Explorare invaziva a patului arterial= Arteriografia prin puncţie Seldinger

Complicatii: hematoame

fistule arterio-venoase

disecţie, ocluzie vasculară şi embolii periferice

pseudoanevrisme

Contuziile arteriale au cel mai bun prognostic

Localizarea anatomica nu influenţează direct prognosticul în traumatismele vasculare

O arteriografie negativă exclude o leziune arterială la un pacient cu semne echivoce

Arteriografia nu este indicată la pacienţii instabili hemodinamic

Arteriografia intraoperatorie este de preferat

Cea mai frecventă sursă de emboli este cordul

Se poate produce embolie cu conţinutul plăcilor de aterom- ateroembolie sau "sindromul

degetelor albastre"

Tromboza venoasa profunda poate cauza o embolie arterială paradoxală

Cea mai buna metoda imagistica de detectare a obstructiei venoase profunde este Echo
Doppler

Administrarea de heparină previne propagarea distală a trombului

Extremităţile ischemice trebuie ferite nu doar de frig, dar şi de căldură sau presiunea
exercitată asupra lor

Fluxul retrograd (fluxul de sânge care curge din extremitatea distală a arterei după
înlăturarea obstrucţiei) semnifică un pat vascular distal eficient

Protejarea patului vascular situat distal de obstrucţie este prima etapă a tratamentului în
ischemia acută

Primul gest terapeutic în ischemia acută prin embolie trebuie să fie administrarea unui
bolus de heparină

Tratamentul cu AVK este contraindicat în urmatoarele situaţii : diateze hemoragice, HTA

maligna, contextul psihosocial al pacientului nu permite supravegherea adecvată a
tratamentului , vârste > 75 ani

Tromboliza terapeutică este utilizată în mod esenţial în cazul IMA, EPA, TAac, TVP cu
debut sub 14 zile
 Ischemie critică a membrului = durere de repaus continuă necesitând analgezie cu durata
de peste două săptămâni, ulcer ischemic, gangrena piciorului, presiune sistolică la nivelul
gleznei < 50 mm Hg

Simptomele caracteristice stenozei carotidiene sunt slăbiciunea, amorţeala şi stângăcia la

nivelul membrelor contralaterale, pierderea vederii de aceeaşi parte cu leziunea (amaurosis
fugax), disfazia în cazul afectării emisferei dominante, pierderea vederii este caracteristică,
pacientul descriind orbirea ca pe o perdea întunecată trasă de cineva de obicei de sus în jos.

Dintre complicaţiile gastrointestinale ce pot apărea in chirurgia anevrismelor de aortă

infrarenală cea mai de temut este colita ischemica

Complicaţiile care pot apărea în chirurgia electivă a anevrismelor de aortă infrarenală

sunt hemoragia intraoperatorie, şocul acut la declamparea aortei, lezarea ureterului,
embolizarea in patul arterial distal