Solidaritatea sociala

Pe drumul spre a înțelege societatea, conceptul de solidaritate a apărut deja

în vizorul teoreticienilor, sociologilor încă din a doua parte a secolului al 19.-a.
Unul dintre principalii cercetători a fost Emile Durkheim care impreună cu Karl
Marx și Max Weber, sunt cunoscuți ca principalii fondatori al teoriei moderne a
sociologiei. Conceptul de solidaritate poate fi definit ca ”o unitate(de grup sau
clasă)care este bazată pe interese, obiective sau standarde comune. Solidaritatea
socială este definită ca voința oamenilor de a ajuta pe alții sau susținerea
grupului, din care fac parte punând la o parte reciprocitatea imediată. Dar aceste
definiții deschid noi oportunități de analiză, astfel putem vorbi de mai multe
tipuri de solidaritate.
De exemplu Durkheim observa 2 tipuri de solidaritate, și anume
solidaritate mecanică și solidaritae organică. Dupa percepția sa solidaritatea
mecanică se regasește în societăți in care coeziunea este din cauza omogenității
indivizilor care alcatuiesc grupul, mai exact poate funcționa în grupuri mici care
sunt conectați de aceeași valori precum educație asemănătoare, religie, sau orice
ce duce la un stil de viață asemănător. Pe partea cealaltă solidaritatea organică
constă in independența și diversitatea oamenilor din societate, aceștia chiar dacă
pot avea activități și valori diferite, legătura dintre ei este interdependența dintre
indivizi, și se bazează pe încrederea îndeplinirii sarcinilor.
Dintr-o altă perspectivă solidaritatea constă atăt într-o atitudine solidară
cât și în acțiunile indivizilor în acest sens, mai exact nu toți care simt nevoia de a
fi solidari la un moment dat și acționează în acest sens sau invers unii au un act
solidar dar nu simt acest lucru. Dacă luăm în calcul acest lucru putem vorbi de
două elemente ale solidarității și anume atitudine solidară și act solidar.
În ceea ce privește actul de solidaritate observăm și aici mai multe tipuri,
mai multe dimensiuni ale acestuia care au fost categorizate în cinci mari
categorii.
1. În primul rând putem discuta despre măsura reciprocității, solidaritatea
putând fi unilaterală sau bilaterală, dar ce înseamnă asta mai exact? Dacă
vorbim de o solidaritate unilaterală atunci cel care oferă nu așteaptă
reciprocitate deloc, actul de solidaritate nu este cu scopul de a primi
imediat sau la un moment dat înapoi. În cee ace privește solidaritatea
bilaterală aici situația arată că cel care optează pentru un act de
solidaritate așteaptă la un moment dat si reciprocitate, mai exact putem lua
ca exemplu sistemul de pensii unde contribuim în speranța că în momentul
pensionării contribuția sa se întoarcă, dar există riscul ca să rămâi doar
simplu contribuitor și să nu beneficiezi.
2. O altă categorie ar fi in funcție de organizarea solidarității, și anume
solidaritatea poate să fie formală sau informală. dacă luam solidaritatea
informală în acest caz putem vorbi de situații precum familia, rudele,
oameni care se află într-o legătură strânsă, se cunosc bine astfel este o
 solidaritate puternică. Pe partea cealaltă fiind solidaritatea formală care
leagă oameni care nu se cunosc însă există un sistem sau o organizație care
reglementează de exemplu statul, prin contributia cetățenilor există
ajutoare sociale, somaj.
3. Se mai poate discuta și de exemplu de solidaritatea voluntară sau
obligatorie, aici e simplă distincția, cea voluntară depinde de individ poți
allege dacă vrei să fi solidar iar în cazul solidarității obligatorii vrei nu
vrei ești obligat de exemplu de stat prin lege.
4. Solidaritatea mai este categorizată și după dimensiunea acestuia, de
exemplu poate să fie locală, națională sau globală, aici din nou se va regăsi
și natura formală sau informală a solidarității deoarece de obicei cum
crește aria solidarității cu atât mai mult este reglementată de o instituție,
de exemplu solidaritatea globală nu ar putea exista fără instituții precum
ONUsau alte organizații de genul acesta.
5. În ceea ce privește actul de solidaritate mai există o categorizare în funcție
de forma acestuia. Aici putem vorbi de 3 situații majore , banii, timpul și
în natură. Mai exact putem fi solidary oferind bani, sau poți sa-ți sacrifice
din timp ca să faci voluntariat la un azil de batrâni sau in al treilea caz in
natură putem vorbi de exemplu de donatorii de sânge.

Pa de o altă parte putem discuta de atitudini de solidaritate, aici distingem două

categorii și anume solidaritatea afectivă și solidaritatea calculată.
a. solidaritatea afectivă se bazează pe idea că persoana care oferă
solidaritatea, o face pentru că simte nevoia să fie solidar, nu este obligat
dar din motive de conduită morală, compasiune, spirit de comunitate
optează să fie solidar.
b. pe latura cealaltă se află solidaritatea calculată care pornește de la idea
interesului personal

Astfel intr-o cuncluzie aș evidenția idea că societatea intr-un fel sau altul oferă și
primește solidaritate, face parte din viața cetățeanului din societățile moderne.
Totuși pentru a ne liniști sufletele vă prezint câteva date care arată că aceste acte
și atitudini de solidaritate nu sunt degeaba.
1. Conform rapoartelor Departamentului pentru Situații de Urgență la finalul
anului 2020 peste 2000 de studenți au ales să fie voluntari în combaterea
COVID în spitalele din Romania.
2. Rapoartele arată că în Africa Sub-Sahariană există 1,5 milioane de
voluntari care contribuie în medie 86 Dolari pentru ajutorul populației.