angajți pe o perioadă aleasă)

2.1. Aplicațiile informatice utilizate (se va realiza un tabel cu următorul antet - denumire aplicație,
tipul de aplicație, număr utilizatori, pentru ce este utilizată)
2.2. Configurația stațiilor de lucru și arhitectura rețelei (ce departament deservește fiecare stație de
lucru (productie, aprovizionare, resurse umane), cum este conectată la rețea, ce configurație
are, ce sistem de operare folosește, ce alte aplicatii are?
2.3. Analiza documentelor folosite de companie și descrierea surselor informaționale
Se va realiza un tabel cu documentele utilizate de companie care va conține următoarele
câmpuri:
 număr curent
 denumire document (ex factură de achiziție, contract, notă de recepție, bon de consum..)
 format document (A4, A5, A3)
 număr de exemplare
 tip document (intrare/ieșire)
 departamentul care emite sau primește documentul
2.4. Descrierea sistemului informatic al companiei
2.5. Propuneri de dezvoltări viitoare ale sistemului informatic

1|P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE
CU AJUTORUL FUNCȚIILOR FINANCIARE
Funcţii financiare pentru luarea deciziilor de investiţii

Obiective:
Definirea argumentelor funcţiilor financiare pentru luarea deciziilor de investiţii.
Cunoaşterea domeniilor de aplicare ale funcţiilor
F Funcţiile financiare asigură folosirea formulelor financiare complexe în foile de lucru.
F Unele dintre funcţiile financiare mai utilizate, sunt realizate pentru a lua decizii in legătură cu
investiţiile şi pentru rezolvarea problemelor legate de impozite.
F Câteva dintre cele mai utilizate funcţii financiare sunt cele din tabelul de mai jos:
F Sintaxa funcțiilor financiare
FUNCȚIE SINTAXA DESCRIERE
Calculează plata pentru un împrumut bazat pe plăţi
=PMT =PMT (RATA, PERIOADE, PV)
constante şi o rată constantă a dobânzii.
Calculează valoarea prezentă a unei investiţii: Valoarea
=PV =PV (RATA, PERIOADE, PLĂȚI)
totală actuală a unei serii de plăți viitoare.
Calculează valoarea viitoare a unei investiţii bazate pe
=FV =FV (RATA, PERIOADE, PLĂȚI)
plăţi constante periodice şi o rată constantă a dobânzii.
Calculează valoarea netă actualizată a unei investiţii prin
utilizarea unei rate de actualizare (rata de scont) şi a unei
=NPV =NPV (RATA, ARIE CELULE)
serii de plăţi (valori negative) şi încasări (valori pozitive)
viitoare.
F Funcţiile financiare efectuează calcule obişnuite pentru afaceri, ca de pildă determinarea plăţii
pentru un împrumut, valoarea viitoare sau valoarea netă actualizată a unei investiţii şi valorile
obligaţiunilor sau cupoanelor.
F Argumentele comune pentru funcţiile financiare includ:
F Numărul de perioade (NPER) – numărul total de plăţi sau PERIOADE ale unei investiţii.
F Plată (PMT) – suma plătită periodic pentru o investiţie sau împrumut.
F Rata (RATE) – rata dobânzii sau rata de actualizare pentru un împrumut sau o investiţie.
F Tip (TYPE) – intervalul la care sunt efectuate plăţile în timpul perioadei de plată, ca de pildă la
începutul unei luni sau la sfârşitul acesteia.
F Valoarea actualizată (PV) – valoarea unei investiţii sau a unui împrumut la începutul perioadei de
investiţie. De exemplu, valoarea actualizată a unui împrumut este capitalul de bază care este
împrumutat.
F Valoarea viitoare (FV) – valoarea investiţiei sau împrumutului după ce s-au efectuat toate plăţile.
2|P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
FUNCŢIA PMT
PMT (dobândă, perioada de creditare, valoare împrumut) - returnează valoarea ratei periodice
de plată la o dobândă constantă, în cazul unui împrumut de valoare precizată. Rezultatul este un număr
negativ (de semn opus sumei împrumutate).
La precizarea argumentelor este necesară raportarea lor la unitatea de timp ce corespunde
intervalului dintre plata a două rate consecutive.

1. PROBLEMA 1. Ce sumă trebuie plătită lunar pentru un împrumut de 4.500 lei cu o dobândă anuală
de 8%, care trebuie achitat în 10 luni. Modul de rezolvare a problemei utilizând funcţia PMT este
prezentat în figura următoare:

S-a obţinut o valoare negativă -466,66 lei, pentru că este o plată ce trebuie efectuată.

3|P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE

2. PROBLEMA 2: Valoarea unui mijloc fix este de 1.800.000 000. Ce suma s-ar plăti la bancă dacă
împrumutul ar fi rambursat cu anticipație începând cu al 5-lea an. (Elementele inprumutului figura).

FUNCŢIA RATE
RATE (perioada de creditare, rata de plată, valoare împrumut) - returnează valoarea ratei
dobânzii în cazul unui împrumut de valoare precizată; valoarea ratei de plată are semn opus
împrumutului. Funcţia RATE determină procentul de dobândă pentru o anuitate.

3. PROBLEMA 3 : O societate comercială contractează un împrumut de la bancă în valoare de 60.000

lei, cu dobânda constantă anuală şi rambursare în cinci ani, în rate lunare egale. Care este rata
dobânzii, dacă pentru achitarea împrumutului, persoana plăteşte lunar suma de 1.250 lei?
Modul de rezolvare a problemei utilizând funcţia RATE este prezentat în figura :

4|P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
FUNCŢIA NPER
NPER (dobânda, rata de plată, valoare împrumut) - returnează numărul perioadelor de plată
necesare rambursării unui împrumut.
Întoarce numărul de perioade pentru o investiție bazată pe plăți periodice constante și o rată
constantă a dobânzii. Are sintaxa NPER(rată,pmt,pv,[fv],[tip])
Pentru o descriere completă a argumentelor funcției NPER și mai multe informații despre
funcțiile de anuități, vezi PV.

Sintaxa funcției NPER are următoarele argumente:

 Rată Obligatoriu. Este rata dobânzii pe perioadă.

 Pmt Obligatoriu. Este plata făcută în fiecare perioadă; ea nu poate fi schimbată pe parcursul
anuității. Tipic, pmt conține capital și investiții, dar nu și alte onorarii sau taxe.
 Pv Obligatoriu. Este valoarea actualizată sau valoarea globală pe care ar reprezenta-o în
acest moment o serie de plăți viitoare.
 Fv Opțional. Este valoarea viitoare sau o balanță în numerar pe care doriți să o obțineți după
efectuarea ultimei plăți. Dacă fv este omisă, se presupune a fi egală cu 0 (valoarea viitoare a
unui împrumut, de exemplu, este 0).
 Tip Opțional. Este numărul 0 sau 1 și indică momentul când sunt datorate plățile.

SETAȚI TIP EGAL CU DACĂ PLĂȚILE SUNT DATORATE

0 sau omis La sfârșitul perioadei

1 La începutul perioadei

Transpuneți exemplul de mai jos într-o foaie de calcul.

5|P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE

A B
1. DATE DESCRIERE

2. 12% Rata anuală a dobânzii

3. -100 Plată efectuată în fiecare perioadă
4. -1000 Valoare prezentă
5. 10000 Valoare viitoare
Plata se va face la începutul perioadei (vezi mai
6. 1
sus)
7. Formulă Descriere (Rezultat)
Perioade pentru investiția cu termenii de mai sus
8. =NPER(A2/12; A3; A4; A5; 1)
(59,67387)
Perioade pentru investiția cu termenii de mai sus,
9. =NPER(A2/12; A3; A4; A5) cu excepția faptului că plățile se fac la începutul
perioadei (60,08212)
Perioade pentru investiția cu termenii de mai sus,
10. =NPER(A2/12; A3; A4)
exceptând cea cu o valoare viitoare 0 (-9,57859)

4. PROBLEMA 4 : O persoană fizică contractează un împrumut de la bancă în valoare de 7.500 lei, cu

dobândă constantă anuală de 7%. Câte rate lunare egale, în valoare de 700 lei are de plătit?
Modul de rezolvare a problemei utilizând funcţia NPER este prezentat în figura următoare:

6|P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
FUNCŢIA PV
PV (dobândă, perioadă, depunere_periodică, valfinală, momentul_plăţii) - returnează valoarea
prezentă a unei investiţii. Valoarea prezentă reprezintă valoarea în prezent a unei serii de plăţi viitoare.
De exemplu, când luați bani cu împrumut, suma împrumutată este valoarea actualizată pentru
creditor. Sintaxa: PV(rată, nper, pmt, [fv], [tip])
Sintaxa funcției PV are următoarele argumente:

 Rată Obligatoriu. Este rata dobânzii pe perioadă. De exemplu, dacă obțineți un împrumut
pentru automobil cu o dobândă anuală de 10 procente și efectuați plăți lunare, rata dobânzii
lunare este 10%/12 sau 0,83%. Va trebui să introduceți în formulă valorile 10%/12 sau 0,83%
sau 0,0083, pentru argumentul rate.
 Nper Obligatoriu. Este numărul total de perioade de plată dintr-o anuitate. De exemplu, dacă
luați un împrumut pe patru ani pentru autoturism și efectuați plăți lunare, împrumutul dvs.. are
4*12 (sau 48) perioade. Veți introduce în formulă valoarea 48 pentru argumentul nper.
 Pmt Obligatoriu. Este plata efectuată periodic; ea nu poate fi schimbată pe durata anuității.
În mod tipic, argumentul pmt conține principalul (valoarea inițială) și dobânda, dar nu și alte
taxe și datorii. De exemplu, plățile lunare pentru un împrumut de 10.000 LEI pe patru ani, pentru
un autoturism, cu o dobândă de 12 procente, sunt de câte 263,33 LEI. Se poate introduce în
formulă -263,33 pentru argumentul pmt. Dacă pmt este omis, trebuie inclus argumentul fv.
 Fv Obligatoriu. Este valoarea viitoare sau balanța în numerar la care se ajunge după
efectuarea ultimei plăți. Dacă fv este omis, se presupune că este 0 (valoarea viitoare a unui
împrumut, de exemplu, este 0). De exemplu, pentru a economisi 50.000 LEI pentru un anumit
proiect, în 18 ani, se consideră că 50.000 LEI este valoarea viitoare. Se poate face un calcul
pentru o anumită dobândă pe timpul păstrării sumelor depuse, astfel încât se poate determina
cât trebuie să fie economiile lunare. Dacă fv este omis, trebuie inclus argumentul pmt.
 Tip Opțional. Este numărul 0 sau 1 și indică momentul când sunt datorate plățile.

5. PROBLEMA 5. Se doreşte cumpărarea unei poliţe de asigurare care să aducă 450 lei la sfârşitul
fiecărei luni în următorii 25 de ani. Preţul anuităţii este de 60.000 lei cu o rată a dobânzii de 8%. Să
se determine dacă aceasta este sau nu o investiţie bună.
Se va calcula în acest scop valoarea prezentă a anuităţii, cu ajutorul funcţiei
PV: = PV(0,08/12; 12*25; 450; ; 0) = -58.304,04 lei
Rezultatul este negativ pentru că reprezintă bani ce vor fi plătiţi, deci un cash-flow negativ.
Valoarea prezentă calculată a anuităţii (58.304,04 lei) este mai mică decât suma ce trebuie
plătită (60.000 lei), deci investiţia nu este rentabilă.

FUNCŢIA NPV
7|P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
Cea mai bună metodă de maximizare a profitabilității și de minimizare a riscului pentru
investițiile din afaceri? Nu aveți de ce să vă îngrijorați.
Numerarul, aceasta este soluția. Priviți fluxul de numerar sau, mai exact, observați ce bani ies și
întră în firma dvs. Fluxul pozitiv de numerar reprezintă măsura banilor gheață care intră (vânzări,
dobânzi câștigate, acțiuni etc), iar fluxul de numerar negativ este măsura banilor gheață care ies
(achiziții, salarii, taxe etc.).
Fluxul net de numerar reprezintă diferența dintre fluxul de numerar pozitiv și negativ și răspunde
la cea mai semnificativă întrebare de afaceri: câți bani au mai rămas în cont?
Pentru a vă dezvolta afacerea, trebuie să luați decizii cheie în legătură cu investițiile financiare
pe termen lung.
Microsoft Excel vă poate ajuta să comparați opțiunile și să luați decizii corecte, astfel încât să
înlăturați aceste griji din activitățile dvs.
Dacă doriți să scoateți banii din cont, să îi transformați în capital de lucru și să îi investiți în
proiecte care vă dezvoltă afacerile, trebuie să puneți câteva întrebări despre aceste proiecte:
Noul proiect pe termen lung va fi profitabil? Când?
Se pot investi banii mai bine în alt proiect?
Să investesc chiar mai mult într-un proiect în curs de desfășurare sau este cazul să opresc
pierderile?
Acum priviți atent fiecare dintre aceste proiecte și întrebați-vă:
1. Care este fluxul de numerar negativ și cel pozitiv pentru acest proiect?
2. Ce impact va avea o investiție inițială de mari dimensiuni și cât de mult se poate extinde
aceasta?
3. La final, ceea vă trebuie de fapt sunt cifrele nete pe care să le utilizați pentru a compara
opțiunile în ceea ce privește proiectele.
4. Dar pentru a ajunge acolo, trebuie să încorporați în analiză valoarea în timp a banilor.
Acești bani se pot investi cu o rată a dobânzii compusă, ceea ce înseamnă că banii îți pot aduce și
mai mulți bani , considerabil mai mulți. Cu alte cuvinte, momentul când banii gheață ies sau intră este
la fel de important ca valoarea banilor gheață care ies sau intră.
Răspunsul la aceste întrebări le veți găsi prin utilizarea funcțiilor NPV și IRR
Există două metode financiare ce se pot utiliza pentru a vă ajuta să răspundeți la toate aceste
întrebări: valoarea netă prezentă (NPV) și rata internă de randament (IRR).
Atât NPV, cât și IRR sunt denumite metode de flux de numerar redus, deoarece implică valoarea
în timp a banilor din evaluarea proiectului de investiție de capital. Atât NPV, cât și IRR se bazează pe o
serie de plăți din viitor (flux de numerar negativ), pe venit (flux de numerar pozitiv), pe pierderi (flux de
numerar negativ) sau pe situația „fără câștiguri” (flux de numerar zero).

8|P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
NPV (rata, valoare_1, valoare_2,...) - returnează valoarea prezentă netă a unei investiţii
utilizând rata inflaţiei şi o serie de plăţi (valori negative) şi venituri (valori pozitive) viitoare.
Argumentele funcţiei sunt rata inflaţiei pe parcursul unei perioade (Rate) şi Value 1, Value 2, .... (de la 1
la 29) argumente ce reprezintă plăţile sau veniturile.
Valorile ce dau fluxurile de bani trebuie să fie echidistante în timp şi să fie valori plătite sau
încasate la sfârşitul fiecărei perioade.
Se iau în considerare doar argumentele care sunt numere, celule goale, valori logice.
Vor fi ignorate cele care reprezintă valoare de eroare sau text.
Calculul valorii prezente nete se face în funcţie de cash-flow-urile viitoare. Dacă primul cash-flow
apare la începutul primei perioade, prima valoare trebuie adunată la NPV rezultat şi nu inclusă în lista
argumentelor.
Formula de calcul a NPV este cea de mai jos, unde n = numărul de cash-flow-uri:

Funcţia NPV este asemănătoare cu funcţia PV. Deosebirea constă în faptul că în calculul valorii
prezente cash-flow-urile pot apare fie la începutul fie la sfârşitul perioadei şi trebuie să fie constante de-
a lungul investiţiei.
Valoare prezentă netă este legată şi de calcului Ratei interne de rentabilitate care se calculează
cu ajutorul funcţiei IRR.
IRR reprezintă rata pentru care NPV = 0 sau NPV(IRR(..).. ) = 0

6. PROBLEMA 6: O societate comercială decide să facă o investiţie care constă în plata unei sume de
20.000 EUR peste un an, veniturile în următorii trei ani vor fi 6.000 EUR, 8.400 EUR şi 13.600 EUR.
Dacă rata anuală a inflaţiei este de 10%, valoarea prezentă netă a investiţiei va fi (fig.:

Cei 20.000 EUR investiţi sunt consideraţi ca argument deoarece plata se face la sfârşitul primei perioade.

FUNCŢIA FV

9|P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
FV (dobândă, perioadă, depunere_periodică, val_iniţială, momentul_plăţii) - returnează
valoarea finală a unei investiţii, actualizate periodic, cu o rată a dobânzii constantă.
Argumentele obligatorii sunt dobânda (Rate), perioada pentru care se face depozitul (Nper) şi
suma depusă periodic (Pmt). Opţional, se poate lua în calcul o sumă depusă iniţial (Pv - implicit, nulă)
precum şi momentul depunerii acesteia (Type - implicit 0, consideră efectuarea depunerilor la sfârşitul
perioadelor iar valoarea 1 presupune plata sumelor la începutul perioadei corespunzătoare).

Întoarce valoarea viitoare a unei investiții bazate pe plăți periodice și constante și o rată a
dobânzii constantă.

SINTAXA: FV(RATĂ,NPER,PMT,[PV],[TIP])
Sintaxa funcției FV are următoarele argumente:
 Rată Obligatoriu. Este rata dobânzii pe perioadă.
 Nper Obligatoriu. Este numărul total de perioade de plată dintr-o anuitate.
 Pmt Obligatoriu. Este plata efectuată periodic; ea nu poate fi schimbată pe durata anuității. În
mod tipic, argumentul pmt conține principalul (valoarea inițială) și dobânda, dar nu și alte taxe
și datorii. Dacă pmt este omis, trebuie inclus argumentul pv.
 Pv Opțional. Este valoarea actualizată sau suma globală pe care o serie de plăți viitoare o
reprezintă în momentul actual. Dacă argumentul pv este omis, se consideră 0 (zero) și trebuie
să existe argumentul pmt.
 Tip Opținal. Este numărul 0 sau 1 și indică momentul când sunt datorate plățile. Dacă tip este
omis, se consideră 0.
SETAȚI TIP EGAL CU DACĂ PLĂȚILE SUNT DATORATE

0 La sfârșitul perioadei

1 La începutul perioadei

Observații

 Fiți consecvent în legătură cu unitățile utilizate pentru specificarea argumentelor rată și nper.
Dacă efectuați plăți lunare la un împrumut pe patru ani cu o rată a dobânzii de 12 procente,
utilizați 12%/12 pentru argumentul rată și 4*12 pentru nper. Dacă efectuați plăți anuale la
același împrumut, utilizați 12 procente pentru argumentul rată și 4 pentru nper.
 Pentru toate argumentele, sumele plătite periodic, cum ar fi depozitele pentru economii, sunt
reprezentate prin numere negative, iar sumele încasate, cum ar fi cecurile de dividende, sunt
reprezentate prin numere pozitive.

7. PROBLEMA 7 O persoană doreşte să economisească o suma de bani pentru dezvoltarea unei afaceri
1.

proprii peste un an. În acest scop face un depozit bancar în valoare de 5000 EUR, cu o rată anuală a

10 | P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
dobânzii de 5%, plătibilă lunar. La începutul fiecărei luni, timp de un an, persoana va depune suma
de 250 EUR. Ce sumă va fi disponibilă în cont la sfârşitul celor 12 luni?

Se va calcula în acest scop valoarea viitoare a sumelor depuse cu ajutorul funcţiei FV (fig. 2.5): =
FV (0,05/12; 1*12; -250; -5000; 1) care returnează valoarea de 8.338,31 EUR.

Concluzie:
Funcţiile financiare pot fi folosite în scopul efectuării de calcule uzuale cu sunt: plăţile pentru
rambursarea unui împrumut, valoarea viitoare sau valoarea netă actuală a unei investiţii, valoarea
obligaţiunilor şi a cupoanelor cu dobânzi, etc.
TEMĂ :
1. Să se calculeze suma lunară este încasată de bancă de la o persoană care a împrumutat o sumă de
3.000$ cu o dobândă anuală de 11% pe o perioadă de 2 ani.
2. O persoană ştie că îşi poate permite să plătească 260 $ pe lună în următorii 5 ani. Dobânda
curentă de piaţă este de 9%. Cât de mare este împrumutul pe care şi-l permite persoana?
3. O persoană fizică depune lunar la bancă, într-un cont de depozit, suma de 400 lei, timp de 8 luni.
Rata anuală a dobânzii este de 6%. Care va fi valoarea capitalizată după 11 luni, dacă depunerea se
face la sfârşitul lunii?
4. Răspunsuri:
1. = PMT (11%/12; 2*12; -3000) returnează valoarea de 139,82$
2. = PV (0.09/12; 5*12; -260) care returnează valoarea 12.525,08 $
3. = FV (0,06/12; 11; -400; 0; 0) care returnează valoarea de 4.511,67 lei.

11 | P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE

Obiective:
 Prezentarea argumentelor funcţiilor pentru calculul amortizărilor
 Prezentarea metodelor de calcul a amortizării

SLN (cost iniţial, valoare finală, timp de viaţă) - returnează valoarea amortizării pentru fiecare
perioadă a timpului de viaţă al unei investiţii; deprecierea este considerată liniară, valoarea amortizării
(aceeaşi pentru fiecare perioadă a timpului de viaţă) fiind calculată prin metoda liniară a amortizării
directe.
Cost este costul iniţial al mijlocului fix.
Salvage este valoarea la sfârşitul amortizării (uneori denumită valoare reziduală a mijlocului fix).
Life este numărul de perioade de-a lungul cărora este amortizat mijlocul fix (uneori denumit durata de
utilizare a mijlocului fix).

8. PROBLEMA 8. Să se calculeze amortizarea unui utilaj după metoda liniară pentru care cunoaştem:

valoare de intare:10.500 lei

valoarea reziduala prognozată: 2.625 lei
durata de utilizare: 10 ani

Amortizarea mijlocului fix alocată pentru fiecare an este 787,50 lei, modalitatea de calcul fiind
prezentată în figura

12 | P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE

SYD (cost iniţial, valoare finală, timp de viaţă) - returnează suma valorilor anuale amortizate
(depreciate) pentru un mijloc fix, pentru o perioadă specificată.
Argumentele Cost, Salavage şi Life au aceeaşi semnificaţie ca şi cele ale funcţiei SLN, iar
argumentul Per reprezintă perioada specificată pentru calculul amortizării şi trebuie să se exprime în
aceleaşi unităţi ca şi life. SYD se calculează după următoarea formulă:

9. PROBLEMA 9. Să se calculeze valoarea amortizată în primul şi ultimul an de funcţionare a unui

autoturism, cu o durată de viaţă de 10 ani. Costul de achiziţie al autoturismului fiind de 13.800 EUR,
iar valoarea reziduală prognozată va fi de 3.200 EUR.

Valoarea amortizată în primul şi al 10-lea an va fi (fig.):

DB (cost iniţial, valoare finală, timp de viaţă, perioada de calcul, luni) - returnează valoarea
amortizării pentru fiecare perioadă a timpului de viaţă a unei investiţii; deprecierea este calculată prin
metoda balanţei fixe. Astfel pentru fiecare perioadă de calcul întreagă se aplică formula:

amortizarea = (cost iniţial - val. totală a deprecierii anterioare) * rata

unde:
rata = 1 - (valoarea finală - cost iniţial)1-perioada de viaţă
Argumentele cost iniţial, valoare finală, timp de viaţă, perioada de calcul sunt obligatorii.
Valoarea finală este valoarea la sfârşitul amortizării, (uneori denumită valoare reziduală a mijlocului
fix).
Timpul de viaţă se exprimă în ani şi este numărul de perioade de-a lungul cărora se amortizează
mijlocul fix (uneori denumit durata de utilizare a mijlocului fix).
Perioada de calcul este un număr întreg reprezentând anul (raportat la timpul de viaţă) pentru
care se efectuează calculul. Argumentul luni este opţional; el reprezintă fracţiunea primului an al
perioadei de viaţă, exprimată în luni (implicit: 12 luni = an întreg).

13 | P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE

10. PROBLEMA 10: O societate comercială achiziţionează un utilaj în valoare de 12.000 lei, care
are o valoare reziduală de 4.000 lei. Durata de viaţă estimată este de 6 ani. Să se determine
valoare deprecierii pentru fiecare an de funcţionare, folosindu-se metoda balanţei cu descreştere
fixă şi avându-se în vedere că în primul an va avea doar 7 luni de funcţionare, iar al şaptelea an
cu numai 5 luni calculate. După introducerea datelor într-o foaie de calcul, s-au obţinut
următoarele valori ale deprecierii pentru fiecare an de funcţionare (fig.):

DDB (cost iniţial, valoare finală, timp de viaţă, perioada de calcul, factor) -
returnează valoarea amortizării pentru fiecare perioadă a timpului de viaţă al unei investiţii.
Metoda balanţei dublu-regresive calculează amortizarea cu o rată accelerată. Amortizarea este
mare în prima perioadă şi descreşte în timp.
Astfel pentru fiecare perioadă de calcul întreagă se aplică formula:
amortizarea = cost iniţial - val. finală (val.tot. a deprecierii anterioare) * factor / per. de viaţă
Argumentele cost iniţial, valoare finală, timp de viaţă, perioada de calcul sunt similare
argumentelor funcţiei DB. Argumentul factor este opţional; el reprezintă factorul de depreciere folosit
în cazul metodei. Implicit, dacă acest argument lipseşte, Microsoft Excel utilizează metoda balanţei
duble căreia îi corespunde: factor = 2.

14 | P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE

11. PROBLEMA 11 : O societate comercială dispune de un mijloc fix în valoare de 14.000 lei, durata
de utilizare este de 6 ani, iar valoare reziduală prognozată este de 1.800 lei. Să se determine
utilizând metoda balanţei dublu-regresive:

Amortizarea primei zile, considerând factorul de depreciere implicit (factor = 2);

Amortizarea pentru prima lună;
Amortizarea pentru primul an;
Amortizarea pentru cel de-al doilea an utilizând un factor de 1,5 în locul metodei balanţei
dublu descrescătoare; > Amortizarea pentru al 6-lea an, presupunând că factorul este 2.

TEST

1. Argumentul Cost reprezintă:

a) numărul de perioade de-a lungul cărora este amortizat mijlocul fix;

b) costul iniţial al mijlocului fix;
c) durata de funcţionare a mijlocului fix.

2. Funcţia SYD retrurnează:

a) suma valorilor anuale amortizate (depreciate) pentru un mijloc fix, pentru o perioadă specificată;
b) valoarea amortizării pentru fiecare perioadă a timpului de viaţă al unei investiţii.
c) valoarea amortizării pentru fiecare perioadă a timpului de viaţă a unei investiţii;

3. Argumentul Valoarea finală este:

a) costul iniţial al mijlocului fix

b) fracţiunea primului an al perioadei de viaţă
c) valoarea la sfârşitul amortizării
d) perioada specificată pentru calculul amortizării.

4. Care sunt metodele de calcul al amortizării?

Răspunsuri: 1- b, 2 - a, 3 -c.

Un tabel pivot vă poate structura informația dorită, având posibilitatea de a muta coloane intregi
pe randuri si viceversa.

Tabelele pivot reprezintă cel mai important şi cel mai puternic instrument de analiză a datelor in
Excel. În general utilizatorilor le este puţin teamă de acest instrument tocmai datorită complexităţii şi
flexibilităţii acestuia.

15 | P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE

Pivot table este un instrument relativ uşor de folosit şi de implementat, atâta timp cât se înțeleg
foarte bine conceptele care stau la baza sa.
Creeză tabelul prin deciziile pe care le iei în legatură cu diferite câmpuri pe care vrei să le vezi și
cum să fie afișată informația. Bazându-se pe selecțiile de câmpuri, Excel va organiza datele în așa fel
încât vei putea avea o altă prezentare a tabelului de fiecare dată.
În Excel 2010, motorul Pivot Table este regândit în proporţie de 100%,, design-ul de realizare al
tabelelor pivot fiind complet refăcut. Instrumentul de tabele pivot este mai uşor de folosit ca niciodată.
Excel 2010 are o opțiune de a crea tabel pivot, oferă utilizatorului posibilitatea să extragă în
siguranță date esențiale dintr-o masă de date.
Pentru o mai bună înțelegere, vom folosi o foaie de calcul Excel care conține date eșantion
simple, cu patru coloane și date despe câmpurile Software, Vânzări, Platforma și Luna așa cum se
arată în imaginea de mai jos.
Pentru a începe construirea unui tabel pivot, asigurați-vă că toate rândurile (înregistrările) și
coloanele sunt selectate.
Navigați la fila Inserare, faceți clic pe PivotTable.

16 | P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
Zona de date va fi înconjurtaă cu linie punctată, având ca efect deschiderea casetei de dialog Create
Pivot Table. Aveți posibilitatea să specificați, de asemenea, orice sursă de date externă pentru a fi
utilizată.
În cele din urmă alegeți foaia de lucru unde veți salva raportul tabel pivot. Faceți clic pe OK pentru
a trece mai departe.

Va fi afișat Tabelul pivot. Acum acest tabel va fi populat cu câmpurile de date prezente în partea
din dreapta ferestrei Excel. Excel 2010 a schimbat modul de a introduce date în tabelul pivot, prin
glisare și fixare.
Activați casetele de validare ale câmpurilor din partea dreaptă a ferestrei Excel și automat va
porni popularea raportului pivot.

17 | P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
 Vom începe cu activarea câmpului
Platforma, și apoi a celorlalte câmpuri.
 Excel începe umplerea celulelor într-o ordine
așa cum doriți să populați tabelul.
 Câmpul Platform va fi primul în tabelul Pivot
(Row Labels) așa cum se arată în captura de
ecran.
Dacă doriți să populați într-un mod
diferit, schimbați doar ordinea.
De exemplu: Pentru a rezuma datele,
arată primul câmp luna și apoi alte câmpuri.
Activează primul câmp luna și apoi alte
câmpuri.

Pentru mai multe opțiuni de filtrare, faceți clic pe butonul Row Labels, și veți vedea diferite
opțiuni disponibile de filtrare.
Pentru a crea graficul tabelului pivot, mergeți la fila Inserare, faceți clic pe Coloană, selectați un
tip de diagramă corespunzătoare. În acest exemplu, vom crea o diagramă coloană 3-D.

18 | P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE

Excel va crea o diagramă din datele tale. Conținutul diagramei poat fi schimbat

19 | P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE

De exemplu:. Dacă doriți să vizualizați aplicații software dezvoltate doar in NET, faceți clic pe
butonul Platform pur și simplu, și selectați din opțiunile NET sale și apoi clic pe OK.
Pivot Table și Chart vor afișa numai luna și software care este dezvoltat pe platforma .NET.

Un raport PivotTable se utilizează des atunci când se dorește analizarea totalurilor asociate, mai
ales atunci când se dispune de o listă lungă de numere de însumat și se dorește compararea mai multor
factori despre fiecare număr. În raportul PivotTable ilustrat mai jos, se poate vedea cu ușurință cum se
raportează vânzările la golf din trimestrul al treilea din celula F3 la vânzările corespunzătoare altor
sporturi sau trimestre, sau la vânzările totale.

Datele sursă, în acest caz, dintr-o foaie de lucru

Valorile sursă pentru rezumatul Golf Trim3 din
raportul PivotTable
Întreg raportul PivotTable
Rezumat al valorilor sursă din C2 și C8 din datele
sursă

20 | P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
F Într-un raport PivotTable, fiecare coloană sau câmp din datele sursă devine un câmp
PivotTable care rezumă mai multe rânduri de informații. În exemplul anterior, coloana Sport a
devenit câmpul Sport și fiecare înregistrare din Golf este rezumată într-un singur element Golf.
F Un câmp valoric, cum ar fi Sumă vânzări, oferă valorile care se vor rezuma. Celula F3 din raportul
anterior conține suma valorii Vânzări din fiecare rând din datele sursă pentru care
coloana Sport conține Golf și coloana Trimestru conține Trim3.
F Implicit, datele din zona Valori rezumă datele sursă subiacente din raportul PivotChart în următorul
mod: valorile numerice utilizează funcția SUM și cele text utilizează funcția COUNT.
Pentru a crea un raport PivotTable, trebuie să definiți mai întâi sursa de date, să specificați o
locație în registrul de lucru, apoi să creați structura câmpurilor.

Un raport PivotChart oferă o reprezentare grafică a datelor dintr-un raport PivotTable, care în
acest caz este denumit raport PivotTable asociat. Ca și un raport PivotTable, un raport PivotChart este
interactiv. Când creați un raport PivotChart, filtrele raportului PivotChart sunt afișate în zona diagramei,
astfel încât să sortați și să filtrați datele subiacente din raportul PivotChart. Modificările pe care le
efectuați în aspectul câmpului și datele din raportul PivotTable asociat sunt reflectate imediat în
raportul PivotChart.
Un raport PivotChart afișează seriile de date, categoriile, marcatorii de date și axele la fel ca și
diagramele standard. De asemenea, aveți posibilitatea să modificați tipul de diagramă și alte opțiuni,
cum ar fi titlurile, plasarea legendei ,etichetele de date și locația diagramei.
Un raport PivotChart cu vânzări de articole sportive pe trimestre
este prezentat mai jos:
Când creați un raport PivotChart dintr-un raport PivotTable,
aspectul raportului PivotChart, adică poziția câmpurilor sale, este
determinată inițial de aspectul raportului PivotTable. Când creați mai
întâi un raport PivotChart, determinați aspectul diagramei glisând
câmpuri din Listă de câmpuri PivotTable în zonele specifice din foaia
diagramă.
Notă Totalurile și subtotalurile unui raport PivotTable asociat
sunt ignorate într-un raport PivotChart.
Următoarele rapoarte de vânzări PivotTable și PivotChart
ilustrează relația dintre cele două.

21 | P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
O etichetă de rând corespunde unei categorii
O etichetă de coloană corespunde cu o serie de
date

PROBLEMĂ PivotTable Excel 2010 (Report Layout, Repeat All Item Labels)
Tabelul pivot este o sursă de date pentru generarea unor rapoarte.

Pentru inregistrarea Video Games din Coloana Product, cand tabelul pivot este folosit ca sursa de
date, nu exista inregistrare corespondenta din coloana Salesperson (Pentru noi ca si utilizatori exista
inregistrarea Cathy, pentru sistem nu, el gaseste doar o celula corespondenta goala. ).
De la versiunea Excel 2010, un tabel de tip PivotTable se poate folosi ca sursa de date foarte usor
prin folosirea optiunii Repeat All Item Labels.

22 | P a g e
 Tema 1
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE
MODELAREA DECIZIILOR DE INVESTIȚII PENTRU O COMPANIE CU AJUTORUL FUNCȚIILOR
FINANCIARE
Pentru a Putea folosi optiunea “Repeat All Item Labels” clic pe PivotTable Tools Design (pasul 1),
Clic Report Layout ( pasul 2), Clic Repeat All Item Labels (pasul 3)

Acum putem sa folosim datele din PivotTable pentru generarea unui alt raport

23 | P a g e