Univesitatea “Stefan cel Mare”, Suceva, Facultatea de Silvicultura

Proiect La Ergonomie
Forestieră

Tema: Alimentatia Muncitorilor din Economia

Forestieră

Profesor Indrumator: Student:

S. I.G. Dănilă Budeanu Constantin-Tarzan
Anul: IV
Grupa: 5141a
ALIMENTATIA MUNCITORILOR DIN ECONOMIA FORESTIERA

Omul care munceste are nevoie de o alimentatie care sa-i satisfaca in chip optim
toate trebuintele organismului, pentru intretinere si pentru acoperirea consumului de
energie investit in munca productive. Cercetarile in domeniul alimentatiei au aratat
canevoile alimentare ale organismului variaza cu starea fiziologica (varsta, sex, tip
neuro-endocrin), cu conditiile de mediu (factori climatici, infectiozitate, toxicitate etc.),
in care se munceste si cu conditiile de viata in genere.
Problema fundamentala a alimentatiei consta in cunoasterea trebuintelor
alimentare ale organismului exprimate in calorii si factorii nutritive (alimente simple,
vitamine si elemente minerale) ca si modul de acoperire a acestor trebuinte cu alimente
naturale in stare sa nu prejudicieze sanatatea. O asemenea alimentatie contine tot ceea ce
este necesar ca elemente fizice, energetice si catalitice pentru eleborarea materiei vii si
pentru desfasurarea activitatii organismului. Cu o alimentatie rationala folosind alimante
salubre, se asigura o mai buna dezvoltare si functionare a organismului, o crestere a
reativitatii sale generale, cu sporirea capacitatii de munca si a puterii de aparare fata de
agentii infectiosi sau toxici. In felui acesta se realizeaza un nivel mai inalt al starii de
sanatete, o amanare a batranetii si prelungirea duratei vietii active contribuind direct la
marirea fortei de productie individuala si sociala.
O alimentatie rationala trebuie sa contina nu numai fiecare aliment simplu in
proportie corespunzatoare starii fiziologice si conditiilor de mediu ci si o anumita
cantitate de saruri minerale. S-a constatat ca diferitele forme ale aceluiasi aliment,
simplu, nu are aceeasi valoare nutritive. Astfel, proteinele care contin toti aminoacizii
esentiali si grasimile ca: in unt, galbenus de ou, ficat, creier cant mai valoroasedecat
altele. In felul acesta s-a ajuns sa se cunoasca caratia alimentara nu trebuie privita numai
sub aspectul ei caloric, ca furnizoare a energiei cheltuite de “masina umana”,ci ea trebuie
sa aiba o compozitie in raport cu solicitarile activitatii profesionale si ale ambiantei de
munca, ale ocupatiilor profesionale.
Stabilirea nivelului trebuintelor alimentare se face pe baza cheltuielii de energie si
cu aplicarea principiilor care stau la baza alimentatiei rationale, alcatuind ratii adecvate
nevoilor organismului.
 Metoda cea mai justa pentru stabilirea unei ratii alimentare rationale consta in
determinarea concamitenta atat a cheltuielii de energie cat si a cantitatii fiecarui factor
nutritiv necesar starilor fiziologice si conditiilor de mediu, in parte. Dar pentru aprecierea
nevoilor de diversi factori nutritive, stiinta nu dispune azi de o metoda simpla si precisa
care sa poata fi aplicata cu usurinta in practica asa cum dispune pentru determinarea
cheltuielii de energie.
In sectorul de exploatare forestiera, inca din 1951 un colectiv de cercetatori ai
Institutului de Igiene din Bucuresti, au intreprins primul studiu la noi asupra alimentatiei
muncitorilor forestieri, de la exploatarea rasinoaselor, bazat pe determinari de metabolism
energetic. Intensitatea efortului a fost in medie de 7,77 kcal la operatia de doborare, 6,8
kcal la sectionari si 8,52 kcal la corhanit. Valoarea medie a nivelului energetic al ratiei
alimentare, a acestor muncitori, trebuia sa fie de maximum 5300 kcal absorbite.Tinand
seama ca pierderile digestive reprezinta 3-5% din valoarea calorica a alimentelor
ingerate, echivalentul caloric al ratiei alimentare ajunge sa fie de 5600-5900 kcal in 24
ore.
Cercetarile ergonomice din ultimii ani (1966-1973), din sectorul forestier au
cuprins mecanizarea exploatarii cu operatiile de doborare si colectare precum si cele de la
constructia de drumuri si de la activitatile manuale auxiliare.
Intensitatea medie si consumul de energie la categoria de muncitori din aceste
activitati este redata in tabelul 45.
 Tabel 45

INTENSITATEA MUNCII SI CONSUMUL DE ENERGIE LA

MUNCITORII FORESTIERI

Cal.
Greu- Cal/ Kg./ Cal/o E/P ora
Profesiunea Cal/8h Cal/10h Cal/24h
tatea min Corp ra (effort/-)
/h
Mecanizator de la exploatare
Motorist, foioase 64 4,5 3,80 267 1152 2680 3592 40/20
Motorist, rasinoase 64 4,5 4,20 271 2168 2710 3608 40/20
Tractorist colectare
Mecanic funicular 69 2,5 2,4 151 1216 1520 2656 52/8
Incarcator bolinder
66 2,5 2,4 152 1216 1520 2656 30/30

84 4,06 2,54 161 1288 1610 2728 40/20

Profesiuni la constructiile de drumuri forestiere

Buldozerist 86 3,84 2,71 212 1696 2120 2836 50/10
Ajutor buldozerist 75 4,34 3,48 337 1894 2370 3034 50/10
Mecanic cilindru
compressor 66 3,91 3,56 215 1820 2150 2860 -
Mecanic moto-
compresor 63 3,16 3,14 198 1486 1980 2626 -
Mecanic concasor
Mecanic 64 2,67 2,50 183 1486 1830 2526 -
excavatorist
Minier de stanca 60 3,70 3,70 227 1816 2270 2856 50/10

70 4,48 3,84 244 1952 2440 2998 45/15

Profesiuni manuale
Corhanitori 65 6,29 5,75 350 2800 3500 4240 45/15
Cojitori-cepuitori 66 7,53 6,85 419 3352 4190 5792 -
Fasonator lemn de 62 6,35 6,17 367 2936 3670 4376 45/15
foc
Legator-deslegator 53 5,65 5,33 218 1744 2180 3184 30/30
funicular
Ajutor tractorist 65 6,29 5,70 335 2680 3350 4120 40/20
 Din acest tabel rezulta ca la mecanicii de funicular, coducatorii de tractoare,
mecanicii de motocompresoare si concasoare, consumul de energie/ora a variat intre 150
si 200 kcal; motoristii care manuiesc fierastraiele mecanice, legatorii si dezlegatorii de
funiculare, buldozeristii, mecanicii de la cilindrii compresori, excavatoristii si minerii de
stanca au avut un consum de energie oral de peste 300 kcal; muncitorii care manipuleaza
masini avand o cheltuiala de energie mica de 150-200 kcal/ora, in ziua prelungita de
lucru se adauga 10-12% pierderi digestive. Redam trebuintele nutritive pentru muncitorii
care manipuleaza masini in termeni de calorii si trofine/zi. (dupa Sutescu)

Calorii…………………………………………………………………………………3500
Proteine totale g……………………..……………………………………………..110-120
Proteine animale g …………………………………………………………………...30-40
Lipide g……………………………………………………………………………...90-100
Glucide g…………………………………………………………………………...520-530
Calciu g……………………………………………………………………………...0,7-1,6
Fosfor g……………………………………………………………………………...1,5-1,6
Fier mg………………………………………………………………………………..15-20
Vitamina A u.i…………………………………………………………………..4500-5000
Vitamina B1 mg…………………………………………………………………...…2,0-2,3
Vitamina B2 mg……………………………………………………………………..2,3-2,5
Vitamina PP mg………………………………………………………………………15-20
Vitamina C mg………………………………………………………………………..75-80

Cand ziua de lucru depaseste 10 ore sau cand temperature medie ambianta este
scazuta, ratia de alimente se majoreazapan pana la 2000-3000 calorii. Pentru muncitorii
care executa lucrari manuale cu intensitate mare de effort, cheltuiala de energie poete fi
suplimentata cu 500-700 calorii in functie de natura muncii(corhanit, cojire manuala,
fasonare manuala).
Actiunea de rationalizare a alimentatiei consta in realizarea unei caonoedante
intre nevoile metabolice si aportul de material nutritive prin alimente salubre si placute.
Aceasta presupune cunoasterea atat a nevoilor nutritive ale organismului in calorii si
proteine cat si aptitudinea diferitelor produse alimentare de a contribui la satisfacerea
acestor nevoi fara a constitui un risc pentru sanatatea consumatorilor ci dimpotriva sa le
ofere placere.
Redam in tabelul 46 norme de calorii si trofine .
Tinand seama de multitudinea de factori care influentiaza metabolismul energetic /24 ore,
se recomanda tipul de referinta barbatul si femeia de 25 ani, in greutate de 65 kg,
respective 55 kg, actionand intr-un climat de 100 , barbatul efectuand munca macenizata,
timp de 8 ore si o activitate usoara si variata in timpul liber, iar femeia avand 8 ore
activitate in gospodarie sau in industria usoara, timpul liber petrecandu-l cu activitati
variate. In aceste conditii barbatul are nevoie de 3200 kcal, iar femeia de 2300 kcal.
Comisia alimentara a tinut seama si de progresul ethnic, in 1964 a redus numarul
de calorii la 2900 pentru barbat si la 2100 pentru femei. Mai recent, in 1968, l-a redus la
2800 respectiv 2100 kcal. Aceste valori se ajusteaza in functie de: greutatea corpului,
varsta si ambianta climatica. Ajustare cheltuielii de energie E, la greutatea corpului se
face dupa formula E=K.G0,73 (sau log de E=log K+0,73 log G.), in care K=152 pentru
barbate si 123 petru femei. Formula este valabila pentru greutati normale intre 50-80,
barbate si 40-70 kg femei.
In raport cu varsta comisia considera ca trebuintele energetice alimentare scag
uniform cu 7,5% pentru fiecare decada peste 25 de ani. Ulterior scaderea per deceniu s-a
redus cu 3% pana la 45 de ani si cu 7,5 % intre 46 si 65 ani. Dupa aceasta varsta ratia
trebuie sa fie redusa cu 10 %. Trebuintele energetice ale unei persoane de 45 ani sant mai
reduse cu 6%, la 65 ani cu 21%, iar la 75 ani cu 31 %, fata de ratia necesara la 25 de ani.

COMPUNEREA RATIEI ALIMENTARE

Alimentele componente ale ratiei tin seama ca munca in activitatile forestiere se
desfasoara in teren cu posibilitati de aprovizionare locala reduse, muncitorii fiind nevoiti
sa consume alimente rezistente care se pot pastra vreme indelungata. Aplicand pricipiile
de rationalizare ale alimentatei s-au elaborate norme necesare pentru satisfacerea
trebuintelornutritive atat a mecanizatorilor cat si a muncitorilor forestieri manuali. Ele
 sant cuprinse in 7 grupe de produse alimentare cu insusiri nutritive commune tinand
seama de pierderile menajere inevitabile. Cantitatile dealimente care nu se consuma
integral au fost majorate cu procentul mediu al acestor pierderi a se vedea tabelul 47.

Tabel 46

NORME DE CALORII SI TROFINE( Dupa I. Gontea, Sutescu)

Grupe Proteine E. Minerale Vitamine

Lipide Glucide
consu- Calorii Ca Ph F PP C Axerof- Caroten
Tot. Anim. g g B1 B2 B6 D.u.
matori g g mg mg mg tal. u. u.
a) Barbati
Activ. 3000 95 35 85 450 0,8 1,5 15 2,0 3,3 4,5 15 70
usoara
Activ. 3500 115 40 105 500 1,0 1,5 14 2,3 2,6 5,3 18 75
moderata
Activ. 4000 130 45 120 580 1,0 1,5 14 2,6 2,9 6,0 20 80 1500 3500 60-100
intensa
Activ. 4500 145 45 130 660 1,2 1,0 14 3,0 3,2 6,8 23 90
foarte
intense 5000 160 45 140 750 1,2 2,0 14 3,3 3,6 7,5 25 100
Activ.
exagerat de
intensa

b) Femei
Activ. 2500 75 30 65 390 0,8 10 16 1,4 2,0 3,8 14 55
usoara
Activ. 3000 95 35 85 450 1,0 1,2 16 1,7 2,3 4,5 16 55
moderat
Activ. 3500 115 40 105 500 1,0 1,2 16 2,0 2,6 5,3 18 75
Intensa
Femeia in 2800 110 50 90 400 1,8 1,8 20 2,0 2,6 5,3 200 100
a doua jum
a sarcinii
In timpul 3000 130 60 90 400 2,5 2,0 25 2,3 3,2 5,8 24 130 3000 3000 300/400
alaptarii
Cu munca 3500 130 60 100 500 2,5 2,0 25 2,6 3,5 6,0 26 140
usoara
 La alcatuirea meniurilor se tine seama in afara de valorile cantitative si calitative
ale alimentelor si de gradul de digestibilitate, de timpul mediu de evacuare a stomacului.
Alimentele care solicita mai putin functia digestive se considera usor digerabile, cele
care raman mai mult timp in stomac avand efecte secretogene intense au mare capacitate
de saturatie, “tin de foame”. Carnea si preparatele din carne bogate in substante extractive
provoaca cea mai intensa secretie de acid clorhidric, care atrage dupa sine o puternica
secretie pancreatica si intestinala pentru neutralozarea acestuia. Painea si cartofii
consumati singuri au o putere de saturatie mica, asociati insa cu grasime si cu carne isi
maresc capacitatea de saturatie, la fel legumele. Dulciurile la sfarsitul mesei maresc
capacitate de saturatie.

Tabel 47.

TREBUINTE NUTRITIVE IN TERMENI DE ALIMENTE IN G/ZI SI PE

SAPTAMANA (Dupa Sutescu)

Din val. Ratia

Grupe de
Bruto Neto calorica saptamanala
alimente
a ratiei % bruta
I. Lapte-
brazeturi
Lapte 250-300 250-300 7 1750-2100
Branza 30-40 30-40 - 210-220
II. Carne 150 130 6 1050
III Oua 10-20 9-17 1 1-2 buc. Pot fi
inlocuite
izotrofic prin
lapte sau carne
IV.Legume-
fructe
Cartofi 360-400 300-320 2400-2800
Alte legume 360-400 300-320 12-13 2400-2800
Fructe 150-250 130-200 1050-1750
V. Cereale si
leguminoase 4900-5250
Paine 700-750 700-750 350-420
Alte derivate 50-60 50-60 50 290-350
Legume uscate 40-50 40-50
VI. Dulciuri
Zahar si prod. 30-40 30-40 210-280
zahar,
Alte dulciuri 40-50 40-50 7 280-350
VII. Grasimi
alimentare
Ulei, untura, 55-70 55-70 16-17
unt 385-400

Meniul zilei trebuiesa cuprinda cel putin un aliment care sa necesite masticatie sis
a furnizeze pentru adult circa 6-7 g de material fibros cu efect enterokinetic. Alimentele
fade seasociaza cu cele gustoase, cele tari cu cele moi si cele care se digera greu cu cele
usor digestibile. Pentru obtinerea satietatii, mancarurile consummate trebuie sa aiba un
anumit volum; mai mare pentru vegetale si mai mica pentru hrana bogata in alimente de
origine animala sau pentru produse alimentare concentrate.
Desi alimentele de origine animala sant mai satiose si contin proteine de calitatea
I apropiatede cele ale organismului uman, bogate in vitamine B2 si B6 , totusi laptele si
branzeturile se impugn sa fie consummate prin aportul lor de minerale si antidecalcifiere.
Carnea este necesara prin bogatia de niascina si prin efectul hematopoetic si excito-
secretor, iar ouale prin vitamine lipo si hidrosolubile.
Dintre alimentele de origine vegetala, derivatele de ceriale constituie pricipala
sursa de glucide si timina, dar sant total lipsite de vit. C si P, principalele surse pentru
provitamina A,avand totdeodata effect alcalinizant. Ele mai sant importante prin
materialul fibros care intretine motilitatea gastrica si intestinala si prinmultiplele lor
insusiri senzoriale ce asigura varietatea in compunerea meniurilor. La alegerea
alimentelor trebuie avut in vedere si posibilitatea de aprovizionare, de pastrare si
prelucrare culinara, in aceasta situatie santem nevoiti sa putem inlocui unele alimente cu
altele. Asa de exemplu, painea poate fi inlocuita cu mamaliga, laptele cu branza, cartofii
cu alte legume. Inlocuirea se face tinand seama de valoarea calorica si de insusirea
nutritiva principala ; adica de izotrofii si de izocalorii. De exemplu : pentru un adult lipsa
de lapte si branzeturi poate fi compensate de carne, ou, ceea ce nu se poate face la copii si
la femei in perioada maternitatii.
DISTRIBUTIA RATIEI ALIMENTARE

Ratia alimentara zilnica e bine sa fie repartizata in 4 mese ; a 4-a sa fie o gustare
compusa din paine cu slanina , eventual salam sau marmelada. De dorit ca muncitorii sa
poata servi mancari gatite, in cantine sau bucatarii collective pe sectoare de exploatere.
Aceasta ar putea satisface un deziderat foarte important, fiind cunoscuta frecventa mare
de imbolnaviri digestive a muncitorilor forestieri, datorita meniurilor lipsite de variatie si
a mancarurilor reci. Mancarurile preparate in cantine pentru collective mai mari, ar putea
sa realizeze chiar meniuri dietetice consistente pentru muncitorii din terenirile de
exploatare.
Ratia alimentara a muncitorilor cu efort fizic mare se recomanda sa cuprinda
zilnic: 1 kg paine integrala, sau 700 g malai, sau 500 g paine si 300 g malai ; 0,85 g
grasimi, untura sau untdelemn, 75-80 g slanina, 50 g zahar, 100 g marmelada, 400 g
legume si 500 g lapte.
Pentru categoriile de muncitori cu activitate de conducere a utilajelor mecanizate
sau la cei cu munca de supraveghere insotita si de un grad de responsabilitate,
serecomanda mese mai putin copioase, de calitate superioara, usor digestibile astfel ca
procesul de digestie sa nu reclame concentrare mare de energie in detrimental functiilor
neuropsihice si de coordonare, solicitare preponderenta in activitatea acestor profesiuni.

Tabel 48

VALOAREA CALORICA A MESELOR DINTR-O ZI (Dupa Grandjean)

Muncitori cu activitate usoara: barbate si

Muncitori care presteaza munca grea
femei
Micul dejun: 300-400 kcal 600-700 kcal
Gustatea: 26-50 kcal 150-250 kcal
Pranzul: 800-900 kcal 900-1000 kcal
A 2-a gustare 25-50 kcal 150-250 kcal
 Compozitia calitativa a ratiei alimentare pentru muncitorii cu activitate fizica
redusa (barbati si femei) va tine seama de urmatoarele reguli: diminuarea cantitatii in
profitul calitatii, aceasta inseamna reducerea valorii energetice si cresterea continutului in
vitamine si saruri minerale. Se recomanda la aceste categorii de muncitori sase dea
preferinte legumelor, salatelor, fructelor si laptelui. Este de preferat painea integrala si
proteine de calitatesuperioara: ficat si alte carrnuri. La persoanele cu muncagrea hrana
trebuiesa fie de o inalta valoare energetica cu un volum redus, insa bogat de in vitamine,
grasimi si higrocarbonate, incluzand toate tipurile de dulciuri si fainoase (cartofi, paste si
in general toate alimentele dulci). Alimentele de origine animala contribuie la dezvoltarea
organismului si lacresterea fortei musculare. Ele au o valoare mai mare decat cele de
origine vegetala. Prin urmare, jumatate din trebuintele de proteine trebuie sa provina din
carne, oua si lapte. Un om in greutate de 70 kg va folosi 50 g de albumina de origine
animala cuprinse in 1,5 litri lapte, in 300 g carne sau in 7 oua. Grasimileau valoarea
energetica cea mai mare, astfel 100 g grasime echivaleaza cu valoarea calorica a 300 g
paine sau a unui kg de cartofi. Pentru oamenii cu munca grea grasimile prezinta avantajul
ca digestia lor se prelungeste in organele digestive si astfel intarzie aparitia senzatiei de
foame.

REPATIZAREA MESELOR IN CURSUL ZILEI DE MUNCA

Din punct de vedere fiziologic se admite, in majoritatea cazurilor, o pauzade

pranz de 45-60 minute, in care se alimenteaza substantial si cate o pauza de 10-15 minute
inainte si dupa prinz in care sa poata lua cate o gustare.
S-au observat relatii stranse intre dinamica capacitatii de munca si pauzele pentru
masa.
Intr-o uzina de gaz aerian din Suedia s-a notat in fiecare zit imp de 19 ani erorile
de citire a catorva controlori, redate graphic pentru fiecare oraa zilei. Acest graphic arata
ca o pauza de pranz, in timpul digestiei numarului mediu de erori este maximal. Aceasta
constatare confirma legea biologica dupa care activitatea organelor digestive provoaca o
diminuare a disponibilitatii intregului organism.
 Efectul unui pranz greu da stari de oboseala si indispozitie ceea ce face pe om
inapt pentru o activitate cu exigente sporite. De asemenea este cunoscut faptul ca un
stomac gol reduce capacitatea de actiune a organismului. Cei mai constienti de acest fapt
sant sprotivii.
Doi fiziologi americani, Haggard si Greanberg au masurat in cursul unei zile de
munca, de o maniera continua, la tineri voluntari, nivelul glicemiei si coeficientl
respirator, constatand ca dupa fiecare gustare sau pranz cei doi parametri cresteau si ca
dupa 3 ore de la micul dejun nivelul zaharului din sange era minim. Aceste momente sant
acompaniate de o stare de oboseala si de diminuare a capacitatii de munca. Cand
persoanele de experienta luau cate o gustare la 2 ore glicemia nu mai atingea valorile
minime ci deopotriva cu corficientul respiratorse mentineau la un nivel mai ridicat pe
toata durata zilei, ceea ce crea o disponibilitate de minca sustinuta.

NEVOIA DE LICHIDE

Omul are nevoie nu numai de energie sub forma de alimnte, ci si de lichidele

necesare pentru mentinerea normala a bilantului hidric. S-a evaluat consumul mediu
deapa la o greutate corporala de 65 kg, la 2,5 litri/zi. Apa continuta in alimente sau
absorbita sub formade bautura este eliminata permanent prin rinichi si glandele
sudoripare sub forma de apa incarcata cu produsi de dezasimilatie (uree, cloruri si diversi
cataboliti). Cu toate ca alimentele care compun hrana contin o cantitate importanta de
lichide, de exemplu : carnea 70-80 %, painea 45 %, fructele 85 %, cartofii 78 %, pastele
fainoase 14 %, aceasta nu este suficienta ci trebuie sa fie completata dupa trebuintele
individuale cu un aport de 1,5-2 litri de lichide in 24 ore. In munca la temperature ridicate
pierderea de apa prin transpiratie poate sa ajunga pana la 1 litru/orasi deci muncitorul
care lucreaza in aceste conditii poate sa piarde intr-un schimb 2-6 litri de lichide.
Reglarea absorbtiei de lichide esteasigurata de senzatiade sete, in stransa
dependenta de clorurile din sange. O cantitate importanta de apa se pierde prin
transpiratie avand rolul de a echilibra bilantul termic. Pentru mentinerea capacitatii de
munca se recomanda cel putin doua pause, in timpul zilei, pentru ingerarea de racoritoare
sau de bauturi reconfortante ca : ceai, cafea, sucuri de fructe sau bullion. Aceste bauturi
trebuie sa procure si o cantitate de energie cese va insuma la energia rezultata din
alimente. Redam in continuare un tabel cu echivalentul de energie calorica a catorva
bauturi si unele alimente :

1 pahar de apa minerala……………………………………………………………………-

O ceasca de supa………………………………………………………………10-15 calorii
O ceasca de ceai cu 2 buc. zahar………………………………………………….35 calorii
O ceasca de cafea cu 2 buc. zahar si putin lapte………………………………….37 calorii
1 pahar desuc de mere…………………………………………………………….65 calorii
1 pahar de lapte sau iaurt…………………………………………………………65 calorii
50 g biscuiti……………………………………………………………………...190 calorii
50 g paine………………………………………………………………………..120 calorii
Paine cu fructe…………………………………………………………………..240 calorii
Paine cu branza………………………………………………………………….300 calorii
Paine cu carnat…………………………………………………………………..300 calorii
Paine cu ciocolata………………………………………………………...……..350 calorii

CONSUMUL DE ALCOOL

In randul muncitorilor forestieri este raspndita idea ca alcoolul inlatura oboseala si

da putere. Pentru formarea unei opinii stiintifice asupra bauturilor alcoolice redam
relatarile specialistilor. Dupa I.Gontea bauturile alcoolice in cantitati mici au efect
stimulant, produc buna dispozitie si micsoreaza senzatia de oboseala, dar genereaza idea
gresita ca da putere. Prin efectul vasodilatator periferic, alcoolul inlatura senzatia
dezagreabila de frig si da falsa impresie ca mareste rezistenta organismului fata de
temperaturile scazute. Muncitorul foloseste alcoolul alaturi de hrana pentru a se incalzi si
a-i stimula pofta de mancare, cu toate ca alcoolul prin vasodilatatie periferica sporeste
pierderea de caldura si expune organismul la raceli. Alcoolul influenteaza de asemenea
viata psihica si indeosebi componenta ei afectiva. Prin consumarea lui repetata se
stabileste o asociere intre insusirile organoleptice ale bauturilor si efectul lor agreabil.
Aceasta legatura sta la baza obisnuintei care, dupa constituire, incepe sa domine vointa si
face ca omul sa simta necesitatea alcoolului ca pe un aliment preferat.
Desi posibilitatea oxidarii alcoolului este incontestabila, urmarind comportarea in
organism se constata ca in timp ce arderea glucozei si a acizilor grasi creste proportional
cu cheltuiala de energie, la aceeasi persoana, oxidarea alcoolului si scaderea concentratiei
lui in sange se face cu o viteza aproape constata cu cca 100 mg/kg corp/ora, cu toate ca
frigul si mai ales activitatea musculara pot marii de 4-8 ori nevoia de calorii prin arderile
de glucoza si grasimi. In aceleasi conditii cantitatea de alcool oxidat pe unitatea de timp
ramane aproape nemodificata. Aceasta arata ca alcoolul nu poate fi folosit nici ca sursa
de energie de lucru nici pentru pastrarea organismului contra frigului. Dupa opinia
profesorului I.Gontea alcoolul constituie pentru om un drog. Pentru a evita consencintele
grave ale consumului de alcool in exces este necesar sa se cunoasca limitele peste care
alcoolul devine un factor de risc pentru sanatatea fizica si mentalasi pentru situatia
sociala a omului. Un criteriu obiectiv il constituie concentratia alcoolului in sange. Se
recomanda ca nivelul alcoolemiei sa nu depaseasca 0,5 g la litru, ceea ce pentru un adult
de 70 de kg corespunde la cca 35 g adica 350 ml de vin de 12 grade sau 700-800 ml bere.
Consumul in exces a bauturilor alcoolice are si un efect social prin sustragerea unei bune
parti din bugetul familiei; genereaza mizeria, lipsa, neglijarea familiei si riscul de
dezorganizare a acesteia. Alcoolismul se rasfrange asupra productivitatii muncii; bautorii
lipsesc de la program de 2-6 ori mai mult si provoaca de 2-3 ori mai multe accidente
decat persoanele normale. Cresterea alcoolemiei peste 0,5‰ reduce pe de o parte campul
vizual si perceptia culorilor, pe de alta parte mareste curajul, prelungeste timpul de
reactie si micsoreaza capacitatea de apreciere justa a distantelor si viteza vehiculelor.
Riscul de accidentare creste proportional cu alcoolemia.
Concluzie

Materialul informatic privind importanta alimentatiei pentru

conservarea sanatatii si mentinerea capacitaii de munca, la un nivel inalt, are
o importanta deopotriva individuala si economic socilala. Dezvoltarea
acestui material are intentia sa sensibilizeze pe organizatorii de munca
despre importanta alimentatiei.
Bibliografie
C. Roua, Em. Stefanescu, I. Mihaila, M. Pafnote, M. Petrican, “Ergonomia Forestiera”,
Editura Ceres, Bucuresti 1976.

I. Gontea, P. Sutescu, C. Berdan, I. Mihaila , “Cercetari referitoare la rationalizarea

alimentatiei muncitorilor forestieri. Rev. de igiena, Microbiologie si Epidimiologie ”, nr
3, 1953.

P. Sutescu, I. Gontea, “Probleme ale alimentatiei muncitorilor agricoli, Viata medicala”,

nr. 8, 1963.