Marcel Perian - Cardio PDF

Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg.
Mureş
FIZIOLOGIE
CARDIOVASCULARĂ
Marcel PERIAN
Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg. Mureş
Canale transmembranare...
♦ Sunt structuri glicoproteice care traversează membrana
şi permit transferul ionilor conform gradientelor de
concentrţie şi electrochimice,
FĂRĂ CONSUM DE ENERGIE
♦Fiecare canal este format din 4 subunităţi proteice care
delimitează în centu un por apos prin care ionii pot trece.
♦Fiecare subunitate proteică la rândul său este formată din

6 α - helixuri
Canale transmembranare...
♦ Funcţionează după “modelul porţilor”, prezentâd o poartă
de activare ce poate fi deschisă de către modificările de
potenţial, stimulare mecanică sau mediatori chimici.
♦Canalele selective prezintă o poartă de filtrare, care permite

trecerea doar anumitor ioni, în funcţie de dimensiuni şi
sarcină electrică.
♦ Prezintă o poartă de inactivare care se închide fără

stimulare, de obicei după o anumită perioadă de latenţă.
În funcţie de acestă latenţă există canale lente şi
canale rapide
Canalul de sodiu...
ATP-azele...
♦ Sunt pompe care transportă ioni prin membrană
ÎMPOTRIVA GRADIENTELOR electrice şi de
concentraţie. Realizează acest transport
CU CONSUM ENERGETIC
♦ Cele mai importante sunt: ATP-aza Na-K dependentă, care
scoate din celulă 3 ioni de Na şi introduce 2 ioni de K
pentru fiecare moleculă de ATP degradată.
♦ ATP-aza Ca-dependentă expulzează calciul din celulă cu

consum de energie (ATP). Se găseşte şi în reticolul
sarcoplasmic, intervenind în dinamica Ca la acest nivel.
ATP-aza Na-K...
Mecanisme de cotransport...
♦ Sunt mecanisme de transport desfasurate prin intermediul
unor proteine membranare ce permit trecerea unor ioni în
sensul gradientelor de concentraţie şi electrochimice.
♦Depind de energia generată de ATP-aze
♦ Cel mai cunoscut este antiportul Na-Ca, care pentru fiecare

2 ioni de Na introduşi în celulă, expulzează unul de Ca
♦ Antiportul Na-H intervine în reglarea echilibrului

acido-bazic al organismului.
Mecanisme de cotransport...
Polaritatea membranei...
♦ Polarizarea membranei celulare este datorată dispunerii
inegale a ionilor de o parte şi de alta a membranei
♦ În spaţiul extracelular predomină Na, în spaţiul intracelular

predomină K
♦ Cantitatea de Na fiind mult mai mare decât cea de K, celula

este electronegativă la interior.
Polaritatea membranei...
Potenţialul de acţiune...
♦ Unda de depolarizare membranară are aspecte şi dinamică
diferită la nivelul celulelor organismului
♦ La nivel cardiac se descriu 2 mari tipuri de celule: cu

răspuns rapid şi celule cu răspuns lent
♦ Dinamica ionilor este diferită pe parcursul potenţialului de

acţiune la cele 2 tipuri de celule:
Celulele cu răspuns rapid...

♦ Sunt puternic polarizate şi au un potenţial de repaus stabil,
de aprox -95mV
♦ Se întâlnesc la nivelul miocardului atrial, ventricular şi la

nivelul fibrelor Purkinje
♦ Nu prezintă fenomenul de depolarizare spontană diastolică

Celulele cu răspuns rapid...

Celulele cu răspuns lent...

♦ Sunt slab polarizate şi nu au un potenţial de repaus stabil.
♦ Se întâlnesc la nivelul structurilor sitemului

excitoconductor (Nod SA, nod AV)
♦ Prezintă fenomenul de depolarizare spontană diastolică

♦ Depolarizarea spontană diastolică se datoreşte unui curent

activat de hiperpolarizare If (funny), care introduce ioni de
Na în celulă, scăzând electronegativitatea până la atingerea
valorii prag.
♦ În momentul atingerii pragului, se deschid canalele ICaT,

de tip tranzitor, care depolarizează în continuare celula până
la deschiderea canalelor de Ca tip L (Long Lasting).

Modularea farmacologică...
♦ Medicamentele antiaritmice îşi realizează efectul prin

influenţarea diverşilor curnţi implicaţi în geneza PA
♦ Există 4 clase de medicamente antiaritmice, prima fiind

împărţită în 3 subclase (Ia, Ib, Ic)
♦ Clasa II este reprezentată de β-blocante (propranolol,

metoprolol, atenolol, carvedilol, nebivolol), clasa a III este
aceea a “neclasatelor” pentru că au mecanisme de acţiune
variate (Amiodarona, Sotalolul) iar clasa IV este
reprezentată de blocantele canalelor de Ca (Verapamil,
Diltiazem, Nifedipină, Felodipină)
Modularea farmacologică...
♦ Clasa Ia prelungeşte durata potenţialului de acţiune

(Chinidina, Procainamida)
♦ Clasa Ib scurtează durata potenţialului de acţiune (Mexitil,

Lidocaina)
♦ Clasa Ic nu modifică durata potenţialului de acţiune

(Flecainida, Propafenona)
♦ Substanţele care alungesc durata PA se traduc prin apariţia

pe electrocardiogramă a unui interval QT alungit şi
predispun la moarte subită de origine cardiacă
Evaluarea fenomenelor electrice celulare...
♦ Înregistrarea potenţialului de acţiune se poate realiza prin

tehnica microelectrozilor, niste pipete cu varful sub 1
micron, umplute cu KCl 3M
♦ Acestea pot perfora membrana celulară fără să perturbe

funcţionarea celulei şi pot stfel înregistra potenţialul
transmembranar
♦ Tehnica Patch-Clamp nu necesită străpungerea membranei,

microelectrodul se sprijină pe membrană şi se aplică o
succţiune , astfel încât membrana se lipeste de vârful
microelectrodului. În această zonă se pot găsi canale ionice a
căror deschidere poate fi evidentiată prin înregistrarea
curentului ce trece prin microelectrod
Activitatea electrică a inimii...
♦ Activitatea electrică a inimii declanşată într-un anumit

punct se propagă în întreaga masă miocardică datorită
conexiunilor electrice existente între celule şi în funcţie de
capacitatea de răspuns a acestora.
♦ Proprietăţile electrice fundamentale ale inimii:

-excitabilitatea
-automatismul
-conductibilitatea
♦ Excitabilitatea (batmotropismul)
♦ Capacitatea miocardului de a răspunde la acţiunea

unui stimul care depăşeşte o valoare prag.
♦ Răspunsul constă în declanşarea unui potenţial de

acţiune.
♦ Pe durata acestui potenţial de acţiune capacitatea de

răspuns a celulei nu este constantă, existând mai multe
faze ale excitabilităţii.

♦Automatismul (cronotropismul)
♦ Proprietatea miocardului de a genera spontan stimuli cu

caracter ritmic.
inima continuă să se contracte şi după întreruperea

legăturilor nervoase şi chiar scoasă din organism, dacă I
se asigură anumite condiţii
♦ Datorat existenţei la nivelul miocardului a unor celule cu

proprietăţi electrofiziologice particulare (celule pacemaker).
Automatismul (cronotropismul)
Nodul sinusal
-pacemaker dominant (frecv 70-80/min)
-localizare: porţiunea superioară AD, locul
de vărsare v. cave superioare
-histologic: celule P (palide) pacemaker
celule T (tranziţionale)
-inervaţie:
S (ggl. simpatici cervicali)
PS (n. vag)
-S (NA) acţionează pe receptorii b1 de la nivelul
ţesutului nodal, creşte frecvenţa impulsurilor
descărcate
-PS (Ach) acţionează pe receptorii
muscarinici de la nivelul ţesutului nodal,
scade frecvenţa descărcărilor
Automatismul (cronotropismul)
Nodul atrio- ventricular

- frecvenţa 40-60/min
-localizare: la baza septului
interatrial, aproape de inserţia valvei
tricuspide
Fasciculul His
Reţeaua Purkinje
-formate din celule cu automatism
mai scăzut 30 impulsuri/min
Conductibilitatea (Dromotropismul)...
Conductibilitatea...

Electrocardiograma...
♦Reprezintă înregistrarea la suprafaţa corpului a

fenomenelor electrice ale inimii
♦ Se realizează între anumite puncte ale corpului, bine

standardizate, numite DERIVAŢII.
♦ Există 2 tipuri de derivaţii: UNIPOLARE şi

BIPOLARE
♦ Derivaţiile bipolare ale membrelor sunt: DI, DII, DIII
♦ Derivaţiile unipolare ale membrelor sunt: aVR, aVL,

aVF
Augustus D. Waller...
Jimmy...
Willem Einthoven...
Willem Einthoven şi “aparatul” său...

Triunghiul Einthoven şi inima ca sursă electrică...

Borna centrala Wilson...

Derivatii elctrocardiografice...
♦ Derivatiile bipolare ale membrelor – D I, D II, D III.
♦ Derivatiile unipolare ale membrelor – aVR, aVL, aVF
♦Derivatiile unipolare toracice – V1-V6

ECG normal...
Aritmii...
Aritmii...
BAV 1...
BAV 2 Mobitz 1...

BAV 2 Mobitz 2...

BAV 3...
Cardiopatia ischemica...
IMA...
IMA ...
IMA ...
IMA ...
IMA ...
Valvele atrio-ventriculare...
Valvele sigmoide...
Sistola atrială
♦ Debutează concomitent cu vârful undei P datorită întârzierii
cuplului electrocontractil
♦ Contracţia pereţilor atriali progresează de sus în jos,

determinând o creştere presională intraatrială de 4-6 mm Hg
la nivelul AD si 7-8 mm Hg la nivelul AS
♦ Asigură aproximativ 25-30 % din umplerea ventriculară, la

sfârşitul acestei faze existând în ventriculi aproximativ
120-130 ml sange, cantitate numită volum telediastolic
Sistola atrială
Contracţia izovolumetrică
♦ Reprezintă prima fază a sistolei ventriculare, durează din
momentul închiderii valvelor atrio-ventriculare până la
deschiderea valvelor sigmoide
♦ Pe parcursul acestei perioade cavităţile ventriculare sunt

închise, neexistând modificări de volum ci doar modificări
presionale
♦ Presiunea intraventriculară creşte rapid (sângele este un mediu

puţin comprimabil) până la nivelul presiunilor diastolice din
arterele mari (80 mm Hg în aortă şi 9 mm Hg în pulmonară)
Contracţia izovolumetrică
Ejecţia ventriculară rapidă

♦ Începe în momentul deschiderii valvelor sigmoide şi durează
până în momentul atingerii vârfului presional ventricular
(120 mm Hg în VS şi 25mm Hg în VD)
♦ Pe parcursul acestei perioade ventriculii împing în circulaţie

aproximativ 60% din volumul bătaie, deşi această fază ocupă
doar 1/3 din durata sistolei ventriculare
♦ Valvele sigmoide sunt deschise, ele nu opun rezistenţă

semnificativă fluxului snagvin iar presiunile din ventriculi
sunt egale cu cele din arterele mari
Ejecţia ventriculară rapidă

Ejecţia ventriculară lentă

♦ Începe în momentul atingerii vârfului presional ventricular
(120 mm Hg în VS şi 25mm Hg în VD) şi durează până în
momentul închiderii valvelor sigmoide
♦ Pe parcursul acestei perioade presiunile intraventriculare sunt

în scădere. Înaintea încheierii acestei etape, gradientul
presional dintre vase şi ventriculi se inversează, sîngele
continuându-şi curgerea spre vasele mari în virtutea inerţiei
(interval de inerţie protodiastolică)
♦ Pe parcursul ejecţiei ventriculii expulzează în circulaţie un

volum de aprox. 70 ml (volum bătaie). La sfârşitul sistolei
rămân în ventriculi cca 50-60 ml sânge (volum telesistolic)
Ejecţia ventriculară lentă

Relaxarea izovolumetrică
♦ Este prima fază a diastolei ventriculare, începe în momentul

închiderii valvelor sigmoide şi durează până în momentul
deschiderii valvelor atrio-ventriculare
♦ Pe parcursul acestei perioade ventriculii sunt din nou cavităţi

închise, presiunea la nivelul lor scăzând rapid
♦ Relaxarea izovolumetrică se încheie odată cu deschiderea

valvelor atrio-ventriculare datorată scăderii presiunii
intraventriculare sub presiunea intraatrială
Relaxarea izovolumetrică
Umplerea ventriculară rapidă
♦ Începe odată cu deschiderea valvelor atrioventriculare, sângele

pătrunzând în ventriculi pe baza gradientului presional
atrio-ventricular
♦ Pe parcursul acestei faze se realizează 2/3 din umplerea

ventriculară, volumul ventricular crescând rapid
♦ Fonocardiograma evidenţiază această etapă prin intermediul

zgomotului 3
Umplerea ventriculară rapidă

Umplerea ventriculară lentă
♦ Începe odată cu reducerea debitului prin valvele

atrio-ventriculare
♦ Pe parcursul acestei faze, numită şi diastazis, valvele

atrio-ventriculare au o conformaţie de “pâlnie”, care
favorizează curgerea atrio-ventriculară
♦ Această etapă se încheie odată cu o nouă activare atrială, cand

ciclul reîncepe...
Umplerea ventriculară lentă

Ştiu că-i viaţa cerc închis...

Presiunea arteriala...
Stephen Hales - 1733


Marcel Perian - Cardio PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Marcel Perian - Cardio PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg.

♦Fiecare subunitate proteică la rândul său este formată din

♦Canalele selective prezintă o poartă de filtrare, care permite

♦ Prezintă o poartă de inactivare care se închide fără

♦ ATP-aza Ca-dependentă expulzează calciul din celulă cu

♦Depind de energia generată de ATP-aze

♦ Cel mai cunoscut este antiportul Na-Ca, care pentru fiecare

♦ Antiportul Na-H intervine în reglarea echilibrului

♦ În spaţiul extracelular predomină Na, în spaţiul intracelular

♦ Cantitatea de Na fiind mult mai mare decât cea de K, celula

♦ La nivel cardiac se descriu 2 mari tipuri de celule: cu

♦ Dinamica ionilor este diferită pe parcursul potenţialului de

Celulele cu răspuns rapid...

♦ Se întâlnesc la nivelul miocardului atrial, ventricular şi la

♦ Nu prezintă fenomenul de depolarizare spontană diastolică

Celulele cu răspuns rapid...

Celulele cu răspuns lent...

♦ Se întâlnesc la nivelul structurilor sitemului

♦ Prezintă fenomenul de depolarizare spontană diastolică

Celulele cu răspuns lent...

♦ Depolarizarea spontană diastolică se datoreşte unui curent

♦ În momentul atingerii pragului, se deschid canalele ICaT,

Celulele cu răspuns lent...

♦ Medicamentele antiaritmice îşi realizează efectul prin

♦ Există 4 clase de medicamente antiaritmice, prima fiind

♦ Clasa II este reprezentată de β-blocante (propranolol,

♦ Clasa Ia prelungeşte durata potenţialului de acţiune

♦ Clasa Ib scurtează durata potenţialului de acţiune (Mexitil,

♦ Clasa Ic nu modifică durata potenţialului de acţiune

♦ Substanţele care alungesc durata PA se traduc prin apariţia

Evaluarea fenomenelor electrice celulare...

♦ Înregistrarea potenţialului de acţiune se poate realiza prin

♦ Acestea pot perfora membrana celulară fără să perturbe

♦ Tehnica Patch-Clamp nu necesită străpungerea membranei,

Activitatea electrică a inimii...

♦ Activitatea electrică a inimii declanşată într-un anumit

♦ Proprietăţile electrice fundamentale ale inimii:

Activitatea electrică a inimii...

♦ Capacitatea miocardului de a răspunde la acţiunea

♦ Răspunsul constă în declanşarea unui potenţial de

♦ Pe durata acestui potenţial de acţiune capacitatea de

Activitatea electrică a inimii...

Activitatea electrică a inimii...

♦ Proprietatea miocardului de a genera spontan stimuli cu

inima continuă să se contracte şi după întreruperea

♦ Datorat existenţei la nivelul miocardului a unor celule cu

Nodul atrio- ventricular

Activitatea electrică a inimii...

♦Reprezintă înregistrarea la suprafaţa corpului a

♦ Se realizează între anumite puncte ale corpului, bine

♦ Există 2 tipuri de derivaţii: UNIPOLARE şi

♦ Derivaţiile bipolare ale membrelor sunt: DI, DII, DIII

♦ Derivaţiile unipolare ale membrelor sunt: aVR, aVL,

Willem Einthoven şi “aparatul” său...

Triunghiul Einthoven şi inima ca sursă electrică...

Borna centrala Wilson...

♦ Derivatiile bipolare ale membrelor – D I, D II, D III.

♦ Derivatiile unipolare ale membrelor – aVR, aVL, aVF

♦Derivatiile unipolare toracice – V1-V6

BAV 2 Mobitz 1...

BAV 2 Mobitz 2...

♦ Contracţia pereţilor atriali progresează de sus în jos,

♦ Asigură aproximativ 25-30 % din umplerea ventriculară, la