III

ACTITJNE,A

u toate ci voi folosi ,,actiune",,,comportament", ,,decizie"si ,,alegere"ca ter-

meni sinonimi, uneori este util si. ii distingern. Cea mai cuprinzi.toarecare-
gorie estecomportamevxtu{inteles ca orice miscare a corpului a cirei origine
esteinternd agentului, si nu externi (ca atunci c3.ndacestaestepurtat de o alunecare
de teren). Actiunea esteconrportamentui intentionar, cavzatde dorintele gi credintele
agentului. Astfel, comportamentele reflexenu sunt actiuni; faptul de a aveaerectienu
esteo actiune (dar poate fi indus de o actir-rne,cum ar fi adminisrrareade Viagra); fap-
tul de a adormi nu esteo actiune (dar poate fi indus de administrareaunui somnifer).
O actiune poate fi precedati,sau nu de o decizieconstienta.CAnd conduc spre serviciu
pe drumul meu obisnuit, nu decid constient sa fac stangasau dreapta, cu roate ci fie-
careactit-tneesteintentionatS.si orientatS"spre un anumit scop. insi., cAnd conduc spre
serviciu pentru prima sau a doua oari., actiunile sunr precedatede decizii explicite. De
fLpt, sunt precedate de o alegereexpliciti intre rute alternarive. Cu toate ca toate ale-
gerile sunt decizii, nu toate deciziile sunt alegeri.CAnd decid si iau de pe masi cartea
pe care o citesc de cevavreme, nu trebuie si am o alternativS.expliciti in rninte. Vid
carteape masa; observareaei imi aduce aminte de faptul ci imi face plicc.resi. o citesc
si decid si. o ridic. Nu esteimplicati nicio alegere.
Cea mai importanti trasaturi a acestuicadru conceptual esteaceeaca nu toatede-
ciziile condwcla actiune. Cineva ar putea decide sa nu fac5"un anumir lucru, si nu sal-
vezeo persoanade la inec daca o asdbl de intervenlie este mult prea riscanti pentru
sine. f)aci. persoanase ineaci si nu esteimplicat un tert, nu arn nicio responsabilitate
cauzaldpentru rezuitat. Poate ci am o responsabilitatemorali., iar in unele tiri chiar
legala,dar aceastaesteo alti problema.r l)ar sa presupunem ca existi.o terti" persoanl

' In Statele Unite nu existi vreo datorie si fii bunul samaritean,cu exceptia unor circurn-
stante foarte precis delimitate. in Europa continentala, ,,non-asistareaunei persoaneaflate in
pericol" poate fi pedepsita cu severitatedaci. riscul infruntat cie sarnariteanpentru a-si oferi
aiutorul estemult mai mic in comparatie cu pericolul cu care se confruntl persoanacare are
 162 I ACTIUNE,A

prezent;"sau, ca in cazullui Kitry Genovese,mai multe persoaneimplicate. Daci terta

persoani.observS,ci sunt in m5.suri.sa ajut persoanacare se ineaci, dar nu o fac, aceas-
ta poate trage concluzia,perfect rezonabilS.,ci situatia estemult mai pugin serioaside-
cAt ar putea si pari gi, prin urmare, si nu sar5.in ajutor. i.r "."rt caz, deciziamea de a
nu face nimic va fr cauzat deciziaaltei persoanede a nu face nimic. Astfel, deciziile pot DOI
aveaeficiente cauzali chiar atunci cind nu genereazi o actiune.
in buni m5.suri, Partea a III-a este organizatd,injurul teoriei alegerii rationale.
Dupi cum am explicat in Introducere, am ajuns sa fiu cevamai sceptic decAtinainte
cu privire la explicatiile actiunii (sau inaqiunii) bazatepe alegerearationala. insi., cu
toate c5.o mare parte a comportamentului esteiragionala,intr-un fel sau altul, exista
un sensin care ralionalitatea rimAne primari. Fiingeleumane vor s5"fie ragionale.Nu
ne mAndrim cu derapajelenoastre in iragionalitate.Mai degrab5.,incercam si le evi-
Aface tot posibil
ti,m sau si le corectim, aceastain cazul in care aroganta noastri nu ne impiedici si le
recunoaqtem. I-Jneori, caracterizd
sibilul". Daca analizdn
si oportunitlgile. Dorir
Oportunitatile sunr op
caracterizare poate serv
a comportamentului in
sul ,,A f}cut tot posibilt
pentruaproduceoexp
cular, poate fi nevoie si.
tunititi. Aceste aspecr
discuta cAt de depane p
titilor.l Sugerez,de ase
pare la prima vederedir
(dupi cum se crede une
Existi o manieri di
gerea comportamentulu
abstracte de actiune in <
considerati drept rezult
stituie toate constringer
agentul. Actiunile coere
tigi.2 Al doilea filtru est
nevoie de ajutor. Unii speciali;ti in drept americani sustin ci legeaamericani estemult mai efi-
cienti din moment ce o datorie generalade a ajuta creeazi"un stimulent pentru salvatorii po-
I Procedind astfel adop
tengiali de a evita acelelocuri in care s-ar plrtea sa fie nevoie de ei din cauza amenintarii impuse
de responsabilitate.S-ar putea (dar mai degrabi nu) ca lucrurile si steaastfel; ce pare sigur este la dispozitie coincid cu ser
ci sistemul american nu i;i are originea in motive de eficienta si nici nu a fost mentinut pentru 2 CAnd vorbesc despre<
proprietagile sale legate de eficienga. actiuni mai costisitoarede
 Capitolul9
DORTNTE$r OPORTUNTTATT

A face totposibilul
LJneori, catacterizS.mun anumit comportament prin remarca ,,A fbcut tot po-
sibilul". Daca analizim propozigia, remarclm prczenta a doul elemente: dorin;ele
si oportunitigile. Dorintele definesc ceea ce este ,,cel mai bun lucru" pentru agent.
Oportunitatile sunt opgiunile sau mijloacele din care agentul ,,poate" alege.Aceasti,
caracterizarepoate servi si drept explicalie rudimentari", pe modelul alegerii rationale,
a comportamentului in cauzd,Daci intrebim ,,De ce a fhcut acestlucru?", rS"spun-
sul ,,A ftcut tot posibilul" poate fi de ajuns. in multe cazuri,estenevoie de mai mult
din perspectivaalegeriirationale. in parti-
pentru a produce o explicagiesatisfb.catoare
cular, poate fi nevoie si recurgemla credinyeleagentului, si nu doar la dorinEe gi opor-
tunitigi. Aceste aspectemai complicate vor forma obiectul capitolului 1 1. Aici voi
discuta cit de departe putem merge folosind cadrul simplu al doringelor 9i oportuni-
titilor.r Sugerez,de asemenea,ci nu avem de-a face cu un cadru at6.tde simplu cum
pare la prima vedere din moment ce doringelesi oportunitagile nu sunt intotdeauna
(dupi cum se crede uneori) independente unele de altele.
Existi o manieri diferiti, dar echivalenti, in care putem privi situatia. in intele-
gerea comportamentului putem incepe prin a lua in consideraretoate posibilitigile
abstractede acgiunein care se poate implica un individ. Acgiunea manifesti poate fi
considerati drept rezultatul a doui opliuni succesivede filtrare. Primul filtru il con-
stituie toate constrdngerile- frzice, economice, legale si altele - cu care se confrunti
agentul. Actir-rnilecoerentecu toate acesteconstrAngericonstituie setul de oportuni-
tati.2Al doilea filtru este un mecanism ce determini care dintre acgiuniledin cadrul

I Procedind astfel adopt premisa implicita ca setul de opgiuni pe care agentul uede cd.leare
la dispozigiecoincid cu setul ,,obiectiv" de oportunitlgi.
2 Cind vorbesc despre constrA"ngerilegale nu mi refer la efectul legilor de a face anumite
actiuni mai costisitoaredecit altele (acestlucru tine de filtrul secundar), ci la efectui lor de a
 DORIN
rc4 | ACTIUNEA

alege actiunea care va anume Poate aduce acestrez

de oportunitigi va fi dusa la indeplinire. Presupun ci agentul
sau prefe- tice care gi-ndesc rnatematic
aveacelemai bune consecinte,asacum sunt acesteaevaluateprin dorinlele
secunda- tuatie dati., acestiaau nevoi
in capitolele urmitoare voi lua in considerare 9i alte mecanistne
rintelesale.
ajunge la un rezultat' Pentrtt
re de filttare.
intAmpli in cazul in peste puterile lor sau sunt stl
$ssr{src.dprin filtre sugereazi.urm5.toareaintrebare: ce se
nu tnai are nimic de cAt beneficiiie aferentesarci
,Drr tDtt$ilgerile sunt arat de puternice inci.t filtrul secundar
care determina in rnod menea, destul de indelunga
filtrat? Se poate intimpla sa avem de-afacecu consrringeri
acestea?Atdtbogatii, cir gi saraciiau
unic un anumit curs ar acgiunii consistenr cu bazateP
ExPlicaYiile
paris, dar siracii poate ci- nu au alti opor-
oportunitatea de a dormi sub podurire din
de naturi economici ;i calorica Chiar qi atunci ci'nd co
tunitate., Pentru un consumatof si.rac,constrAngerile
Cei care aplri ideeade structuralism tunitiqilo r, uarianta in com
por determina impreuni un unic cos clebunuri.2
ideeaci' in mod obignuit' constrin- masuri Prin aPe[la oPortu
in qtiinrele socialepot fi interpretagica suslinAnd
mic sau deloc pentru alegeri.3De ce de intensitatea dorintei oa
gerire sunt ati.t de puternice inc6.trasi roc foarte
Nu putem sustine' de pildi' ca b'gaqii ce igi POt Permite' De Pild
ar sta lucrurile astfel ri.mAne,insi-, un mister'
nu au alti opgiune decit aceeade a-i consumul de alcool scadec
gi cei puternici se asigr.rrici. saracii ;i oprimatii
cei puternici au cel Pulin o alege- O exPlica'riePoatefi d
servi intruci-t presupJrr.* astfblci micar bogatii 9i
re la dispozitre. stl P un emci un consum a
este incompleti' Pot de bunuri de consum obiq
in anumite cazuri, abordarea prin dorinle ;i oportunitagi
cel mai bine dorinla Pe care o am' put de afa natura incit ac
avea oportunitatea sa fac o acliune cale va tealiza
sall ochirea flntei intr-un concurs de
cum ar fi alegerearS.spunsultticorect la un test
care va aduce rezultatul dorit.
tir, dar nu pot aveagi abilitateade a identifica ac{iunea alt c bunur i
seamaunei etapeanterioare'in care
in unele cazuri,aceastiinabilitate poate fi pusa Pe
de a dobandi respectivaabilitate'
agentului ii lipsegteara.roport,rrtit"t.^, cat 9i dorinp
dure de naturi psihofi-
Irr alte cazrur,inabilitateaesre consecinta unor constrdngeri
de a alegeactiunea care maximi-
ziologici. Pot aveaatit clorinta, cit si oportunitatea
de a hotari pe loc ce actiune
zeazb.bunlstareamea pe termen lung, dar nu 9i abilitatea

Nu pot vota decit in ziua alegerilor si nu ma pot

face anurnite ac5iuni posibile sau itnposibile'
casltori decd.tin locuriie ratificate de lege'
pot avea la dispozitie alegereasub
I [)aca clescriemsetul de oporttrnitlqi mai bine, siracii
pentru orice descrierea opgiunilor putem fi
care pcld si doarma..Acesta esteun aspectgeneral:
are o singuri' optiune fezabila' dar pe'tru ori-
in nrisura si specificamo situatie in care "i.rrt,'rl
mai mult de una'
ce situatie putem gisi o clescrierein care existl
supra'ieguila nivel de tTY:::lt
, in mod obignuit,existi.mai m'lte strategiipentru a
Ill llluu vurrrrl

acesteadifera t""::,:^::ij::::]
Spredeosebirec{ealegereapodului sub careplg .lormi,
acestuiai:
de
*inr. teorieivalorii-munci a lui Marx esteincapacitatea
;il,-,ii.];^;;;;;;:;. o C Y
a inlelege acestfaPt'
cu cea de aici, a fost mentionata in ca-
3 O altl conceptie asuprastructuralismului, fira legatura
pitolul 1.
 DORINTE SI OPORI-UNITATI r65

anume poate aduce acestrezultat. CAnd economistii si cercetatorii din stiintele poli-
tice care gindesc rnatematic incearci si identifice comportamentul optim intr-o si-
ruarie dati, acestiaau nevoie de muite pagini pline de formule cornplicate pentru a
ajunge la un rezultat. Pentru unii indivizi, oricite exercitii ar face, acestecalcule se afla
pesreputerile lor sau sunt suficienr de complicate pentru a implica mai mult efort de-
cAt beneficiile aferentesarcinii. Timpul presupusde astfel de calcule poate fi, de ase-
menea, destul de indelungat pentru a fi disponibil.

Explicayiile bazatepe o?ortunitdfi

Chiar;i atunci cAnd comportamentul esterezultatul comun al doringelor gi opor-
tunititilo r, uarianyain comportament de-a lungul timpului poate fi explicatl in buni
mi.suri prin apel la oportuniti.ti. Consumul de alcool este,in generai,determinat atat
cle intensitateadoringei oamenilor de a bea, comparati cu alte dorinte, cit 9i de ceea
ce isi pot permite. De pildi, in vreme de rizboi, cAnd pregurile la alcool crescbrusc,
consumui de alcool scadecirastic.
O explicatie poate fi data in termeni de curbe de indifcrengi (Figura 9.1). Sl pre-
supunem ci un consumator trebuie si isi imparti veniturile intre alcool ;i un pachet
de bunuri de consum obignuite. Preturile relative .siveniturile persoaneisunt ia ince-
put de asanaruri incAt aceastaare in fagi setul de oportunititi delimitat de triunghiul

alte bunuri

alcooi

FI(]URA 9.1
 166 | ncluNEA DOR

OAA. Presupunind ci persoanaisi cheltuiesteintregul venit, ne purem limita la li- temeiuri c5.existi o sensib
nia bugetului AA.1 Intensitateadorintei salepentru alcool uersltspachetul de consum cAnd consumatorii igi per
este prezentati sub forma curbelorde indiferenlal,I'si I". Termenul reflecti ideea ci mari, aceQtianu o fac.
un consumator esteindiferent fati. de toate combinatiile de alcool si alte bunuri care (Jneori, se ofera un alt
se afli pe oricare dirrtre curbele date, preferAnd in acela;i timp combinagiile de pe o le au o putere explicativl
curbi superioari oricarei alteia de pe o curb5.inferioari".2Pentru a alegecea mai buni divizii au, esentialmente
dintre optiunile disponibile, consumatorul trebuie si aleagapunctul aflat pe linia bu- toate ca s-ar pareaca gus
getului care estetangent unei curbe de indiferenti, din moment ce aceastava fi curba tele observatein privinta <
superioari tuturor curbelor care includ o combinagiepe care persoanasi-o poate per- oamenii au un,,capitalmt
mite. in Figura 9.1, aceastane d5,consumul de alcool OX. cere mai mare din muzica
Sa presupunem acum ci" pretul la alcool creste,astfel incit consumatorul are in u
mult rnai aserni.nitoare
fata linia de buget AB. Din moment ce punctul de tangenti s-a murat la stAnga,con- depinde de oportunitatea
sumatorul va consuma acum OY. Putem face acelasirationament daci o noui crestere presupune a fi aceeasiper
de pret va muta linia bugetului la AC. insi, chiar daci nu stim nimic despre forma argum ent ului.in ziuade
curbelor de indiferent;", putem face predictia c5",intr-o asfel de situagie,consumato- in principiu, niciun cost
rul nu va consuma mai mult de OC, caz in carear trebui si cheltuiascS" in timp ce faci aite lucrur
tot venitul pe
alcool. Setul de oportunititi poate si ne dea prin sine o explicatie substantialaa va- ureche muzicali" exersati
riantei de-a lungul timpului. De fapt, al doilea filtru poare fi orice - imbunititirea o dobAndi, iar aceastava
comportamentului, o pofti, irezistibili dupi alcool, obisnuinga erc. --, consumarorul clasiceasupra unor urech
tot va fi severrestrictionat de prirnul filtru.
Am ales acestexemplu particular pentru a discuta chestiuneaasa-ziselordorinte
Alte moduri tn car
,,irezistibile",cum ar fi dorintele dependentilor de droguri, ale fumitorilor inriiti sau Oportunititile sunt I
ale alcoolicilor pentru substantelede care sunt dependenti. Oare drogurile sunr mai mai usor de observat,nu
degrabi ca insulina, pe care un diabetic ar cumpi.ra-o la orice pret, sau mai mult caza- cietate. Un principiu al
hi.rul, care inregistreazi.scideri de consum odati cu crestereapretului? Ca dovada ca gie de oportunitagile (ve
seam5.n5" mai mult cu zahS,rulse mengioneazd"adeseafaptul ci avem de a face cu o sca- (neverificabile).rDacl av
dere a consumului de stupefiante clnd crestepretul. insi., dupi cum am vhzut, acesr le, principiui ne poate fa
lucru se poate datora incapacititii dependentului de a consuma pesrebugetul siu. ($i poate face acestlucru.2S
diabeticul poate fi pus in imposibilitatea de a-si cumpS.rainsulina daci pretul acesre- ostile ale dugrnanului Po
ia creste.)Astfel, se pare ci. scidereaconsumului de alconl in vreme de rizboi trebuie mijloacelegi, probabil,c
pusi. mai degrabi pe seamafaptului ci acestanu esteatAt de disponibil, problema do- nerati de subiectivitate,
rintelor irezistibile uersusdorinte rezistibile ri"mAnAndftri" solugie.Stim, insi., pe alte oferi o bazd,siguri pentrt

' Cu alte cuvinte, ignor faptul ci. persoanapoate lucra ore suplimentare, ci isi poate prepa- I Supraestimareaputerii
ra bi.utura singuri sau ca poate cumpi"ra de pe piata neagri. in aplicareaunor politici, astfelde oportunitlgile pot fi foarte
chestiuni devin importante. 2 Chiar daca nu avem m
2 llorma curbelor corespunde faptului ci, cu cAt agentul consumi mai mult alcool, cu atAt poate face apel la planificar
are nevoie s5"compenseze(si si rimAna la acelasinivel de bunastare)pentru o anumita reducere arhivele Ministerului Apir:
a pachetului de bunuri de consum. invadare a Canadei.
 DORINTE$I OPOK|UNITAU r67

temeiuri ci existS.o sensibilitate la pre! in cazul consumului de alcool. Chiar si atunci

cind consumatorii igi perrnit si mentini nivelul anterior de consum la preturi mai
nu o fac.
mari, aceQtia
Uneori, se oferi un alt argument pentru a pune in evidengi faptul ci oportunitigi-
le au o purere explicativi mai mare decit doringele.Unii economigti sustin ci togi in-
divizii au, esentialmente,aceleagidorinte si preferinle, doar oportunitigile diferi. Cu
toareci s-ar parea cL gusturile oamenilor in materie de muzica clasici diferi, diferen-
geleobservatein privinga consumului se datoreazl.(cel putin asase sustine) faptului ca
oamenii au un ,,capitalmuzical destinat consumului" mai mare, obtinAnd astfelo pli-
ceremai mare din muzica clasici.decAt algii. Firegte,o ureche muzicali dezvoltati este
mult mai asemi.nitoareunei abilitigi decit unei oportunitS.ti,insi esteo abilitate care
depinde de oportunitatea de a o dobindi. Doringa de a dobAndi o anumiti abilitate se
presupunea fi aceeagipentru toti. insi ultimul enun! scoatela iveali un Punct slab al
argumentului. in ziua de azi, accesulla muzica clasici. difuzati la radio nu PresuPune,
in principiu, niciun cost, chiar tinAnd cont de costurile de oportunitate (p"ti asculta
in timp ce faci alte lucruri). Din moment ce nu toati.lumea dorestesi dobAndeascio
urechemuzicali exersati, explicatia trebuie si. se giseasci in inclinagia subiectivi de a
o dobAndi, iar aceasravariazi., printre altele, in funcgie de impactul diferit al muzicii
clasiceasupra unor urechi neexersAte.

Alte moduri in careoportunitayilesunt mai impzrtante deckt dorinyele

Oportunititile sunt mai importante dintr-un punct de vederefundamental: sunt
mai uqor de observar,nu doar de citre cercetitori, ci ;i de ceilalgiindivizi dintr-o so-
cietate. Un principiu al strategiei militare spune cd.ar trebui sa plinuiegti in func-
gie de oportunitagitre(verificabile) ale adversarului,si nu in funcgie de intengiile sale
(neverificabile).'Daca avern motive si credem ci inamicul ar putea aveaintengii osti-
le, principiul ne poare face si presupunem ce e mai riu: inamicul ne va face riu daca
poate face acestlucru.' Situagiase complicS"atunci cAnd credinEanoastra in intentiile
osrile.aledugmanului poate si igi afle temeiul in perceplia ci" acestacrede ci noi avem
mijloacele si, probabil, chiar intentia de a-i face rau. itttt-o asemeneaincurc5.turi.,ge-
nerata de subiectivitate, oportunititile obiective pot apirea drept singurele care pot
oferi o baza siguri. pentru planificare.

I Supraesrimareaputerii militare a sovieticilor sau a irakienilor ne aduce aminte, insi, ca si

oportunitagile pot fi foarte greu de verificat.
2 Chiar daci nu avem motive si credem ci altl nagiunenutreqte intengii ostile in prezent, se
poate face apel la planificareade contingenti, care are in vederescenariiviitoare. Probabil ca in
arhivele Ministerului Apirarii al Statelor Unite ale Americii se afla adinc ingropat un plan de
invadare a Canadei.
 168 I ACTIUNEA
t t
DO

Un alt motiv Pentru care oportuniti.tiie pot pareamai fundamentale decAtdorin-

paracetamola fost limita
tele se leagi de posibilitatea de a influenta comportamentul. De obicei, esternai usor
tru care hepatopatiilese
sa schirnbi circumstanteleoarnenilor si op<lrtunititile acestoradec1t sl schimbi ce au
lntAinescmai ral in Fran
acestiain minte.r Acesta esteun argument de tip cosr-beneficiiprivitor la eficienta de
Fireste,un individ h<
cost a unor politici alternative, nu un argument despre purerea expiicativi relativ1.
a-ti lua viata, sci.dereault
Chiar daci.guvernui are o teorie bunl, care ingiduie at6.texplicatia,c6.tsi predicgia,se
mite cazuri micar, efcctr
poate si. nu ingiduie prea mult control din mornent ce elementeleasupraclrora poare
Daci impulsul de a te si
actiona nu sllnt cele mai semnificativedin punct de vedere cauzal.Sa presupunem.ci.
dispareapini la rnoment
putem lega performanta economici slabi de oamenii de afacericu aversiunela risc si
nibil.l Prin urmare, simp
de sindicateleputernice. Guvernul poate fi convins ci atitudinea menrala a rnanage-
eficienta pentru combate
rilor estecea mai inrportantS"cauzd.si,totusi, si, nu fle in stare si. faci. ceva in a.ceasti.
asteptareinainte de cump
privinti. Dimpotrivi, dupa cum s-a vizut sub administrariile Reagansill'hatcher, sin-
criminalitagii.2
dicatelepor fi distnrseprin actiuneaguvernului.
Si luam in considerareun exemplu important: comportamenrul suicic{al.Peltru
Varietayiale intera
a comite un astfelde act nu estesuficienti. dorinta de a te sinucide, ci trebuie gisite gi
mijloacele adecvatepentru a o face. Rata mare de sinr-rcideriin rAndul rnedicilor, de Un exemplu mai con
pildi, se poate datora in parte accesuluifacil la substanteletale, care slrnr rnetoda cel fi luat din analiza pe car

mai frecvent folositi. pentru sinucidere in acestgrup.2 Cu toate ci guvernr-rlpoate i'- Acesta sustine ci., in regin

cercasi limiteze intentiile sinucigasepunAnd la dispozitie linii telefbnice cle asistelt:i ar trebui si fie cu necesit
sau convingAnd mass-media s5.nu mai rapor teze cazutile de suicid care por d,eclansa unile ar aveaatAt motivel
sinucicleriprin contaminare, cele mai eficiente rezultate se obtin ingreunincl accesul parte, ,,in aproapefiecare
Ia mijloacele de sinucidere.3Printre strategii se numi.ri": construcgiade barierecare fac de majorirare". Pe de alta
nrai diflcile salturile de pe poduri sau clidiri inalte, controlul riguros al anumitor me- tnr ca majoritatea si actio
dicamente, restrictli la vinzarea de pistoale, inlocuirea monoxidului ,ie carbon, letal, ci. acestiase pot aduna in
cu Taz metan in cuptoarele de bucitarie si instalareade convertori catalitici pentru ,,mai pufin probabil ca o
reducereaemisiilor de rnonoxid de carbon la tevile de e;apament. in viitor, putern fi tor cetateni sau, in cazulir
martorii cenzurarii site-urilor de Internet care ,,oferi ajutor pentru sinucidere". PAni ficil pentru toti aceiacare
si simpla inlocuire a sticlutelor de medicamente cu blistere cu folie a <lusla red*cerea aceasti transpunerede la r
numarului de sinucideri prin otrS.virecu paracetalnol. Diminuarea numirului ma- te si oportuniti.ti ia o forn
xim de tablete pentru retete individuale ar putea, de asemenea,si. reclucasansele.tri- tia institutionali nu esre(
virilor severe.in Franta, dar nu gi in Marea Britanie, continutul fiecirei tabiere de
t Costul sporit al depistirii
' si existe consideratii legate d
In plus, dupa cum voi sttstine mai tArziu, cel mai bun mod de a schimba ce au aceqtiain
exemplu, comparareadurerii
r-ninteestede a schimba circumstantele.
t prin actul sinuciderii, insa cc
in ciuda unei crr:dinte rispindite, accesulpoligigtilor la pistoale nu ii foce rnai strsceptibili
cazul unui individ hotirlt.
de a se sinucide in compararie cu alte categorii.
' De fapt, cele mai multe r
t in anii 197A, ratasinuciderilor a scizut in Marea Britanie, schimbareafiind initial atribu-
zitionarii unui pistol o fhc pt
ita liniilor telefonicede ajutor instituite de Centrele Samirritenilor,penrru a fi pusi ulterior pe
cumpere are cazier sau a suftr
seamainiocuirii, in consumul casnic,a gazului de cirbune ar gaz narural, mai pulin letal.
sibilitatea si se mai gXndeas
 DORTNTE..Sr
OPORTUNnATr t69

paracetamola fost limitat prin lege la opt grame. Se crede ci acestaestemorivul pen-
tru care hepatopatiile severesi mortile survenite in urma otrivirii cu paracetamolse
intAlnescmai rar in Franta decAtin Marea Britanie.
Fireste,un individ hotirit va gasi o cale. Prin eliminarea unui mijloc obisnuit de
a-ti lua viata, sci"dereaulterioari a ratei sinuciderilor poate fi temporari. insa, in anu-
mite cazuri micar, efectul pare a fi fost, dupi cum era de agteptat,de lungi durati..
Daca irnpulsul de a te sinucide este trecitor, si nu puternic inridacinat, acestapoate
dispS"rea pAna la momentul in care un mijloc adecvatpenrrLlsinucideredevine dispo-
nibil.l Prin urmare, simpla intdrziere (si nu blocare) a accesuluila mijloace ar putea fi
eficienta Pentru combatereasinuciCerilor comise impulsiv. Impunerea unui timp de
asteptareinainte de cumpirarea unui pistol ar putea reduceari.t sinuciderile,cAt qi rata
criminalititii.l

Varietayiale interacyiunilor dintre dorinyesi oportunitali

Un exemplu mai complex al interactiunilor dintre dorinre si oportunitagi poare
fi luat din analiza pe care o face N{adison factiunilo r in The Federalist(Federalistwl).
Acestasustine ci, in regimul care ar ajunge si. domine intr-o democratie directa (care
ar trebui si fie cu necesitateuna mici) sau intr-o republica reprezentativamici,, facgi-
unile ar aveaatAt motivele, cAt si rnijloacelepentru a produce daune. Dar, pe de alta
parte, ,,in aproape fiecarecaz, o pasiune comuni. sau un interes comun ar fi resimtite
de majoritate". Pe de alta parte, numirul mic de ceti.teni asiguri oportunitatea pen-
tru ca majoritatea si. actionezein mod discretionar impotri'v'aminoritagii din rnotivul
ci, acestiase pot aduna in intAlnir i mai usor. Dimpotrivi., intr-o republici mare esre
,,mai putin probabil ca o majoritate s5.aibi un moriv comun sa incalce drepturile al-
tor cet;.tenisau, in cazul in care ar existaun astfel de motiv cofflLln, ar fi mult mai di-
ficil pentru toti aceiacare il cunosc si ii descopereforta si si acgionezela unison". in
aceastS.
transpunerede la nivel individual la nivel colectiv,argumentui bazat pe dorin-
gegi oportuniti.ti ia o fbrmi usor diferiti. Cu toate ci, se gAndeaMadison, consrruc-
tia institutionaia nu este eficient5.in schimbarealnorivelor indivizilor, aceasrapoare

t Costu/sporit al depistarii unor mijloace nu cred ci ar putea preveni sinriciderea.S-ar purea

si. existe consideratii legate de costuri si beneficii implicate in decizia de a-gi lua viaEa,ca, de
exemplu, comparareadurerii pe care agentul o va provoca altora cu atenllareapropriei dureri
prin actul sinuciderii, insi. costul de a gisi un mijloc adecvat nu va aclucenicio schimbare in
cazul unui individ hoti"rXt.
2 De fapt, cele mai multe state americanecare impun o perioadi de asteprareinaintea achi-
zitionarii unui pistol o lhc pentru a le da timp autoriti,tilor si" verifice daca acela care vrea si
cumpere are cazier sau a suferit de vreo boali mintali., si nu pentru a-i da cumpiratorului po-
sibilitatea si se mai slndeascS..
 r7o I ACTIUNEA DOR

modifica sanseleca o majoritate de indivizi si impi.rtageascS. acelea;i motive. Chiar +

A treia
daci. nu poate afectaoportunitalile membrilor unei majoritagi factionare (in cazul in
variabili \
care existi agaceva) de a acgionaconcertat, constructia instituEionals.le poate redu- +
ce abilitatea de a acriona, diminui.nd ;ansele ca acestiasi" se cunoasci unii pe algii.
inaintea epocii sondajelorde opinie probabil ci au existat nenumS.rareocazii in care o
majoritate tacuta nu gi-a dat seamade propria-i existenta. A treia
Exista, insa, gi un reversal medaliei in argumentul lui Madison: o republici mare variabili
nu va impiedica doar aparitia unor majoritigi facgionare,ci va impiedica 9i actiunea
concertarS..inDespredemocratiefn America aluiTocqueville regS"simun num5.r semni-
ficativ de argumente bazatepe structura ,,nu doar". Putem lua ca exemplu disculia sa
+
despreimpactul sclavieiasupra proprietarilor de sclavi. it.tt-o primi instanti., sclavia A treia
esreneprofitabila in comparatie cu munca salariati..,,Muncitorul liber primeqte sala- variabili
riu, sclavulprimeste educatie,mAncare,medicamentesi haine; stlpinul igi cheltuiegte
pugin cAte pugin banii in sume mici pentru a-l sprijini pe sclav; pierderile de abia le
observi. Salariul muncitorului esteplitit tot odati 9i pare doar a-l imbogigi pe cel care
il primegte; dar, de fapt, cheltuiala cu sclavul e mult mai mare decAt^ceeacu omul li- A treia
ber, iar munca sclavului este mult mai pugin productiv5.."1insa ,,influengasclavieise variabili
+
extinde chiar mai departe, ea pitrunde in sufletul stipinului gi di gusturilor si ideilor
acestuiaanumite inclinagii." Pentru ci munca este asociati cu sclavia,albii din Sud
Cispretuiesc,)nu doar munca in sine, ci orice intreprindere in care succesulnu poate fi
asiguratdecXtprin munci". Acestora le lipsescatet oportunitigile, cit si doringa de a CazuJ (C) se observi c
se imbogigi: ,,Sclavia(...) nu doar ii impiedici pe alLrisi isi construiasci averile,dar ii stimulentelor pentru imbt
indeparteazi, chiar si de la doringa de a vrea acestlucru." Daci Tocqueville are drepta- vedereaacesteiimbunatiti
te, dezbatereaclasici.asupra stagnarii economice a societatilor sclavagisteeste grqiti. acest lucru este adevirat d
Nu trebuie si ne mai intrebam daca lipsa doringei de a investi sau lipsa oportunititilor tivatiei pentru a inova. Da
de a investi ne oferi explicagiacorecti.intrucAt ambelepirti s-ar putea si aibi dreptate. se (pe care le-am putea nu
Argumentele lui Madison gi Tocqueville au o structuri comuni: atAt dorintele, nicaieri. De multe ori, ino
cAt gi oportunitltile sunt modelate de aceeasia treia variabili, pentru ca, la rAndul lor, sau poate veni foarte tirzit
acesteasi modelezeactiunea (sau sa o impiedice, in funcgie de caz). in nrod abstract, ment. Firmele prospereig
existi parru posibilitigi (semneleplus si minus indici efecte cauzalepozitive, respectiv o faci. in cuvintele econo
n e g at iv e)( v ez iF igt rra9 .2 ). monopolul esteo viagi lin
Cazul (A) este ilustrat de analiza lui Madison a democraEiilor directe sau a rePu- Similar, in timp ce do
blicilor mici. Cazul (B) esteexemplificat de argumentul in favoarearepublicilor mari aceeasislracie poate fi res
asupraproprietarului de sclavi.
gi de analizaluiTocqueville a efectelorsctraviei date fiind costurile cu tran
grantii spre StateleUnite i;
I le plateau drumul in schi
Argumentul esteopac intr-un mod necaracteristicpentru autor. Un argument mai simplu
este acela ci, exceptd.ndanurnite ramuri ale agriculturii, sclavia este neprofitabili pentru ci nu
de persoanese pot bazapr
creeazl.niciun stimulent pentru ca sclavii sl excelezein munca depusa. a-i constrAngepe imigran
 DORINTE SI OPORTUNITATI
, t
17r

+ t Dorinte
Atreia
Actiune (A)
variabila \\
*\ oportuni teti --'--)'

- Dorinte -
r
Atreia \
Actiune (B)
variabili \ --?
>> oportuni teti -

+ Dorinte -
'
Atreia -*-
variabili
Acgiune (c)
>* oportuni teti ----)

- Dorinte
r
Atreia
\'\\- Actiune (D)
variabila
*\ oportuni txti ----)

F IGU R A 9.2

CazuI (C) se observi. de multe ori cAnd lipsa resurselorare efectul dual al cresterii
stimulentelor pentru imbunitagirea situatiei existentesi al scaderii oportunitiEilor in
vedereaacesteiimbunititiri. Desi se spune ci ,,nevoiaestemama tuturor inventiilor",
acestlucru esteadevi.ratdoar in masura in care greutitile contribuie la crestereamo-
tivatiei pentru a inova. Dar, din moment ce, de multe ori, inovareapresupune resur-
se (pe care le-am putea numi ,,tati.l inventiilor"), motivatia singuri. poate si. nu duci
nicaieri. De multe ori, inovareacere investitii costisiroare,iar profitul poate fi nesigur
sau poate veni foarte tirziu - adica exact ce nu isi permite o firmi pe cale si" dea fali-
ment. Firrnele prospereisi pot permite si. inoveze,dar se poate s5"nu fie interesatesa
o faci. in cuvintele economistului John Hicks, ,,celmai mare profit pe care il aduce
monopolul esteo viati linistiti,".
Similar, in timp ce dorinta de a emigra este stirnulati de saraciadin tara natali.,
aceeasisaraciepoate fi responsabilapentru blocareaaccesuluila mijloacele emigririi,
date fiind costurile cu transportul. Pina in prima jumS.tatea secolului al XIX-lea, emi-
grantii spreStateleUnite isi puteau folosi propritil corp drept gaj.Viitorii lor anga.jatori
le plateau drumul in schimbul unei perioade stipulate de serviciu. Astizi, traficantii
de persoanese pot baza pe frica de Serviciul pentru Imigratie si Naturalizare pentru
a-i constrAngepe imigrantii ilegali si nu isi incalce promisiunea de a plati costurile
 172 | ACTIT-rNEA DOF

cu rran.sportuldin veniturile obEinutedin mrtnce pe careurmeazi.si o prestezein ta-

ra-gazdd.insa in anii 1840, cAnd irlandezii au fugit de foamete, cei mai siraci au ri.-
nrassi moarl in tara.
O altl instanti a cazului (C) poate fi gasiti in studiul ri.scoalelortiranesti: cu
toate ci tiranii siraci au cea rnai mare motivatie pentru a se r5.scula,acestianu au in-
totdeauna resurseleprin care si o si fac5".Participareala actiuni colective presupune
abilirareade a lua o pavztadela activitigile de productie, adici exactceeace garanulsi-
rac nu igi permite sa faci. Jaranii din clasade mijloc, aceiacare au pus cite cevadeo-
parte, isi permit s5.ia parte la o rascoaii, insi motivatia lor esternai pugin acutl. Marx
sustine ca civilizatiile s-au dezvoltat in zonele temperate pentru ci doar aici doringa
pentru imhunititire se intAlne;te cu oportunititiie pentru imbunatagire.Acolo unde
natura esfeprea generoasS" nu existi dorinta, iar acolo unde estePrea siraci nu existi
oportunitigi. Dupi cum arati acestexemplu, ar putea existao clas'ide resursein care
atAt dorinrele, cA.tsi oportunitlgile si fle suficient de dezvoltatePentru a generaacti- sugereaziun alt motiv pe
une, dar nu ne putem pronunta a priori asupradimensittnii acesteiclasesi nici mi.car fbringele.Oportunitigile r
daci ea existasau nu. insi doar oportunititile c
Am vazut o instanrS.a caztrlui (tl) in capitolul 2. Parteade sus a Figurii 2.1 arati' ie. Mecanismul,,formirii
modul in careTocqueville a argumentat cum democratia a inhibat (prin intermediul
asigurl ca nicio optiune
religiei) doringa de implicare intr-un comportarnent necuviincios pentrll care insti-
celei mai preferateoptiur
tuliile democratice, cum ar fi libenatea presei si libertatea de asociere,au furnizat cr Ne putem intrebacla
'Tbcqueville
oportunitate. O altl observatiecunoscuti a lui se bazeazape coniunctia
din moment cre,prin defi
lui (C) cu (D) si cu vArstaluati. ca a treia variabiii: ,,in America, cei mai multi oameni fi alese.tSa presupunent(
bogagiincep prin a fi saraci;cei mai rnuigi oameni care duc o viati lini;titl au rnuncit iar apoi afli c5.A nu este
intens in tineretealor; prin urmare, ia vArstala care poti aveagustul studiului, acestia clasifici acum opliunile i
nu au avut timpul necesar,iar cAnd ajung si aibi la dispozigietirnpul, le-a disparut
salear fi ramasaceleasi.S
g u stul. " 1 minAndu-se astfelo alege
Dorinlele si oportunitatile se pot si influenta reciproc:in mod direct: putem lua in
de ,,supraadaptare"la ntt
considerarecazul (E) din Figura 9.3. in capitolul 2 arn anticipat anumite moduri in
estc ocaracterisciclproP
careoporrunititile pot afecta doringele:oamenii pot ajunge s5.doreasci cel mai mult odatl ce sevede obligat."
acellucru pe careil pot obtine si pot ob,linesau prefera ceeace au, in locul lucrului pe ti in multe societiti ierar
carenu il au. il pttt.rn cita din nou pe Tbcqueviile cu privire la sclavie:,,Esteoare o bi-
C, D, A. Daca femeile fi
necuvA"ntarede la Dumnezeu sau un blestem aceadispoziEiea sufletului c;arele di,ra-
in virtutea narcisismului
pr<lpriilor lor chinuri?" Acest mecanism
menilor un soi de gust depravatpentru ca:Lza
in cele din urmi, pu
tigi esternodelat de dorir
I
intentionati., pe care o v(
O nepotrivire diferiti este exprimata in proverbul francez ,,Si jeunessesavair,si vieillesse
porrvait" (adici: ,,Daci tinerii ar sti, daci batrinii ar putea"), care sugereazl.cl' dorri cerinte
t Adaptarea poate conta
pentru actiune, cunoastereaa ceeace trebuie sri faci si energia.pentru a face, nu aPar niciodati
simultan. Un proverb norvegian pune problema ugor difbrit: ,,\?rsta a doua esteaceeain care ci. Acest e{ect este amLtigu
e;ti suficient de batrin pentru a sti ci nu e bine sI faci un lucru qi suficient de tAni,r ca totusi ,,struguri acri" sa.u,,lirni.i dr
e ^

sa tI Iacl.
l e . ( (
capitolul 1), poate, intr-o p
 DORTNTE$r OPORTUNrTATr 173

D o ri n re \
+I
\ * Actiune (E)
I
UPortuni tati ------">

f)orinte ----\_
----'
|
Acfiune (F)
I
Y
Oportunititi --

FICURA 9.3

sugereazaun alt motiv pentru a consideraoportunititile rnai fundarnentaledecAtpre-

ferintele. Oportunitatile si doringeleluate impreuni. sunt cauzeproxime ale actiunii,
insa doar oportunititile conteazlla o privire mai atenta intruci"t modeleazi doringe-
ic. Mecanismul ,,fr.rnndriiadaptive a preferintelor" (un fel de reducerea disonantei) se
asiguri ca nicio opgiune din afara setului de oirortunititi si. nu fie preferati in locul
celei mai prefbrateop{iuni din cadrul setului.
Ne putem intreba daci nu cumva acestmecanism conteazi pentru comportament
din moment ce, prin definitie, optiunile care nu se afli. in setul de oportunititi nu vor
fi alese.lS5"presr-rpurrenl
ci agentul ordoneazi initial optiunile in ordinea A, B, C, D,
iar apoi afli. ci A nu este disponibil. Prin {brmarea adapdva a preferintelor, persoana
ciasifici.acum optiunile in ordinea B, A, C, f). Ea va alegeB, c:asi cum prefbrin;ele
salear fi rdmasaceleasi.Si presupunein, insi, ci. noua ordonare esteC, B, A, I), deter-
minAndu-s€astfelo alegerepentru C" Acest lucru s-ar putea intimpla printr-un proces
de ,,supraadaptare"la numarul limitat de oportunititi."Iocqueville sustine ca aceasta
este ocaracterisricaproprie francezului: ,,Acestadepiseste cu mult spiritul obligagiei
odati ce sevede obligat." Mai probabil, averndc a face cu o tendinti. generali observa-
ti in multe societiti ierarhice.De asemenea,noua ordonare a preferintelor poate fi B,
C, D, A. l)aci. femeile fiumoase imi resping avansurilemi pot consola cu gAndul ci,
itr virtutea narcisisrnr-rlui
lor, acesteasunt cei mai pugin dezirabileparrenere.
in ceie din urma, putem lua in considerarecazul (F), in care setul de oportuni-
ti.ti estemodelat de dorintele agentului. Acest lucru se poate intAmpla fie prin aXegere
intentionati., pe care o voi lua in cclnsiderarein capitolul 13, fie printr-un rnecanism

' Adaptarea poate conta pentru bundstareaagr:ntLrluiprin aceeaci asiguralinistea suflereas-

ci. Acest e{ect esteambiguu, insi., pentru ci auto-otrivirea mintii, asociatScu multe cazuri de
,,struguri acri" sau ,,lilnii dulci" (precurn spectacoleleciepc Broadway desprecare am vortrit in
capitolul 1), poate. inrr-o perspectiv:imai largri, sa scadi din bunasrare.
 r74 | ACTTUNEA

cauzalneintentionat. Dupi. cum am punctat in capitolul 4, dorinta penrru stiri care

sunt esentialmenteproduse derivate poate interfera cu oportunitatea de a le produce.
Mecanismul ar putea fi intrapsihic, ca in dorinta di.unitoare sieside a vrea si adormi,
sau interpresonal,precum in exemplul urm5.tor. intt-un departament de universita-
te unde am predat la un moment dat exista regula tacitS.ci. oricare membru al facul- PE
tagii care afisa doringa de a fi gef de catedri distrugea prin aceasraoportunitatea de a
ajunge si" ocupe respectiva pozitie. in cariera sa, Tocqueville a ilustrat ambele faqete
ale ultimului enung.intr-o perioadi timpurie, ambitiile salepolitice au fost zidi.rnici-
te de faptul ci ambitia sa era prea evidenta (dupi cum spune o vorbi, ,,Cine intri in
conclav ca Papi iese cardinal"). Mai tdrziu in viati., comentand asupra succesului si.u
in alegerileAdunirii Constituante din 1848, acestascrie c5.,,nimic nu aduce succesul
mai mult decAtsi. nu ti-l doresti prea purernic". Rqinea si vina sau dis
perechi vizeazi. caracterul P
c5.trepersoanS"(capitolul 8
ooo raport cu o alti. persoana
mun. insa cAnd blamam sa
I\Iota bibliografca actiunea reflecti caracteru
Ideea,,dorintelorirezistibile"estedemolati intr-un mod convingS.torde G. Watson
in ,,Disordered appetites: Addiction, compulsion, and dependence", apiruti in Unde grefe{tepsihol
J. Elster (.d.), Addiction: Entriesand Exits (NewYork, RussellSage, 1999).Tezacon- Cartea de faga nu este
form ci.reiaindivizii au aceleasipreferinte si diferi doar din punctul de vedereal opor-
tului. itttt-r'ttt asdel de cor
tunitigiior cu care se confrunti este asociati"considerabil cu G. Stigler gi G. Becker,
tiunea. Se presuPune ade
,,De gustibus non est disputandum", Americart Economic Reuiew 67, (1977), pp. (introvertit, timid etc.), p
76-90.Ideea preferintelor adaptive si, mai ales,aceeaa supraadaptirii la constringeri
picate capitale etc.). itt P,
i se datoreazl.lui P.Veyne, Le pain et le cirqua (Paris, Seuil, 1975). Declinul in rata (ge-
bile in timp gi in funcgie
nerala) a sinuciderilor care a urmat trecerii de la gazul de cirbun e la gazul natural in
tru aceastapresupunere.,
Marea Britanie estedocumentati in N. Kreiman, ,,The coal gasstor/", British Journal
si hot." ,,Cine furi azi un
of Socialand PreuentiueMedicine, 30 (1975), pp. 86-93. Misura in care accesulredus
mic sriesi pi.streze;i unu
la mijloacele de sinucidere determinl o utilizare mai mare a altor mijloace estediscu-
neincredere." Dach' Psiho
tati in C. Cantor si P. Baume, ,,Accessto methods of suicide: \ilZhat irnpact?",
tamentului ar trebui si" fir
Australian and New ZeelandJournal of Psychiatry,32 (1998), pp. 8- 14. tJtilizarea de
dispozigiasubiacenta9i ne
citre Madison a distinctiei oportunitlti-dorinte este analizata de M. \ilZhite in
Philosophy, The Federalist, and the Constitution (New York, Oxford University Press, definit de alte ocazii cAnd
I9B7).Am discutat modul in careTocqueville foloseqteaceasti distinctie in capitolul tautologici, asacum s-ari
4 din Political Psycholog (Cambridge University Press, 1993). la un examen, folosind aP
ca trisarea.in schimb, o a
dovada a unei trS.situri de
termine persoanaresPec
siunea mai extremi a teo
trisareapoate fi folositi P
 Capitolul10
SI SITUATII
PE,RSOANE

a fiecirei
Ru;inea ;i vina sau dispregul ;i mAnia diferi prin aceeaca prima emotie
acyiune realizati de
perechivizeazb.caracterulpersoanei,Iaf adoua prive;te o anumitL
superiorit5'1iiin
.irr. p.rroani (capitolul 8). similar, arogantase bazeazape credinga
fapte iegite din co-
,.pori cu o alta persoanS.,iar mAndria pe credinta infrptuirii unei
-*rr. insa cind il"-i- sau liudam o actiune, oare nu o facem Pentru c5"am crede ci'
toate acestea?
actiuneareflecti caracterul agentului? Cirui alt factor i-am putea atribui

UndegrefegePsihologia
PoPulara
comportamen-
Cartea de fagi nu este despre laudi sau blam, ci despre explicayia
de a explica ac-
tului. intr-,rn astfel de context, se pune problema puterii caracterului
are anumite caracteristici
tiunea. Se presupune adesea-ci. personalitateaoamenilor
(cele saPte
(introvertit, timid etc.), precum si virtuti (onestitate,curaj etc.) sau vicii
trisituri sunt sta-
plcate capitale etc.). in psihologia popularS.se PresuPuneci. aceste
mirturie pen-
bile in timp ;i in functie de situagie.Proverbe din toate limbile stau
tru aceastapresupunere.,,Cine spune o minciuni" va Spune o Suti'" "Cel ce minte e
pistreze un secret
si hog." ,,Cine furd"azi un ou mAine va fura un bou." ,,Cine ;tie sa
o dati va inspira mereu
mic griesi pi-strezesi unul mare." ,,Cine e prins cu mAta-n sac
compor*
neincredere."Dac5.psihologia populari este corecti, predicgia9i explicatia
la iveali trasitura sau
tamentului ar trebui sa fie simple. O singura acgiuneva scoate
intr-un numir in-
dispozifa subiacenti 9i ne va permite sa prezicem comportamentul
Procedura nu este
definit de alte ocazricAndse poate manifesta resPectivadispozigie'
onestitatetrisarea
tautologici, asacum s-ar intAmpla dacl am lua ca dovada de lipsi de
la un examen, folosind apoi trisatura de caractera lipsei de onestitate Pentru a expli-
trisarii la examen ca
ca trisarea.in schimb, o asemeneaproceduri presuPunefolosirea
de asemenea,si de-
dovadi.a unei trisi.turi de caracter(lipsa de onestitate),carepoate'
Daci acceptamver-
termine persoanarespectivesi nu fie fidela Partenerului de via1i.
merg impreuna'
siuneamai extremi a teoriei populare conform careiatoate virtugile
in exces'
trisareapoare fi folositi penrru a prezicelasitateain rizboi sau biutul
 176 | ACTTUNEA PI

Oamenii trag adeseaconcluzii transantedoar din interpretareacomportamentului li se poate induce un com

privat auster al altora. Este de notorietate ci. un mernbru al Academiei Francezea vo- aplicarea de (ceeace ace;
tat pentru de Gaulle pentru demnitatea acestuiain viata privati, pornind de la premi- complice al aceluia carec(
sa taciti. ci. un politician capabil sa isi insele sogiaestein stare si isi trideze ;i gara.in ci respectivul comPortaf
Vietnanr, liderii comunisti au reusit si cAgtige,,mintile si inimile populaEiei"datoriti aceastasadismul, cruzime
stilului personal incoruptibil, in contrast cu acela,mai putin asceric,al liderilor din subiecgii care s-au comPo
alte grupiri politice. in rAndurile Mafiei, aventurile extraconjugalesunt un semn de sunt mult mai dispqi saa
comportament necuvenit si de caracterslab. pectivi si una de mai mic
itttt-o oarecaremisur5.,psihologia populari devine realitatetocmai pentru c5"este cunse. Oricine din lumea
a;teptati. f)aca oamenii cr:edc5.altii le vor prezice comportamentul intr-o situatie de pugin constiincio;i cind v
tip A inbaza comportamentului lor intr-o situatie de tip B, atunci vor actiona in si- administrative. A fi vorbi
tuatia B avA.ndin minte situatia A. Daci credinta existenteiunei legituri intr:e mora- ti. cu a fi vorbaret in alte r
Iitatea publici si ceapri','ataestelarg rispAndita (iar acesrlucru esrecunoscur), atunci acasi..dar niciodati la loc
aceastacreeazhun stimulent pentru ca politicienii sa se comporte onest in viata pri- in eseui ,,Despre ne
vati, presupunAnd ci" orice formi de comportament deplasat va ajunge la urechile comportarnentul lui Cat
electoratului. Ori si presupunem ca estefoarte rispAnditi credinta confbrm ci.reiaoa- insugi: ,,Daci ai atins unl
menii au aceeasirata a deprecierii timpului in toate situatiile. Daci acestorale pasa acestao arnronie de sutr
foarte pu$n de viitorul lor pentru a avea griji de propriile corpuri, atunci, conform ce ne prive;te, dimPotliv
psihologiei populare, ar trebui sa fie mai probabil ca ace.stia
si i;i incalce o promisiune clent: cel mai sigur mod,
de a realizaun cistig mare pe termen scurt. Prin urmare, pentru a putea sa faci promi- gele lor imediate, fbra sa
siuni credibile privitoare la o cooperareprofitabili pe termen lung trebuie sa-ti mentii Acesta mai puncteazh:,,L
silueta si sa ai griji de sani.tateata. cu d6.rzenie,dac5.nu Poa
insi, pe termen lung, psihologia populari. este in mod demonstrabi/fotsa"l Daci sahiilor aclversarului, atu
vom putea elimina efectelepsihologiei populare in sine, astfelincit s5"nu exisreniciun Voi da citeva exentP
stimulent pentru a satisfaceastepti.rilecerute de congruenta dintre situatii, vom ve- gAndi" ci tinerii birbagi ,
dea ci nu rimAnem cu un acclrdprea puternic. Parintii care observS.comporramentul enlilor bordelului lui JuP
copiilor lor doar acas5" sunt surpringi adeseasi afle ci acestiasunt mult mai manierati ci acegtiaerau soldati rni
la;coali sau in vizitl.la colegii de clasi. Mai mult, interventiile pentru imbunitigirea si cumsecadein numero
comportamentului de acasi nu duc la o irnbunltifre a aceluia de la scoalaprin ra- evidente dintre,,disimu
portare la grupurile de control asupra cS.roranu se exerciti. nicio interventie.t in ex- c5.sotia unui functionar
perirnente de laborator, majorit5.tii participanflor (cam doui treimi dintre subiecgi)
probabil ca parintii care u
I Nu doar psihologia populara; si cercetitorii din stiintele socialecare susrin ci agentii sem- aitrl copii care, la riindul lc
nalizeaziaprin comportament daci. fac parte din tipologia ,,celor buni" sau a ,,celor ri.i" supra- ' intr-o scrisoarecitre
estimeazi, de asemenea,relaria dintre act si gdnd. 2006), o persoani din lum
2 Existi un amendament la acestedescoperiri. Copiii pi"rintilor care s-au conforrnat ,sfatu- membru al catedreide a i s
rilor date de interventionisti au avuI rezultate mai bune la scoali decAt copiii pi"rintilor care p u n e u n v o t i m P o t r i v ai n c
nu s-au conformat, fapt pe care unii il citeazl.in sprijinul efectului cie rispindire clintre casi ca aceastasi se extinda;i :
spre scoali. insi descoperirease poate datora doar moqtenirii conformismului. Este mult mai menii carese comPorti rit
 PERSOANE$I SITUATII 177

li sepoate induce un comportament necruti"tor,pAni in punctul in care li

se impune
aplicareade (ceeace acestiacred a fi)
;ocuri eiectricesevere(cam 450 d,evolti) unui
complice al aceluia care conduce experimentul. insa nu avem vreun motiv si
credenr
ca respectivul comportament se dato rcazd.unei tri,situri de caracter subiacente,
fie
aceastasadismul, cruzimeasau indiferenta la suferinta celorlalti; de fapt, mulgi dintre
subiectiicare s-au comportat astfel erau sr-rpi.ratipe ceeace fl"ceausi m1hniti"
Copiii
sunt mult mai dispusi sa astepteo recompensi veniti mai ti.rziu cind recompenr"
,.r-
pectivi si una de mai mici dirnensiuni, pe care ar purea-o obgine ime<liat,le sunt
as-
cunse.Oricine din lumea universitarl cunoa.sreconfrati dedicagimuncii ior,
dar mai
putin constiinciosi cAnd vine vorba de predat sau de ducereala bun sf1rsit a clatoriilor
administrative.A fi vorbaregin timpul orei de prinz pare a fi o trisitura slab
corela-
ti cu a fi vorbiret in alte ocazii. O persoanapoate amAna la nesfhrsit si faca curi.genie
acasi.,dar niciodati la locul de mtrnci..r
in eseul ,,Despre nestatornicia faptelor noastre", Montaigne pune in opozitie
comportarneutul lui Cato cel TAnar cu acela al unor oameni obignui;i, precum
el
insusi:,,Dac5.ai atins una dintre corzile lui Cato, atunci le-ai atins pe roare;
existain
acestao arnlonie de sunete in perfect acord, pe care nu o poate nega nimeni. ir,
."."
ce nt: priveste, dimpotrivi., toate actiunile noasrre trebuie juclecatein mod indepen-
dent: cel mai sigur mod, in opinia mea, ar fi sa le punem in legituri. cu circumsran-
telelor imediate, fbri sa ne uiti.m mai departe si flri si rragem concluzii definitive."
Acestamai puncteazl:,,I)ac5.un onl nu poate suporta calomnia, dar tsi suporti" sari"cia
cu dArzenie,daci. nu poate si. suporte bisturiul chirurgului, dar e.steneinfricat in
fata
sibiilor adversarului,atunci nu omul merita laude, ci fapta."
Voi da c6.tevaexemple din lumea artei si a artistilor. Proust scrie ci
,,re-aifi p*tut
gindi" ca tinerii birbagi din Titnpul regasitcare fuseseri plititi penrru a le face rau cli-
entilor bordelului lui Jupien trebuie si fie ,,r5.iinrr-un mocl fund,amental,insa nu doar
caacestiaerau soldati rninunati in timp de ri.zboi, adevarati<eroi>,ci firseserlgenerosi
si cumsecadein numeroase ocazii din viata publica". Cornenti,nclasupracontradictiei
evidentedintre ,,disimulareaexcelenti a unei invitatii la Palatul Bucki'gham" si fala
ci sotia unui functionar de rang inferior avizitat-o pe doamna Swann, acesrascrieca

probabil ca pirintii care urmiresc cu constiinciozitate insrructiunile

unui inrerventionisr si
aibi copii care,la rindul lor, si unnez€ constiincios sfaturile clarede un profesor.
' intr-o scrisoare citre eticianul Randy Cohen (IVew Yorh Times Magazitr.e, 15
ianuarie
2006), o persoani. din lumea universitari a pus intrebarea daci cerere" ',r.r,ricoleg
care nu esre
membru al catedrei de a i se acorda reduceri la care nu esreinc{reptitit la Clubul Facultitii
im-
pune Lrnvot impotriva includerii salein catedra,,penrru lipsa lui de onestitatesi
probabilitatea
ca aceastasi se extinda si asupra cercetlrilor sale". Cohen a rlspuns negativ, motivAn{
cL ,,oa-
menii carese comporti riu in anumite situatii se cornpolta deseorifoarte cuviincios
in altele".
 178 | nCUUNEA

motivul cel mai important era (iar lucrul estevalabil pentru intreagaumanita- naturi. glaciali. Toate
te) ci nici micar virtutile noastrenu sunt elementecareplutescundeva liber in prevalentain propriu
afaranoastri si carene sunt intotdeaunala indemAna;de fapt, acestea ajung safie
atAt de puternic legatein mintea noastrS.de aceleocazii pentru a actiona in care Voi urmiri in detali
avem impresia ca ar trebui sa le manifesti"m,incA.t,daca ni se cere si ne angajam 14, unde mi. voi raporta
intr-o activitatedifbritl, aceasta
ne poatelua prin surprindere,astfelci nu ne gAn- nu se referi la posibilita
dim vreun moment c5.si acestcazar trebui sa aducadupi sine folosireaacelorasi anumit tip de situaEiesi
virtuti. asupra acesteichestiuni

Muzicianul de jazz Charlie Parker a fost caracterizatde un doctor care ii cunostea

Putereasituayiei
drept ,,un om care trS.iestede la o clipa la alta. Un om care triieste pentru principiul
plicerii, pentru rnuzic5.,mAncare,sex, droguri, senzatii tari, personalitateasa lsic] fi- ,,A fi risipitor cu bar
ind blocati la un nivel infantil." Un alt muzician de jazz, Django Reinhardt, ma- timpul orei de prAnz" sa

nifesta chiar o atitudine qi mai extrernL de orientare citre prezent, neeconomisind de caracter.Sunt, insi, r

ci cheltuindu-le pe capricii ;i ma;ini

niciodati nimic din cAgtigurilesalesulrstangiale, tate globale, care si. sem
lare, studiile sistematice
scumpe, pe carele distrugeala scurt timp dupi aceea.Din mai multe puncte de vede-
La caz pentru trisS.turile
re, acestaincarna stereotipul ,,tiganului". $i totusi, nu ajungi un mnzician de calibrul
obiqnuit ati"t de mici, ir
lui Parker sau Reinhardt daci triiesti clipa din toatepunctele de uedere.Perfectionarea
nifesta un comportame
presupune ani de dedicagiegi de concentrare.in cazul lui Reinhardt, o asdel de ati-
te s5.fi fost eroic in mo,
tudine a fost adusi la suprafati cAnd si-a accidentat mAna stAngi foarte grav intr-un
intre acestedoua extref
incendiu, fiind asfel constrAnssi faci cu dou5"degeteceeace altii foc cu patru. Daci
mai extremi a psiholog
acesti doi muzicieni ar fi fost firi impulsive gi delisitoare in toate privintele - daca
a fost testatacu atentie
,,personalitatea"ar fi fost ,,infantili" intr-un mod consecvent-, atunci nu ar fi reu;it
insi. aceasti idee poaret
niciodata si ajungi artigti desivAr;igi.
rea pe care o manifesra
Dupi 1945, romancierul norvegian Knut Hamsun, care a colaborat cu nazistii
frumos cu pacientii.in,
in r5.zboi,a fost supus unor controale psihiatrice pentru a se stabili daci este apt din
domeniu esteun eleme
punct de vedere mintal pentru a fi judecat (avea 86 de ani la momentul respectiv).
nii. Psihologii vorbescit
fundamentale de carac-
CAnd profesorul de psihiatrie i-a cerut s5.-sidescrie,,tr5.si.turile
Prin urmare, de foa
ter", replica romancierului a fost urmS.toarea:
tuafie, si nu in persoana
Asa-zisaperioadanaturalisti - Zola si epoca sa * au scris desprepersoane germani careau contrib
cu trasituri de caracter.Nuantele psihologicenu le erau de trebuinga.Oamenii rologicl", ar trebui si pr
aveauo singura capacitatedominanti care le guverna acgiunile.Dostoievskisi care le lipseaaceloracar
altii ne-au invagatpe togi cevadifbrit despreoameni. De la bun inceput nu cred mai mare putere explica
ca existao singuri persoaniin oricaredintre scrierilemele caresaaiba o trlsatura salvezepe cineva. Legat
unica dominanti. ToEisunt lipsigide aga-zisulcaracter- sunt divizagigi fragmen- putut obgine informaVii
tati, nu sunt buni saurii, ci ambele.Sunt nuantati si versatiliatAtin ceeace gAn-
desc,cAt si in actiunile lor. Faraindoiali ci si eu sunt la fel. Estefoarte posibil sa I Din moment ce un or
fiu agresivsi sa am ;i celelaltetrasaturi pe carele sugereazaprofesorul - sunt vul- in a mima preocupareape
nerabil,suspicios,egoist,generos,gelos,cinstit, gindesclogic, sunt sensibil,am o pagilor poate sta in deprec
 PERSOANESI SITUATII 179

naturi glaciali. Toate acesteaar fi trisituri umane, dar nu-i pot acordavreuneiao
prevalentain propriul meu caracter.

Voi urmiri in detaliu chestiu nea caracterului sau a ,,lipsei de caracter" in capitolul
14, unde ma voi raporta la opere literare.Aici vreau doar si fac observagiaci Hamsun
nu se referi la posibilitatea c5.ar putea fi, de pilda, generosin mod consecventintr-un
anumit tip de situatie gi egoist in mod consecventin alti situatie. Mi voi aplecaacum
asupraacesteichestiuni.

Putereasituayiei
,,A fi risipitor cu banii" si ,,ase dedica cu totul creatiei muzicale", ,a fr vorbaregin
timpul orei de ptinz" sau ),afi constiincios in cercetare"constituie, desigur,trasi"turi
de caracter.Sunt, insi, trtisdturi localesau specifice situatiei, nu tri.saturi de personali-
tateglobale,care si se manifesteindiferent de situagiadatl..Contrar psihologiei popu-
lare,studiile sistematiceau descoperitniveluri foarte scizute ale consecventeidelacaz
la caz pentru trisiturile de caracter.Cu toate c5.exista corelatii, acesteasunt in mod
obisnuit atAt de mici, incAt nu por fi detectate,,cu ochiul liber". Psihopagiipot ma-
nifestaun comportament nepi.sS.tor indiferent de situagiel,iar Cato celTAnir se poa-
te sa fi fost eroic in mod consecvent,dar, pentru cei mai mulgi dintre indivizii aflati
intre acestedoua extreme, nu trebuie si ne agteptemla o astfel de consecvenla.Ideea
mai exrremi a psihologiei populare, conform cireia toate virtugile merg impreuni, nu
cu arentie niciodati, poate pentru ci. pare atAt de evident implauzibila.
a fost resratS.
insa aceastaidee poate aveainci. un impact la nivel mental, lucru indicat de increde-
reape care o manifestim fagi de abilititile medicale ale doctorilor care se comporti
frumos cu paciengii.in Antichitatea clasicl era des intAlniti ideeaci. excelentaintr-un
domeniu esreun element predictiv infailibil sau un ,,index" al excelenleiin alte dome-
nii. Psihologii vorbescin acestecazuridespreun ,,efectde halo".
Prin urmare, de foarte multe ori explicalia comportamentului poate fi gasiti in si-
tuafie,si nu in persoand.Sa luim in considerare,de pildi, faptul ci au existatcetiteni
germanicareau contribuit la salvareaevreilor de regimul nazist.itttt-o teorie ,,caracte-
rologic5.",ar trebui sa presupunem ci salvatorii aveauun tip de personalitatealtruist,
carele lipseaaceloracare nu au comis astfcl de acgiuni.insi, se pare ci. factorul cu cea
mai mare putere explicativi esteelementul ,,situational",dat de faptul cd li s-a cerut s5'
salvezepe cineva. Legitura cauzald.poate si apari in doui. moduri. Pe de o parte, all
putur obgine informayiile necesarepentru a se coffrporta ca ni;te salvatori doar pentru

1 Din momenr ce un om inteligent si egoist ciruia ii pasi.de viitor va aveaadeseaun interes

in a mima preocupareapentru algii (capitolul 5), explicagiaultima a comportamentului psiho-
pagilorpoate sta in depreciereaexcesivi a viitorului"
 180 | ,tclluNEA

c5.au fbst rugaEi. Pe de alti parte, situatia de a fi rugafi fala in fagi si faci acest gest incAt nu poate fi contri
poate declansaacceptarepentru a evita r'usineape care ar simti-o altminteri.l Prima (potengial).
' r l

presupunealtruismul, dar neagaci acestaestesuficient pentru a da o expli-

,,:xplicagie I n alt expenm ent ,u
caric comporramentuiui. Al doilea neagi altruisnrul si tnlocuieste normele socialecu scurri predici intr-o cla
normele morale. in oricare dintre ceiedoui abordi.ri, ceeace face diferenta iutre salva- conceapS.predica in juru
si nu personalitateal,rr.
tori si ceilalgiestesituatia in care ace;tia se g5.sesc, biect neutru. Unui grup
Cazul lui Kitty Genovese este un alt exernplu din viata reala referitor la puterea na ii asteapte,pe cAnd c
situatiei. Este implauzibil si stipullm doar pe baza inactiunii lor ca toli martorii ia spre cealalti clidire, sub
crimi" au avur inima de piatra gi au fost indiferenli in fagasuf'eringeiumane. Mai de- me, dup5"toate aparent
graba, multi dintre ei au crezut probabil cL altcineva a dat telefon la poligie sau ci., zia si*au oferit ajutorul;
clin moment ce nimeni nu face nimic, situagianu este ciiiar atAt de gravi pe cit pare o predica pe tema bunu
cd,inter-
(,,probabilci e doar o ceart;.in familie") ori ci inacgiuneacelorlalgisugereazia asemeneasamariteanul
venria directi poate implica riscuri.2Acesterationamente der.in mai plauzibile pe mi- nici cu rispunsurile la u
suri ce crestenr-rmilul de martori. Astfel, in cadrul unui experiment, subiectii il aud resui lor fati de religie r
prin interfon pe complicele aceluiacare face experimentul mimind o crizi. de epilep- doringe de a-i ajuta pe c
sie. Cind subiectii cred ca sunt singurii martori care aud, B57o dintre ei sar in ajutor; explicativi mult mai ma
cind cred ci mai existi inci un ascultitor, 620/ointervin; cind cred ci mai sunt Patru Nu ar fi corect si in

care asculta,3lolo intervi.t. i. alt experiment, 70o/odintre martori intervin cAnd sunt ci. studentii ,,gribigi" s-a

singuri, clar numaiTo/o intervin claci stau lAngl un complice impasibil. in cazula doi stringeri de titnp. Const

subiecginaivi, victima a prirnit ajutor in4Ao/o dintre cazuri. Astfel, nu doar sansaca dintre studenti s-au opr
mentul, afectAnddimer
orica.redintre rnartori si intervini scadecind sunt mai mulp, dar ,sisansaca un Ltnu'
ynit martor si. intervini. scadeodati cu numi.rul de martori.3 (lu alte cuvinte, diluarea t5.ria motivelor care tin
ca o diminueazi. Faptu
responsabllitigiide a intervenioc^uzate de prezentaaltora, se manifestS.atat de rapic{,
o face mai atractiva in
I cum privelisteaunui cer
Similar, succesulteledonurilor in incurajarea oamenilor si dea bani nu sti in fbptul ci
acesteastirnuleazaaltruismul, ci in faptul ci sttnt insogite de o bitaie in usa a cuiva care face
cunoastereaabstracti"a s
o cerere fagl in faga.intr-un astfbl de caz, explicatia care recur[te la ideea de informatie nu este schimbi atAt costurilep
adecvati". a te conforma instructir
I Oamcnilor cirora le-a fost fricl sa intervin\ fizic pentru a proteja victima de atacator pu- iti spune ci ,,trebuies5.c
reau, toru;i, sl dea telefon la politie. Irrsi",in acel moment, politia nu acceptaapeluri anonitne, posibil, chiar fatale,anu
prin nrmare, marrorilor se poate si le fi fost frica si nu intre in necaz.in alte situatii de acest Nu existS"niciun m
lel, optiunea de a suna la poligie poate sl nu fie disponibili. colnpclrtamentul. Situa
3 C,el putin aceastaeste tendinta generali in nenumlratele experimente de acest tip care au in fagi de a salva evrei,
fost desfhgllrare"in cel tocmai mentionat (criza de epilepsieauziti. prin interfon) se dovedeste rirea unei monede in fh
ca, daci presupunernci ceilalti martori sunt subiecti leali, naivi careprimesc aceeasiinformatie
tate gi ne face dornici sa
(si nu simpli conrplici sau fictiunile create pentru experiment), sansaca micar unul dintre ei
adune niste hirtii pe ca
s.l intervinl este relativ constanti., adici in jur de85o/o.ir-t carul celor cinci subiecgi(subiectul
central si cei patru ascultatori),;ansa ca oricare dintre ei si. se abginade la a interveni este0,69,
macar I
$ansaca toli si se abgini este(0,65)5sau 0,156; rezulta astfel o probabilitate de 0,844 ca Ca si subiectii care ar
unul dintre ei sa intervinir. s-au grabit s5.treaci pe lin
 PERSOANE$I SITUATII lB1

incAt rlu poat€ fi contracaratd de numarul mai rnare de oameni care pot interveni
(potengial).
in alt experiment, unor studengila teologie li s-a spus si, se pregiteasci pentru o
scurri predici intr-o cladire invecinati. Jumitate dintre ei au primit instructiuni sa-si
conceaplpredica in jurul parabolei bunului samaritean(!), iar ceilalgisi aleagi un su-
biect neutru. Unui grlrp i s-a spus si se gribeasci intrucAt oamenii din cladireaveci-
na ii agteapt;",pe cAnd celorlalgili s-a spus ci au timp suficient la dispozigie.in drunr
sprecealalti clidire, subiecgiiintilnesc un om clzut, rezernatde o usi, avind proble-
me, dup5.toate aparengele.Doar 10olodintre studenEiicirora li s-a ,spusci vor intAr-
ziasi-au oferit ajutorul; din celi,laltgrup, 630/o.Grupul ciruia i s-a spuss5.pregS"teascl
o predica pe tema bunului samariteannu didea semne ci. ar fi dispus sl se cornporte
asemeneasamariteanului. Iar comportamentul studengilor nu s-a dovedit a fi corelat
nici cu rispunstrrile la un chestionar a carui intengie era aceeade a misura daca inte-
resui lor fagi de religie se datoreazi unei doringe pentru mAntuirea proprie sau unei
dorinte de a-i ajuta pe ceilalti.r Factorul situational - a fi gribit sau nu - are o putere
explicativi mult mai mare decAtfactorui dispozigional.
Nu ar fi corect sa includem aceastS.analizi in aceeadin capitolul trecut spunAnd
cl studentii ,,gribiti" s-au comportat in mc-rdulin care au ficut*o din cauza unei con-
strdngeride timp. Constri.ngerea lor nu era una obiectivi sau ,,tare" si, de fapt, lAo/o
dintre studengis-au oprit si ofere ajutor. Mai degrabi, situagiaa modelat comporta-
mentul, afectAnd dimensiu nea dorinpelor competitoare. Cererea fogi in faq.aspore;te
tlria motivelor care tin cont de celalalt, pe cind faptul ci li s-a spus si. se gri.beas-
ci o diminueazd.. Faptul cie a fi in misuri, sa uezi recompensa disponibill iminent
o face rnai atractivl in comparatie cu una care devine disponibili rnai tirziu, Ia fel
cum priveli;tea unui cersetorpe stradl poate declan;a o forml de generozitatepe care
cunoastereaabstractl a siriciei nu o poate declan;a.Situatiile de tipul Kitty Genovese
schirnbi atAt costurile per:cepute,cAt si beneficiile estirnateale ajutorului. l)orinta de
a te conforma instrucgiunilor date de organizar.<lrulimpasibil al unui experiment care
iti spune c5.,,trebuies5.continni" si"administrezi socuri electrice,evident dureroasesi,
posibil, chiar fatale, anuleazi dorinla de a nu provoca durere fb.ri rost.
Nu exista niciun mecanism general sau obisnuit prin care o situatie poate afecta
conlpomamentul. Situagiile variazi de la cele mai importante, cum ar fi cerin,tafaga
in fagi de a salvaevrei, pina la cele mai banale evenimente,ca atunci cind descope-
rirea unei monede in fanta unui telefon public stimuleazi sentimentele de generozi-
tate si ne face dornici sa ajutirn un strain (in realitate,un complice in experiment) sa
adune niste hirtii pe care le-a scipat pe trotuar. Lectia importanti pe care trebuie .si

i Ca ;i subiecgii care au fost convinsi si provoace socuri electrice, rnulri dintre acL'iacare
s-au gribit si treac.i"pe lA"ngaun om in necazerau vizibii rulburati de int6.lnire.
 r82 | ACTTUNEA P

o extragem din acesteobservatii, din viaEareali ;i din laborator, esreaceeaci, de fapt, Psihologii numescutil
adeseacomportamentul nu este mai stabil decAt situagiile care il modeleazi".O persoa- mentala de atribuire, adic
ni. poate fi foarte locvace in timpul orei de masi", cd"ndpoate si. se relaxezeali.turi de tul ci este cauzat de trisit
colegii pe care ii cunoaste, dar poate fi foarte retrasi faEi de striini. O persoanS.poate cirora li s-a cerut si prezi
sa dea bani cersetorilorin mod constant, dar si nu se gindeascala siraci in alte impre- individ aflat in nevoie au
juriri. O persoani poate acorda ajutor in situatii in care nimeni altcineva nu sarein pe o dorinti de a-i aiuta p
ajutor, dar poate fi pasivi in prezengaaltor oameni care si-ar putea oferi ajutorul. Un bunul samaritean;i (de a
bi.rbat poate fi agresivin mod constant si ii poate face observafii dure sotiei sale,dar sau mai pulin gribigi. Alg
poate fi foarte calm si generosfagi de alti oameni. $i sotia sa poate manifesta acelagi trarea gocurilor electricei
comPortament dual. Agresiunea lui o declanseaz|pe a ei gi invers.r Daci ace;tia i;i original, dAndu-;i astfella
vad partenerul de viagi interactionAnd arareori cu al;i adulgi, de exemplu, la locul de structor ii di unui studen
munci", pot ajunge s5"creadi"ci acestasau aceastaesteintrinsec agresiv(i), si nu doar lui Castro, algistudenti, c
agresiv(i) in situagiadefiniti de prezen;alor. tivul eseu drept o manife
au fost rugati si. se ofere'
Apelul s?ontanla dispoziyii mare, iar inrolarea a fost
Putem detalia ultimul exemplu. Cei care se ocup5.de terapia de cuplu incearci diferengede plati, au pre
adeseasi ii faci pe partenerii care le cer ajutorul si. nu mai foloseasci.limba;ul centrar se inroleze pentru o cauz
pe caractersi si. se concentezepe aceladespreactiune. in loc si spuni,,Esti o persoa- observatorii au atribuit ac
ni. rea", enunt care lasi. pugin loc pentru sperantS.sau schimbare, ei ar trebui si faci graba decit structurii de r
efortul si spuna ,,Ai fb.cutun lucru ri.u". Ultimul enunr lasi deschisi posibilitatea ca in anumite societigi
actiunea in cauza si fi fost declaryata de factori specific situationali, precum o remar- cietlqi sa comita eroareaf
ci. provocatoare a partenerului de viagi. Un motiv (printre altele) pentru care terape- comparalie cu americani
utii nu au prea mare succesin reincadrareaconflictelor in acestmod este ci. oamenii dispozitii personalein ex
acordi"o mai mare atentie in mod spontan acelorexplicatii ale comportamentului care pusi in evidengagi prin e
sebazeazape caracter, fatl. de aceleacare se bazeazS,
pe situatii. Daca aflam ci. cineva a o facultate de fizic| gi-a i
contribuit la o reclaml pentru ,,drepturile homosexualilor", avem tendinga s5.credem acelagian, un angajat al I
ci persoana este gay sau ci are o gindire liberali, si nu ci aceastaa fost rugata intr-un impuscat geful, citiva col
mod greu de refuzat. in cazul unui interviu pentru un loc de munc5., avem tendinga pe larg mediatizate in zia
si explicS"mce face sau spune o persoani in lumina dispozigiilor pe care i le atribu- mele explicAnd evenime
im (prea increziltori in noi insine), si nu naturii specialea situatiei de interviu. Limba ,,furios", ,,labil psihic"), i,
insigi reflecta pi.rtinirea pe care o acordim dispozigiilor. Adjectivele care se aplici ac- ,,tocmai isi pierduselocu
giunilor (,,ostili", ,,egoisti" sau ,,agresiv5"")
pot fi, de asemenea,aplicate agentului, in riri confirmi. existentau
timp ce existS.foarte pugine caracterizariale acgiunilor care pot fi aplicate gi situagiilor factorii situagionalijoaci
(,,dificila" esteo exceptie). in loc si fie mai eficienl
lor, acegtias-ar putea si r
t Vorbind metaforic, putem spune ci" acestia se afla intr-un ,,echilibru psihologic defectu- factori si funcgio neze.
os". insi" agresiuneanu trebuie si fie ,,celmai bun ri.spuns" dat agresiunii (lucru sugeratde no- Depigirea erorii fund
tiunea de echilibru din teoria jocurilor), ci trebuie doar sa fie inteligibili din punct de vedere intAi cirora li se spune ci
psihologic. vor imbunitagi pe parcu
 PERSOANE$I SITUATII 183

Psihologii numesc utilizarea improprie a explicatiilor dispozitionale eroareafunda-

mentalade atribuire, adicd.explicarea comportamentului indus de o situagieprin fap-
tul ci estecauzat de trS,siturilede caracterpersistentein timp ale agentului. Subiecgii
cirora li s-a cerlrt si prezica comportamentul studentilor la teologie care intAlnescun
individ aflat in nevoie au crezut (in mod gre;it) ci, oamenii a c5.rorreligie se bazeazi
pe o doringi de a-i ajuta pe algii au o probabilitate mai mare de a se comporra precum
bunul samaritean si (de asemenea,gresit) ci. nu are importanla dac5.sunt mai mult
saumai pugin gribigi. Alti subiecti au ftcut o predictie prea rare cu privire la adminis-
trareasocurilor electricein absentaunor factori situationali specifici in experimentul
original,dAndu-si astfella iveali credinta intr-o explicatiedispozitionali. CAnd un in-
structor ii di unui student sarcina de a scrie un eseuin care s5.argume ntezein favoarea
lui Castro, alti studenti, cunoscAndmodul in cares-a cerut tema, interpreteazi"respec-
tivul eseu drept o manifestare a unei atitudini favorabile lui Castro. CAnd studentii
au fost rugati si se ofere voluntari pentru sarcini a ciror remuneratie era fie mica, fie
mare,iar inrolareaa fost mici, respectivmare, observatorii, stiind de existenta unor
diferentede plati, au prezis, cu toate acestea,c5.este mai probabil ca toli voluntarii si
seinroleze pentru o cauz| neplatiti, spre deosebirede non-voluntari. Cu alte cuvinre,
observatorii au atribuit actiunea voluntariatului unei disp ozigiia voluntarului mai cJe-
grabl decAtstructurii de recompensi a situagiei.
in anumite societi.ti,oamenii par mult mai putin dispusi decAt aceiad.in alte so-
cietigi si. comiti eroareafundamentali de atribuire. Experimentele indici faptul ci., in
comparatiecu americanii, asiaticii acordS.o mai mare importanti situagieidecAtunor
dispozitii personalein explicareacomportamentului. Diferenta de atribuire poate fi
pusi in evidenti si prin exemple din viagareala.Astfel, in 1991, un student chinez la
o facultate de fizica si-a impuscat coordonatorul, cAtiva colegi, iar apoi s-a sinucis. in
acela;ian, un angalatal Posteidin StateleUnite care si-a pierdut locul de muncl;i-a
impugcat;eful, cAtivacolegi si martori, iar apoi s-a sinucis.Ambele evenimenteau fost
pe larg mediatizate in ziarele de limba englezi, precum si in cele de limbi chinezi, pri-
mele explicA.ndevenimentele preponderent prin termeni dispozitionali (,,rulburat",
,,furios",,,labil psihic"), iar cele din urma in temeni situationali (,,accesu;or la armi.",
,,tocmaiisi pierduse locul de munci", ,,victima a presiunii de a reusi"). Alte descope-
riri confirmi. existenta unei diferente. Totusi, acestlucru se poare datora faptului ci
factorii situationali joaci un rol mai mare in generareacomporramentului asiaticilor.
in loc sa fie mai eficienli cu privire la invinge rea caracterului pi.rtinitor al dispozitii-
lor, acestias-ar putea si. nu mai aibi ce si. invinga. S-ar putea, de asemenea,ca ambii
factori sa functio neze.
Depisirea erorii fundamentale de atribuire poare fi eliberatoare.Studengiidin anul
int6"ici.rora li se spune ci majoritatea bobocilor au rezultateslabe,dar ci notele lor se
vor imbunatiti pe parcurs, chiar stau mai bine la note in anii ulteriori, in compararie
 IB4 I ACTIUNEA
r r

cu aceia cirora nu li se di aceast;.informatie. Probabil c5"ace;tia din urm5. atribu- cum ar fi faptul de a ave
ie rezultateleslabe iipsei de abilititi, si nu mediului nefamiliar gi derutant pe care il de caracteratribuibili re
reprezinti"viagade campus. Grupurile supuseopresiunii care se debaraseazl.de esenti- Din aceasti.perspec
-
alismul aceloracareii asupresc ideeaci femeile, persoanelede culoare sau evreii sunt ticulara insumata cu rel
intrinsec inferiori - ar plltea mult mai lesnesi se debarasezede iangurileopresiunii. tarnentalS..Cineva poat(
Este eroareafundamentali" de atribuire ,,fierbintesau rece" o gresealamoti\rat1.sau exceptional de prieteno
ceva asemS.ni.tor
mai degrabi.cu o iluzie optici.? in mi.sura in care motivatia intra in poate manifesta tr5"s5.t
procesul atribuirii, nu existi. niciun motiv care sI ne determine si. punem un accent porta prietenos, putem
prea puternic pe dispozigii. Pe temeiuri care servescdoar propriului nostru interes, tenoas5..insi., in virtute
ar trebui si atribuim succesulnosmu unor trisituri solide de caracter,iar esecurilear asemS,niliiede comport
trebui sa le punem pe seamaunor circumstante nefericite.l f)aca ar fi si-i credem pe mentele contingente de
moralistii francezi,ar trebui si atribuirx succeseiecelorlalti norocului, iar e;ecurile lor
dispozitiilor.2 Pe temeiuri cognitive, tendinta de a favoriza persoanamai mult decdt
situatia poate fi o instantiere a unei tendinte mai generaie,aceeade a acorda o atentie
sporiti prim-planului mai alert, si nu fundalului static. Rezulti c5.eroareaar trebui si
fie mai putin obisnuiti ln cr-rlturilein care atentia pentru prim-plan si, respectiv,cea Nota bibliografic
pentru fundal sunt cevamai echilibrate.Astfci par si stealucrurile in culturile asiatice.
,,Tendinta de a supr
G. Ichheiser,,,Misunde
Reabi litarea p ersod??ei
tion", AmericanJournal
Observagiilepe care le-am descrissubmineazi. ceeace aln putea nurni ,,esentialis- centul de pe ,,caracter"i
nrul crud" in studiul personalitigii. Pur;i simplu, nu esteadevirat ci. oarnenii suntin (New York, S7iley, 195
sine agresivi,ner5.bd5.tori,extrovertiti sau vorbS.reti.in acela;i timp, nu decurge clin R. Nisbett, T-hePerso
acestedescclpeririexperimentaleca situagiaesteatotputernici" in explicareacomporta- l99l),;i peJ. T)ctris,
Lac
mentului. Trebuie, rnai degrabi, sa descclmpunefilcaracterul,pe care in mod obisnuit la liderii comuni;ti din
il intelegernca un,,tot", intr-un set de tendinte de raspunsc'antingenrc.Itloc si. ca- Peasant(Berkeiey,Unive
racterizim pe cineva drept altruist, mai bine l-am cara.cteriza prin expresia,,a.jutldaca ,,Trust's odd ways", in
estesolicitat, dar nu solicita sa ajute" sau prin e.xpresia,,ajuti daci nu estestresat,dar Behauior: Essa1sin l{ono
este neglijent daci. este stresat".Fiecaredintre acesteexpresii ar putea caracterizaun la efecteleinterventionis
aspect al persoanei,putAnd astfil si circumscrie o formi mai subtili de esentialism. 20Aq . Disponibilitatea
Cineva poate si i;i mustre partenerul de viati perrtru ca nu face curigenie prin cas5" lui S. Iv{ilgram, Obedien
(,,estilene;") sau pentru ci nu face curat decit atunci cind i se cere (,,estinepisS.tor"). cei doi muzicieni pot fi 1
in cel din trrmi. caz, partenerul de viagi poate fi proactiv, si nu reactiv in alte privinte, of Charlie (Yardhird) Par
rhe Life and Mu.si.caf a r
I insa, uneori, putem fi motivati si atribuim esecurilenoastre caracterului. Un parior sau
Hamsun estetradusadir
un alcoolicsepoate auto-linigti spunS.ndu-sica ,,nu se poate abtine" pentru a-gi furniza o scuzi om Knut I{amsun (Oslo,
sa continue. ,,index" in Antichitate r
2 Putem fi motivati sa atribuinr succeselecelorlalti clefectelorlor de caracter.Antisernitismul 797 6) , pp. 1 14, 773; cl
se sprrijinape rnitul ci evreii au succespentru ci au un caracterirnoral, care ii face capabili sI .
priv6es?",SocialScience
adopte orice mijloace pentm a reusi. gi ci " a disponibilir agii
d
 PERSOANE
$r STTUATiTi 185

cum ar fi faptul de a aveagriji de sS.nitateacopiilor. Nu am aveade-a face cu tri.situra

de caracteratribuibili reactiv in orice situatie.
Din aceastaperspectivi, explicatia compomamentului se bazeazd. pe situatia par-
ticularS"
insumatl cu relatia specific personali.dintre situatii si cu inclinatia compor-
tamentali. Cineva poate fi puternic agresiv cu indivizi asupra c:aroraare putere, dar
exceptionaide prietenos cu aceia care au putere asupra sa, in timp ce alti persoani.
poatemanifesta tri"saturi complet opuse. Daci observi,m ci ambele persoanese com-
portS-prietenos, putem fi tentati s5.tragem concluzia ci ambii au o dispozitie prie-
tenoasi..ins5.,in virtutea ce]or argumentate pAni acum, :rr trebui sa fie limpeJe ca
asemi"ni-rile
de comportament se pot datora diftrengeior cu privire la situatie si la ele-
mentelecontingente de rispun.s,care se anuleazdreciproc.

ooo
IVotabibliografica
,,Tendintade a supraestimaunitatea personaliti.tii" a fost foarte clar enungati de
G. Ichheiser,,,Misunderstandingsin human relations: A study in faise social percep-
tion", American Journal of Sociologt, 55 (1949), anexi. Studiile mai recenre rnuti. ac-
centul de pe ,,caracte.r"inteles ca un tot, ca la T(4 Mischel, Personalityand Assessm€nt
(New York, Wiley, 1968). Expunerea de fhgi se bazeazS.substantial pe L. Ross gi
R. Nisbett, 7-he Person and the Situation (Philadelphia, Temple University Press,
1991)';i PeJ. l)oris, Lack of Character(Cambridge Universiry Press,2A0D. Referintele
la liderii comunisti din Yietnam si la N{afie ii apartin lui S. Popkirr, The Ratiorml
Pensant(Berkeley,University of California Press, 1979) si, respectiv,lui D. Garnbetta,
,'Trust'sodd ways", in J. Elster et. a.l. (editori), understtznding Choice: Explaining
Behauior:Essaysirc l{onour of Ole-Jorg"enSkog (Oslo, Academic Press,2A0O. Referinta
la efecteleinterventionismului estedin J.R. F.larris,No TiattAtike (New Ybrk, No6on,
2006).Disponibilitatea de a administra socuri electriceestedescrisl in studiul clasical
lui S. Iv{ilgrum, Obedienceto Authority (New York, Harper, 1983). Informatiile despre
ceidoi nruzicieni pot fi gi"sitein R. Russell, Bird Liues: The High Life and Hard Times
of Charlie(Yardbird) Parher (NewYork, Charterhouse, lg73),si in M. l)regni, Django:
theLife and Musit of a GlPt! Legend (Oxferrd Universiry Press, 2004). Declaratia lui
Hamsun estetradusa din G. Langfeldt gi A. Adegird, I)en rettsprlki{ttriskeerblaringen
omKnut I{amsun (Oslo, Gvldendal, 1978), p.82. Folosireacomporramentului ca un
,,index"in Antichitate este discutati in P Veyne, Le pai.n et le cirque (Paris, Seuil,
1976)'pp. 114,773; cf. si P. Veyne,,,Pourquoiveut-on qu'un prince ait des venus
privdes?",SocialScienceIn/ormation, j7 (1998), pp. 407-415. Explicaria ,,caracterolo_
gici" a disponibilitigii de a salva evrei esresusrinuti de K. Monroe, M"C. Barton qi
 186 | ACTTUNEA

U. Klingemann, ,,Altruism and the theory of rational action: Rescueresof Jews in

Nazi Europ€", Ethics, 101 (1990), pp. 103-122. Explicagia,,situationistS""
este susgi-
nuta de F. Varesegi M.Yaish, ,,The importance of being asked:The rescueofJews in
Nazi Europe", Rationality and Society,12(2000), pp.307-324.inA. Dixit si S. Skeath,
Gamesof Snategy editia a doua (NewYork, Norton, 2004), pp.414-418, se susgine, At
din perspectivateoriei jocurilor aplicati cazului Kitty Genovese,ci estede asteptatca
sanseleca oricine s5.intervini si scadacAnd crestenumi.rul de persoanecare pot inter-
veni. O pozigiescepticadespretendingade a infera dispozitii bazAndu-nepe compor-
tament se face remarcatS,in J.L. Hilton, S. Fein gi D. Miller, ,,Suspicion and
dispositional inference", Personality and Social PsychologyBulletin, 19 (1993), pp.
501-512. Contrastul dintre americani qi asiatici este rezumat in R. Nisbett, The
Geographyof Thougbr (New York, Free Press,2004). Ceea ce arn numit aici ,,reabilita- Structura alegerii r
rea persoanei" este prezentata in \7. Mischel, ,,Towards an integrative science of the
Teoriile alegerii rarion
person", Annual Reuiewof Psychologjt,55(2004), pp. 1-22.
supunere ca agentii sunt
tele determinante ale com
(oportunitigi). Teoria aleg
Structura explicatiei ;
tiune esterationala, confo
actiunea trebuie sa fie opt
cAt de bine posibil, date f
titii optime in culegeread
in termeni de cauzalitates
fte cauzata de dorintele gi
ce trebuie din pura intiml
tul a doui procesepartinit
Pentru a da un exem
tii cu privire la pericolele

DORTNTE-
 Capitolul 11

ALE,GEREA
RATIONALA

Structura alegerii rayionale

Teoriile alegeriirationalevor si.explicecomportamentul bazAndu-sepe simpla pre-
supunereci agentii sunt rationali. Prin urmare, nu este nevoie si. clasificim elemen-
tele determinante ale comportamentului ca fiind ori subiective(doringe),ori obiective
(oportunitigi). Teoria alegerii rafionale estesubiectivi in intregime.
Structura explicagieiprin alegerearationali esteprezentatain Figura 1 1.1. O ac-
giune este rationali", conform acesteischeme, daca satisfacetrei cerinyede optimalitate:
actiuneatrebuie si fie optimi., date fiind credintele, credingeletrebuie si fie sustinute
cAt de bine posibil, date fiind probele, iar probele trebuie si fie rezuitatul unei inves-
titii optime in culegereade informatii. in Figura 1 1.1 sagetileau o dubla interpretare:
in termeni de cauzalitatesi in termeni de optimalitate. f)e pildi, acfiunea ar trebui s5.
fie cauzatade doringele9i credingelecare o fac rationali; nu estesuficient si faci ceea
ce trebuie din puri intimplare. Similar, o credinti nu esterationali daci esterezulta-
reciproc.
tul a doui procesepirtinitoare opuse, care se anuleazS.
Pentru a da un exemplu, atAt fumatorii, cit si nefumi.torii proceseazi.informa-
tii cu privire la pericolele fumatului in moduri care ii fac si creada ci. acesteasunt

A CTIUNE,

\
DORINTE CREDINTE
I A
l ll
t
t l
INFORMATII

F I C U R A 11 . I
 188 leCTruNEA AI

mai mari decit in realitat.. ir aceiagitimp, furnitorii sunt supugi unei pirtiniri care Preferinye;i utilitat
servestepropriilor interesesi ii foce sa depreciezeriscurile. Daci rezultatul esteacelaca
Mai pe iarg, prima ce
i;i formeazi.aceeasiopinie cu privire la fumat ca si un observatornepS.rtinitorr,atunci
bun mijloc pentru a satisf
acestlucru nu dovede;te ci sunt rationali. intr-una dintre cele mai influente discugii
le disponibile 9i consecin
cu privire ia rationalitate in stiintele sociale,Max V/eber facegresealade a infera ,,rati-
:
perioritate" sau preferinge
onalitateaprocesuali."din,,optimaliratearezultatului",sustinind:
conform j udecatii agentu

Pentru scopurileunei analize;tiingifice tipologice esteconvenabilsa tratam Conf undarea rationalitagi

toate elementelede comportament irationalegi determinatede afecteca factori nit5"de practica unor teore
de deviatiede la tipul pur din punct de vedereconceptualal acgiuniirationale.De cerinta ca dorintele sa fie
exemplu,un moment de panicala bursapoatefi analizatcel mai convenabilprin birilor temporare cle pref
fhptul de a tncercasa detenninam carear fi fost cursul acgiuniidacaaceastanu ar droguri prefbraA lui B gi s
fi fost afectati de afecteirationaie;esteposibii. apoi, si.introducerncomponente- cumstarlte, ar preferaB lu
le irationaleca fiind aceleacaredau seamade deviatiileobservatede la acestcurs utatea atribuiti Ce agent t
ipotetic al lucrurilor. Asemi.nitor, in analizaunei campanii politice sau militare ca rezultat al unor astfeld
esteconvenabilsi deterrninamin primul rAnd carear fi fbst cursul ragional,date
Pentru a pune in misc
fiind scopurile participantilor si cunostinteleadecvatein toate circumstantele.
bine definiti. fie asiguri"
Doar in acestmod esteposibil sa evaluamsemnificatiacauzali a llactoriloriratio-
ferintele trebui si fie tran
nali, ca dind seamade deviagiide la acesttip.
o persoani credec5.A este
Cu toate ci \Weberare dreptate si considereci deviagiilede la cursul rational al precum C, atunci persoa
actiunii sunt o cclr-rdigie
suficienta pentru a avea de-a face cu irationaiitatea, acesta C. Daci tranzitivitateaef

gresesteafirmind (expresiape care am pus-o in italice) ci sunt ;i o conditie necesa- AluiB,p.BiuiCgipe

ri. O gresealaasemlni.toareeste implicata in afirmaqiaca reactiile provocate de frica iv{ai rnult, o aiti persoa
instinctivi. sunt rationale, cind tot ceeace se poate spune desprreacesteaeste ci. sunt modifice o optiune prefe
adapti.ue.Cind vid un obiect in drumul meu carear putea fi un bil sau un sarpe,are sume de L,ani.Din monre
senss5.fug imediat, nu sa culeg in continuare informatii. Se pare ca fiingele umane poate fi repetati la nesfX
sunt proiectateperltru a fact:acestlucru. Acest comportament nu esterational in sen- tiri treptate.2
sul strict al termenulLriclin lnoment ce nu esteprodus de ma;iniria luirii de decizii ra- O situagiede acestge
tionale, insi. rninreaz;irationalitateaprin aceeaci esteexact acelasicomportament pe mirarea cle aspecte".Si p
caremasinLriaraEionali l-ar fi produs daca ar fi fost pusl sa sepronunle asuprasituagi- pugin doui din trei aspe
ei. Cind costurilede oportunitate ale culegeriide informagii (capitclul 12) sunt mari, bate mirul B la pret gi gu
un agent rational nu va culege foarte multe iirformatii. Totusi, de multe ori, tendinta bate mi.rul A la gust si pe
de a fugi nu estecauz.ati.de astfel clecalcule,ci le inlocuieste.l titii. Cu toate ci. aceastl

I I lgnor conditia de natut

De {a.pt,cel de-al doilea dp de plrtinire al fumitorilor nu il compenseazain intregime pe
primul. chis. Compactitatea esteint
2 inchiderea esteincilcati dac
Pentni gol:olani, timpul scurs intre raspunsul negdndit si cel rcflexiv este de aproximativ
r Pentru alt exeurplu de ,
10 milisecunde.
 ALF,GEREARATIONALA 189

Preferinye;i utilitate ordinala

Mai pe larg, prima cerinta de optirnalitate este ci. acfiunea trebuie si fie cel mai
bun mijloc pentru a satisfacedoringeleagentului, date fiind credingeledespreoptiur-ri-
le disponibile gi consecintelelor. Ce este,,celmai bine" estedefinit in termeni de ,,su-
perioritate" sau prefcrinte: cel mai bun lucru esteacelacare nu adnrite aitul mai bun,
conform judecigii agentului. Nu exista nicio presupozilie ca dorinteie si fie egoiste.
Confundarea rarionaiitltii cu egoismul esteo eroaregrosolana,cu toate ci esteinles-
niti de pl'acticaunor teoreticieni ai alegeriirationale. f)ar nici nu trebuie sa impunem
cerinta ca doringele si fie stabile, nici mi.car in sensul minimai al excluderii schim-
barilor temporare de preferinte. Un agent aflat sub influenga unei emotii sau a unor
droguri preferaA lui B si se comporte ragionalin alegerealui A, chiar dacl.,in alte cir-
cumsrante,ar prefera B lui A. Un astfelde caz (vezi capitolul 6) apareatunci cind gre-
utatea atribuiti de agent unor consecinreviitoare ale alegerii prezenteestediminuata
ca rezultat al unor astfel de influenqe.
Pentru a pune in mi-scareaceasti ana.lizi,notiunea de ,,celmai bun" trebuie sa fie
bine defirriri. Ne asiguri"rnde acestlucru punind doua condigii.tin primul rAnd, pre-
ferintele trebui si fie tranzitive. Si presupunem ci" avem trei optiuni: A, B ;i C. Daca
o persoani crcde ci A estecei pu;in la fel de bun ca B, iar B estecel pugin la fel de bun
precum (1, atunci persoanaar trebui sa crcadi.ca A estecel putin la fel de bun precum
C. Daci tranzitivitatea esueazia- de exemplu, daci persoanapreferi in mod strict pe
A lui B, p. B lui C gi pe C lui A -, poate c5.aceastanu are ,,ceamai buni" optiune.
Iv{ai mult, o aiti persoanapoar.eexploata aceastaslabiciune oferind agentului sa isi
modifice o opriune preferat:i mai pugin cu una preferata mai nrult in schimbul unei
sume de bani. Din monlenr ce preferintele funcgioneazd. ciclic, o astfei de operaliune
poare fi repetatala nesfarsit,ruin6.nd persoanarespectivi printr-o serie de imbuniti-
tiri treptate.2
O situagiede acestgen ar putea apirea cAnd agentul ordoneazi opgiunile prin ,,nu-
mi"rareacieasprecte".Si presupunem ci prefer un m5.raltuia daci. este mai bun in cel
purin doui din trei aspecre,culn ar fi pretul, gustul si perisabilitatea.Daca marul A
hate mi.rul B la pret si gust, mlrul B bate mlrul C la pregsi perisabilitate,iar marul C
bate marul A la gust gi perisabilitate,atunci avem de-a face cu o inci.lcarea tranzitivi-
tagii.Cu roare ci aceastl posibilitate este relativ lipsiti de importante peniru aiegerea

I Ignol c.onditia de naturi tehnica, anume ca setul de opgiuni trebuie si fie compact gi in-
chis. Compactitatea este incilcata dac5.pentru orice optiune fezabilaexisti una mai buni, iar
inchidereaesteincilcatl daca lirnita unui sir de opgiuni fezabilenu esteea insasi fezabili.
2 Pentru alt exemplu de,,a te imbunitigi pAnl la moarte", vezi nota 1 din capitolul 18.
 1eo I ecluNEA

individuali. care reflectadoar eseculunei reguli empirice, vom vedea (capitolul25) ch mult am suplimenra cu

estemult mai semnificativapentru alegereacolectivi. din bunul A.1 Sau,mai

Suntem pugi in fagaunei probleme diferite in cazul in care indiferenta esueazain putem reprezentaaceste
lexicograficese aplica ra
a fi tranzitiva. Pot fi indiferent intre A gi B gi intre B gi C pentru ci diferengelepen-
conta pentru alegeripol
tru fiecareperechesunr prea mici pentru a fi sesizabile,dar prefer pe C lui A Pentru
numai daca A are o atitl
ci" existS.o diferenli. detectabilaintre ele. Exista o opgiune care este ,,ceamai buni.",
didagi au aceeasiopinie
respectivC, dar este inci posibil si inrautitim situagiaagentului flcAndu-i o serie de
Pentru astfel de votanti,
oferte - schimbAnd C cu B gi B cu A -, astfcl incAt acestanu are vreun motiv si refu-
seculari a banilor.
ze, prin urmare, poate foarte bine si accepte.Considerareaunui agent cu preferinte
Daci preferintele ag
intranzitive drept iragionalestejustificate nu atit de lipsa ,,celeimai bune" opgiuni, ci
prezentim printr-o func
de faptul ci acestapoate acceptaoferte care ii inrautigescstarea.
c5.reiopgiuni (A). in loc
Pentru a ne asiguraci. ideea de ,,celmai bun lucru" are intotdeauna sens,trebuie
fezabiia,putem spunecr
si"cerernca preferintele si fie clmplete: pentru oricare doua rezultate,agentul trebuie
litatea" este doar un mc
si. fie in masuri. sa spuni daci"preferi primui rezultat in locul celui de-al doilea, daci
titi. Pentru a ne da sean
preferl al doilea rezultat in locul primului sau daca esteindiferent intre cele doua re-
o functie u sd reprezinte
zultate. Daca agentul nu este in mi.surl si dea oricare dintre acestetrei rlspunsuri,
daca si numai dacau(A)
este posibil ca acestasi nu fie in misur5. si determine care este cea mai buni opgiu-
te reprezenta,de aseme
ne. Voi aborda lipsa caracterului complet spre sfhrsitui capitolului. Pentru moment,
mere mai mari decit u, r
vreau doar si. fac observatiaca, spre deosebirede lipsa tranzitivitagii, lipsa caracteruiui
au nicio semnificatiein
complet nu estevreun soi de egec.Si presupunem ci. vreau sa ii dau unuia dintre co-
sau ordinala. Prin urmar
piii mei o inghegati.,anume aceluiacare seva bucura cel mai mult de ea. Pentru ca eu
se angajeaziin a obgine
si"am c preferinta privitoare la cele doui optir-rniar trebui si fiu in m5.surl si compar
de, insi., tipul de ierarhie
nivelurile lor de satisfaclieprivitoare la preferinte in cazul in care li s-ar da inghetata
urmi nu pot fi reprezen
respecrivi.insi, de cele mai multe ori, aceastaesteo sarcinaimposibili. insi faptui ca
nu putenr duce la bun sfArgitaceastasarcini.,in sensulci a; fi putut cumva sa fac o ale-
Uilitate cdrdinaL
gere mai buni., nu constituie un egec,ci reflectaun simplu fapt al viegii.
in multe cazuri,tranzitivitatea si caracterulcomplet al preferingelorsunt suficien- De multe ori, agen
re penrru a identifica actiunea rationali. insi adeseaeste convenabil si. reprezentS"m le fac si ale ciror proba
preferintele prin numere, numite de obicei ualori de utilitate, pe care le atribuim oP- Intuitiv, s-ar pi.rea ca ur
giunilor. Pentru a ne asigurade aceastaposibiiitate trebuie s5.impunem o condigiesu- asteptat;",o idee care incr
plimentari asupra preferintelor: continuitatea.I)aci fiecare oPtiune dintr-un sir A1, aparitiilor. Agentul ar tre
A2, A3,... esrepreferatalui B, iar girul convergespreA, atunci A ar trebui si fie pre- fiecarei consecinteprin I
ferat lui B; daca B estepreferat in locul fiecarei opliuni din sir, B ar trebui sa fie pre- iar apoi sa aleagi optiune
ferat lui A. Un contraexemplu este furnizat de,,preferintelelexicografice":un pachet Dar utilitatea ordina
constituir din doua bunuri A si B in cantitaEile(A1, B1) estepreferatunui alt pachet ci. sunt date doui opgiun
(A2,F.2) daca;i numai dacafie A1 > A2, fre(A1 = A.2 ;i B1 > B2). intr-o astfelde or- tati l e VzsiYz,pe cind B;

, c h e t e l (e1 , i , 1 ) , ( i , 0 1 , 1 ) , ( 1 , 0 0 1 ,l ) , . . . s u n t t o a t e p r e f e r a t e
d o n a r e a p r e f e r i n t e l opr a
t
lui (1,2), careestepreferatlui (1, 1). Putem spuneca prima componentaa pachetului Notiunea intuitivi de i
distincte: ca preferinre inco
esreincomparabil mai importante decAt a doua din moment ce, indiferent de cAt de
 ALEGEREARATIONALA 191

mult am suplimenta cu bunul B, nu putem compensapenrru cea mai mici pierdere

din bunul A.r Sau, mai simplu, nicio compensatienu esteposibili. Prin urmare, nu
putem reprezentaacesteprefcrinte prin curbe de oportunitate. in timp ce preferintele
lexicograficese apiici rar (daca se aplica) bunurilor de consum obisnuite, acesreapor
conta pentru alegeripolitice. Un votant il poate prefera pe candidatul A lui B daci si
numai daca A are o atitudine puternica impotriva avortului sau daci. respectivii can-
didagi au aceeasiopinie impotriva avortului, dar A propune taxe mai mici decAt B.
Pentru astfel de votanti, ,,valoareasacri." a vietii nu poate fi compensatade valoarea
seculari a banilor.
Daca preferintele agentului sunt complete, tranzitive si continue, purem si. le re-
prezentim printr-o functie continui de utilitate u careatribuie un numar u(A) fie-
cirei optiuni (A). in loc sa spunem ci un agent rational alegecea mai buna optiune
fezabila,putem spune ci agentul isi maximizeazd utilitatea. in aceasti.expresie,,,uti-
litatea" este doar un mod convenabil de a denumi preferintele cu anumite proprie-
tigi. Pentru a ne da seamade acestlucru, pLltem observaca singura cerinta pentru ca
o functie u sd"reprezinte o ordonare de preferinte este aceeaca A sa fie preferata lui B
daci ;i numai dacd,u(A) > u(B). Daca u esteintotdeauna mai mare cazera,u = xt2poa-
te reprezenta,de asemenea,aceeasiordonare de preferinte, cu toate ca u atribuie nu-
mere mai mari decAtu, respectivmai mici decAtu in cazulin care u < I. Numerele nu
au nicio semnificatie in valoare absoluti., ci doar in termeni de magnitudine relativi
sauordina/a. Prin urmare, ideea ,,maximizarii utilitatii" nu impiici faptul ci. agentul
se angajeazLin a obtine cAt mai mult posibil din ,,ceva"de naruri psihici. Se exclu-
de, insi, tipul de ierarhie valorici. de tipul preferintelor lexicografice.De fapt, cele din
urmi nu pot fi reprezentarede o funcgiede utilitate.

Lltilitate cardinala si atitudini faya de risc

De multe ori, agentii stau in fata unor optiuni riscante,adica alegerilepe care
le fac si ale caror probabilitati sunt cunoscure au mai mult de un rezultat posibil.
Intuitiv, s-ar parea ca un agent rational ar aiege optiunea cu cea mai mare utilitate
astePtata,o idee care incorporeazl.utilitatea fiecirui rezukat, precum si probabilitatea
aparitiilor. Agentul ar trebui mai intii, pentru fiecareopriune, sa ponderezeutilitatea
fiecirei consecinteprin probabilitatea sa si sa adune roare utilitatile astfel ponderate,
iar apoi sa aleagaoptiunea a carei suma estecea mai mare.
Dar utilitatea ordin ala nu ne ingiduie sa expiicitam aceasr5.
idee. Sa presupunem
ci. sunt date doua optiuni, A gi B. A poate produce rezultatulO, sau O, cu probabili-
tatile VzgiYz,pe cind B poate produce rezultateleOo sau O, cu probabilitatileYzqir/2.

' Notiunea intuitiva de incompatibilitate poate fi exprimatl, prin urmare, in doua moduri
distincte: ca preferinte incomplete sau ca preferinte discontinue.
 1e2 | acltuNEA ,A

pentru orice optiune inte

Sa presupunem acum ca o funcgie de utilitate u avibuie valorile 3, 4, l;i, respectiv,5
indiferent intre a obline (
lui O,, dr, O, si, respectiv,Or. ,,I-Jtilitateaordinala a;teptata" a lui A este3,5 9i a lui
numerelesunt 12,5 9i 13. Fiecare bilitateap(C) si B cu pro
B este3.Daca,ins5., inlocuim functia prinu = 142,
ca fiind egalacul(C). Fi
funcgie reprezinti preferingelela fel de bine, insa fiecareidentifici. optiuni diferite ca
supunem ca atribuim va
fiind ,,celemai bune". Este evident c5.o astfel de abordarenu ne esteutila.
Putem defini apoi utilita
Putem obgine rezultate mai bune, dar cu un cost la nivel conceptual. Varianta
abordati de John von Neumann si Oskar Morgenstern arata ci putem atribui valori
1M*(
de utilitare opriunilor care nu au doar o simpla semnificagieordinali, ci si una cardi-
nala. O instanti. a unei atribuiri de valoarecardinali estetemperatura. Fie ca masurim Clasa functiilor de u
temperatura in grad.eCelsius, fie ci o misurim in grade Fahrenheit,valoareade ade- tiilor de utilitate ordinal
vi.r a afirrnagiei,,temperaturamedie in Paris este mai mare decit temperatura medie asteptati. mai mare decA
in New york" nu se modificl. (Daca temperatura este mi.surataordinai, acestenunt mai mare conform altei f
nu ar aveasens.)Dimpotrivl, valoareaenungului ,,Estede doua ori mai cald in Paris onal iqi maxirnizeaziutilj
clecAtin New York" d.epind.e de alegereascirii de misurare. insi., cu toate ca valoarea Functiiie de utilitate
de aclevi.ra acestui enunt particular cu privire la intensitate este sensibili la scarade probabilitate liniare. Si ir
mi.surarealeasa,alte enunluri nu sunt. Valoareade adel'ir a enuntului ',Diferenta de babilitateap pentru a ob1
remperaturi.d,intreNew York si Paris estemai mare decAtcea dintre Parissi Oslo", de de l a 0la 1, ut iiit at eaz( )
pildi, nu depinde de alegereasclrii de rni.surare.Aseminator, Putem construi mi'suri intre X si loteria A4B. As
-
cardinalede utilitate care reflecti - printre altele, dupa cum vom vedea intensitatea este indiferent intre Y si l
preferingelor,si nu doar clasificareaordinali a opliunilor. Acesteane dau posibilita- al unei sansep de a obdn
tea si. comparam cAgtigurile(sau pierderile) de utilitate implicate de trecereade la x ia babilitatea r. Lltilitatea lt
(x + 1) cu trecereade la (x + 1) la (x + 2), adici ne permite sa vorbim despreutilitatea cu utilitatea lui X plus (
marginali in cresteresau in scadere- conceptecare nu au sensPentru misuri ordina- binatiei probabilisticea 3
le ale utilitlgii. + 215r.
t)etaliile tehnice ale construcliei nu trebuie si ne preocupe intrucAt ideea debaza S-ar putea ridica urr
estesimpla ;i suficienti. pentru scopurile urmarite aici. Vom incepe prin a Presupune intre doui. tipuri de reco
(inclu-
ci agentii au prefcrinre nlr doar pentru optiuni, ci gi Pentru loterii de opgiuni recoltS"buni., fie una me
zindaici ,,loteriile clegenerate",care constau in obtinerea unei opliuni fundamentaie esale de a produce o rec
in mocl sigur). Pentru orice set dat de opgiuni fundamentalesau,,preturi", o loterie titile cardinaiesunr 3 si,
precizeazi., pentru fiecare preg, probabilitatea de a-l obtinc, suma tuturor probabili- in sr:ilrnodern. Din mon:
tigilor fiind egal|.cu 1. Se presupune ci. agenlii au preferinte complete si tranzitive ftnnierul ar trebui sii o a
pentru astfel de loterii. f)e asemenea,se presupune ca preferingelerespecti ,,axiotna se trece astftl cu vederea
ind.p.rdentei": preferingaintre doua loterii p ,i q nu este afbctati daci sunt ambeie nu estedisptis si accept
cornbinate in acela;imod cu o a treia loterie r. ,,Efectulcertitudinii", citat in capitolul
t
7;i discuratapoi in capitolul 12, nu resPectaaceastaaxioml. ldentificarea probabilit
in cele din urmi, se presupune ca preferintele rnanifestao forma de continuitate, cerea la Parteaa II-a.

definita dupi cum urmeazi. Si presupunem c'i opgiunile fundarnentaleinclud un ele-

r Oricare dotri astfelde f
ment careestecel mai bun, A, precum gi un element care estecel mai ri-u, B. Acestora ternprspaluriCeisiussi Fahr

le arribuim in mod arbitrar valorile de utilitate 1 5i 0. Continuitatea presupune ci'.

text) ternperaturilor la care,
 ALEGE,REARATIONALA 193

pentruorice optiune intermediari. C, existi o probabilitatep(C) carel-ar facepe agenr

indiferentintre a obtine C in mod sigur si a intra intr-o loterie carei-ar da A cu proba-
bilitateap(C) si B cu probabilitarea 1 - p(C).1 Definim apoi utilitatea cardinala u(C)
cafiind egali.cvp(C). Fireste,acestnumir estearbitrar, casi utilitatile finale. Si pre-
supunemca atribuim valorile de utilitate M si N lui A gi, respectiv,lui B (M t N).
Putemdefini apoi utilitatea lui C drept utilitatea asteprari a ioteriei:

c,asa
tu^.,,,;:l ::,.:: _::::*i:_ ::- :: :: deci,c,asa
func.
tiilor de Lrtilitateordinali.2 Este lesne de observat ci., daci opEiuneaX are o utilitate
asteptati.mai mare decAtY conform unei functii, atunci va avea o Llriliratea;teptari
maimareconfbrm altei functii. Putem astfelsustineft.ra ambiguitate ci. un agent rati-
onalisi maxirnizeazd,utilitatea asteptata.
Functiile de utilitate cardinala au proprietatea foarte importanri de a fi funcyii de
probabilitateliniare. Sa introdLlcenr notatia XpY, care reprezinri, o loterie ce ofera pro-
b a b i l i tat eappent r uao b ti n e XrsIi _ p p e n tru a o b ti n e \i U ti l i zi ndoscal i carerner€l e
dela 0 la i, utilitatea u(X) esteegaiacu probabilitatea q la careagentul esteindiferent
intreX .siloteria AqB. Asemanaror,utilita tea tr(Y esteegali.cu probirbilitatear la care
esteindiferent intre Y si loteria ArB.XpY, prin urmare, ofbri. echivalentul de uriiirate
aluneisansep de aob;ine A cu probabilitateaqsi o sansa| - pde a obtine A cu pro-
babilitatear" Utilitatea lui XpY, prin urmare, esrepq + r (l - p), care este? innruititd
cu utilitatealui X plus ( 1 - p) inmultiti cu utilitatea lui Y. De pilda, utilitatea com-
binatieiprobabilisticea 3/5 gansede a obtine X si a 215 sansede a obgineY este 315oi
+ 2 1 5 r.
S-ar:putea ridica urnratoareaobiectie. Si presupurlem ci. un fermier are de ales
intredoua tipuri de recoite: soiul traditional, care are sanseegalede a produce fie o
recoltabun5.,fie una rnecliocri, in functie de vreme, si soiul rnodern, care are sanse
egalede a produce o recolta excelentasall una foarte siraci.. Si presupunefir ca utili-
tigilecardinalesunt 3;i, respectiv,2pentru recoltain stil vechi gi 5 sau l pentru cea
in stilmodern. Din mome nt ce utilitatcraasteptatapentru nolla recoltaesremai mare,
fermierular trebui s:i o aleagape aceasta.L)ar, s-ar putea obiecta mai dep:rrte,oare nu
setreceastl€l cu vedereafhptul ci fermierul poare are o aversiunemare fagl de risc si
nu esteclisptiss:i accepteorice opriune care ar putea duce ia un nivel de utilitate arer

' ldentificareaprobaLiilititii r:idici"problema ancorarii, pc car('run menriorlat-o in Introdtr-

cerea
la Parteaa II-a.
I Oricaredor-riastfelclefirncgii
sttnt, de f,rpt, in legirura una cu alta, asacum sunr scalelede
temperaturiC,eisiussi Fahrenheit,cale atribuie valori difcrite (coresl.runzAr-rd lui NI ;i lui N ,lin
text)temperaturilor la care apa lrierbcsi, respectiv,ingheala.
 ALEGEREARATIONALA 193

pentru orice opliune intermediarS.C, existLo probabilitatep(C) carel-ar facepe agent

indiferent intre a obgine C in mod sigur si a intra intr-o loterie care i-ar da A cu proba-
lrilitatea pifC\ 9i B cu probabilitatea 1 - pQ).' Definim apoi utilitat€d cardinala u(C)
ca fiind egalacup(C). Fireste,acestnumir estearbitrar, ca si utilititile finale. Si pre-
supunem cl atribuim valorile de utilitate M gi N lui A gi, resPectiv,lui B (M t NT).
Putem defini apoi utilitatea lui C drept utilitatea asteptataa loteriei:

pM * (t - p)N = MP + N - Np = (lvf - N)P + N.

Clasa functiilor de utilitate care apar astfel este mult mai mici decit clasafunc-
tiilor de Lrtilirateordinaia.2Este lesne de observat ci., daca opgiuneaX are o utilitate
asteprat;.mai mare decAtY conform unei functii, atunci va avea o utilitate attePtata
mai mare confbrm altei funclii. Putem astfelsustine{lra ambiguitate ci. un agent rati-
onal iqi maxirnizeazi.utilitatea asteptati.
Functiile de utilitate cardinala au proprietatea foarte importanti de a fi funcyii de
probabilitate liniare. Sa introducenr notatia XpY, care reprezinra o loterie ce oferi pro-
babilitateap penrru a obgineX gi 1 -/ pentru a obtine \'. Litilizind o scali care merge
de la 0 la 1, utilit areau(X) esteegali cu probabilitatea rl la careagentul esteindiferent
intre X qi loteria AqB. Asemanator,utilita tea u(Y esteegalacu probabilitatea rla cate
esteindiferent inrre Y gi loteria ArB. XpY, prin urmare, ofera echivalentul de utiiitate
a l u n ei s ans ep deao b g i n e A c u p ro b a t-ri l i ta rc agqi o gansi 1- p de aobgi neA ctr pro-
babilitatear. Lltilitatea lui XpX prin trrmare,este?q + r (1 - P),care este7r innrultiti
cu uriliratealui X plus (t - p) inmultita cu utilitatea lui Y. De pildi, utilitatea com-
binatieiprobabilisricea 3/5 gansede a obgineX gi a 215 sansede a obgineY este315ci
+ 215r.
S-ar putea ridica urnri"toareaobiecgie.Si presupunem ci. un fermier are de ales
intre doui tipuri de recolte: soiul tr:adigional,care are sanseegalede a produce fie o
recoltabun|", fie una mediocri, in functie de vreme, si soiul tnodern, care al'e sanse
egalede a produce o recoltl excelentasau una foarte si.raca.Sa presupunelrl ca utili-
tiiqilecardinale sunr 3 si, respectiv,2 pentru recolta in stil vechi 9i 5 sau l pentru cea
in stil modern. Din mornent ce utilitateaasteptatapelttru noua recoltaestemai mare,
fenniertrlar trebui sii o aleagi pe aceasta.Dar, s-ar putea obiecta mai dep:rrte,oare llu
setrece astfel ctr vedereafhptul ca fcrmierul poate are o aversiuuemare fagade risc si
nu estedispriss:i accepteorice op;iune care ar putea duce la un nivel de utjlitate atit

' '.rtnmeufionat-o in Introdu-

ldentificarea prollabilititii ridicl problcma :rncorarii, pe care
cereala Parteaa II-a.
r Oric:ire cloui astfel de funcEii sunt, de fapt, in legitura una cu alta, a;a cunl sllnt scaleledc
lui iv1;i lui N ,lin
remperaruri Ceisius gi Fahrenheit, care atribuie valori difcrite (coresl'tttnzAr-rd
text) temperaturilor la care apa fierbe gi, respectir',inghea(a.
 re4 | ACTIUNEA I

utilitate cardinali intuitiv, cu toate ci nu

ideea utilitatii intrinseci
Introspectia ne spuneint
extrem de plicute, altele
tul oribile. Pentru a repr
ordinale - ,,PreferRaiul l
seamnS.si foiosim o noti
nicio metodi sigura de a
0 50o/o qo/o 100% factie nu dovedesteci id
de a cuantifica si de a cor
F I G U R A 11 . 2 ti ci ideea comparatiilor
Ideea ci multe bunur
de mic precum 1? Obiec;ia presupune o nttmiratoare dubla, totusi, intrucit aversiu-
aceasti.perspecrivi..Pent
nea fagi de risc este deja inclusi in consrructia utilitigilor cardinale. PresupunAndci
dolar isi pierde din valoa
A, B ;i C iau valorile 100, 0 si 60, u(C) ar putea foarte bine sa fie 0,75 pentru o per-
dimineati. estecea mai b
soani.cu aversiunefagi de risc, ceeace implici indiferengaintre a obgine 60 la sigur gi
rar. Fumatul unei tigiri a
o loterie careil lasacu 25o/osansede a nu obginenimic gi75o/osansede a obtine 100.
ce satisfactiatigirilor fun
Un argument asemi"nltor se aplica atribuirii de valori de utilitate cardinala cantitigi-
insa cel de-al doilea
lor fizice ale recoltei.
derare cazvl custodiei co
Pentru alt exemplu, putem lua in considerareatribuirea custodiei copilului (vezi
pilul la sfhrsit de siptin
Figura lL.2). Putem ingelegeaxa orizontali in doui moduri: ca implicAnd fie o divi- dupa-am iazi in fiecaresf
ziune fizicL a custodiei (procent din timpul petrecut cu copilul), fie o diviziune pro- ca legiturile emotionale1
babilistica (;".rr" de a obtine custodia in intregime in urma unui proces). Utilitatea satisflcitoare. La celilalt
cardinali. a impirtirii egalea timpului esteAE. care estemai mare decAtutilitatea AC ta din faptul de a fi in pr
a unei sansede 50o/oa custodiei totale. (Facemaici apel la faptul ci utilitatea cardina- gasedepasestesarisfacgias
li esteo functie de probabilitate liniara.) Motivul esteacelaci., in astfel de cazuri, cei todie deplini asiguri ber
n-laimulli oameni manifestaaversiunefagi de risc. Acestia sunt dispu;i sa acceptecus- prezenta copilului are, de
todia conluni pentru cl un risc de 50o/ode a nu-si vecleacopilr-rldeloc este intolera- reiesesi din Figura 11.3.
bili. Doar in cazul in care unul dintre parinti crede c5.are o sansi mai mare de qo/ode
a obgine custodia in intregime esrepreferabil si recurgi la un proces decAtsi accepte utilitate

custodia comuni. Avem de a face cu o pondere,considerabilade procesede custodie

nu penrru ci pii-intii sunt iubitori ai riscului, ci pentru ci. gindirea deziderativaii face
sanselede a obtine custodiain totalitate.
si-gi exagereze

Attersiuneafald de riscf i diminudret utilitalii marginale

Desi corecte,lucrurile spusepAna acum ar putea induce in eroare.Se manifestao
tendingi intr-o anumiti zoni. a literaturii de specialitatede a estompa distincgiadin-
tre aversiuneafagi de risc si diminuarea urilitagii marginale. Pentru a dezvolta acestar-
gumenr, trebr-riesa introduc in discutie un concept care are sensdin punct de vedere
 ALEGEREA RATIONALA 195

lntultlv' cu toate ci" nu are (pini acum) si o expresie

mi"surabili. Este vorba despre
ideea utilitalii intrinseci a bunuiui, care reflecti int..,ritntea
preferintelor unui agent.
Introspectiane sPuneintr-un mod convingitor ci. anumite
bunuri sau experientesunt
extrem de plicute, altele doar satisflcatoare,altele usor enervante,
iar altele de-a drep-
tul oribile' Pentru a rePrezentadiferenta dintre acestea
doar in termeni de preferinge
ordinale- ,,PreferRaiul ladului, la fel cum prefer parru
mere in loc de trei mere.,- in-
seamni'si foiosim o notiune inadecvataa bunistirii sau
utilititii. Faptul ci. nu existi.
nicio metodi sigura de a atribui numere nivelurilor intrinseci
de satisfactiesi insatis-
facgienu dovedesteci. ideea in sine estelipsiti. de sens,la
fel cum inabilitatea noasrra
de a cuantifica si de a compara nivelurile de satisfactieale
unor indivizi diferigi ne ara-
ta ci ideea comParagiilorinterpersonaleale bunistarii este
lipsiti de sens.
Ideeaci multe bunuri au o utilitate marginala descr.r."to"r.
poare fi inteleasi din
aceastiperspectivi. Pentru un sirac, primii dolari au o
utilirare mare, dar apoi fiecare
dolar isi pierde din valoare la nivel subiectiv. Fiecarefumator
;tie ca prima tigara de
dimineati estecea mai buni si c5.te bucuri muit mai mult
de ligiri daci fum ezi mai
rar' Fumatul unei flgari are, de fapt, doui" efecte:produce
satisf"cfiein prezent si red,u-
ce satisfactiatigirilor fumate in viitor.
insr cel de-al doilea efect nu trebuie si fie negativ.
Si luam din nou in consi-
derare cazul custodiei copilului. Pentru un pirinte, o dupa -amiazi,
petrecuri. cu co-
piiul la sfbrsit de siptimAna poate produce mai mr-rlt frustrare
decAt satisfactie.O
dupa-amiazain fiecaresfhrsit de saptamAnaestede doui
ori mai satisf5catoare pentru
ci legaturile emotionale puternice createde intalnirile mai
desele face pe fiecaremai
satisf)"citoare. La celalaltcapit al spectrului temporal, satisfactiasuplimentari
obtinu-
ti din faptul de a fi in prezengacopiluiui sapte zile din
saptamxnamai degrabi decat
sasedepasestesatisfac;iasuplimentari. dati clesasezile,
gi ru de cinci, pentru ca o cus-
todie deplina asiguri beneficiul lipsei de constrAngerein
planificare. Faptul de fi in
prezentacopilului are, de fapt, o utilitate marginala (intrinseca)
crescatoare,dupi cum
reiesesi din Figura I1.3.

utilitate intrinseci

700o/o

F I G U R A 11 . 3
 196 | ACTIUNEA

in "..rt caz, interpretareaaxei orizontale este procentul de timp petrecut cu co- Credintele rational
pilul. Pentru motivele date mai sus, fiecare ori in plus este mult mai vaioroasi.decAt utilizareaunor proced
ora precedenti. Aceit enunt estepetfect compatibil cu analiza subiacentdFigurii I 1.2. a produce credinte ade
Utilitatea marginala a timpului petrecut cu copilul poate fi descrescitoare,daca inge- pre san.sele
si ploui pe I
legem urilirarea ca utilirate cardinali.. si crescltoare,daci o concepem in termeni de cea mai buni" esreacee
utilitate intrinseca.Faptul ca doar prinra parte a acestuienunt are o interpretaremi"su- a presupune ci. viitorul
rabili nu inseamnaci a doua parte a enunguiuiestelipsita de sens. iembrie se apropie,prec
in tirnp ce functiile de utilitate cardinala sunt intotdeauna generatede doi factori ploui desin noiembrie
psihologici subiacenri,anume atitudinea fagi de risc gi utilitatea intrinseci, acesteanu tenta unui sistem de prt
pot fi misurate separat.Nu putem spune intr-un rnod riguros dac5.,de pildi, curba
de ploaie pe 29 noiernb
OED din FiguraII.2 estederivatadin neutralitateafagade risc combinati cu o dimi-
Acest procesde revi
nuare a utilitagii marginaie intrinseci a timpului petrecut cu copilul sau din aversiunea
pastorul l3ayes,din seco
fala de risc combinati cu o cresterea utilititii marginale intrinseci a timpului petre-
babilitate subiectivi (,,ir
cut alaturi de copil. int.-.t.r caz anume, intuitia ne poate spLtnecare dintre cele dotri
distributia iniqialaa fbst
interpretiri estemai plauzibili. Pentru unii piringi, timpul petrecut alituri de copil
aceasrapoatefiosimp
poate fi experirnentatintr-un mod asemini.tor cu acelaal multor bunici: estebun in
babilitate de 609/oca pri
clozemici, dar devine epuizant in scurt timp. in acelasitimp, esteposibil ca ace;ti pi-
c5.acestae.steincornpete
rinti sa nu se teami deloc cleriscul de a nu petrecetimp alaturi de copil (neutralitate
datului si consecintelelr
fagade risc). AIgi parinti pot fi diferigi din ambele puncte de vedere,generind aceea;i
ne f,orrn.i.mo opinie des
funcEiede utilitate cardinali. Insist asupraacesteichestiuni: acesteenuntttri nll pot fi
PM competent avefil o a
prezentare(pAni la rnomentrrl de fhga)intr-un mod riguros, dar, in mod evident, au
s en s . 1 petent avem doar 30o/o
initiale privitoare la com
CreCinperalionrtle Si presupunem ci" e
vim un rezultat bun. Da
Cu aceasraincheiem discugi:rcu privire la prima componenta a alegeriirationale:
babilitatea conclitionata s
dorintele, date fiind credingele.Fireste,
a alegecele mai bune miilo:rce pentru a realiz,a
competeni = 600/o,p(PI
aceastaeste doar o conditie necesari,pentrtt ragionalitate,nu una suficienti. Dac;i
tent) = 80o/ogip(rezultat
vreau si-mi ornor vecinul si cred ca modul cel mai bun de a ucide un om estesi. fac o
valoarea,a(PnAesrecoml
pipusa careii seamanagi s-o inrpr-rngcll ace,atunci mi comport rational (din punciul
competenta si, respectiv
de vedereal primei cornponente)daci fac o pipuga reprezentindu-lpe vecinul meu gi
o imprungcu ace.ExceprAndanurnite circumstantespeciale.insir,o astfelde credinla
estec{epartede a fi raqionala.r
Cu alte cuvinte, prob
I rezulte atat d, cit qi b,im
Ilrin Llrmar"e, analogia cu sc.alel'-de tempcratura estevalida <loarpargial.Aceste scalerna-
soarra c/oarintensitatea rcmperaturii. Functiile de utilitate cardinall masoari rezttlfirtul conju-
gat al intensititii prefbrintelorsi atituc{inilorlagl de risc. chiar daca (asacum se intAn
I (.redinra in vrajitorie poare produce rezultate re:rlein virtutea faprultii cI acesteaau fost nismul prin care funcgionea
prczise,daci persoanablestenrati crede in eficienta blestemului ;i igi pierde pofta de viaqi. sale reale si nu, cum au sug
i,rtr-,,r, asrfelde caz,eficicnqaobservati a blestemului poate f:rcecredinta in vrajitorie ragionala, b;rza existentei unei menst.e