Organismul Social - o Înțelegere Radicală A Social Media Pentru A Vă Transforma Afacerea Și Viața

23.02.2021 Organismul social: o înțelegere radicală a social media pentru a vă transforma afacerea și viața - PDFDrive.
com
Pagina 1
Pagina 4
2
3
CUPRINS
Acoperi
Pagina titlu
Dedicare
Epigraf
Prefață: Purgerea urii
Introducere: Bobotează în deșert
Capitolul 1 ALGORITMUL VIEȚII
Capitolul 2 DE LA STEEPLES LA SNAPCHAT
Capitolul 3 VÂRSTA HOLARHIEI
Capitolul 4 DESPRE CODUL MEMETIC
Capitolul 5 DIETĂ ECHILIBRATĂ
Capitolul 6 SISTEMUL IMUNITAR
Capitolul 7 CONFRONTAREA PATOGENILOR NOSTRI
Capitolul 8 THOMAS ȘI TEDDY
Capitolul 9 CULTURA DIGITALĂ
Mulțumiri
Note
Laudă avansată pentru organismul social
Pagina 5
Buletine informative
Drepturi de autor
https://translate.googleusercontent.com/translate_f 1/178
23.02.2021 Organismul social: o înțelegere radicală a social media pentru a vă transforma afacerea și viața - PDFDrive.com
Pagina 6
Pentru Scott
—OL
Pentru Pete
—MC
Pagina 7
Există un singur colț al universului pe care poți fi sigur că îl vei îmbunătăți și

acesta este sinele tău.
—Aldous Huxley
Pagina 8
PREFAŢĂ
Purjarea urii
Pe 17 iunie 2015, un roșcovan alb, de douăzeci și unu de ani, a luat o pistolă Glock
la un studiu biblic la o biserică istorică neagră din Charleston, Carolina de Nord, și
a deschis focul, masacrând nouă persoane. Așa cum se obișnuiește în spectacolul public care
urmează aceste momente prea frecvente de vărsare de sânge în viața americană, înfiorător
fotografiile omului înarmat au fost dezgropate și diseminate rapid pe rețelele de socializare.
În unele dintre selfie-urile lui Dylann Roof, el era flancat de steagul confederat.
După ce am crescut în Delta Mississippi, am găsit aceste imagini în special
dezgustător. M-am gândit, e dracului 2015 ... de ce naiba se permite acest lucru sau
tolerat? După o luptă de secole pentru justiție socială, acel steag a continuat
prezența în regaliile culturale din Sud a reprezentat o sancționare de nesuportat
de rasism, război civil, abuzuri ale drepturilor omului și violență. Acum, în urma unui
împușcare în masă a unui ucigaș care a explicat ulterior că încerca să aprindă o cursă
război, iată o amintire ticăloasă a motivului pentru care acel drapel nu avea loc în America modernă.
Apoi, sa întâmplat ceva remarcabil. Indignarea oamenilor a găsit un clar și
expresie concisă. A luat forma unui imperativ cu trei cuvinte prefixat cu a
hashtag care a fost distribuit pe scară largă pe Twitter, Instagram și Facebook:
#Pune-o la pamant. În câteva zile, Walmart, Amazon, Sears și eBay anunțaseră
ar înceta să mai vândă accesorii confederate; guvernatorii Alabamei și
Carolina de Sud ceruse scoaterea drapelului din casele lor de stat; și
cele din Virginia și Carolina de Nord au încetat să mai elibereze plăcuțele de înmatriculare
simbolul. Rețeaua de cablu TV Land a oprit chiar și reluările din The Dukes of
Hazzard , sitcom-ul de la începutul anilor '80 al cărui atu semnătura personajelor principale era
„General Lee”, un Dodge Charger din 1969 cu steagul confederat pictat pe el
acoperiş.
De ce sa schimbat brusc zeitgeistul? Zeci de ani îl urmăream pe tatăl meu,
Bill Luckett, un avocat și om politic din Mississippi, împreună cu prietenul său și
partenerul de afaceri, actorul Morgan Freeman, se luptă public cu „vedetele și barurile”.
El a putut să-l scoată din casa noastră locală, abia după ce a devenit
Pagina 9
primar din Clarksdale, Mississippi, orașul cel mai negru în care locuiește, dar
restul statului - și o mare parte din vechiul sud - tocmai a săpat și a rezistat. Acum,
La 150 de ani de la Războiul Civil, acesta cobora peste tot - aproape
peste noapte.
Ce a determinat această reacție despre față? De ce am început brusc colectiv
echivalând acest simbol cu ură și nu mai susține-l? Două cuvinte: social media.
După puțin mai mult de un deceniu de existență, această nouă masă dinamică
sistemul de comunicații deține o priză comandantă în secolul XXI
societate. A schimbat pentru totdeauna modul în care împărtășim și folosim informații, organizăm
comunități și întreprinderi, ia decizii politice, încheie legături și menține
relații între ele. Social media a trimis în overdrive aleatoriu,
algoritm evolutiv care dictează modul în care ideile sunt generate, iterate și
reconceput și modul în care cultura noastră prinde contur. Se remodelează complet
esența a ceea ce înseamnă a fi om.
Evoluțiile din social media din jurul masacrului din Charleston oferă o
instantaneu al modului în care acest proces evolutiv se desfășoară în interiorul noului
arhitectura de comunicare pe care social media a forjat-o. #TakeItDown a fost
născut dintr-o mutație a # BlackLivesMatter, hashtag-ul mișcării a apărut
prin incidente de brutalitate a poliției împotriva cetățenilor negri și protestele de stradă care
urmat. Când, pe fondul ultrajului care a urmat împușcăturii de la Charleston,
Activistul #BlackLivesMatter Bree Newsome a urcat în Carolina de Sud
stâlpul statului de stat pentru a elimina steagul confederat, tweets care au distribuit unul
dintre numeroasele videoclipuri filmate de smartphone-uri ale actului ei au purtat în curând un nou hashtag:
#JeSuisBree, o variantă a #JeSuisCharlie, declarația de solidaritate care a fost
adoptat în masă după ce doisprezece jurnaliști au fost uciși de extremiști islamici
la Paris luni mai devreme - un meme care ulterior a devenit pur și simplu #JeSuisParis
în urma atacurilor teroriste încă mai letale din 13 noiembrie 2015.
Au urmat alte polenizări încrucișate de meme: Pe măsură ce Newsome a devenit un social
erou media, ea a fost descrisă în opere de artă drept Wonder Woman. Cand
Curtea Supremă a adoptat legile care interzic căsătoria homosexualilor câteva zile mai târziu - ea însăși a
răspuns la activismul legal condus de rețelele sociale - artiștii au sărit în șansă
îmbină două simboluri foarte recunoscute într-o singură idee convingătoare. Desene animate
a descris steagul curcubeu al drepturilor homosexualilor ridicat în timp ce steagul confederat a fost
coborât, iar un poster modificat al Ducilor de Hazzard îl arăta pe generalul Lee
purtând un acoperiș curcubeu.
Acesta este modul în care ideile se răspândesc și sistemele de valori evoluează în era social media.
Se transformă prin hashtaguri, fotografii și desene animate și videoclipuri partajate. Se bazează
Pagina 10
asupra declanșatoarelor emoționale pentru a deschide linii de comunicare. Ce par a fi

pepite de informații pot aduna o putere imensă. Cei care se lipesc trezesc
emoții - bucurie, tristețe, furie - și îi stimulează pe oameni într-o reacție. În acest nou
arhitectura informațională, cele mai convingătoare și mai emotive idei se pot transforma
opinia publică în doar câteva zile și săptămâni, generând schimbări bruște de atitudine
și priorități care duraseră anterior de zeci de ani. În bine sau în rău, social
mass-media face cultura umană mai puțin rigidă, mai dinamică și imprevizibilă și
supus unei evoluții mult mai rapide.
Opiniile oamenilor despre social media sunt adesea puternice și foarte divergente.
Pentru mulți, aceste rețele sunt instrumente de eliberare puternice. În memoriile sale,
Cofondatorul Twitter Biz Stone a reflectat asupra utilității serviciului pentru organizatori
al revoltelor din primăvara arabă, scriind: „Nu am schimbat lumea, dar am făcut-o
a făcut ceva și mai profund și a învățat o lecție profund inspiratoare:
Când le oferi oamenilor buni posibilitatea, ei fac lucruri grozave. ” În acele capricioase
zile, această viziune pozitivă asupra Twitter a fost larg împărtășită. Dar, în timp ce scriu astăzi,
o știre despre rețelele de socializare este la fel de probabilă pentru a invoca temeri
hărțuirea cibernetică, timpul pierdut de bârfele celebrităților și modul în care au aceste platforme
să devină un instrument pentru ISIS și alte persoane care urăsc ură. Indiferent care dintre acestea
perspectivele domină viziunea dvs., nu puteți nega impactul profund pe care
social media a avut asupra societății. Acest nou ondulant și amorf
arhitectura comunicării a devenit centrul economiei digitale
mecanism pentru modul în care sunt create politicile, organizațiile și inovațiile și
în formă.
Și totuși, oricât de omniprezente au devenit social media, majoritatea dintre noi avem puțin
noțiunea cum funcționează. Pare complet uluitor. Pur și simplu nu
înțelegeți forma, funcția și posibilitățile sale. Cum este acel Facebook înțelept
postarea poate atrage rapid un milion de vizualizări, în timp ce alta pare la fel de amuzantă
nu merge nicăieri? De ce unele polemici politice reușesc să genereze un
val copleșitor de isterie în masă literalmente peste noapte și apoi dispare
radarul oamenilor câteva zile mai târziu? Rețelele sociale se pot simți ca un ocean uriaș de
umflături imprevizibile, schimbări de maree și uragane care ies din nicăieri. Este
timp în care ne dăm seama cum funcționează de fapt această complexitate de masă. Ăsta este țelul meu
în scrierea acestei cărți.
Aproape toți avem acum o persoană digitală, nu doar celebrități și
influențatori, dar manageri de marketing, politicieni, lideri de afaceri, scriitori,
sportivi și elevi de liceu. Asta ne face elemente integrante ale acestui lucru
rețea umană unică. Trebuie să ne înțelegem și să ne dăm seama cu ce suntem noi
Pagina 11
vrea de la ea. Dacă vrem să învățăm cum să o democratizăm, cum să obținem

comunicări constructive care construiesc o lume mai bună și cum să trăim în pace
odată cu necontenitul baraj de informații, trebuie să înțelegem ce face acest lucru
bifă de sistem.
Alegerile noastre în ceea ce facem, cu cine facem sex și cu ce cumpărăm sunt
realizate prin intermediul acestor sisteme de la egal la egal. În noile contexte economice ale noastre
vârstă - așa-numita economie de partajare, de exemplu, sau „economia gig” - unde
nu numai oamenii de afaceri consacrați, ci și oamenii obișnuiți sunt în mod constant
„Vândându-se” ei înșiși, cei care nu se adaptează la aceste noi comunicări
arhitectura va fi lăsată în urmă. Și la nivel corporativ, managerii de marketing
vor risipi mulțimi de bani dacă vor continua să se bazeze pe sisteme și consultanți
care nu reușesc să recunoască dinamica socială fundamental diferită a acestui nou
sistem și pur și simplu reformați vechile tactici mass-media ca și cum ar fi noi rețele sociale
strategii. Acești „guru” de pe rețelele sociale auto-descrise, cu litania lor de
prostii încărcate de cuvinte cheie, condamnă mărci puternice și de încredere odată cu a
viitor al relevanței și veniturilor în continuă scădere. Și în cele din urmă, societatea ca
întreaga va avea de suferit dacă nu ne putem da seama în mod colectiv cum să valorificăm acest nou
model de comunicații pentru totdeauna. Nu o putem lăsa pur și simplu la cele mai zgomotoase
agresori neinclusivi. (Un cuvânt: Trump.) Trebuie să începem prin a recunoaște acest lucru
acest întins, sistem puternic nou pentru răspândirea de idei este acum sistemul de
totul și că este categoric diferit de cel anterior. Odată ce noi
stabilim asta, putem începe să analizăm mai de aproape cum funcționează de fapt. Numai
atunci putem concepe strategii care să transforme social media într-un mod constructiv,
forum democratic pentru propunerea, dezbaterea și furnizarea de noi idei de politici.
Avem nevoie disperată de un ghid, de o teorie generală a rețelelor sociale. Venire
cu o astfel de teorie este o întrebare înaltă; la urma urmei, vorbim despre funcționare
a ceva la fel de complex ca societatea noastră globală. Dar, fiind genul de îndrăzneț
zelot că sunt, cred că am venit cu unul. Și ca co-autor al meu australian
s-ar putea să spună „Este un spărgător”.
Eroul și mentorul meu Norman Lear, marele producător TV și activist social,
mi-a spusșimereu
apreciez învațăsădinurmez serendipitatea
fiecare schimbare devieții. A vrut care
experiență să spună că arîntrebui
îmi vine cale.
De asemenea, i-a plăcut să spună că cea mai rapidă rută între două persoane sau locuri a fost
unul direct. Înarmat cu acel mesaj, am avut încrederea în care pot face rețea
câmp la câmp și să se angajeze în oportunități conectate și prezentate
înșiși. Ca atare, cariera mea a fost modelată de o combinație de microbiologie
cercetare, inginerie sisteme, colecție de artă, managementul talentelor, muzică și film
Pagina 12
producție și, cel mai recent, ca inovator la cea mai mare companie media din România
lumea și un pionier al publicării pe rețelele sociale. Los Angeles Times o dată
a scris că „stăpâneam arta excesului”. Fie că a vrut să spună scriitorul
sau nu, îmi place să cred că se referea la curiozitatea mea autentică despre lume, la modul în care aceasta
funcționează și cum totul este interconectat. Vreau să știu la fel de multe despre
nuclee de celule minuscule despre comportamentul comunicatorilor umani și a vastului
rețelele sociale și economice care apar din legăturile lor între ele.
În urmărirea acestor interese eclectice, m-am poticnit oarecum serendipit
pe propria mea „teorie a totul”, o explicație a modului în care este universul
componente infinit de diverse se combină pentru a crea ordinea și sensul din haos,
definind această experiență minunată pe care o numim viață.
Teoria mea oferă o diagramă a existenței care arată cum biologia, tehnologia,
și cultura evoluează, literalmente, împreună. Acest proces a ajuns acum
un punct de convergență și social media - o platformă tehnologică care facilitează
conexiuni organice prin care ființele umane împărtășesc arta, cuvintele și ideile - este
expresia sa manifestă. Cu această perspectivă bazată pe biologie, putem și noi
recunoașteți că structura și funcționarea internă a acestui nou sistem sunt definite
de legile lumii naturale, de rădăcinile biologice și ecologice din
pe care venim cu toții. Mai simplu spus, funcțiile de social media la fiecare nivel
ca un organism viu.
Doriți să înțelegeți social media? Sau, mai exact, cât de uman
funcționează societatea în era digitală?
Trebuie să revizuiți esența vieții în sine.
Mi-a trebuit o epifanie în deșert ca să descopăr asta.
Pagina 13
INTRODUCERE
Bobotează în deșert
Cele șapte reguli ale vieții în social media
În martie 2013, eu și prietenul meu Scott am călătorit de la casa noastră din Los Angeles
Parcul Național Joshua Tree pentru retragerea noastră digitală anuală și retragerea postului la o
spa ciudat numit WeCare, un sanctuar pe care îl numim cu dragoste Colon Camp. Ca în vremuri
trecut, aveam nevoie de o pauză disperată. Detaliile acordaseră recent câteva
antreprenori, inclusiv eu, cu titlul demn de „Digital Maverick”
însărcinându-ne cu desenarea unei reprezentări grafice a „viitorului rețelelor sociale”.
Am vrut să ofer revistei o imagine care să provoace gândirea și, ca și noi
a început retragerea noastră, m-am simțit deranjat că nu concepusem încă o ilustrație care
ar surprinde în mod adecvat imensul dacă schimbarea tehnologică amorfă a mării
întâmplându-se în fața ochilor noștri. Care au fost analogiile? Cum aș putea să mapez
interconectarea utilizatorilor de social media?
Am fost întotdeauna o persoană vizuală cu o profundă dragoste pentru modele și artă. Dar ca și eu
am ieșit în deșert în fiecare dimineață și m-am gândit la toate diagramele de flux pe care le-aș fi făcut
redactat de la primul meu job digital la Qwest Communications de două decenii
acum, am rămas împiedicat. Niciuna dintre acele diagrame stivuite, în formă de copac, ale
primele sisteme de telefonie IP au captat nuanțele ființelor umane conectate
unii altora și nici nu și-au explicat complexitatea asemănătorilor, a părții, a
retweet. Mintea mea s-a îndreptat mai departe în trecut - spre desene din
laborator de hematologie în care lucrasem în timpul liceului. Fusesem obsedat de
microbiologie și memorase imaginile colorate ale metabolismului în cascadă
acțiuni care au descris calea de la „tăiere la închidere” în timpul coagulării.
sistem evoluat de factori trombocitari, trombocite, non-schimbarea formei
megacariocite nucleate și incredibilul lipici de fibrină asemănător păianjenului
mi-a captat imaginația. Ca tânăr de șaisprezece ani la Știința Internațională și
Târg de inginerie la Disney's Epcot Center, am câștigat locul al doilea în lume pentru
Pagina 14
munca mea despre „Caracterizarea ulterioară a glicoproteinei IIb-IIIA, principalul

Receptorul fibrinogenului pe trombocitul uman. ” Da, eram copilul ăsta tocilar.
Încă din liceu aș lăsa cunoștințele mele despre fenomenele biologice să scadă. După
înscrierea la cursuri de vară de fiziologie umană, biologie marină și
biologie moleculară la Harvard, îmi descoperisem dragostea pentru buruieni, ceea ce mă ajuta
ușurează-mi mintea și sintetizează-mi cursele și ADHD-ul rampant. La Vanderbilt, a
universitate cunoscută pentru bogatul său patrimoniu cultural și programe de literatură, am luat-o
un alt ocol de la studiul biologiei. Mi-am terminat specializarea în franceză
Literatura renascentistă și a devenit obsedat de modul în care a avut Biserica Catolică
a construit și apoi și-a pierdut controlul asupra informațiilor, modul în care tipografia Gutenberg și
introducerea grădiniței a forjat o clasă de mijloc alfabetizată și cum totul
a condus la noțiunea de mass-media din secolul al XX-lea în care m-am născut.
Inspirat de muzica Talking Heads și ideile subversive ale lui Neil
Postman, Theodore Roszak, James Twitchell și contracultura Berkeley
mișcarea anilor șaizeci, am dezvoltat și un dispreț pentru noua rasă de
controlori corporativi.
Analizând deșertul, am simțit deconectarea dintre viața mea de atunci și acum
la fel de vast ca peisajul dinaintea mea. Am trecut de la a fi un dulap, Mississippi-
geek născut, iubitor de natură, să stea la cârma unei companii de media strălucitoare pe care eu
cofondase cu două dintre cele mai colorate personaje de la Hollywood, un serviciu care
leagă sute de vedete de top cu sute de milioane de
suflete interconectate. Dar brusc, în starea mea lipsită de alimente, podul
între ele a devenit clar într-unul dintre acele șuruburi prea puțin rare ale perspicacității.
cunoștințele pe care le-am stocat din laboratorul de biologie și studiul meu de comunicare
istoria s-a coalizat brusc și, whoosh, o imagine colorată a microscopului
medii de celule și viruși pe care le văzusem în cutii Petri s-au repezit în mine
cap. Asta a fost! Rețelele sociale imitau un organism. Al nostru
rețeaua de comunicații a evoluat într-o creatură vie, care „respira”, una
din care obțineam acum un trai. Dacă ar fi un organism viu, eu
motivate, regulile vieții ar trebui să se aplice. Eu, un șobolan de laborator transformat în „Digital Maverick”,
a fost doar una dintre miliarde de celule diferențiate în interiorul aceluiași organism. Noi suntem
celulele sale și rețelele noastre de internet interconectate, atemporale și omniprezente sunt
substratul acestei noi forme de viață. *
A fost aceasta doar o metaforă trippy, reducționistă, concepută sub constrângerea lui
prea multă căldură și insuficientă mâncare? Pentru săptămânile și lunile care au urmat, eu
a dat loviturile pe comparația dintre social media și biologie, rulând-o
prin tot felul de scenarii. Și când l-am aplicat la munca pe care o făcusem
Pagina 15
la TheAudience - compania pe care am fondat-o cu trei ani mai devreme cu Hollywood

magnatul talentului Ari Emanuel și fondatorul Napster Sean Parker - metafora
părea din ce în ce mai apt. Îmbrăcămintea noastră de publicare de la TheAudience atingea un
ecosistem în care artiști, mărci, evenimente și fani au prosperat toți din cauza
conexiuni organice de care s-au bucurat printr-o rețea de influențatori care ajunge
mai mult de un miliard de clienți pe lună. Conținutul pe care îl împingeam era
concepute special pentru a găsi modelele și a se fixa pe „celulele” umane care
alcătuiește acele rețele. Acestea l-ar reproduce apoi într-un mod asemănător cu modul în care a
virusul biologic va exploata mecanismul intern al unei celule biologice umane pentru a
sa răspândit printr-un proces de auto-replicare. Nu degeaba noi
lăudat că a găsit formula pentru a face viral conținutul și ideile .
Pe măsură ce exploram metafora în continuare, am început să mă gândesc la socialitatea lumii
utilizatorii mass-media ca 1,5 miliarde de organisme autonome, atașate prin emoție
partajarea mașinilor în mâinile noastre, stabilirea unei conexiuni care transcende timpul și
distanţă. Suma acestor părți, care interacționau fluide împreună, a fost
Organism social singular, o formă de viață omniprezentă care a fost hrănită în mod constant
în sine, în creștere și în evoluție. În partajarea și reproducerea pachetelor de informații
ca meme (de exemplu, partajarea unui videoclip pe Facebook), noi - celulele organismului -
facilitează un proces evolutiv la fel ca transferul genetic
informații în și printre viețuitoare.
În curând, vedeam întregul mediu de socializare prin acest nou obiectiv.
Cea mai eficientă comunicare social media, inclusiv
Hashtagurile #BlackLivesMatter și #TakeItDown au fost meme transformatoare,
elemente de bază ale ADN-ului nostru cultural în evoluție. (Această legătură între meme
iar genele sunt extrase din ideile lui Richard Dawkins, care a introdus pentru prima dată
cuvântul „meme” la lexicon în 1976.)
De câțiva ani, cuvântul biologic „viral” a ajuns să denumească a
fenomen în care conținutul online este partajat sau vizualizat pe scară largă. În social
Conceptul de organism, am descoperit noi dimensiuni acestui concept paralel. A
virusul biologic va căuta receptori pe membrana exterioară a celulelor, astfel încât

s-ar putea să-l lase să intre în citoplasma sa. Odată ajuns înăuntru, virusul adaugă informații
începe modificarea ADN-ului celulei. Acest proces provoacă mutații genetice, a
fenomen care în cea mai mare parte trece neobservat în interiorul corpurilor noastre. Rezultatul
poate fi uneori boală, dar în timp un atac viral poate crea și noi
rezistențe și contribuie la evoluția biologică. În mod similar, mi-am dat seama, viral
conținutul media se atașează la ceea ce numesc acum receptorii noștri personali de afinitate .
Odată ajuns în „celula” umană din rețea, acest conținut atrăgător încet
Pagina 16
începe să modifice codul memetic care ne modelează gândirea. Adesea efectele sunt
lipsit de consecințe (distribuirea unui videoclip de pisică prostească generează un râs și poate un
dorința de a vedea mai multe videoclipuri despre pisici) sau pozitive; uneori sunt grave,
cum ar fi, și chiar o amenințare la adresa Organismului Social mai larg (de exemplu, utilizarea ISIS de socializare
mass-media pentru a-i chema pe alții la acte violente).
Pe măsură ce social media a crescut, a evoluat într-un complex profund
organism, ca și cum ar trece de la o formă simplă de viață, cum ar fi o amibă la
complexitatea unui organism multi-celular precum corpul uman. Activitatea acestui lucru
rețeaua din ce în ce mai extinsă de ființe umane care interacționează a început cu o
mai ales set de acțiuni statice - trimiterea unui e-mail, de exemplu. Ulterior a încorporat
mai multe interacțiuni interactive, cum ar fi postările de pe blog, care ar putea fi citite cu mult
o gamă mai largă de cititori. Acum, activitatea pe rețelele sociale încapsulează o minte uimitoare
o serie de inter-relații. În acest organism nou, mai evoluat, un singur
Videoclipul YouTube poate fi distribuit de un milion de ori și, la rândul său, inspiră nenumărate
knock-off-uri derivate, parodii, videoclipuri omagiale, meme, hashtag-uri și
conversații, toate împingând colectiv influența culturală a operei originale vreodată
mai departe și mai largă. Acest flux de informații de auto-subdiviziune poate simultan
curge spre exterior pentru a ajunge la un public mai larg, dar și să te comporti recursiv, întorcându-te
înapoi la originile sale într-un flux auto-reglabil, autocorectiv de idei noi. este
imposibil pentru noi să mapăm aceste nenumărate interacțiuni, reacții și contra-
reacții în capul nostru; ele sfidează explicațiile liniare, cauzale, pe care creierul nostru
simțiți-vă înclinați să căutăm, lăsându-ne copleșiți de informații. Dar la fel
computerele puternice permit oamenilor de știință să studieze complexul odinioară impenetrabil
caracteristicile corpului uman, de asemenea, sunt instrumente emergente, în special în domeniul
Analiză Big Data, pentru a investiga funcționarea Organismului Social.
Lucrarea respectivă, în special ilustrațiile grafice pe care le are analiza datelor
generat în jurul rețelelor sociale, a contribuit la consolidarea paralelelor cu microbiologia
pe care îl recunoscusem în acel moment revelator din Parcul Național Joshua Tree.
Ca atare, am ajuns să văd că, dacă urmărim cum funcționează căile biologice, noi
ar putea învăța cum să gestioneze această nouă arhitectură neregulată de media organică. Acolo
Nu aveam nici o îndoială în mintea mea despre imaginea pe care o voi trimite la Detalii:
Pagina 17
Vă amintiți biologia liceului? Pentru mine a început călătoria mea. am fost

un copil dezlănțuit, dar, din fericire, profesorul meu de biologie AP, doamna Franceschetti,
am văzut ceva în mine. (Într-un schimb de Facebook, ea m-a descris recent ca fiind
„Cel mai sălbatic, dar cel mai inteligent student pe care l-am avut vreodată.”) Doamna Franceschetti
mi-a aranjat să lucrez câteva jumătăți de zi în fiecare săptămână școlară la Lisa K.
Laboratorul de hematologie Jennings de la Spitalul Universității din Tennessee. Era
minunat.
Unul dintre primele lucruri pe care le învață cineva la clasa de biologie este că viața are șapte
caracteristici esențiale, un set de reguli clare, esențiale, care disting viața
lucruri de la omologii lor neînsuflețiți din lumea materială.
Iată o actualizare:
1. Structura celulară. Ființele vii sunt organizate în jurul celulelor. Ei pot fi

amibe simple, unicelulare sau ocupă ceva la fel de complex ca omul
corp, găzduind trilioane de celule diferite organizate în roluri specializate.
2. Metabolism. Ființele vii au nevoie de hrană, pentru care metabolismul lor

transformă substanțele chimice (nutrienți) și energia în materie celulară în timp ce
producând materie organică în descompunere ca produs secundar. Pur și simplu, trăind
Pagina 18
lucrurile au nevoie de alimente și se curăță de deșeuri.
3. Creștere și complexitate: în producerea mai multor materii celulare decât organice

risipă, viețuitoarele cresc în timp și devin mai complexe.
4. Homeostazie: Organismele își reglează mediul intern, luând măsuri

pentru a-l menține într-o stare echilibrată, stabilă.
5. Răspunsuri la stimuli: Lucrurile vii răspund la schimbările din exteriorul lor

mediu, instituind modificări ale machiajului sau comportamentului de protejat
înșiși.
6. Reproducere: ființele vii produc urmași.
7. Adaptare / Evoluție: Organismele vii se adaptează la schimbările durabile ale lor
mediu inconjurator. Și pe termen lung, prin transferarea genelor supraviețuitoare în
descendenții lor, ei evoluează.
De la acea călătorie în deșert în 2013, am testat aceste șapte reguli și cum

ele se referă la ceea ce vedem că se întâmplă în cultura noastră și în social media și
le-am aplicat retroactiv la ceea ce am văzut în munca mea din trecut, de la Disney Co.
audienta. Uneori îmi descriu cariera ca pe o urcare pe așa-numitul OSI
stivă de rețea, de la fibră și lungimi de undă la sisteme de date până la aplicații
rețelele sociale și de acolo până la conținutul care se află deasupra acestor rețele
și, în cele din urmă, oamenilor din spatele producției creative. După ce am văzut ce tipuri
de marketing, senzații virale și eforturi publicitare au reușit și au eșuat în aceste
am fost convins că cele șapte reguli se aplică aproape la fel de ușor pentru rețelele sociale
în ceea ce privește biologia.
Luați în considerare regula numărul unu: o structură a celulei. Miliardele de oameni conduși de emoții
actorii cuprind celulele Organismului nostru social. La fel ca organizațional
structura altor organisme celulare complexe, în special corpul uman,
precum și a altor fenomene naturale asemănătoare comunității, cum ar fi stupii de albine
sau furnici, celulele Organismului Social formează o holarhie. Fiecare unitate umană pe
rețeaua constituie ceea ce intelectualul austriac Arthur Koestler a descris ca fiind
holon, adică atât este independent, cât și face parte dintr-un întreg mai larg; activitatea sa
este autonomă, dar în același timp limitată simultan și dictând
regulile și activitatea grupului mai mare.
Această comunitate de celule devoră un flux constant de șmecherii, comentarii, selfie-uri,
articole și idei noi, toate transmise digital în text, imagini și videoclipuri. Prin urmare
Pagina 19
putem vedea conținutul încărcat în aceste sisteme ca hrana acestuia. Pe măsură ce se hrănește
Organismul social devine mai mare și mai complex în intercelularul său
conexiuni și rețea. Aici ajungem la regulile două și trei.
metabolismul organismului asupra răspunsului emoțional uman procesează conținutul,
absorbindu-l, împărtășindu-l și remodelându-l pentru a permite creșterea. Între timp, se curăță
de deșeuri - tot conținutul neplăcut care nu reușește să atingă o acoperire în masă, miliarde de
tweet-uri care se pierd în eter, postările YouTube care se ofilesc cu un număr de vizualizări
în cifrele duble și utilizatorii de social media care încalcă regulile care sunt expulzați
din sistem de vigilenți cu furculiță. Ce soartă îi revine unei anumite piese
conținutul sau nodul celular depinde dacă Organismul Social îl consideră ca fiind
hrană sănătoasă. După ce am observat greșelile și succesele conținutului
creatori din interiorul și din afara instituției media, am aflat ce
tipurile de conținut hrănesc o rețea de social media - absorbția și
reproduse - și care nu. Vom explora aceste idei în paginile următoare.
A patra regulă despre homeostazie - că ființele vii își reglează interiorul
medii pentru menținerea echilibrului - ne aduce la conceptul de metabolice
căi. Într-un organism biologic, aceasta se referă la lanțurile de reacție chimică
de-a lungul căruia componentele moleculare coordonează acțiunile în interiorul și între celule.
Acestea sunt liniile de comunicare ale celulelor și, dacă sunt rupte, diferite părți ale
sistemul nu va ști ce fac ceilalți; homeostazia va eșua -
temperatura internă a organismului va crește prea repede într-o zi fierbinte sau aciditatea acestuia
nivelurile vor exploda atunci când se consumă un anumit aliment. Gândește-te la ce se întâmplă când
membrul unui copac este deteriorat: Ramurile și frunzele dincolo de acel punct nu pot
primesc apa și nutrienții necesari pentru reglarea fotosintezei, astfel încât se ofilesc
și să moară. Deci, de asemenea, în social media, liniile de comunicare pentru emoțional
schimbul trebuie să rămână deschis. Altfel nu există capacitate de echilibru.
sistemul nu poate tolera asta.
Aceasta nu este o poziție pe care managerii de mesaje online de astăzi o simt mereu
confortabil cu. Primul instinct al constructorilor de mărci pentru personaje publice, sus
companiilor și artiștilor este adesea să întrerupă fluxul de informații pentru a menține
control proprietar și „exclusivitate” a informațiilor. Este alegerea greșită.
Am văzut că conținutul profitabil și profitabil își pierde brusc impulsul atunci când replicile
sunt închise sau când, Doamne ferește, le publici exclusiv în TIDAL-ul lui Jay-Z
serviciu. Regulile biologiei ne spun că administratorii de informații (și drepturile de autor) - să fie
ei artiști, jurnaliști, agenți de publicitate, manageri de marketing, editori corporativi sau
guvernele - trebuie să fie mult mai laissez-faire în abordarea lor, dacă doresc
ajungeți și conectați-vă cu oamenii.
Pagina 20
Pentru a ilustra regula numărul cinci, răspunsul organismului la stimulii din afară, să fie
ne întoarcem la masacrul din Charleston. Pentru mulți, în special americanii negri,
uciderile și fotografiile lui Dylann Roof erau de nerezolvat. Ca atare, ansamblul
comunitate de social media, care cuprinde cel mai larg ansamblu complet de
Societatea diversă, multiracială a Americii, nu mai putea rezista unui astfel de simbol al
intoleranța și divizarea ca steag confederat. Îl văd pe Charleston ca un exemplu
despre modul în care „mișcările” hashtag periodice servesc ca un fel de sistem imunitar
raspuns. Ei sunt iritanții, antigenii care provoacă un emoțional și
răspuns funcțional pentru a lupta împotriva atacurilor de la agenții patogeni percepuți.
Cu a șasea și a șaptea regulă - reproducere și adaptare / evoluție - noi
asista la impactul durabil al Organismului Social în cultura noastră. Memele - acelea
vasele de informații care modelează cultura care cuprind ADN-ul nostru social - dau naștere
la alte meme și idei printr-un proces de reproducere. Între timp,
organismul se confruntă cu un conflict constant, deoarece ideile propagate de noi meme deseori
solicitați o reacție din partea persoanelor care susțin opiniile de contracarare. Dar la fel ca și al nostru
corpurile sunt întărite prin expunerea la bacterii, conflictul este necesar pentru
organism să se adapteze și să evolueze. Vasul Petri deschis al zgomotosului nostru, necenzurat
lumea rețelelor sociale - oricât de deranjantă și alarmantă poate fi - este acum principalul
motor al evoluției culturale.
Evoluția nu este perfectă. Acest proces nu are ca rezultat întotdeauna „progres” - la
cel puțin nu pentru că acel cuvânt ar fi definit de liberali. Chiar și cum oamenii pot
comunicați prin vaste lacune geografice ca niciodată înainte, valori diferite
persistă în întregul spectru uman și un consens va părea adesea greu de găsit.
Cu rețelele sociale, atât progresiști extremi, cât și conservatori extremi acum
au un megafon negat anterior de către mass-media controlată central. Fie
partea poate ieși triumfătoare într-un conflict dat, în funcție de mesaj și
context. Această ciocnire constantă este în concordanță cu complexitatea vieții biologice,
unde conflictul dintre și în interiorul organismelor este o caracteristică a existenței. Celula
structurile ființelor vii sunt la fel de capabile să găzduiască forțele bolii
și moartea, deoarece sunt de a facilita creșterea și viața. Racii prosperă în interiorul
corpul uman, uneori copleșind sistemul imunitar, alteori nu.
Virușii pătrund în mod constant celulele și își păcălesc ADN-ul genetic
permițându-le să se replice. Dar iată veștile bune: cotidianul
bătăliile în care se angajează sistemul nostru imunitar vor da naștere în timp
schimbări importante. În mutațiile genetice provocate de viruși și boli,
se derivă puterea durabilă. Aceste provocări sunt modul în care speciile se adaptează și evoluează.
Același lucru este valabil și pentru Organismul Social și cultura umană care reiese din
Pagina 21
aceasta.
Cu metafora mea și cele șapte reguli în mână, am avut curajul să încep să vorbesc
public despre această teză. Fusesem întotdeauna în circuitul vorbitorilor de afaceri, dar
M-am săturat să vorbesc despre vedete sau despre afacerea mea, așa că am început să arunc
aceste idei în jur. Am fost șocat de răspunsul covârșitor pozitiv I
primea. Mi-am dat seama că era timpul să aduc implicațiile largi ale acestora
schimbări radicale către un public larg. Aveam nevoie de un colaborator cu un puternic
înțelegeți modul în care ideile se răspândesc și modul în care tehnologiile de rețea și conexiunile globale
poate perturba vechile ierarhii ale puterii. Așadar, am avut incredibil de noroc să mă împiedic
peste Michael Casey la un summit al antreprenorilor pentru a discuta despre bitcoin la Richard
Insula Necker a lui Branson. Iată un caz unic: o afacere recunoscută și serioasă
jurnalist care scrisese, de asemenea, o lucrare seminală despre imaginea iconică a Che
Guevara, poate unul dintre cele mai omniprezente meme culturale moderne, în plus
la cărți despre economia globală și blockchain -ul revoluționar peer-to-
tehnologie peer din spatele bitcoin. Michael și cu mine am avut o adevărată întâlnire a minților
conceptul meu de Organism Social și am împărtășit un sarcasm și umor sănătos.
În acel paradis caraibian, s-a format un parteneriat.
Împreună, în această carte, Michael și cu mine vom căuta nu numai să iluminăm
natura organică a unui mediu media în schimbare rapidă, dar oferă și instrumente
pentru reușita în cadrul ei. Toată lumea, de la CEO la lideri militari până la
profesorii de grădiniță, trebuie să înțeleagă modul în care funcționează Organismul Social.
Dacă nu reușim să facem acest lucru, riscurile sunt mari. Lecțiile pe care le vom trage din comportament
de molecule, căi metabolice, enzime, reacții biochimice și gene
sunt vitale pentru politicieni, activiști, companii și orice altă persoană sau
organizație care caută să dezvolte o persoană sau o marcă digitală corporativă sau personală.
Strategii de marketing de succes pentru această nouă arhitectură de comunicare
ne cere să stabilim cum să ne conectăm emoțional cu oamenii care
funcționează ca mesagerii săi - artiștii și influențatorii în jurul cărora rețeaua
forme organice. Există lecții pentru educatori, care vor găsi acest lucru social
mass-media devine un mecanism din ce în ce mai important pentru transferul de cunoștințe
și că sistemul nostru de învățământ de sus în jos este fundamental nepotrivit de pregătit
copii pentru această lume nouă. Există, de asemenea, mâncăruri importante pentru afaceri
manageri, deoarece relațiile difuze ale rețelelor sociale au devenit învechite
liniile ierarhice de comandă ale teoriei organizaționale a secolului al XX-lea. Cel mai
important, cu această carte vreau să încurajez viitorii artiști, lideri,
iar comunicatorii să-și prezinte „diferențele memetice” și să aibă încredere
Pagina 22
în platformele de socializare, astfel încât aceștia să poată construi direct către consumatori
relații și excludeți portarii care încă mai exercită prea mult control asupra
vietile noastre.
Această schimbare a mentalității este necesară deoarece această evoluție particulară
pasul, cel care ne-a adus la acest nou model de comunicații biologice, este
echivalentul social al acelor schimbări dramatice în evoluția celor vii
lume. Apelează la metafore precum acele momente în care organismele vii sunt mai întâi
s-a târât afară din mlaștinile cambriene sau când au venit pentru prima dată strămoșii noștri hominizi
jos din copaci.
Cu mii de ani înainte de această modificare, informațiile au fost livrate prin intermediul unui
model de sus în jos. Cei care o controlau erau puternici, centralizați
organizații, fie că era vorba de biserică, de un radiodifuzor sau de un ziar. Fiecare
a fost privit de o ierarhie editorială care determina ce mesaje erau
distribuite de echipamente fizice care includeau tipografii și
turnuri de comunicații. Sub acel model, un lanț de comandă inițiat de un
persoana de autoritate precum CEO ar transmite instrucțiuni permanente pentru
echipele de angajați și echipamentele acestora să urmeze un plan prestabilit pentru
distribuirea materialului - fie că este un ziar sau un reportaj de știri difuzat. În
în schimb, infrastructura mass-media de astăzi este definită de dispozitive nelegate
conectat printr-o structură descentralizată, mai puțin previzibilă și mult mai organică.
Rețeaua sa de distribuție nu este formată din hardware sau lucrători obligați
ordinele șefilor lor, dar de peste un miliard de creiere autonome. Aceste creiere
sunt legate prin conexiuni digitale personale care sfidează atât timpul cât și distanța
și care la rândul lor formează căi cognitive și emoționale. Fiecare creier funcționează
ca un fel de tehnologie de comutare biologică. În mod colectiv, acestea sunt
unități autonome - nu CEO sau redactor-șef - care determină care
mesaje pe care mulțimea le ascultă și care sunt îngropate.
În cadrul acestei rețele de neuroni și sinapse, idei precum acestea
încapsulat în hashtaguri atrăgătoare sau GIF-uri puternice poate fi foarte rapid
diseminată pe distanțe mari. Aceste vase de gândire bine distilate
rezonează emoțional cu ceilalți, care la rândul lor împărtășesc, redistribuie, modifică și reproduc
în cercuri de influență din ce în ce mai largi. Ideile care rămân devin
meme instrumentale care formează ceea ce consider ADN-ul nostru social, codificat
elemente de bază pe care evoluează cultura noastră. Cele mai puternice dintre ele sunt
apeluri la acțiune care atinge evenimentele care se desfășoară în timp real, creând un sentiment de
urgenţă. Dar ele se bazează și pe ideile anterioare, memoria noastră socială stocată
trecutul. Meme de meme, construim un cadru cultural de semnificație, unul
Pagina 23
care este iterat, reformat și înregistrat în mod constant într-o urmă digitală de socializare
interacţiune. Societatea umană nu a mai văzut așa ceva până acum.
Eu și Michael vom argumenta că social media reprezintă cel mai mult
stare avansată încă în evoluția comunicării umane - și în următoarea
două capitole vom prezenta cum am ajuns în acest moment esențial. Un lucru voi face
nu face în această carte este susține că social media este perfectă. Nu există nicio garanție
că va continua să se dezvolte într-un mod care să avantajeze societatea. Deja, noul
jucătorii care domină platformele de rețea iau măsuri de control și
cenzurați informațiile - mișcări dăunătoare dezvoltării Organismului Social
și la obiectivul unei societăți deschise, vibrante. Făcând acest lucru, aceste noi
gardienii își dăunează propriei piețe, desigur - evident în faptul că
Millennials abandonează Facebook, în timp ce generația Z gravitează spre
Snapchat și alte platforme care le oferă mai multă libertate și control. Acea
mecanismul auto-corectiv, homeostatic ar putea fi mijlocul prin care
social media trece la o structură mai descentralizată. Altele descentralizatoare
tehnologiile ar putea accelera acest proces. Chiar și așa, companii precum Facebook,
Twitter și Google au acumulat un control enorm asupra vieții noastre - atât de mult
că acum se clasează alături de guvernele din China și India ca fiind cele mai mari
manageri ai identităților oamenilor din lume. Dacă vor avea o astfel de putere, este
critică ca platformele lor să fie deschise către un flux mai liber de informații și că
infrastructura și algoritmii lor să fie transparente. De asemenea, ne revine
fii conștient și votează cu picioarele pentru a ne asigura că se întâmplă asta.
Pământul s-a schimbat sub noi. Viitorul rețelelor sociale ar trebui să fie unul dintre
preocupările dominante ale umanității. În abia un deceniu, forma s-a poziționat
în centrul societății din secolul XXI. În această lume nouă, totul de la
relațiile interumane cu marketingul către structurile corporative și politice este
fiind supărat. Cum există în această nouă realitate? Ne luptăm să păstrăm
sus, în cel mai bun caz. Suntem în același timp obsedați și îngroziți de acest nou fenomen. Noi
încercați să o descrieți în moduri reducționiste, dar ajungeți la o serie de concurenți
metafore: social media ca instrument de marketing, ca forum pentru jokester Millennials
să-și pună spiritul unul împotriva celuilalt, ca o modalitate de a menține legăturile umane cu distanța
prieteni și familie, sau ca o piață uriașă, zgomotoasă, plină de oameni pe jumătate nebuni
urlându-se reciproc abuz de calomnie. Dar niciunul dintre ei nu se apropie să-l surprindă
în totalitatea sa complexă. Așa că rămânem confuzi.
Trebuie să acționăm cu încredere în cadrul rețelelor sociale, nu doar să ne agățăm
marginile în timp ce se aruncă înainte. Dar pentru a face asta, trebuie mai întâi să o înțelegem. Noi
Pagina 24
am nevoie de un ghid, unul cu un cadru de referință care să lege acest lucru aparent necunoscut,
un concept nou neexplorat într-un domeniu de anchetă care este mult mai profund stabilit
și recunoscut. Biologia, studiul vieții în sine, este această referință.
Pagina 25
CAPITOL UNUL
ALGORITMUL VIEȚII
Cum procesăm informațiile și evoluăm ca

Societate
E FOARTE PRIMĂVARĂ în Mississippi de Nord și Tennessee de Est - regiunea în care eu

au crescut - oamenii bogați își pregătesc tinerii și tinerele pentru prezentare la un
serie de petreceri debutante care marchează Carnavalul anual al bumbacului. Fiecare este
organizat de un grand krewe care poartă un nume egiptean și un rege numit
și regină. Am văzut întotdeauna aceste evenimente ca o revenire intenționată la un trecut
era, descendența sa extrasă dintr-un timp în care bumbacul era rege, când albul era alb
iar negrul era negru: doamnele în cele mai frumoase lor erau prezentate nobilimii Înaltului
Sud în ținuta lor din bumbac înalt.
O caracteristică a Carnavalului Bumbacului mi se pare întotdeauna o plecare sălbatică
din ordinea și privilegiul inventat, totuși: Aducerea din spate în
defilările de o săptămână care însoțesc petrecerile sunt temutul Gărgăriță Boll
Brigadă. Acest grup urlet de bărbați de cerb beți apare în fiecare an înnebunit
autobuze verzi și costume pentru a prăbuși petrecerile. Ordinul secret al lui Boll
Gărgărițele fac și lucrări caritabile, împărțind jucării copiilor. Dar este cel mai bine
cunoscut pentru tulburarea pe care o aduce crewe-ului altfel strâns coregrafiat
Pagina 26
petreceri. Este posibil ca acest ordin nu atât de secret să nu primească statutul oficial de mare
krewe, dar provocarea sa simbolică la autoritatea patriarhatului sudic și a
poveștile legendare ale obraznicilor descurajați asociați cu acesta sunt la fel de mult a
Tradiția Carnavalului de bumbac ca orice.
Antropologii au observat mult timp elemente similare, care induc haosul în latină
Procesiuni de carnaval american și Mardi Gras, evenimente în care comunitățile
efectuează ritualic o răsturnare a ordinii sociale stabilite înainte
supunându-se castității perioadei postului. Pentru mine, totuși, ca tehnologie
antreprenor școlarizat în dinamismul Silicon Valley și în evoluțional
dezvoltarea rețelelor sociale, gărgărițele sunt simbolice pentru mai mult
perturbare durabilă pe care schimbarea neprevăzută o va aduce unei societăți.
„Boll Weevil” nu este o etichetă ușoară pentru un grup de bărbați din sud
adopta. Gândacul cu același nume, care se hrănește cu găuri de bumbac, a fost
bane de fermieri de bumbac încă de când a migrat pentru prima dată peste Rio Grande din
Mexic la sfârșitul secolului al XIX-lea. Aproape la fel de mult ca Războiul Civil, boll
gărgărița este responsabilă de schimbările radicale în economie și
demografia nu numai a sudului american, ci și a nordului.
daunele pe care le-a provocat au slăbit uriașele moșii sudice care au fost construite pe
înapoi în sclavie și care a avut odată o mare influență asupra întregii economii americane.
micul gândac a făcut o batjocură la sloganul „King Cotton”, care anti-yankee
sudicii s-au bazat pe pentru a explica modul în care economia bumbacului va susține
Secesiunea inevitabilă a lui South de la Uniune. Județul meu natal, Coahoma, era
unul dintre cele mai bogate județe din America, la vârful puterii bumbacului; astăzi
este una dintre cele mai sărace. Bug-ul a decimat, de asemenea, mijloacele de trai ale negrului
fermierii și partizanii care au apărut după emancipare la fermă
propriile lor parcele mici de bumbac. A stimulat crearea unei mari diaspore, a
migrația spre nord a afro - americanilor proaspăt săraci la
orașe industrializate New York, Chicago, Baltimore și St. Louis. Acolo,
aceste transplanturi au forjat comunitățile care, acum, un secol mai târziu definesc a
o nouă etapă în evoluția drepturilor civile ale Americii cu #BlackLivesMatter
mișcare, un puternic fenomen de social media la care ne vom întoarce la diverse
ocazii de-a lungul acestei cărți.
Capacitatea gărgăriței de a depăși eforturile de eradicare de un secol
fermierii, chimiștii, entomologii și birocrații USDA sunt un exemplu fabulos
de evoluție, mutație și selecție naturală la locul de muncă. În anii 1920, cu boll
gărgărițele răspândesc toate zonele de cultivare a bumbacului, fermierii au încercat să le șteargă
pulbere de arseniat de calciu, care s-a dovedit doar parțial reușit cu
Pagina 27
gărgărițe dar letal în mod alarmant pentru multe alte viețuitoare. Apoi, în anii 1950,
fermierii au încercat să utilizeze noi pesticide sintetice, cum ar fi DDT, care vizau
machiajul molecular al insectelor în sine. După un succes inițial,
entomologii au descoperit în câțiva ani că au fost niște gărgărițe
neafectat de pesticid. Și nu după mult timp, populații întregi s-au dovedit
rezistent la DDT. Același tipar s-a repetat de-a lungul timpului
secolul al XX-lea, deoarece noile insecticide au fost introduse doar pentru a găsi acest lucru
ulterior vor apărea tulpini rezistente de gărgărițe, producând produsul
redundant. Cea mai recentă speranță pentru fermieri vine dintr-o rescrisă genetic și
bumbac modificat dezvoltat de Monsanto care secretă un produs natural
toxina insectelor numită Bacillus thuringiensis sau Bt. Totuși, mulți se așteaptă să fie numai
o chestiune de timp înainte de apariția gărgărițelor rezistente la Bt.
Aici funcționează aceeași forță care apare atunci când drogurile devin ineficiente
împotriva unei boli au fost proiectate să lupte. Acest proces nu este un mister pentru
oricine are o cunoștință modestă de biologie: Deși fiecare nouă versiune a
insecticidul este mortal pentru majoritatea indivizilor dintr-o populație de dăunători vizați, a
un număr mic va avea o trăsătură dictată de o genă mutantă care nu este posedată de
majoritatea speciilor. Această genă le permite celor puțini norocoși să sfideze insecticidul.
Ei transmit această genă descendenților lor și trăsătura de supraviețuire
cu ea și destul de curând o populație complet nouă de rezistenți la insecticide
insectele bâzâie în jur.
Bătălia în curs de desfășurare a gărgăriței cu entomologii USDA este astfel o
povestea clasică „supraviețuirea celui mai potrivit”. Ca atât de multe astfel de cazuri, confirmă
ipoteză în centrul teoriei evoluției lui Charles Darwin. (Ironic,
Viitoarele bătălii ale agricultorilor texani de bumbac cu gărgărițe ar putea fi subminate de
faptul că școlile statului lor pun accentul pe proiectarea inteligentă - prietenoasă
manuale și curriculum.) „Ideea periculoasă” a lui Darwin constituie o „bază
algoritm ”, așa cum a spus filosoful Daniel Dennett. (Știu că ochii tăi ar putea
reveniți la utilizarea „algoritmului”, dar este important să setați această bază de calcul
conceptul ca bază a logicii aici.) Deși Darwin nu întâlnise niciodată un
computer, teoria naturalistului din secolul al XIX-lea poate fi exprimată în acest fel
a structurii ecuațiilor care conduce lumea noastră digitală bazată pe matematică: „ dacă X și dacă Y, atunci
Z. ” Mai precis, algoritmul se rezumă la acest lucru: dacă există variații între ele
specii și dacă distribuția resurselor finite necesită un proces de selecție
printre organismele vii concurente, apoi acele ființe individuale cu variații
cele mai potrivite pentru obținerea acestor resurse vor supraviețui și le vor transmite trăsăturile
descendenții lor.
Pagina 28
Ecuația ar putea părea simplă, dar pune în mișcare un mod insondabil

rețea complexă de relații cauzale, dezlănțuind o serie nesfârșită de
consecințe imprevizibile în direcții diferite. Ai auzit vreodată de
Teoria „efectului de fluture” a haosului? A folosit metafora unui fluture care-i batea
aripi în Amazon, declanșând astfel un lanț de evenimente care duc la oprirea unui uragan
coasta Floridei. Trebuie să înțelegeți evoluția în termeni de asemenea
complexitate interconectată. Creierele noastre tind să evite complexitatea și, în schimb, să meargă
cu explicații liniare care pierd toate multele ordinele a doua, a treia și a patra
efecte care în cele din urmă modelează rezultatele. Pentru a înțelege pe deplin evoluția - atât ca o
biologic și un concept social - trebuie să ne eliberăm de acel gând limitat
proces.
Dacă nu obțineți nimic altceva din această carte, îmbrățișați noțiunea că lumea ...
inclusiv rețelele sale sociale construite de om - este un sistem incredibil de complex.
Evoluția, cu rezultatele sale imprevizibile forjate dintr-un altfel simplu
algoritmul, este rezultatul final al tuturor acestor lucruri. Și societatea umană este la fel, dacă nu
mai mult, susceptibil la dinamismul său ca forme mai simple de viață.
Când se adaptează și se schimbă la o specie, aceasta afectează supraviețuirea
ale altor specii, fie că sunt prădători, pradă sau concurenți pentru hrană, etc.
supune acele ființe aceluiași proces algoritmic de adaptare și schimbare.
Apoi, acest lucru va afecta la rândul său alte specii cu care aceste specii concurează. La fel de
plantațiile de bumbac s-au extins în sud, gărgărițe care concurau
căci resursele limitate din Mexicul lor natal erau atrase spre nord. Mai târziu, refluxul și
fluxul populației de gărgărițe pe măsură ce a evoluat pentru a rezista fiecărui insecticid nou
a schimbat perspectivele de supraviețuire pentru furnicile de foc argentiniene, un alt import din
Sud și un prădător al gărgărițelor; ca răspuns, și ei au trecut
modificări conduse de mutație. Pe măsură ce alimentele au devenit rare, a apărut o tulpină mai puternică de furnică;
au trecut de la formarea coloniilor mono-regine la colonii multi-regine, care
a întărit capacitatea grupului de a supraviețui și de a procrea în condiții de lipsă.
La un moment dat, aceste tipuri de tulpini separatiste devin specii complet noi.
Extrapolat până la finalul său final, procesul oferă o explicație pentru
totul, inclusiv organizarea și cultura civilizației umane. Peste tot
miliarde și trilioane și patru miliarde de interacțiuni conduse emoțional între
structuri moleculare variate la întâmplare, algoritmul implacabil al lui Darwin în mod constant
promovează schimbări ale statu quo-ului, creând diversitatea minunată a lumii
ocupăm. Este, după cum spune Dennett, „o schemă pentru crearea designului din haos
fără ajutorul Minții. ”
Pagina 29
Crescând în Mississippi, aș auzi cum oamenii declară: „Nu am evoluat din nr

maimuţă." A înțelege că am „progresat” de la primate a fost să îmbrățișăm unii
noțiunea de inferioritate a originii și de a nega Biblia. Dar poate unul dintre
motive pentru care teoria evoluției nu a fost acceptată în mod cuprinzător, în ciuda faptului că
dovezi copleșitoare în favoarea sa este că este descrisă în mod eronat în
Termeni „progresivi”. Trebuie să ne distanțăm de ideea simplistă că
evoluția reprezintă dezvoltarea lucrurilor care sunt superioare lor
predecesorii. Este o neînțelegere care a existat aproape atât de mult timp
Teoria lui Darwin în sine. În timpul vieții noastre a fost alimentat de reprezentări precum
ilustrația iconică „Marșul Progresului” a evoluției umane, care a fost prima
publicat în 1965 și a fost reprodus în mai multe forme. Versiunea noastră este
de mai jos:
Adevărul este că interacțiunile aleatorii care declanșează evoluția
ieșirea algoritmului nu este preconfigurată pentru a conduce lucrurile în niciun fel
direcţie. Așa cum a spus Stephen Jay Gould, „viața este o tufă abundentă,
tăiat continuu de secerișul sumbru al dispariției, nu o scară de previzibil
progres. " Ține minte această lecție când discutăm despre evoluția socialului
Organism. Social media a adus, fără îndoială, îmbunătățiri lumii noastre,
dar a creat și expus și multe probleme. Punctul mai mare este nou
formele iau naștere din evoluție, fie ele biologice sau sociale, și iau forma fără
orice scop din spatele lor. Tocmai intră în existență. Cu toate acestea, ar trebui și noi
recunoașteți că oamenii pot influența forțele evolutive - la urma urmei, așa a fost
oameni care au introdus bumbacul în sud. Nu trebuie să ne simțim în întregime
lipsit de putere. Odată ce înțelegem mai bine modul în care sunt biologice și sociale
fenomene evoluează putem încuraja dezvoltarea lor în moduri care face make
pentru o lume mai bună. De fapt, cum creștem o lume mai bună?
Mulți oameni de știință s-au simțit mult timp inconfortabili aplicând puternicul lui Darwin
Pagina 30
teorie pentru orice în afara biologiei. A existat o aversiune naturală față de

Filozofiile „darwinismului social” din spatele nazismului, eugenia ariană și altele
ideologii supremaciste albe, de exemplu. Și altele decât cele mai dificile
economiști libertarieni, ideea că economiile ar trebui să fie concepute în jurul a
supraviețuirea nemiloasă a celei mai potrivite versiuni a principiilor laissez-faire a fost
de neînțeles pentru suferința pe care ar impune-o săracilor. (Mulți încă
se plâng în mod justificat, deși cu metafore inexacte, despre „darwinian”
economice forjând inegalitatea extremă a veniturilor Americii.) Dar doar pentru că
legile evoluției sunt un șablon profund defectuos pentru politicile sociale nu înseamnă
că algoritmul evolutiv nu modelează societatea. La urma urmei, la fel
variabile - varietatea și competiția pentru resurse rare - există la om
relații.
În ultimii ani, pe măsură ce am devenit mai conștienți de activitățile umane cu taxă
au preluat natura și cresc îngrijorările cu privire la durabilitatea vieții pe pământ,
noi domenii precum biomimicry - care caută lecții din sistemele care au
a evoluat în natură pentru a proiecta mai eficient din punct de vedere economic și organizațional
modele pentru societate - conferă teoriei evoluției o renaștere în social
științe. Evoluția a devenit deosebit de proeminentă în informatică și
teoria rețelelor, dar și în îmbrățișarea conceptelor de „evoluție culturală” de către
ca intelectualul britanic Matt Ridley. Aceste idei ajută la încadrarea multora dintre
conceptele din această carte.
O aplicare convingătoare a legilor naturale și a evoluției într-un social
contextul științific provine de la César Hidalgo, un coleg de-al lui Michael la MIT
Laboratorul media. Teoria sa despre evoluția economiilor depinde de ideea că
informațiile sunt în continuă „creștere”, aducând ordinea și organizarea la importanță
în cadrul unui univers a cărui stare naturală tinde altfel spre entropie și
tulburare. Totul este compus din informații, inclusiv noi înșine.* Dupa cum
spune futuristul Andrew Hessel, codul nostru genetic reprezintă atât hardware-ul
instrucțiunile și software-ul care rulează corpurile noastre, în cele din urmă a abstractizat toate
ieșire în amintiri genetice și conștiință.
Ideea este că toată materia are o capacitate de calcul de procesare
informație și astfel să o producă. Hidalgo descrie un copac ca un „computer
alimentat de lumina soarelui ”, care, ajutat de proteine organizate în semnalizare
căi, descoperă cum să-și dezvolte rădăcinile spre apă, să detecteze agenții patogeni și
inițiați un răspuns imun la ele și împingeți frunzele spre energia sa
sursa, soarele. Procedând astfel, arborele în sine devine o întruchipare a
informație - o organizație de molecule pe care le clasificăm ca „copac”.
Pagina 31
Reacțiile chimice nevii pot fi considerate și computere: ele dau

pentru a introduce și forja compuși moleculari mai complecși din acest proces.
Dar ființele umane - și, la fel de important, societățile umane - sunt cele care au
a dezvoltat cea mai profundă capacitate de calcul dintre toate materiile din cele cunoscute
univers, producând informații sub forma a ceea ce Hidalgo numește „cristale de
imaginație." Aceste cristale iau forma fizică în toate triumfurile asupra entropiei
pe care specia noastră l-a realizat: în case, în mobilier, în autovehicule, în
computerele, instrumentele mecanicii, în tot ceea ce a fost fabricat vreodată.
Ceea ce i-a determinat pe oameni să organizeze informațiile în aceste inventii mereu noi
moduri? Algoritmul de neoprit al evoluției.
În cadrul societăților umane, aranjate ca economii, această tendință se manifestă într-un
competiție perpetuă pentru a atinge grade mai mari de capacitate de calcul.
Persoanele fizice, companiile și economiile evoluează către tot mai complexe
sisteme de calcul și rețea pentru a procesa informații și a crea mai multe
produse valoroase. Cu cât este mai mare numărul de noduri și complexitatea într-un
rețea, cu atât este mai mare rezerva totală de putere de calcul. Nu este o noutate
fenomen. Puteți extinde ideea până la primele triburi mici
și comunitățile nomade timpurii și până la imensele integrate la nivel global
rețelele de astăzi legate de computer. Mai îngust, conceptul că social
schimbarea este determinată și de cererile pentru o mai mare eficiență a procesării informațiilor
explică evoluția continuă a sistemelor de calcul către descentralizare
structuri de rețea. În istoria tehnologiei informației, fiecare nouă fază
valorifică o putere de calcul mai mare decât predecesorul său: computerul mainframe
a fost depășit de desktopurile din rețea, doar pentru a fi depășit de internet și
cloud computing, următoarea frontieră fiind distribuită, descentralizată
sisteme avute în vedere de Tor, bitcoin și alte proprietari, open-source și peer-
sisteme pe-peer.
Putem aplica o gândire similară arhitecturii mass-media. Acolo, un
algoritmul evolutiv ne-a adus într-un moment în care se află social media
depășind toate iterațiile anterioare ale sistemelor de comunicații de masă în ceea ce privește
puterea de a partaja, produce și prelucra informații. Pentru a vizualiza rețelele sociale ca un
avansul evolutiv ar putea părea un salt dacă ne concentrăm pe cel mai superficial
ieșire care atrage atenția: videoclipurile banale pentru animale de companie, acțiunile distructive ale
troli războinici și, bineînțeles, partea din spate a lui Kim Kardashian „spargerea internetului”.
Amintiți-vă, nu toată evoluția este un progres. Cu toate acestea, orice dezbatere cu privire la beneficiile
rețelele sociale nu pot diminua faptul că structura sa de hiper-rețea creează
un sistem puternic de procesare a informațiilor pentru societate. Idei și chemări la acțiune
Pagina 32
să ia mâna mult mai eficient decât a fost posibil vreodată cu vechiul model de
mass-media centralizată, iar transparența și deschiderea ei pot identifica, sperăm
ideologii canceroase care pătrund în cultura noastră.
Gândiți-vă cât de repede sunt organizate acum mișcările politice. am fost martor
acest lucru personal, atunci când Audiența a lucrat la strategia de socializare din spate
Campania de re-alegere a președintelui Obama din 2012. Am descoperit repede că putem
fuzionează susținătorii în jurul unor comunități distincte de identitate personală: Pet Lovers
pentru Obama, Veterani pentru Obama, organizații de susținere din LGBT
comunitate, grupuri regionale precum Obamaha și Coloradans pentru Obama. Acest
abordarea descentralizată a permis echipei să ajungă în mod eficient la persoanele potrivite
cu mesajele corecte și, la rândul lor, aceste comunități au acționat ca conectate
noduri, amplificând mesajul campaniei prin comunicarea online cu a acestora
prieteni. Am putut ajunge la peste 220 de milioane de oameni unici în ultima săptămână a anului
alegerile făcând conținutul care conta și punându-l în fața
oameni pentru care a contat cel mai mult.
În campania sa prezidențială din 2016, Bernie Sanders a experimentat ceva
similară - inițial, fără măcar să planificăm acest lucru. În 2013, Aidan King, un
cules de struguri în vârstă de trei ani, din Vermont, a lansat un „Sanders for President”
subreddit pe platforma de socializare Reddit pur și simplu pentru că a admirat
Senatorul Bernie Sanders. Șaisprezece luni mai târziu, personalul lui Sanders a decis să-l folosească
Site-ul de hobby-uri al lui King pentru a-și anunța în mod oficial oferta pentru funcție. Calitatea de membru al
subreddit a crescut, creând un val de entuziasm care l-a văzut pe Sanders zdrobind toate fondurile
strângerea de înregistrări pentru a strânge 26 de milioane de dolari de la 1,3 milioane de donații în a treia
trimestrul anului 2015. Sloganul „Simți Berna” care a devenit un strigăt de raliu pentru
campania a apărut din acest grup de susținători uriași, nu din mintea unora
profesionist în marketing bine plătit. De-a lungul campaniei primare, a fost
clar că hashtagul #FeelTheBern a rezonat mult mai puternic decât
# Hillary2016. De fapt, comunitatea online care a galvanizat în jurul ei a devenit așa
puternic că se credea că ar fi influențat reticența lui Sanders de a admite
nominalizarea democratică la Clinton, chiar și după ce a cusut în mod clar
numărul necesar de delegați.
În această rețea plană, structurată orizontal, unde oricine are acces la un
smartphone-ul sau computerul pot deveni ușor și ieftin un nod pentru distribuire
și consumând informații, putem colecta cunoștințe. Așa împărtășit
capabilitățile nu existau atunci când informațiile de masă erau direcționate prin poartă
canale ale organizațiilor de știri a căror distribuție costisitoare, intensivă în capital
sistemele au creat o barieră naturală la intrare care le-a protejat de mici,
Pagina 33
concurenți subfinanțați. Acum că miliarde de oameni sunt conectați la o

un sistem de rețea care le permite foarte ieftin să devină autoeditori,
informațiile pot fi exploatate în moduri mai puternice.
Rețelele sociale ne pun în față o gamă mult mai largă de idei, ne arată
soluții la probleme la care nu aveam acces până acum. In lumea asta,
serendipity, un fenomen de descoperire aleatorie care este vital pentru
conceptualizarea și cristalizarea noilor idei, este un element mai mare în
procesul de colectare a informațiilor.
Ce vreau să spun prin asta? Imaginați-vă că vedeți un articol tulburător pe care un Facebook
postări de prieteni despre o comunitate din Insula Pacificului care se luptă cu o lipsă de
apă potabilă. Te face să te gândești pentru că tocmai ai văzut un tweet despre un
o tehnologie nou-nouță care poate desaliniza apa pentru o sutime din costul
metodele existente. Așadar, vă alăturați unui grup de discuții LinkedIn axat pe
unele dintre aceste idei noi. Acest lucru vă conduce la un chat privat înainte și înapoi cu
cineva din acel grup care îți împărtășește pasiunile și are abilități care
completează-l pe al tău. La scurt timp după aceea, se naște un start-up. Ai plecat să salvezi
lume.
Trecând la o rețea de organisme interconectate, am împins oamenii
capacitatea de calcul a societății într-un nou teritoriu neexplorat, creând un
conștiință colectivă exteriorizată. Și în clasicul feedback evolutiv
buclă pe care am observat-o în relația dintre plantațiile de bumbac, boll
gărgărițe, insecticide și furnici de foc, aceste schimbări le dezlănțuie la rândul lor
propria forță evolutivă puternică. Aceștia accelerează evoluția noastră
economie, societatea noastră și - așa cum vom discuta mai profund mai târziu - cultura noastră.
Pe măsură ce progresați prin această carte, veți învăța cum să profitați de acest puternic
forță pentru propriile beneficii economice și personale, precum și modul în care societatea
mare trebuie să se ocupe de ea. Dar în spiritul trecutului fiind cel mai bun profesor pentru
în viitor, trebuie mai întâi să trecem în revistă dezvoltarea milenară a subiacentului
infrastructura de comunicații care ne-a adus în acest punct. Evoluția
Organismul social a venit de mult. Arcul lung al istoriei este
profund prezent în ADN-ul său.
Pagina 34
CAPITOLUL DOI
DE LA STEEPLES LA SNAPCHAT
Marșul darwinian al mass-media
T ermenul „organism social“ a fost inventat de secolul al XIX-lea francez

sociologul Émile Durkheim, care privea societatea ca pe o ființă vie a cărei sănătate
a fost determinat de cât de bine tărâmurile de bază ale economiei, politicii și culturii
au interacționat unul cu celălalt. Mult mai recent, conceptul a fost preluat de
biologul / antropologul David Sloan Wilson în Catedrala Darwin , a
carte inovatoare despre rolul religiei în evoluția societăților și
civilizații. Dacă concepem societățile ca organisme, susține Wilson, religia
poate fi privit ca un agent vital al comportamentelor prosociale care pun interese comune
înaintea celor ale individului. În acest fel, religia - pe care o descrie ca fiind
un fel de „sistem adaptativ de credință” - a fost cheia pentru supraviețuire, creștere și
prosperitatea comunităților. Din povești despre zei capricioși care i-au descurajat
oamenii din civilizațiile antice nu încalcă ordinea definită a societăților lor sau
Ritualuri hinduse ale templului apei care au ajutat simultan societatea balineză
coordonează un sistem de irigare ordonat pentru orezarele sale, practici religioase
a avut un efect unificator asupra comunităților. Au ajutat societățile să evolueze în legături,
comunități în rețea și astfel își avansează capacitatea de calcul.
Pagina 35
Până la Renaștere a stimulat o creștere a cercetării științifice care a condus în cele din urmă
pentru Iluminism și lumea modernă, ideile religioase dogmatice erau
adezivul principal care leagă oamenii împreună. Aceste idei au fost livrate sub formă de
mituri și meme, povești împachetate într-o structură narativă familiară.
consistența modelelor și tropilor poveștilor - evidentă în modul în care mainstream
religiile împărtășesc mituri genezice uimitor de asemănătoare - asigurați că oamenii ar putea absorbi
și, în cele din urmă, acționează asupra lor.
Aceasta reflectă un punct cheie în formarea cunoașterii: acea abilitate cognitivă
depinde de capacitatea de a recunoaște tiparele. O idee pur și simplu nu poate să prindă dacă
nu există nicio idee precedentă, legată, de care să se agațe, dacă nu este familiară.
Până când teoriile lui Copernic, Galileo, Darwin și altele au fost poluate
cu greutatea curiozității științifice și a empirismului și a devenit mai largă
acceptată, capacitatea de recunoaștere a modelelor oamenilor a fost limitată. Sunt încorporate
„Calculatoarele” pur și simplu nu evoluaseră acolo unde puteau înțelege și absorbi
tiparele din datele pe care le primeau. Gravitația, legile fizicii,
meteorologie, imunologie - niciuna dintre aceste idei nu exista, ceea ce însemna oameni
nu aveam bazele cu care să înțelegem cele mai simple dintre
minuni.
În acest mediu, miturile religioase au înflorit; au fost mijloacele prin care
care să influențeze mintea publică. Poveștile spuse de preoți au reprezentat
pachete idealizate de conceptualizare - erau meme, acele clădiri de bază
blocuri prin care sunt transmise ideile și pe care le vom explora în mai mare măsură
profunzime în capitolul 4. Și pentru scopul lor, au fost extrem de eficiente:
În ciuda numeroaselor episoade ale istoriei de sângerare internecină, ei
cele mai multe societăți păstrate legate. Și totuși, zilele acestui sistem aparent robust au fost
limitat. În cele din urmă, cu ajutorul noilor tehnologii de comunicare, cum ar fi
tipografia, precum și alfabetizarea inițiată de învățământul clasei de mijloc,
capacitatea societăților de partajare și prelucrare a informațiilor s-a extins. Aceasta a insemnat
că ideile mai fundamentate științific ar putea fi absorbite. Cultura umană
evoluat.
Înainte să aprofundăm modul în care Organismul Social s-a eliberat de cel al religiei
dominație în domeniul ideilor, cred că este util să faci o plimbare în istorie
banda și priviți înapoi la Biserica Catolică timpurie prin lentila masei
comunicare. În copilărie am asociat mai ales Biserica Catolică cu
prezență dominatoare a celei mai mari clădiri din orașul meu natal Clarksdale,
Mississippi. Dar într-unul dintre multele momente de după revelația mea la Iosua
Tree, am ajuns să văd Biserica ca fiind una dintre cele mai vechi și mai vechi din lume
Pagina 36
rețele de difuzare de succes. Clopotele sale care sună de clopot erau ca televizorul
turnuri, chemând masele să se acorde la Cuvântul lui Dumnezeu. Clopotul ar suna
opt dimineața Congregații se adunau pentru a auzi adevărurile incontestabile și
dogma în clădirea plină de iconografie religioasă, memetică . Preoții săi
erau ca ancorele TV, singurii indivizi care au legătura cu Dumnezeu și astfel
împuternicit să disemineze Cuvântul. În Biserica de dinainte de Iluminism, asta a fost
deoarece preoții parohii erau de obicei singura persoană alfabetizată dintr-un sat și
pentru că a existat doar o cantitate limitată de Biblii scrise de mână care să circule.
Preoții au transmis un singur mesaj sancționat de Roma, la fel de mare veste
organizațiile respectă reguli comune privind stilul limbii, valorile știrilor, branding,
și, în diferite grade, linia editorială a companiei media.
Ca transportator de idei, Biserica era genială. A înțeles cu adevărat puterea
imagini. Totul, de la veșmintele de șiret auriu ale preotului până la înălțimea lui
poziția în amvon a întărit puterea papală, în timp ce iconografia lui
Creștinismul ne-a dat cele mai durabile meme. Fotografii cu „Pisica Grumpy”, Obama
Afișul „Hope” și măștile lui Guy Fawkes din Anonymous nu au nimic pe
crucifix, peștele creștin sau Fecioara. Aceste imagini au fost reproduse și
repetat de-a lungul secolelor, artiștii modificând și reinterpretând meme, dar
rămânând fidel unui mesaj de bază. Deși artiștii sancționați au participat la acest lucru
proces vast de gestionare a mesajelor, pe care majoritatea comunității laice a Bisericii îl avea
capacitate mică de a-și aduce propriul conținut. Și timp de secole nu au avut cum
pentru a provoca în siguranță dogma. Toate acestea au făcut parte dintr-o comunicare de masă
arhitectură care a fost, de secole, aproape imposibil de depășit.
Apoi a venit Johannes Gutenberg. Prima carte pe care a publicat-o cu a sa
o nouă invenție a fost Biblia - o alegere înțeleaptă, având în vedere că temele sale erau cu totul
în concordanță cu capacitățile de recunoaștere a tiparelor celui mai larg public. Dar
tipografia a dezlănțuit ceva care ar extinde în cele din urmă oamenii
accesul la idei puternice foarte diferite de cele stabilite de Roma. A creat
posibilitatea unei diseminări mai răspândite și rapide a informațiilor,
eliminând limitele de sincronizare și distanță ale conversației
comunicare, care cerea imediatitate și proximitate. Alături de altele
dezvoltări sociale cuprinzătoare - inclusiv progresele în alfabetizare din
introducerea învățământului privat și, în cele din urmă, al publicului - tipografia
a spart structura de clasă pe care Biserica o construise. A pus calea spre mijloc
clasă, un nou grup educat deschis ideilor alternative despre cum să organizăm
societate și să înțeleagă lumea. Și pentru a-și servi nevoia de astfel de idei,
a apărut o altă idee puternică, una care a valorificat vasta ediție nouă
Pagina 37
putere dezlănțuită de Gutenberg: mass-media. În mod ironic, literatura timpurie care

apărut în acest moment se baza pe deliciile seculare ale consumului, sexului și
comedie - un model care trebuie repetat cu Internetul timpuriu.
Această nouă fază în marșul evolutiv al comunicării societății
arhitectura a ajutat la crearea unui model laic de schimb de informații, eliberat
din dogma singulară a Bisericii. Ca populație alfabetizată în creștere
a cerut informații furnizate independent, o nouă rasă de scriitori
și au apărut redactori: jurnaliști. Inspirat de filosofiile liberale din Voltaire,
Montesquieu, Locke și John Stuart Mill, au oferit noi descrieri și
explicații ale politicii și culturii fără grijă dacă acestea s-au conformat
viziunea asupra lumii a autorităților. Și după mijlocul secolului al XIX-lea, când mass-media
organizațiile și-au dat seama că își pot finanța operațiunile prin vânzarea de publicitate
sloturi pentru producătorii care încercau să ajungă pe o piață în creștere a clasei de mijloc
consumatorii, organizațiile de știri au crescut ca dimensiune și influență, cu scriitori din cadrul personalului
acoperind o gamă din ce în ce mai largă de subiecte sau „bătăi”. Aceste publicații au crescut în
un număr mare în Marea Britanie pe măsură ce revoluția industrială a avut loc. În Statele Unite
State, ziare au apărut peste tot în secolul al XIX-lea. În timp ce lor
abordările cuprindeau o gamă largă de filozofii politice și etică, în
în general, industria a întruchipat principiile jefersoniene ale oamenilor liberi, liberi
proprietate și idei gratuite.
În secolul al XX-lea, noi sisteme de captare și distribuire
informațiile au adus industria media într-o altă fază evolutivă.
Fotografie, wireless, imagini în mișcare, difuzare de televiziune și ulterior TV prin cablu
toți au oferit noi instrumente pentru a transmite mesaje și a răspândi mai mult ideile către public
eficient și pe scară largă. Aceste tehnologii - ziarul, revista,
carte și radio și televiziune - au format cultura occidentală până în secolul al XX-lea
secol; stăteau în centrul vieții oamenilor. Când americanii ascultau
președintele lor la radio sau la urmărit pe Walter Cronkite la CBS spunându-le „the
așa cum este ”, legături au fost forjate într-o comunitate imaginată, de la coastă la coastă
cetățeni co-participanți. Mass-media difuzată a fost la fel de mult o construcție națională
vigoare ca orice tehnologie dinaintea ei. Fără Biserică și fără dictare guvernamentală
în termeni, întreprinderile media au devenit puternici modelatori ai gândirii publice. Acest
se poate întâmpla în moduri flagrante, dar și subtile, cum ar fi atunci când modulația vocală TV
a condus accentul Mid-Atlantic să obțină statutul de autoritate neoficială - în mod implicit,
diminuând autoritatea, să zicem, a unui tiraj din Mississippi ca al meu.
Cu toate acestea, în ciuda acoperirii sale universale, mass-media a fost încă un club. In timp ce
mulți proprietari de afaceri media au evitat să se amestece în munca lor
Pagina 38
jurnaliști sau, cel puțin, plătit pentru principiile raportării echilibrate,

nu a existat nici o scăpare de la puterea centralizată pe care aceste instituții
mânuit. Comitetele de redacție și producătorii de radiodifuziune erau purtătorii de știri.
Au ajuns să decidă despre ce a învățat publicul și despre ce nu. ei
a definit așa-numita „fereastră Overton”, un termen bazat pe Joseph P. Overton
ideea că există doar o gamă restrânsă de idei pe care politicienii le considerau
acceptabile din punct de vedere politic pentru a le îmbrățișa. Controlul centralizat al acestor instituții
peste „mesagerie” însemna că au fost stabilite relații strânse între cei care
a făcut știri și pe cei care au scris-o. Imaginați-vă acum, în această eră socială mai deschisă
mass-media, jurnaliștii de la Casa Albă sunt de acord să păstreze al lui Franklin D. Roosevelt
handicap din raportarea lor sau ignorarea aventurilor sexuale ale lui John F. Kennedy
pentru că nu era în „interesul public”. Dacă am fost mai bine din cauza
aceste decizii, concurența ar face imposibilă susținerea lor acum.
Cu rețelele de socializare, această industrie a făcut un nou salt evolutiv uriaș, unul
care cred că va avea un impact la fel de profund asupra societății ca tipografia lui Gutenberg
presa. Din nou, nu susținem că evoluția rețelelor sociale trebuie să creeze
beneficii incontestabil pozitive. Voi spune din nou: Evoluția nu este la fel ca
progres. Ceea ce se spune este că social media reprezintă un mai evoluat
stat pentru arhitectura de comunicare în masă a societății. Și nu există nicio cotitură
înapoi. Algoritmul evolutiv ne-a adus la Organismul Social, în interior
care suntem acum conectați într-o rețea gigantică, distribuită orizontal. Are
ne-a înarmat cu un nivel de capacitate de calcul mult mai mare decât oricând,
capabil să genereze, să reproducă și să interpreteze ideile mai rapid și să
răspândindu-le mai larg.
Donald Davies, Vint Cerf și Bob Kahn sunt denumite frecvent

„Părinții internetului”. Dar este corect să spunem că bunicul internetului este un
un tip îl chema pe Paul Baran, care la sfârșitul anilor 1950 a venit cu ceva pe care l-a numit
„Comutarea distribuită a blocurilor de mesaje adaptive”. S-ar putea să nu fi auzit de asta
Baran, dar poate că ai văzut desenele sale des citate din diferite rețele
structuri:
Pagina 39
Centralizat
Descentralizat
Pagina 40
Distribuit
Primul model reprezintă tipul de relații de comunicare pe care le are

a sprijinit multe forme de organizații umane de-a lungul istoriei. În
în special, centralizarea descrie sistemele de telecomunicații care au persistat
în majoritatea țărilor înainte de era Internetului, unde tot traficul trebuia să treacă printr-un
hub central al companiei naționale de telefonie. Al doilea arată un sistem de
relații hub-și-spoke interconectate în care diferiți centre de
funcția de coordonare ca noduri într-un sistem ad hoc mai larg. De asemenea, este
omniprezent: Structura hardware și comercială a Internetului, formată
ar putea fi în jurul unei game de ISP diferiți care deservesc mai mulți clienți
descris în acest fel. Dar Baran era mai preocupat de modul în care informațiile
, nu atât de mult modul în care utilizatorii și-au conectat fizic computerele la
rețea sau plătit pentru acces. Și pentru asta a conceput al treilea model, a
sistem distribuit.
Rețelele distribuite pătrund acum în arhitectura noastră de comunicații. De fapt,
această structură plană, fără centru, distribuită, este cadrul din care social
mass-media își derivă puterea remarcabilă. Baran, care a lucrat la Departamentul SUA
Proiecte finanțate de apărare la RAND Corporation în timpul Războiului Rece,
a propus această structură nu pentru a spori fluxul de informații în sine, ci pentru că
ar fi mai sigur. Ideea a fost că dacă un nod a scăzut din cauza atacului sau
funcționare defectuoasă, nu ar da jos întreaga rețea așa cum s-ar întâmpla în
modele în care totul curge printr-un hub sau hub-uri centrale. Baran știa
structura nu ar putea fi realizată fără o reimaginare a modului în care împachetăm
informația în sine. În structura distribuită, datele trebuiau împărțite în blocuri
că mai multe noduri ar putea citi simultan. După cum sa dovedit, acest lucru a fost mai mare
descoperire decât îmbunătățirea securității pe care a promis-o; acest nou sistem
a depășit cele două constrângeri mereu prezente asupra comunicațiilor umane: timpul și
distanţă. Ar duce la Big Bang-ul erei Internetului, o despărțire masivă în
ordinea preexistentă a universului comunicațiilor. Din aceasta am primit un
explozie în inovație și în noi forme de viață online care au fost anterior
de neimaginat.
Ideea lui Baran, pe care a numit-o „dirijarea hot-cartofului”, a fost și în acel moment
neconvențional pentru rețeaua de telecomunicații din SUA, în centrul căreia se afla
atotputernicul sistem Bell al AT&T Corp. Sistemul respectiv cuprindea o serie de hub-uri
conectarea liniilor telefonice locale și interurbane. Coordonat de
centrale, hub-urile ar permite comunicarea punct la punct între două
Pagina 41
telefoane, pe baza codurilor din numărul fiecărui telefon. Moștenirea modelului

persistă astăzi în formatul numărului de telefon NPA-NXX de +1 (xxx) xxx-xxxx,
care conține numărul țării, codul de zonă din trei cifre, cel din trei cifre
prefix pentru regiunea locală și, în cele din urmă, cele patru cifre ale proprietarului liniei.
modelul a presupus o dependență de geografie pe care ideea lui Baran a făcut-o redundantă.
Un deceniu mai târziu, la sfârșitul anilor 1960, informaticienul galez Davies
a recunoscut că modelul lui Baran ar putea spori dramatic cantitatea de
informațiile care trec printr-o rețea. „Comutare pachete” - termenul Davies
ales, oarecum mai puțin colorat decât al lui Baran - însemna că informațiile nu mai sunt
a călătorit punct-la-punct, unde ar fi prins în blocaje. Datele ar putea
acum să fie livrate, indiferent dacă a existat un „semnal de ocupat” pe
linie relevantă. Davies a încorporat o versiune a tehnologiei lui Baran într-un
rețea internă de comunicații administrată de naționalul Regatului Unit
Laborator fizic și, în cadrul întâlnirilor cu americanii care lucrează la apărare
Contract de departament pentru a construi ceva numit Advanced Research Projects
Agency Network, i-a convins să folosească aceeași abordare. În 1969,
ARPANET a fost lansat pe un model de comutare de pachete. Patru ani mai târziu, Cerf
și Kahn a perfecționat două protocoale de instruire pentru gestionarea acestor fluxuri de pachete:
Protocolul de control al transmisiilor și Protocolul de internet, de obicei aglomerate
împreună ca TCP / IP. Acest sistem ar permite practic oricărei alte rețele să se conecteze
către ARPANET. Conceptul de internet s-a născut în acest moment.
Având în vedere infrastructura de internet, evoluția rețelelor sociale ar putea
începe. Deși nu purtau eticheta „rețele sociale”, fenomenul cu adevărat
a început cu e-mailul și mesageria instantanee, ceea ce a făcut ca trimiterea unei scrisori să fie redundantă
și reduceți drastic timpul pentru comunicarea bazată pe text. Apoi, cu online
liste de discuții și grupuri Usenet organizate în jurul „firelor” de conversație, a
s-a adăugat dimensiunea socială: mai degrabă decât comunicarea unu-la-unu, acestea
inovațiile au permis depozitarea mesajelor de la unu la mai multe. Buletin condus de voluntari
au apărut sisteme de plăci sau BBS, în care oamenii cu interes în anumite
subiectele nu numai că pot împărtăși idei, ci și descărca comun, independent
a creat codul software. Aceste forumuri au fost populare, dar au necesitat
angajamentele coordonatorilor pricepuți în tehnologie de a rămâne în funcțiune
Cea mai mare descoperire a fost, fără îndoială, cea a inginerului britanic Tim Berners-
Lee, care în 1989 a inventat World Wide Web. Bazându-ne pe ideea de
hipertext, un termen inventat în 1963 de filosoful tehnologiei informației Ted
Nelson, Berners-Lee a conceput limbajul de marcare hipertext (HTML), a
limbaj de calcul pentru crearea de documente online care au format legături peste un
Pagina 42
rețea prin bucăți speciale de cod încorporat. Dând clic pe acele piese de cod,
cititorii ar putea sări de la un document la altul, „navigând” peste o rețea de
„site-uri web” interconectate de dimensiuni potențial nelimitate. A luat apoi 1993
lansarea browserului Mosaic al lui Marc Andreessen, precursorul
versiune comercializată cunoscută sub numele de Netscape, pentru a aduce ideea genială a lui Berners-Lee
viaţă. Browserul Netscape a introdus sute de milioane în întreaga lume
Web cu site-urile sale colorate, ușor navigabile. La rândul său, aceasta a dezlănțuit o dorință
pentru mulți dintre ei să-și publice propriile site-uri, de care acum pur și simplu aveau nevoie
abilități de bază de programare HTML sau pentru a dobândi serviciile cuiva care a făcut-o.
În timp, aceste site-uri ar oferi mijloacele principale ale omului online
interacțiunea și fundamentul pentru versiunea socială din secolul XXI
mass-media.
O altă etapă formativă în dezvoltarea distribuției
arhitectura comunicațiilor a venit odată cu Legea Telecom din 1996. Prin mandatare
că accesul la Internet ar fi deschis și nereglementat economic, s-a dezlănțuit
evoluție rapidă în ecosistemul digital. Comunicare de comutare de pachete
protocolul Internet a existat acum într-un mediu deschis deschis de guvern
inovație, ceea ce însemna că geografia și timpul sunt pe deplin irelevante
pentru toți participanții americani la comunicări. Asta a stimulat invenția
tot felul de aplicații pentru a reduce costurile publicării și consumului
informație.
Pentru că au democratizat accesul la modurile de comunicare, aceste reforme
a încurajat utilizatorii acestora să caute rețele de implicare din ce în ce mai largi;
ideea de „efecte de rețea” a devenit modelul economic definitoriu pentru
industrie. Acum, nu puteți comanda doar o rețea; succesul depindea de organic
creştere. Prin extensie, asta însemna că structura organizațională și
dezvoltarea sistemelor și platformelor care au stat la baza acestei expansiuni
industria a început să urmeze tiparele văzute în lumea naturală, biologică. Dacă
sau nu a făcut parte dintr-o strategie deliberată, biomimicria și-a găsit drumul în Silicon
ADN-ul organizațional al Valley.
Spre deosebire de structura de comandă și control a omului organizat vertical
corporații, nicio autoritate nu ordonă unei colonii de termite să lucreze împreună,
dictează modul în care proteinele și alte molecule ar trebui să interacționeze în celulele dvs. sau
poruncește să crească o ciupercă. Părțile constitutive ale unei organizații organice sunt
autonom. Este un descriptor adecvat al modului în care indivizii dintr-o distribuție
rețeaua de comunicații funcționează împreună. Acest orizontal, autonom și
sistemul organic ar deveni și mai relevant odată cu inventarea blogurilor
Pagina 43
a dat naștere unei noi forme de jurnalism cetățean și cu atât mai mult odată socială
platformele de mesagerie media au dat ideii „vocii publice” o nouă, organică
sistem de distribuție. Din aceasta a apărut Organismul Social așa cum îl știm acum.
Înainte de a merge acolo, trebuie să reflectăm asupra economiei industriei IT,
care au fost conduse de-a lungul acestei perioade de legile fizicii și
matematică. În special, o combinație puternică a ceea ce a devenit cunoscut sub numele de
Legile lui Moore și ale lui Metcalfe au fost dezlănțuite. Fostul CEO al Intel Gordon Gordon
ideea - până acum un articol de credință în Silicon Valley - afirmă că calculul
capacitate, măsurată prin numărul de tranzistoare care pot fi încorporate pe un microcip,
se dublează la fiecare doi ani. Legea co-inventatorului Ethernet Robert Metcalfe afirmă că
valoarea unei rețele este egală cu pătratul numărului de noduri. Din cauza
presiunea perpetuă din aceste funcții de creștere matematică, costul
publicarea și accesarea informațiilor pe Internet au continuat să cadă ca computer
stocarea, găzduirea web, lățimea de bandă online și viteza de acces au devenit din ce în ce mai mari
eficient. Și pe măsură ce infrastructura s-a îmbunătățit de la apelarea dureroasă
modemurile la conexiunile de bandă largă aproape instantanee de astăzi, la fel au făcut-o
capacitatea de a căuta pe net. Motoarele de căutare au plecat de la începutul catalogării și
interogarea funcțiilor AltaVista și Yahoo! către atotputernicul algoritm Google.
Publicul a crescut exponențial odată cu tehnologia, care a crescut foarte mult
a îmbunătățit potențialul impact economic din publicarea informațiilor online. A
a luat o buclă puternică de feedback de îmbunătățire tehnologică și efecte de rețea
rețineți pe măsură ce tot mai mulți oameni s-au conectat pentru a accesa conținut din ce în ce mai bogat și apoi
la rândul său, a alimentat mai mult conținut către Organismul Social emergent. În curând site-uri web
a devenit interactiv, permițând cititorilor să interacționeze cu ei prin comentarii sau prin
postarea în săli de chat și forumuri publice special concepute. A fost o noutate
paradigmă: oamenii își împărtășeau gândurile cu lumea în general fără
care necesită autorizarea unui gatekeeper de publicare.
Vehiculul care definește conținutul acestei noi ere a fost, cel puțin inițial, cel al
weblog - sau blog, așa cum îl numim acum. Folosind site-uri web dinamice, scriitorii ar face-o
oferiți oricui ar asculta un flux cronologic de actualizări
vieți și gânduri. Conceptul s-a transformat în curând într-un fel de potențial
jurnalism - deși majoritatea bloggerilor semănau mai degrabă cu articole de opinie. Cu
lansarea Rich Site Summary sau RSS, format de feed, o întreagă industrie de
jurnalismul cetățean a apărut în jurul publicării ieftine și ușor de utilizat
servicii precum Wordpress și Google Blogger. Cu mai mulți ademeniți de Google
Promisiunea anunțurilor de a-și monetiza conținutul, au coborât roiuri de bloggeri
Pagina 44
pe Internet.
Până în prezent, marea majoritate a postărilor de pe blog plutesc doar în eter, plângând
pentru cineva - oricine! - să le citească. Și totuși un cadru suficient de mare de super-
bloggerii au adunat astfel de lucruri, încât au zguduit singuri
modelul media tradițional - pionieri precum expertul în jocuri video Justin Hall,
pionierul blogului politic Andrew Sullivan și mafii bârfiți precum Mario Armando
Lavandeira Jr., alias Perez Hilton. Au fost dezlănțuiți de tradițional
reguli de stil și etică ale jurnalismului, folosind o formă liberă de exprimare pentru
pe care cititorii l-au gravitat. Toate acestea au reprezentat o provocare majoră pentru cei stabiliți
organizațiile de știri, care s-au confruntat acum cu o concurență mai dură pentru resursa limitată
a atenției cititorului și a dolarului publicitar corespunzător. Cu acestea
venituri în scădere s-au străduit să-și permită costul ridicat de colectare a știrilor
că, oarecum nedrept, bloggerii au ajuns să citească, să recicleze și să comenteze pentru
gratuit.
Mulți au decis să lupte cu focul cu foc, cioplind spațiu pe site-urile lor web
bloguri interne cu personal de scriitori care au opinat într-un stil mai colorat. Dar ca
au apărut imperii de bloguri independente precum Huffington Post și Gawker,
costurile forței de muncă și distribuție pe ziarele tradiționale au devenit aproape prea mari
a suporta. Jurnaliștii de ziare au fost obligați să facă mai mult cu mai puțin: să scrie pentru amândoi
tipărit și online, oferind postări de blog însoțitoare și realizând spoturi TV online.
Timpul pentru un jurnalism profund și de calitate a scăzut. Concedierile au crescut, birourile au fost închise
în jos, edițiile tipărite au fost anulate și multe ziare pur și simplu au pierit.
În ciuda promisiunii industriei de publicitate online de a revoluționa mai inteligent,
reclame mai direcționate, concurența copleșitoare pentru „globii oculari” în mod dramatic
a redus „costul pe afișare” (CPM), valoarea utilizată pentru prețul anunțurilor.
același efect a venit și din măsurarea ratelor de clic, care
puterea de negociere a agenților de publicitate consolidată, demonstrând cât de eficace sau
altfel, acoperirea fiecărui media era. Mai multă concurență și mai mult
transparență - ziarele au fost lovite cu cele mai puternice forțe deflaționiste
într-o economie
Toate acesteadesepiață.
desfășoară în câteva numere izbitoare: de la primul e-mail online al lui Ian Ring
Jurnalul din 1997, numărul blogurilor a crescut la 182,5 milioane până în 2011, potrivit
către NM Incite. Acum, doar Tumblr revendică 277,9 milioane de bloguri, adevăratul
totalul este mult mai mare. Între timp, veniturile din ziare sunt mai puțin de jumătate decât acestea
acum zece ani și numărul angajaților redacției din Statele Unite
a scăzut sub 36.700 de la 56.400 în 2000. Acesta este aspectul dispariției
ca atunci când arhitectura noastră de comunicare suferă o evoluție rapidă.
Pagina 45
Conținutul bloggerilor a perturbat vechea ordine media, dar a fost

noi tehnologii bazate pe internet care le-au oferit mijloacele necesare pentru a face acest lucru - la fel ca
Tipografia Gutenberg le-a oferit gânditorilor renascentisti instrumentul de care aveau nevoie
contestă vechea ordine feudală. Și la sfârșitul mileniului, un alt nou
inovația în distribuția conținutului ar face, fără îndoială, un lucru și mai mare
impact asupra sistemului nostru de comunicare în masă, oferind și mai multe oportunități
cei din afara stabilimentului pentru a-și face auzit vocea. Odată cu sosirea lui
platforme de socializare, Organismul Social a avut în sfârșit sistemul de distribuție
necesare pentru a începe să definim forma societății noastre din ce în ce mai digitale.
Creșterea platformelor de socializare a creat o piață vibrantă care a blocat
editorii într-o competiție și mai agresivă pentru atenția publicului. În
permițând oamenilor să împărtășească orice comunicare într-un colectiv,
comunitar, această nouă arhitectură ne-a luat din secolul al XX-lea
gestionat la nivel central în masă sistem media la un socială sistem bazat pe virtuală
comunitățile. Însemna că utilajul care transporta mesajul nu mai era
definită de tipografii și turnuri de televiziune ci de neuroni și
sinapsele declanșate de declanșatoarele emoționale în miliarde de interconectate digital
creier. Distribuția informațiilor se referea acum la biochimie, psihologie și
sociologie.
Noul model a depins de creșterea organică a rețelelor online, care
a valorificat conexiunile personale ale oamenilor pentru a construi cercuri din ce în ce mai largi de
conectivitate. Aceste legături umane interconectate au devenit căile metabolice
de-a lungul căruia ar evolua canalele de comunicare ale Organismului Social
formă. A însemnat că cea mai profitabilă afacere din domeniul publicării s-a mutat de la
producerea de conținut - din moment ce toată lumea ar putea face asta cu un cost mult mai mic - pentru
facilitarea publicării, în principal prin extinderea rețelelor sociale prin intermediul dedicat
platforme. Într-un anumit sens, aceste platforme - cu care le plac antreprenorii
Mark Zuckerberg de pe Facebook și Jack Dorsey de pe Twitter vor construi în cele din urmă
modele de afaceri de mare succes - erau precum serviciile de televiziune prin cablu, deși ale lor
„Echipamentul” era compus din relații umane mai degrabă decât din cabluri coaxiale.
Încurajarea rețelelor din ce în ce mai largi de interconectare umană a devenit MO
orice companie de platformă social media. Conform legii lui Metcalfe, cu atât este mai mare
rețea, cu atât mai multe informații ar călători peste platformă, din care
veniturile ar putea fi extrase din taxe pentru publicitate și analiza datelor. Acest
a dat naștere unei explozii intense de inovație și concurență între wannabe
platforme. Toate inovațiile inovatoare care duc la schimbări de paradigmă tind să o facă
creați o piață fluidă de start-up-uri și flăcări, dar în acest caz ciclul de
Pagina 46
crearea și dispariția au fost într-adevăr foarte scurte. Pentru scopurile noastre, este util,
pentru că putem învăța multe despre ceea ce face ca Organismul Social să crească
privind ascensiunea și căderea modelelor timpurii.
Unul dintre primele site-uri de socializare a fost SixDegrees.com, fondat în 1997.
A fost numit pentru noțiunea - popularizată prin jocul de salon „Șase grade
a lui Kevin Bacon ”- că toate ființele umane nu sunt conectate între ele prin mai mult
mai mult de șase grade de conexiune. (De altfel, un recent studiu Facebook a descoperit
că toată lumea de pe acea platformă este acum separată în medie de doar 3,5 grade
unul de celălalt; rețelele sociale au făcut cu adevărat lumea mai mică.) Șase grade
utilizatorii își arătau cunoștințele și, pe măsură ce creșterea, ar putea posta mesaje și
articole de la buletinul de informații pentru persoanele aflate în primul, al doilea și al treilea grad de
conexiune. Compania a crescut la o sută de angajați care deserveau aproximativ 3
milioane de utilizatori și a fost vândută către compania de media și publicitate din campusul colegiului
YouthStream Networks pentru 120 de milioane de dolari în 1999. Dar în 2001, Six Degrees a scăzut
victima izbucnirii bulei dot-com, în timp ce goana după aur - ca o manie care
a băgat, fără îndoială, bani în companiile de internet cu cele mai fragile dintre
modelele de afaceri s-au transformat în exact opusul: o grabă pentru ieșiri. Fie că Șase
Degrees era demn de același nou cinism, sfârșitul trenului cu sânge
de bani a însemnat sfârșitul afacerii sale. YouthStream în sine a fost nevoit să vândă
anul următor pentru 7 milioane de dolari.
Nu doar balonul dot-com a condamnat Șase grade. A fost de asemenea
limitat de limitele modemului dial-up și de o structură BBS. La fel de
discutate mai sus, aceste sisteme de aviziere au necesitat mult timp
implicarea moderatorilor pricepuți în tehnologie. Toate acestea însemnau că întreaga premisă
a apelat mai ales la geeks. A fost nevoie de Friendster, lansat în 2002, pentru a lua
mainstream social media. La fel cum Facebook ar face mai târziu, Friendster a permis
utilizatorii să-și invite persoanele de contact să se alăture unei rețele pe care să partajeze conținut online
și mass-media. În doar trei luni, site-ul a acumulat 3 milioane de utilizatori, mulți
folosindu-l pentru întâlniri online și pentru a discuta despre hobby-uri. În decurs de un an, Google a avut
a oferit fondatorului Friendster, Jonathan Abrams, 30 de milioane de dolari pentru site. El
a respins-o, parțial pentru că diverși consilieri din Silicon Valley i-au spus că are un
ocazia de a transforma Friendster într-un alt Yahoo! în valoare de miliarde. A fost un fatidic
decizie. La scurt timp după aceea, Friendster și-a pierdut impulsul, depășit de
un alt nou venit, Myspace.
S-a vărsat multă cerneală de școală de afaceri pe eșecul lui Friendster și asta
tinde să se concentreze pe obsesiile de a face tranzacții din Silicon Valley. Dar în esență
se rezumă la cât de bine a concurat pentru participarea utilizatorilor și la o parte a acestuia
Pagina 47
politicile erau antitetice cu cerințele de creștere ale Organismului Social. amintesc

vizitând birourile Friendster pentru a găsi membri ai personalului care șterg toate avatarurile lui Isus.
De ce? Am întrebat. „Pentru că nu sunt reale; nu pot dracu ”, a venit coloratul
explicație de la Abrams. El a vrut să-l limiteze pe Friendster la persoane identificabile,
ceea ce însemna excluderea avatarurilor anonime. Această dogmă a deschis un
oportunitate pentru un concurent mai laissez-faire. MySpace, care a permis
mii de artiști și alți utilizatori pentru a crea profiluri neînsuflețite, au ajutat la construirea
un nou model important pentru partajarea muzicii, inclusiv muzica directă către consumator
lansări, cluburi de fani sociali și vânzări eficiente de bilete. Prin reducerea creativității și
exprimarea de sine a numeroșilor săi utilizatori, Friendster își împiedicase propria distribuție
reţea.
Povestea Friendster-versus-Myspace confirmă un amalgam de cel puțin trei
regulile din cartea noastră de joc din cele șapte caracteristici ale vieții pe care le-am introdus
Introducerea și despre care vom discuta în alte părți ale cărții.* În ordine
să crească, să mențină homeostazia și să se adapteze pentru a supraviețui în cazul unei schimbări
mediul (în acest caz, sosirea unui concurent, Myspace), conținut
sistemele de livrare trebuie să mențină metabolismul Organismului Social hrănit și
căile sale de comunicare se deschid. Reducerea creativității funcționează împotriva acestui lucru
poartă.
Deci, ce zici de Myspace? A fost lansat și în 2002, dar a decolat cu adevărat
2003 și 2004, atrăgând în curând și acceptând o ofertă enormă de 580 milioane de dolari
de la News Corp. Până în 2008, serviciul a atins un maxim de 75,9 milioane lunar unic
vizitatori, atrăgând până la 800 de milioane de dolari pe an în venituri din anunțuri clasificate. Dar
la scurt timp după aceea, site-ul a început să scadă. Motivul? Se reduce la
incompatibilitatea instinctelor proprietare ale unei corporații gigantice cu un conținut gratuit
sistem care necesită extinderea rețelei organice.
Și aici am experiență personală. În 2006, News Corp. a început să se închidă
aplicații fără proprietate de pe platforma Myspace: ceea ce însemna, pentru
de exemplu, că site-ul de conținut video de distribuire a veniturilor pe care l-am creat, Revver,
nu a mai putut distribui videoclipuri în rețeaua Myspace. Am vizionat ...
și, bineînțeles, continuăm să - adăugăm orice conținut nou interesant
au extins baza de utilizatori Myspace, în avantajul firmei. Dar News Corp.,
la fel ca multe companii din economia veche, are o viziune foarte proprietară asupra conținutului,
supunând deciziile în acest sens avocaților și comisiilor care se îngrijorează în legătură cu
proiecția mărcii corporative. Pe atunci, instinctele unor astfel de companii erau la fel
respinge aranjamentele care nu le-au conferit dreptul de proprietate asupra conținutului (chiar dacă asta
materialul nu a fost produs de nimeni pe statul de plată, așa cum a fost cazul majorității
Pagina 48
Utilizatorii care furnizează conținut Myspace). Rezultatul a fost acela când un utilizator Myspace
introduse în „revver.com”, vor vedea doar o elipsă: „...” Mai important, asta
actul de reducere a extinderii conținutului a fost împotriva intereselor socialului
Creșterea organică a organismului.
Când News Corp. și-a impus regulile draconice, Myspace a rămas cu toate
amestec obraznic de reclame personale provenind din rădăcinile sale de laissez-faire, dar nici unul
verva inovatoare care ar fi trebuit să-și cimenteze statutul de forum vibrant pentru
creația artistică - cu alte cuvinte, cea mai rea dintre ambele lumi. Acest eșec s-a deschis
ușa pentru Mark Zuckerberg și Facebook pentru a revendica coroana ca rege al socialului
mass-media. În 2011, News Corp. a vândut Myspace unui grup de investitori care a inclus
cântărețul / actorul Justin Timberlake (care, în mod ironic, a jucat rolul fostului meu
partener de afaceri Sean Parker într-un film despre Facebook, Rețeaua socială ).
Înțelegerea a ajuns la 35 de milioane de dolari, mai mult sau mai puțin aceeași sumă dificilă ca Google
i se oferise lui Abrams pentru Friendster.
Odată ce conexiunile de bandă largă s-au apucat - și mai târziu, tehnologia de streaming -
videoclipul a devenit următorul mare câmp de luptă pentru rețelele sociale. În acea, am jucat un
parte directă prin Revver. Ne-am dat seama - la fel ca și cei trei foști angajați PayPal
cine a fondat YouTube - că ai nevoie de un site separat pentru a găzdui videoclipurile oamenilor,
din moment ce site-urile private nu se descurcă de obicei cu lățimea de bandă. Dar ce sunt cel mai mult
mândru de faptul că am fost pionierii ideii de partajare a veniturilor, stabilind un standard pentru
plătind furnizorilor o parte din veniturile din publicitate generate de munca lor.
Am văzut-o ca pe o modalitate de a încuraja un conținut bun. Ideea ne-a câștigat ceva inovație
premii devreme. Totuși, în cele din urmă, YouTube a fost achiziționat de Google
În 2006, aceasta a devenit platforma dominantă pentru video. YouTube a început în curând
recompensând oamenii și pentru conținutul care generează venituri, iar modelul său a apărut de atunci
să devină o sursă critică de venit pentru cineaști și muzicieni. Google are
a făcut o treabă bună dezvoltând instrumente care să permită artiștilor să-și înregistreze lucrările
Sistemul
munca estede acoperită.
identificareCu
a conținutului
toate acestea,YouTube, care
o mulțime deurmărește
lucruri se să se asigure
strecoară, căce
ceea toate copiile că
înseamnă loreste de drept
proprietarii nu sunt despăgubiți corespunzător și calculul veniturilor și cum
acestea sunt distribuite este mai puțin decât transparentă. Start-up-uri precum Los Angeles
Stem lucrează la aducerea transparenței în acest spațiu. Cred că următorul pas
- nu doar pentru muzică și videoclipuri, ci pentru toată arta - este un sistem cu adevărat descentralizat
în care artiștii, și numai artiștii, au un cuvânt de spus despre cine își vede munca și cum
sunt plătiți. Tehnologia blockchain, despre care vom discuta în capitolul 8, ar putea
ajută să ne aducă acolo.
Pagina 49
Acest lucru ne aduce la Facebook, care de la lansarea sa în 2004 și-a umflat utilizatorul
se bazează pe 1,5 miliarde mințitoare. Rețeaua socială a făcut un număr de CEO
Mark Zuckerberg, pictându-l ca pe un nebun ambițios de control care se va opri
la nimic pentru a obține ceea ce vrea. Nu-l cunosc personal pe Zuckerberg, dar
portretizarea filmului de el se potrivește impresiei mele cu privire la modul în care a permis
platformă în sine să se dezvolte. Nu sunt deloc un fan al Facebook-ului. După cum voi explica mai târziu
în carte, consider modul în care ne manipulează și controlează accesul
informații periculoase pentru sănătatea Organismului Social.
Totuși, în ceea ce privește procesul evolutiv, Facebook s-a adaptat strălucit la
nevoile Organismului Social - până la un punct. În limitele evolutive
a pieței în care a funcționat până acum, Facebook a fost până acum
cel mai potrivit supraviețuitor.
Ce s-a întâmplat? În primul rând, din acele zile de început într-un cămin din Harvard,
Zuckerberg și-a deschis rețeaua către cea mai largă comunitate posibilă. Are
au fost proiectate pentru a fi în mod deliberat mainstream. Există o impresie bună
oamenii obțin din utilizarea Facebook și o ușurință de utilizare care îl face accesibil
oameni departe de lumea tech-geek. Mama tuturor este acum pe Facebook.
Este un loc în care foști colegi de liceu ajung din urmă, unde familiile
separate de oceane păstrează legătura și unde comunitățile de vecinătate împărtășesc
sfaturi despre serviciile de tuns iarba și babysitter. De asemenea, sunt companiile
care vizează aceeași piață gigantică de clasă mijlocie a utilizatorilor cu care se poate instala
o pagină prietenoasă angajată într-un „dialog”. Furnirul roz al Facebook permite oamenilor
să spună povestea pe care vor să o spună. Ei construiesc o versiune idealizată a
înșiși. Iată-mă, cu pielea mea netedă și perfectă
o familie frumoasă, trăind fericit și sigur, dar și suficient de incitant și
viață variată.
Platforma este orientată pentru această formă de expresie de culoare roz, care pentru
ceva timp va crea o arenă confortabilă pentru o piață de masă. Facebook
restricție subtilă a conținutului presupus ofensator - o postură draconiană pe care eu
cu experiență personală când mi-au închis contul după ce am spart o glumă
într-un mesaj privat - este, de asemenea, axat pe același scop: un igienizat, confortabil
comunitate. Dar experiența mea îmi spune că, în timp, nu pot avea una
cealaltă, cenzura constrânge în cele din urmă creșterea Organismului Social
și îi lasă pe acei furnizori care o practică vulnerabili la cucerire prin mai deschiși
platforme. Unul dintre motivele pentru care sunt îngrijorat de Twitter, Facebook, Microsoft,
și acordul YouTube cu Uniunea Europeană că acestea cenzurează ura
vorbire. Este greu să ne certăm cu obiectivul - cu siguranță nu sunt membru al
Pagina 50
Mișcarea #ISTANDWITHHATESPEECH - dar executarea pe ea devine

extrem de complicat și poate genera instincte autoritare. După cum vom explora în
capitolul 6, încercarea de a cenzura orice discurs nu numai că eșuează, dar dăunează
dezvoltarea noastră culturală. Este ca și cum ai pulveriza gărgărițe cu DDT. A eradica
ură, trebuie să stimulăm constructiv empatia și incluziunea, nu să o cenzurăm. La fel de
vom discuta mai târziu în carte, această abordare se potrivește cu cea a contemporanului
cercetarea cancerului, care este de a instrui sistemul nostru imunitar pentru a recunoaște boala
și eliminați-o cu propriile resurse. În același fel, dacă nu expunem
noi înșine spre tristețea și durerea urii, nu o putem recunoaște și respinge.
Această provocare pentru coroana Facebook se desfășoară deja. O mulțime de noi
recent au apărut platforme, dintre care multe ignoră în mod deliberat tipurile de
controlează impune Facebook. Ele reflectă următoarea fază a evoluției acesteia
forma de viata. În acest moment, imperiul lui Zuckerberg este bine înrădăcinat și foarte puțin probabil
să răstoarne în curând. Dar pe măsură ce diversitatea platformelor de socializare se extinde,
ducând la o concurență mai mare pentru atenția publicului - la fel ca sosirea lui
specii noi, mai potrivite, care concurează cu cele vechi pentru resurse - Facebook o va face
în cele din urmă trebuie să se adapteze sau să meargă pe calea dinozaurilor.
Cel mai mare concurent al Facebook, Twitter, s-ar putea să nu ajungă la câștigător, ci la
diferența de abordare este grăitoare. Nu este bine documentat că Twitter - asta
sistem de publicare ciudat pentru mesajele de 140 de caractere care cuprinde 320
milioane de utilizatori și o uimitoare 500 de milioane de tweet-uri pe zi - îi atrage strămoșii
dintr-o idee de activism comunitar care a ieșit de pe cea a lui Zuckerberg
Căminul Harvard. Potrivit primului inginer Twitter Evan Henshaw-Plath, unul dintre
Tehnologiile stem Twitter au fost soluția de mesagerie SMS „TxtMob”
protestatari pe care Tad Hirsch, studenții MIT Media Lab, i-au lansat pentru prima dată pentru anti-Irak
Activiști de război care au prăbușit Convenția Națională Republicană din 2004. Acea ciudată
trecutul este încă în ADN-ul Twitter, chiar dacă mai mulți pivoti de atunci l-au aplecat
cererile de comercializare ale investitorilor săi. Probabil că Twitter a devenit major
în timpul primăverii arabe din 2009, când a fost un instrument vital în timpul protestelor de stradă
care a dus la destituirea omului puternic egiptean Hosni Mubarak. Acele evenimente
a falsificat o impresie pozitivă asupra Twitter - și a rețelelor sociale în general - ca
forță democratizatoare care ar putea încuraja schimbarea politică. Nu este sigur dacă
această etichetă încă se potrivește pentru un serviciu care a lansat un IPO de 14 miliarde de dolari în 2013 și este
încercând în permanență să-i păstreze pe agenții de publicitate fericiți. Dar se pare că Twitter este mai mult
atitudinea practică a cenzurii și a confidențialității îi oferă o șansă mai mare de a se angaja
cu locuitorii marginali - fie în Silicon Valley, fie în Piața Tahrir - care
perturba stabilirea.
Pagina 51
Apoi, este mult mai mult LinkedIn cu butoane, acum deținut de cei albi
spălat Microsoft, care sa concentrat pe construirea de relații de afaceri. Totuși în
în felul său, LinkedIn a avut un efect decisiv perturbator și democratizator
despre modul în care indivizii formează rețele profesionale. În lărgirea pieței de
candidați la căutarea unui loc de muncă, a adus mai multă meritocrație recrutării, oferind
Cluburile băieților vechi au mai puțină influență. Rentabilitatea LinkedIn provine dintr-o afacere
model care scapă de dependența de publicitate prin perceperea unor taxe premium pentru
caracteristici speciale. În funcție de ceea ce se întâmplă cu o grămadă de noi finanțe
inovații, acest model bazat pe abonați poate deveni șablonul altora
iterații ale rețelelor sociale. (Nu că face o treabă mai bună de a încuraja oamenii să
arată-și sinele „veritabil”, negii și tot. Chicotesc de fiecare dată când citesc parada de
CV-uri umflate, grandioase, fiecare pline de cuvinte de cuvinte uimitoare ale
„Inovație”, „transformare” și „întrerupere”.)
Celelalte nume mari ale rețelelor sociale arată că există multă inovație
în curs de desfășurare în afara amprentelor grele ale Facebook, Twitter și LinkedIn. A
se formează o formă de biodiversitate digitală în sector. Fie că fiecare nou venit
supraviețuirea va depinde de cât de bine aderă la cele șapte reguli ale socialului
Organism.
Rețeaua de partajare a fotografiilor Instagram, care acum face parte din Facebook, ar putea avea dificultăți
pe termen lung. Cenzurează instinctiv conținutul, care, vom argumenta în mod repetat,
neagă hrana Organismului Social. Politica Instagram de a interzice toate
formele de nuditate au ridicat ridicolul pentru greutatea sa și, în special,
pentru dublele sale standarde sexiste în diferențierea dintre bărbați și femei
sfarcurile. În ciuda insistenței companiei că imaginile alăptării sunt
permise, avocații pentru alăptarea publică spun că astfel de fotografii continuă să fie obținute
blocat. Compania susține că politica sa provine din regulile stabilite de Apple Store
pentru aplicațiile disponibile persoanelor cu vârsta sub șaptesprezece ani, dar aceste restricții
nu pare să se aplice aplicației Twitter și altora care permit nuditatea. Cel mai mare
problema este că aplicarea regulilor arbitrare depinde de discreția
cenzorii interni ai companiei, care pot abate cu ușurință spre absurd - ca atunci când Vogue
directorul de creație Grace Coddington a fost interzis temporar de pe Instagram pentru
postând un desen animat desenat în linie al sinelui ei topless. Aceste situații ridicole
a ajutat la inspirarea „Eliberați mișcarea mamelonului”, o mișcare feministă menită să o facă
de-sexualiza corpul feminin care, întâmplător, și-a avut locul de naștere în
țara în care locuiesc acum, Islanda.
Spre deosebire de prudența Instagram, Tumblr, proprietatea Yahoo!
platforma de social media de microblogging, are o abordare mai laissez-faire. Că asta
Pagina 52
se întâmplă, de asemenea, să fie o platformă vibrantă pentru artiștii de avangardă și animatori

colaborarea și depășirea limitelor creativității nu este probabil o coincidență -
nici că adolescenții îl folosesc ca un loc de a-și depăși reciproc cu meme-urile lor ireverențioase.
Instagram ar putea servi intereselor artiștilor consacrați, cum ar fi Beyoncé, care doresc
pentru a-și hrăni fanii o imagine a perfecțiunii imposibile, aerografiate, dar a lui Tumblr
abordarea îi oferă o șansă mai mare de a fi un incubator important al artisticului
idei care ne vor împinge cultura înainte.
Acum pentru Snapchat, un nou fenomen fascinant. Creșterea rapidă
aplicația de partajare a fotografiilor și a videoclipurilor stabilește o limită de timp pentru fiecare imagine pentru persoana desemnată
destinatar, de obicei o chestiune de secunde, o impermanență care, de fapt, învinge
cenzură. Până de curând, compania susținea că serverele sale sunt întreținute
nicio înregistrare a comunicărilor, deci nu a existat nicio arhivă din care să se analizeze
comportamentul de 100 de milioane de utilizatori zilnici al serviciului. Această politică a fost modificată în
vara anului 2016, când a fost introdusă o nouă funcție, numită „Amintiri”
permite utilizatorilor să păstreze o arhivă de partajare selectivă a propriilor instantanee. Dar în aceasta
nou model de înscriere, puterea de a trimite imagini la colecția susținută de server
a rămas în mâinile celui care face fotografia, nu al receptorului.
Un sondaj din 2014 realizat de 127 de utilizatori de către Universitatea din Washington a oferit câteva indicii
cu privire la modul în care oamenii au folosit ceea ce era atunci o experiență cu totul tranzitorie - și ea
nu a fost, așa cum v-ați aștepta, mai ales pentru „sexting”. Aproximativ 60% au spus că
îl utilizează în primul rând pentru a partaja „conținut amuzant” și 30% au spus că îl folosesc pentru a trimite
selfie-uri. Deși 14 la sută au spus că au trimis imagini nud prin intermediul serviciului, doar
1,6 la sută au făcut acest lucru în mod regulat. Creșterea inițială a popularității pentru Snapchat a avut loc
părți despre faptul că nu doresc să producă o urmă de comportament pentru ca alții să te judece ulterior
de - indiferent dacă este viitorul tău angajator sau viitorul tău iubit - dar a fost și el
despre
postaretrăirea
pe blogmomentului. Așa „Snapchat
pentru lansare, cum a spusnufondatorul
înseamnăSnapchat
capturareaEvan Spiegel într-un
tradiționalului timp
Kodak
moment. Este vorba despre comunicarea cu întreaga gamă de emoții umane - nu
doar ceea ce pare a fi frumos sau perfect. Ca atunci când cred că mă pricep să imit
fața unei alunițe cu nasul stelei sau dacă vreau să-i arăt prietenei mele fata pe care o am
zdrobiți-vă (ar fi ciudat dacă s-ar întâmpla asta) și când voi fi plecat la facultate
și dor de mama mea ... er ... prietenii mei. ”
Snapchat reprezintă o prostie fără griji și o expresivitate trecătoare. Filtre noi
permite un flux nesfârșit de expresie umană mărită, motiv pentru care tu
poate observa adesea un copil deschizând gura și ridicându-și sprâncenele pentru a face
chipuri prostești la telefonul mobil. Modelul se ridică la o valoare foarte diferită
o propunere de la Facebook și pare să câștige tracțiune în rândul
Pagina 53
cohorte mai tinere care vor determina modul în care funcționează Organismul Social în
viitor. Un sondaj din 2014 realizat de Sparks & Honey a arătat o preferință clară între
Copiii generației Z (cei născuți după 1995) pentru Snapchat și alte informații
îmbunătățirea serviciilor, cum ar fi Whisper și Secret, în comparație cu mai mult public
platforme. Același studiu a constatat că un sfert din grupul respectiv părăsise Facebook
în ultimele douăsprezece luni. Într-un alt sondaj din 2014, Defy Media a constatat că 30
procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între optsprezece și treizeci și patru de ani - vag
conform cu Millennials - folosit Snapchat în mod regulat. (În casa mea adoptivă de
Islanda, un mare 70% din cei doar 320.000 de cetățeni ai ei sunt conectați
Snapchat. Să spunem doar că o petrecere călătorește repede.) S-a raportat că Snapchat
a refuzat o ofertă de 3 miliarde de dolari de la Facebook în 2013. Au făcut
Greșeală prietenă? Timpul va spune. De dragul unor platforme deschise, competitive
pentru libera exprimare, refuzul lor de a vinde a fost un lucru bun.
Apoi, este unul dintre preferatele mele, Vine, deținut de Twitter. Această șase secunde
format video, care forțează auto-exprimarea creativă într-o fereastră de timp îngustă,
a dat naștere unei forme de artă complet noi. O versiune: „bucla perfectă”, o șase
în al doilea rând, o piesă muzicală care se repetă, care se îmbină atât de perfect, încât nu se poate spune unde
începe și se termină. Aproape de nicăieri, videoclipurile Vine au devenit un vehicul pentru
divertisment de marcă proprie. A transformat o serie de odinioară nobilii, mulți dintre ei
adolescenți, în senzații de marketing global. Vom cunoaște câteva dintre aceste stele Vine
în capitolul următor, dar deocamdată merită subliniat faptul că deja mulți au
audiențe în zeci de milioane, depășind cele din cele mai mari din lume
presă. În noiembrie 2015, Vine se lăuda cu 200 de milioane de utilizatori.
Începem să vedem și mai multă biodiversitate digitală dacă ne îndreptăm spre străinătate. Cu toate că
Facebook domină Asia de Sud și de Sud-Est, platformele locale sunt mari
Asia de Nord. Și nu doar din cauza interdicțiilor de site-uri străine din China, unde
cele mai populare site-uri sunt Renren-copiere Facebook și serviciul Weibo, asemănător Twitter. În
mai liberală Coreea de Sud, există o preferință pentru un site local numit CyWorld,
iar în Taiwan mulți oameni folosesc Wretch. Și America Latină își face sport
challenger, un site cu 27 de milioane de utilizatori înregistrați numit Taringa! care folosește
bitcoin pentru a partaja veniturile cu furnizorii de conținut. Viața se adaptează la un dat
pentru a supraviețui și vedem că Organismul Social face exact așa
înflorește în diferite regiuni din întreaga lume.
Apoi, desigur, există Google. Cu succesul său modest
oferte comunitare precum Google+, cea mai mare companie de internet din lume
a avut mai puțin succes la fondarea rețelelor de socializare - cel puțin în ceea ce privește
cea mai restrânsă definiție a acestor servicii. Dar este în toate celelalte privințe
Pagina 54
retelist al epocii noastre. Google Chrome este cel mai popular browser web; în
În 2016, Gmail a depășit peste 1 miliard de utilizatori activi lunari, devenind astfel
cel mai utilizat serviciu de e-mail; mai întâi, Google Maps și acum, Waze, deținut de Google
deveniți serviciile de navigație populate în comunitate din epoca noastră; YouTube
are grijă de videoclipurile noastre; Google Hangout este un serviciu de conferințe video accesibil;
același lucru s-ar putea spune pentru Google Drive și Google Docs în ceea ce privește spațiul de stocare
și partajarea de fișiere; Android revendică peste 80% din piață
sisteme de operare pentru smartphone; și, desigur, motorul de căutare Google are un
monopol virtual, ceea ce înseamnă că întreaga World Wide Web este concepută pentru a satisface
la ea. De fapt, toți suntem legați algoritmic unul de celălalt de Google.
Pentru toate preocupările legitime pe care le au oamenii cu privire la imensa putere a Google,
succesul său se bazează pe principiul platformelor deschise, interoperabilitatea
și pe o cultură înrădăcinată a inovației deschise. Cu toate acestea, cea mai mare întrebare, una noi
va discuta pe larg mai târziu în carte, este dacă dominația sa - și cea a
Facebook și altele asemenea - pot rămâne compatibile cu cele ale Organismului Social
proces evolutiv. Google și Facebook sunt ele însele produse ale unui
tendință de bază spre descentralizare, o extensie a dezlegării
puterea de la Biserica Catolică la CBS și News Corp. la social media. Și
cu idei noi în jurul bazelor de date distribuite, criptomonede descentralizate și
informație anonimă, acești noi giganți ai mass-mediei din secolul XXI
se trezesc confruntându-se cu algoritmul nemiloasă al evoluției. Dacă nu pot
să se adapteze, și ei vor merge într-o bună zi pe calea dinozaurilor și a ziarelor.
În timpul vieții unui milenar am trecut de la panourile de mesaje online

și grupuri USENET către comunitățile atașate la intranet precum Prodigy și
AOL, și de acolo la Friendster și Myspace și, eventual, la Facebook
și apoi Twitter, care împreună au generat Tumblr, Instagram, Snapchat, Vine,
si altii. În același timp, există și alte modele descentralizate de interacțiune umană
folosind rețeaua globală, multinodă, în continuă expansiune a internetului: online
piețe precum eBay; împrumuturi de la egal la egal; rețele de crowdfunding precum
Kickstarter; servicii de partajare a activelor bazate pe reputație, precum Uber și Airbnb;
bitcoin și alte monede digitale; depozite de coduri open-source online cum ar fi
GitHub. Deși nu fac parte din punct de vedere tehnic al industriei social media, acestea
tehnologiile fac parte din aceeași forță amorfă, care se dezvoltă organic
modelând cultura și comunitățile noastre. Și ei definesc modul în care Socialul
Organismul trăiește.
Pe măsură ce această nouă paradigmă a hiperconcurenței crește, întreprinderile au conceput
Pagina 55
în jurul vechiului model de sus în jos riscă dispariția, cu excepția cazului în care se adaptează. Central
dogma corporativă mandatată și lanțurile de comandă care consumă mult timp sunt în afara
sincronizează cu cerințele rapide ale Organismului și cu modul autonom în care
acordă prioritate modului de a-și ocupa cota de atenție limitată. Dacă managerii de marcă,
echipele de PR corporative, organizațiile de știri, politicienii și persoanele fizice vor să obțină
mesajul lor, și ei trebuie să se miște repede. Și asta nu este ușor când
sistemele de autorizare depind de aprobarea din partea de sus.
Unele mărci tradiționale arată că se pot adapta. În timpul Super Bowl
XLVII, Oreo și-a încorporat echipa de conducere a brandului senior cu anunțul 360i
agenție pe durata jocului, permițând autorizarea rapidă pentru trimitere
transmite mesaje în timp real către consumatori. Când brusc a apărut un
întrerupere fără precedent pe stadion, Oreo a trimis un strălucitor „Poți totuși
Dunk în întuneric ”, care a fost retweeted de peste 10.000 de ori și
a primit peste 18.000 de aprecieri într-o oră - și a schimbat conversația
despre cum să faci virale mesajele. Prin contrast, când Disney mi-a cumpărat
compania DigiSynd și m-a angajat în 2008 ca „insurgent” pentru a-i deschide conținutul
și prezența sa pe rețelele sociale, prima imagine Mickey Mouse pe care am încercat să o pun
Facebook ca strategie de promovare a durat treizeci de zile pentru a obține aprobarea de la
Alamă Disney. Cum în lume voi ține pasul cu un public al cărui
țesătura socială se schimbă în câteva minute, dacă aștept o lună pentru fiecare bucată de
conţinut?
Problema cu care se confruntă instituțiile de pre-social media poate fi exprimată în termeni
a legăturii dintre creșterea informației și evoluția calculului
capacitate pe care am descris-o cu referire la opera lui César Hidalgo. Ori de câte ori ei
procesează informații pentru a proiecta produse și servicii de valoare, persoane fizice,
firmele, industriile și chiar economiile întregi se vor strădui să obțină mai multe calculatoare
putere. Concurența pentru resursele limitate o cere dacă vor prospera și
supravieţui. Acum, că am transferat procesarea informațiilor la un gigant,
rețea interconectată de ființe umane care generează, partajează și
procesând ideile, puterea supercomputerului a explodat. Ce înseamnă este
că noii intrați pe piață, noi și agili, îl pot accesa la un cost foarte redus -
o perspectivă care, pentru prima dată, îi oferă micuțului un avantaj față de mai mare
jucători. În realitate, acești parvenți intră în ceea ce ar putea fi descris ca un
creier global universal accesibil.
Pentru Howard Bloom, publicistul muzical strălucit, dar ușor nebunesc - transformat -
teoretician al evoluției, viața însăși a evoluat întotdeauna spre
optimizarea unui creier global. În ambițioasa sa carte The Global Brain: The
Pagina 56
Evoluția Mass Mind de la Big Bang la secolul 21, cadre Bloom

această idee în jurul luptei perene a ființelor umane cu bacterii și alți microbi
- uneori am ajuns ocazional să pierdem ori de câte ori pandemii precum
apare ciuma neagră sau SIDA. Bloom definește bacteriile în stadiu incipient, care au precedat
toate celelalte forme de viață de pe pământ și s-au apucat în faza primară a planetei noastre, așa cum
un sistem gigant de partajare a datelor. Lipsită de forma moleculară de bază, membranară
că cea mai mare parte a vieții și-ar asuma mai târziu și s-ar îmbogăți cu capacitatea de a împărtăși substanțe chimice
semnale în coloniile bacteriene, aceste microorganisme au funcționat, spune Bloom,
ca un fel de rețea de computere. Împreună au procesat colectiv
informații despre ce versiune a lor se transformă și se adaptează în mod constant
eul a fost cu atât mai superior și a semnalat adoptarea acelei structuri. Aceasta
pare ca și cum acest scop - de a procesa informații și de a dezvolta răspunsuri la acestea - ar fi
ce a început viața. Bacteriile și virusurile au supraviețuit, chiar și mai complexe
din mlaștină au început să apară organisme. Supraviețuirea microbilor a însemnat asta
ființele umane, în lupta lor constantă cu aceste nemezi, au trebuit să formuleze
combinații de putere de grup pentru a-și spori propriile organizaționale și
structura de calcul.
Ideea lui Bloom s-ar putea să pară zdruncinată atunci când este redusă la câteva rânduri ca aceasta, dar ea
verifică cu o mulțime de cercetări privind modul în care funcționează microorganismele
rețele de partajare a informațiilor. Dacă are dreptate, înseamnă că atunci când ne combinăm
interconectivitatea organică a rețelelor sociale de idei în continuă expansiune cu
rețele puternice de supercomputere care se dezvoltă alături de acesta, am ajuns la un
moment potențial transformator în supraviețuirea speciei noastre. Ray Kurzweil,
celebrul directorva
„Singularitatea” futurist și inginer
fi asupra Google,
noastră. Acestacrede că până în
este punctul, 2045 teoriei sale, la care
potrivit
inteligența artificială bazată pe computer ajunge la un fel de superinteligență care
îl îndepărtează de sub controlul ființelor umane inferioare și intră într-un proces de
consolidarea rapidă a ciclurilor de auto-îmbunătățire. Dacă mașinile de AI sunt proiectate
pentru a îmbunătăți viața oamenilor, ar putea să ne facă nemuritori, crede Kurzweil.
Mai amenințător, alți lideri de gândire din Silicon Valley, precum Elon Musk,
îngrijorează-te că ne-ar putea distruge.
Explicația lui Bloom despre cum am ajuns la creierul global se îndepărtează oarecum
din versiunea favorizată a teoriei evoluției generată de Richard Dawkins,
mare zoolog și renumit ateu. Noțiunea lui Dawkins a genei egoiste
a explicat de ce o mare parte din concepția populară a darwinismului a fost greșită. La
Dawkins - a cărui abordare provocatoare a memelor va fi abordată în capitolul 4 -
singurul motiv pentru care comportamentul grupului a apărut la animale, inclusiv la oameni, este
Pagina 57
pentru că se potrivea cu adevărații arhitecți ai vieții, genele. El privește atât carnea umană, cât și
gândirea funcționează pe baza biochimiei sale ca simple vehicule pentru gene
- numește corpurile „mașini de supraviețuire” - pentru a crește șansele de trecere în ele
următoarea mașină de supraviețuire odată ce cea actuală se reproduce. Totul, de la
altruismul față de organizațiile sociale precum orașele sau corporațiile este orientat spre
făcând această perpetuare mai probabilă. Luarea lui Dawkins, publicată în 1976
cartea, Genul egoist, a fost o respingere a ideii populare că un comportament altruist
printre animale a fost o trăsătură evoluată menită să asigure perpetuarea
specii. Interesele grupului nu au nimic de-a face cu acesta, a argumentat Dawkins; este tot
despre interesul propriu al genelor.
Dar acum avem Bloom, cu o teorie puternică, cu arc lung, care pune ideea
de interes de grup înapoi în imagine. Pentru Bloom, genomul în sine este strâns
grup coordonat de unități care funcționează concertat pentru binele comun. Stabilește
șablon pentru proiectarea sistemelor care în timp vor arăta că cu cât este mai mare
diversitatea structurii organizaționale, cu atât supraviețuirea grupului este mai mare -
o idee care contravine ideilor tulburătoare și excludente ale figurilor politice
precum Donald Trump și Marine Le Pen și naționaliștii britanici care
a oferit cu succes „Brexit”. În acest sens, nu este clar cine are dreptate
Dawkins și Bloom, dar putem fi speranți că acest moment actual, unde
social media a preluat procesarea interconectată a ideilor de către Organismul Social
puterea în overdrive, ne poate aduce răspunsurile.
În capitolele următoare, vom aprofunda întrebarea fundamentală adresată de
acești doi teoreticieni: De ce facem ceea ce facem? Și vom demonstra cum
social media oferă un laborator pentru a explora acest lucru.
Pagina 58
CAPITOLUL TREI
VÂRSTA HOLARHIEI
Structura celulară interconectată, descentralizată

de social media
B ACK CÂND eram un copil tocilar care explorează viața prin primul microscop Wolfe
—Îmi amintesc că l-am cumpărat din catalogul Carolina Biological Supply
Doamna Franceschetti mi-a dat - lucrul meu preferat de găsit a fost un volvox, un verde
alge care formează colonii sferice în apa iazurilor din întreaga lume.
La microscop, volvoxul era o frumusețe de văzut: o viață perfect sferică
se formează cu mici cercuri verzi strălucitoare în interior. De fapt, deși un volvox este
clasificată ca multicelulară, a luat această formă mai complexă doar atunci când,
cu milioane de ani în urmă, organismele sale componente unicelulare s-au reunit pentru a se forma
colonii. Până în prezent, un volvox funcționează într-adevăr ca un grup de cincizeci de mii
organisme unice. Ele sunt conectate între ele într-o matrice comunitară
care formează o structură holonică - o stare de interconectare în care unic
entitățile există unul în raport cu celălalt. Fiecare unitate are aceeași formă de bază, dar
scop diferențiat. Fiecare este independent în acțiunile sale, dar intrinsec face parte din
un tot mai larg unificat. În cazul volvoxului, fiecare organism se dezvoltă
diferite funcții: unii devin receptori fotosintetici pentru a genera energie
Pagina 59
pentru comunitate; unii cresc mici cozi de flagel, astfel încât să poată realiza
funcții fototrope, cum ar fi înotul spre lumina soarelui; unii devin
colonii fiice pentru a ajuta la reproducere.
Imaginea aia de volvox mi-a venit imediat în minte când am văzut
vizualizarea artistică spectaculoasă a Internetului de către Opte Project, care stă în
Muzeul de Artă Modernă din New York. Creat cu un program sofisticat care
a produs imagini pe imagini ale relației fiecărei rețele între ele în
lumea online, face o juxtapunere izbitoare atunci când este plasată împotriva unui
fotografie produsă de microscop a unui volvox.
În imaginea Opte Project, vedem rețeaua de interconectare descentralizată
de miliarde de noduri. A devenit un șablon pentru multe alte vizualizări
produs pentru analize ale fenomenelor social media - pentru a ilustra modul în care a
o anumită frază sau știre curge prin rețea, de exemplu, sau pentru
modul în care rețelele sociale de „adepți” și „prieteni” tind să se unească și să se formeze
poduri. În toate aceste grafică, punctele luminoase, la fel ca cele din Opte
imagine, reprezintă grupuri de conectivitate, hub-urile de la care omul nostru
conexiunile apar și se interconectează. Într-un context de social media, ei sunt
celebrități, mărci, gânditori originali, influențatori și oricine atrage un
public în masă. La fel ca celulele din volvox, grupurile care se formează în jur
ele se extind pentru a face conexiuni cu restul organismului și astfel pentru a împinge
mesajul. Este în concordanță cu prima caracteristică definitorie a vieții, Viața
Regula numărul unu: Toate ființele vii au o structură celulară. Un corolar la această regulă
este că cu cât organismul este mai complex, cu atât este mai specializat și diferențiat
tipurile sale de celule vor fi.
Pagina 60
Volvox
"Internetul"
Pagina 61
Ce înseamnă asta atunci când este aplicat Organismului Social? Pe cel mai mult
nivel simplu, defalcarea structurii Organismului Social, rolurile pot fi împărțite
în influențatori și adepți. Dar în doar câțiva ani, am văzut mai multe
apar roluri complexe și de nișă. Clasificările ar include, de asemenea, artiști
și alte tipuri creative care transformă ideile existente în noi versiuni derivate ale
arta - la care ne putem gândi ca meme hibride - precum și trolii și altele
elemente perturbatoare care provoacă, redirecționează și conțin fluxul de gânduri.
Fiecare depinde de ceilalți și fără interacțiunile lor combinate
Organismul nu putea trăi sau susține echilibrul.
În paginile următoare, dau un instantaneu al unor elite social media și ale acestora
rețele, care oferă câteva informații cheie asupra celulei Organismului Social
structura. La fel ca iubitul meu volvox, relațiile dintre componentă
celulele dintr-o rețea de socializare pot fi descrise ca o structură holonică , unde
fiecare entitate este atât un întreg autonom, cât și o parte a unui sistem mai mare de
ierarhii interdependente, autoreglabile. Holonics descrie ordinea
lume naturală, dar o ordine care apare în mod organic, fără control centralizat.
Deoarece astfel de idei sunt antiteza verticală, comandă și control
sisteme perpetuate de capitalismul occidental, acestea pot părea contradictorii
minți care sunt crescute în acea tradiție, minți care își imaginează absența centrală
autoritatea ca rețetă pentru haos.
Dar nu fac nici o oase despre ea, nu este ordine în organismul social. Și asta
creează oportunități pentru cei care o recunosc. Căci în timp ce alții văd haos
universul social media, cei cu informații despre această structură holonică sunt
făcând o avere adaptându-și rețelele la aceasta.
Vizualizări ale clusterelor de social media care urmează șablonul de imagine Opte
prezentate la pagina 50 tind să mascheze faptul că relațiile de putere din cadrul acestuia
noile arhitecturi de comunicații sunt în flux. Ca o funcție a Organismului
starea rapidă, evolutivă, rolurile și statutul influențatorilor se schimbă întotdeauna.
Când am fondat Audiența în 2011, primii noștri clienți erau oameni ca Hugh
Jackman, Charlize Theron, Mark Wahlberg și Russell Brand - prestabilite
celebrități care foloseau platforme de socializare pentru a le menține și a le construi
mărci. După cum a spus cofondatorul meu Sean Parker, aceștia erau „imigranții digitali”,
non-nativi din lumea marketingului online care uneori se uită fără tragere de inimă
rețelelor sociale, deoarece gestionarii lor le-au spus că este necesar sau pentru că social
urmăririle media au devenit o măsurătoare a valorii.
Odată ce sistemul de determinare a conținutului distribuit se schimbă
Pagina 62
una în care a fost decisă de studiouri și case de discuri la cea a unui holonic
structură în care indivizii autonomi au făcut acest lucru în comun între ei, mare
schimbările în ordinea ciocănirii industriilor creative au fost inevitabile. Suntem
văzând acum sfere de influență complet noi dezvoltându-se în jurul rețelelor de
ființe umane conectate, cu un fel cu totul nou de celebritate care stă în
mijloc. Sunt oameni precum vedeta Nine Grier, un producător prolific de prostii,
vinete video de șase secunde.
Grier's Vines proiectează un stil de viață și un mod de a fi care intră în
imaginația unei întregi generații de copii conectați digital. El este înțelept,
oarecum răutăcios, ireverențial și moderat depreciat de sine, dar și
răcoros și, important, nu prea amenințător. Clipurile sale glumețe și slapstick emană un
viziune a existenței fără griji, proiectată ca și când ar aparține în întregime a lui
generaţie; nu este o lume la care să poată participa oamenii mai în vârstă. Prin conectarea la
la acel nivel a acumulat milioane de fani, mulți dintre ei adorând femeile
dar și hoarde de tineri care vor să fie ca el. Până în 2013, când era
la doar cincisprezece ani, Grier adunase 6,8 milioane de adepți ai Vine. Până la mijlocul anului 2016, asta
numărul a crescut la 12,7 milioane, cuprinzând un grup de fani care au avut
și-a urmărit clipurile în total de 3,4 miliarde de ori, măsurate în „bucle”. Grier, de asemenea
avea până atunci 5,5 milioane de adepți pe Twitter, un grup care includea
numeroase conturi configurate pur pentru a ține evidența și retweetează tot ceea ce face sau
spune - o rețea de subinfluențieri care lucrează pentru un influențator central, an
ecosistem în propriul său ecosistem. Aceste tentacule întinse de fani îi dau
aceeași acoperire ca majoritatea rețelelor de cablu. Moneda lui Grier este personalitatea sa digitală.
Grier se alătură unei serii de generații Z și Millennials care produc voyeuristic
aruncă o privire în viața lor, un gen potrivit pentru vițele de formă scurtă și
mesaje Snapchat trăite. Cu hrana lor nesfârșită de vinete - uneori
livrate ca glume și farse în scenă, alteori ca ferestre scurte în lor
Existență „rece” - viața apare ca o serie de spectacole trecătoare, trecătoare.
Estetica săritoare, cu buget redus, a lui Vine, care evită glamourul nebun
Celebritățile de la Hollywood și, în schimb, inventează steaua ca un om, este
sosul magic al formatului. În ciuda mega-vedetei din viața reală pe care o au multe dintre acestea
„Vinerii” de frunte au atins, transmit o imagine de piață a iubirii,
copii knockabout. Totuși, sub acea imagine anti-establishment, acestea sunt noi
vedetele își formează propriul tip de strategie organizațională, una în care
toate se hrănesc și își întăresc reciproc întinderea și influența.
Formatul sa dovedit a fi un câștigător în rândul tinerilor adepți și a apărut
o întreagă industrie și subcultură. Nu este surprinzător că a atras și unele mari
Pagina 63
agenții de publicitate. Coca-Cola, Hewlett-Packard, Procter & Gamble și Warner Bros.

am făcut echipă cu Vineri precum Cody Johns și Greg Davis Jr. Am văzut în mod obișnuit
locurile de șase secunde, cu Nash Grier în valoare de 25.000 dolari la 35.000 dolari, și el a fost
cunoscut pentru a atrage până la 100.000 de dolari. Ritz Crackers a primit Lele, vedeta adolescenței Vine
Pons - cea mai înaltă femeie de rang Viner, cu peste 10 milioane de adepți
și cel mai mare număr total de bucle în general la 7,5 miliarde - pentru a o insera
personalitate farsă și stil slapstick într-un anunț care presupunea furtul ei
biscuitii oamenilor nebanuiti. Cel mai de succes Viner din lume, Andrew
Bachelor, mai cunoscut sub numele de King Bach (15 milioane de adepți, 5,6 miliarde de bucle),
a refuzat o mulțime de oferte pentru a face viță de vie sponsorizată, dar totuși a respins
și-a câștigat faima obținând roluri lucrative de televiziune și film de la Black Jesus la
Proiectul Mindy . În martie 2013, regele Bach a publicat un „Ghetto Beat” de șase secunde
Down ”versiune derivată a piesei #Selfie a Chainsmokers, care
publicul promovase. Videoclipul său a expus un public digital foarte mare
melodia și a împins vizionările zilnice ale videoclipului original #Selfie de la 800.000
la peste 1,5 milioane într-o perioadă susținută de două luni. A fost un convingător
exemplu despre modul în care acești influenți uber și-au dezvoltat capacitatea de a atinge acest lucru
o nouă structură de rețea interconectată organic pentru a răspândi rapid informațiile.
Pentru conținutul său scurt, Vine este, de asemenea, o platformă ciudată de succes pentru muzică
promovare. Echipa soțului și soției Michael și Carissa au început să înregistreze folk-
muzică pop în 2011, dar odată ce au început să pună bucle de șase secunde
sus pe platformă, cariera lor a decolat. Un an mai târziu, au semnat cu Republic
Recorduri, marcând ceea ce se crede că este prima afacere care a apărut vreodată din Vine.
Cam în aceeași perioadă, cântărețul și compozitorul canadian Shawn Mendes a lansat
el însuși pe Vine la vârsta de cincisprezece ani; doi ani mai târziu avea 4,5 milioane
adepți, înregistraseră două albume, se deschiseseră pentru turneul mondial al lui Taylor Swift,
iar single-ul său „Stitches” ajunsese pe primul loc în topurile Billboard. Jack
& Jack (6 milioane de adepți, 1,8 miliarde de bucle) - prieteni de liceu care
a devenit un duo de comedie pe Vine și cu care am lucrat la pachet de conținut și
oferte de publicitate - au trecut, de asemenea, în topurile iTunes cu melodii precum „Wild
Viaţă."
Apoi, există milionarii YouTube, ale căror rânduri includ unele foarte
vedete tinere. Cel mai profitabil model: a face recenzii la jucării. Până la vârsta de
opt, Evan al canalului YouTube EvanTubeHD, câștiga o valoare estimată
Venituri din publicitate de 1,3 milioane de dolari pentru recenziile filmate de tatăl său. Doi japonezi
copiii, Kan și Aki, par a fi chiar mai tineri și câștigau o valoare estimată
3,2 milioane de dolari pentru „recenziile” lor din 2013. Cel mai mare câștigător de pe YouTube este
Pagina 64
proprietar neidentificat al unui site numit DC Toy Collector, care nu afișează niciodată
fața mâinilor pictate cu unghii elaborate a ceea ce pare a fi o fată tânără
deschiderea și asamblarea jucăriilor Disney. Site-ul a câștigat 4,9 milioane de dolari în 2014,
potrivit companiei de analiză a datelor video OpenSlate - mai mult decât pe locul doi
YouTuber Taylor Swift a câștigat pentru reclame la videoclipurile sale în același an. Al treilea
cel mai mare câștigător de pe YouTube este PewDiePie, un comentator suedez de jocuri - a
gen popular care implică înregistrarea unui comentariu care rulează peste partea de sus a
joc video filmat. Cu 40,9 milioane de abonați și peste 11 miliarde de vizualizări pe
videoclipurile sale, a câștigat 4 milioane de dolari în 2014.
Voi ghici asta, poate cu excepția lui Taylor Swift și,
poate, Shawn Mendes, numele enumerate mai sus sunt noi pentru cei care citesc
acest. Nu sunt ceea ce ar face de obicei majoritatea oamenilor din generația mea sau mai în vârstă
numiți „nume de uz casnic”. Cu toate acestea, capacitatea lor de a ajunge la un public vizat este mai mare
avansat decât majoritatea instituțiilor media. Orice marcă sau instituție care
vrea să ajungă în mod corespunzător la un public major, trebuie să facă față acestui nou
arhitectura și intermedierea puternică a acestor noi stele independente.
Infrastructura rețelelor umane de pe rețelele sociale nu este în niciun caz un nivel egal
populația de influență distribuită. Dacă Twitter ar fi o națiune și un adept
cifrele erau dolari câștigați, ar arăta mult mai inegal decât americanul
repartizarea notabilă a veniturilor economiei. Un sondaj realizat de O'Reilly Media
în 2013, s-a constatat că acele conturi Twitter se află în top 1 la sută din adepții
în medie 2.991 de adepți, o cifră de 50 de ori mai mare decât cei de la 50
percentilă. (În ceea ce privește veniturile din SUA, primele 1 la sută are aproximativ opt
ori cele din mijloc.) Mergeți până la 0,1 la sută din conturile Twitter și
diferența cu mediana este un factor de 409. Și asta a fost în 2013, când
grupul a avut în medie doar 20.462 de adepți. Mai mult, nu a ținut cont de ce
s-ar putea să vedem că „Bill Gateses și Warren Buffetts” din Twitter sunt înclinați
curba de distribuție a influenței, mega-influențatorii care pretind mai mult de 40
milioane de adepți, oameni precum Lady Gaga, Justin Bieber, Katy Perry și asta
uber-celebritate, președinte Obama.
Merită de asemenea remarcat faptul că distribuția inegală a influenței se corelează cu
câștigurile. Doar elitele, cele aflate la vârful înălțimilor adepților, ucid
financiar. Ca fotbaliști strălucitori sau baschetbaliști care domină facultatea
competiții, dar nu pot intra în ligile profesionale, YouTube, Vine și
alte platforme de câștigare a anunțurilor sunt pline de tipuri talentate, aproape de realizare.
Oameni precum Brittany Ashley, una dintre cele mai mari și mai cunoscute vedete de pe
Pagina 65
Cele patru canale YouTube ale BuzzFeed, care împreună reprezintă 17 milioane
abonați. Ashley ar putea avea 70.000 de adepți pe Instagram, dar tot trebuie să o facă
așteptați mese la un restaurant din West Hollywood pentru a ajunge la capăt. Ca Fuziune
scriitorul Gaby Dunn a remarcat într-o piesă despre Ashley și alte personalități online
care sunt urmăriți de fani la slujbele lor de zi cu zi, „[m] orice vedete celebre din rețelele sociale
sunt prea vizibile pentru a avea locuri de muncă „reale”, dar prea rupte pentru a nu avea ”. Eforturi de a crea reciproc
acorduri de partajare, astfel încât utilizatorii să își poată colecta rețelele de adepți, inclusiv asta
al Strigătului! proiect al grupului Macro Connections al MIT Media Lab, poate unul
zi îmbunătăți economia social media pentru băieți mici. Dar deocamdată, când
comparativ cu mai mult de un miliard de utilizatori din întreaga lume, câștigurile în social
mass-media par a fi extrem de concentrate în mâinile câtorva.
Totuși, nu se poate nega că a existat o schimbare majoră a puterii spre mână
a noilor veniți care au stăpânit pe deplin arta marketingului social media. Dacă
sunt puteri independente precum Grier sau BuzzFeed
canalele YouTube produse profesional, acești oameni au ceva
specialiștii în marketing și comunicatorii doresc: comanda unui masiv și direct
public vizabil. Cum ar trebui să vedem acest lucru în termeni de evoluție a masei
mass-media? În obținerea unei astfel de influențe și audiență, are această mână de instantanee
milionarii pur și simplu s-au transformat într-un nou oligopol asupra culturii
productie? Sunt acești păcăleli adolescenți, cu deseori inani, ușor
declarații narcisiste despre absurditățile vieții, noii comandanți ai noștri
Sistem de comunicatii? Acești copii nebuni ocupă acum roluri care erau, în
în trecut, deținute de biserică, ziare și rețele TV?
Ei bine, într-o anumită măsură, da. Dar acest lucru este esențial: aderența acestor nou-veniți pe punctul de sprijin
puterea este slabă. Dominația lor pe piață nu este susținută de economii
de amploare așa cum a fost pentru companiile media tradiționale; nu sunt protejați de
bariere la intrare de care se bucurau vechii giganți ai ziarelor când era prea costisitor
concurenții mai mici să investească în tipografii și camioane de livrare. Mai degrabă,
puterea influențatorilor rețelelor sociale se bazează în schimb pe încredere și emoțional
conexiuni pe care le-au construit cu fanii și prietenii lor. Vedetele din rețelele sociale sunt
nimic fără cooperarea adepților lor și a celor private
platforme unde își distribuie conținutul. În termeni biologici, aceste
utilizatorii sunt ceea ce epidemiologii consideră „super-împrăștieri”, mai ales aceștia
tipuri contagioase care joacă roluri excesive în diseminarea biologicului
viruși. (Super-distribuitorii reprezintă de obicei aproximativ 20% din populație
dar s-a dovedit a fi responsabil pentru 80% din toate infecțiile în timpul
Cu toate acestea, indiferent de mega-contagiozitatea lor,
Pagina 66
impactul este la fel de puternic ca și receptivitatea celorlalți din populație la

virusul pe care îl răspândesc. Pentru a menține influența, elitele din rețelele sociale au nevoie de ele
adepții să repete, să replice și să împărtășească în mod constant ideile pe care le generează. este
o rețea de distribuție care depinde în totalitate de capacitatea de a vă conecta cu altele
oameni care sunt dispuși să împărtășească informațiile pe care le le oferiți.
Puterea acestor influențători constă în capacitatea lor de a construi rețele. Ei fac asta
nu prin întinderea cablului de fibră optică, ci prin falsificarea legăturilor personale virtuale.
strategia este dublă: pe de o parte, ei cultivă o armată foarte mare de fani,
concentrându-se pe furnizarea de conținut care să răspundă nevoilor emoționale ale spectatorilor; pe
pe de altă parte, ei creează legături sociale strânse cu alți membri puternici din rețea, parțial de
impresionându-i cu munca lor dar și prin conexiuni personale. De
atingând acest cerc interior de influenți uber cu baze de ventilatoare foarte mari, ei pot
lansează mesaje într-o rețea gigantică foarte repede.
Cu Nash Grier și King Bach în frunte, un pachet de șobolani pentru era digitală
a apărut, inclusiv: Jack & Jack, Matthew Espinosa (6 milioane de adepți),
Fratele lui Nash, Hayes (4,2 milioane de adepți), Shawn Mendes și, pentru un
timp, un tânăr provocator pe nume Carter Reynolds (4,4 milioane
adepți). Ei colaborează făcând camee reciproce în Vița de vie, apărând
în spectacolele muzicale reciproce și - cel mai important - repostarea celeilalte
bloguri. (La Audiență, am numit această popularizare încrucișată.) Toți s-au mutat
la Hollywood pentru a-și putea coordona viața de zi cu zi împreună. Este ca un trai
reality show, jucându-se constant pe social media. Și într-un mod unic, social
în mod media, construiesc un fel de oligopol modern în care celebritatea și
influența sunt barierele la intrare.
Cu toate acestea, barierele de protecție nu sunt la fel de formidabile ca cele în care se află monopolurile
lumea cărămizii și a mortarului se bucură. Provocarea cu care se confruntă șobolanul Viners
Pachetul de oligopol este că rețelele sociale bazate pe interes reciproc pot
se destramă când cineva acționează contrar acestor interese. În vechea mass-media
structură, ierarhia de sus în jos oferă o verificare a ceea ce se stinge: materialul este
verificate cu atenție pentru a încerca să se asigure că nimic nu este eliberat dacă ar putea submina
poziția pe piață a companiei media. Dar în structura holonică a Socialului
Organism, în care atât producătorii, cât și distribuitorii de conținut acționează în mod autonom, astfel
controlul calculat asupra conținutului nu este posibil. Și iată chestia: Oameni,
mai ales adolescenții, greșesc.
Viteza cu care Carter Reynolds a pierdut controlul asupra sistemului său de distribuție
vorbește despre această problemă. Reynolds a fost unul dintre cele mai mari nume de pe Vine până în
la jumătatea anului 2015, când un hacker a obținut și a scurs un videoclip cu el
Pagina 67
presând pe iubita sa de șaisprezece ani și pe co-starul ocazional Vine, Maggie

Lindemann, să faci sex oral. Au urmat o serie de colapsuri foarte publice,
încercări eșuate de contriție și un război major pe Twitter cu Lindemann
și-a câștigat propriul hashtag de tendințe, #MaggieandCarter. Momentul definitoriu a fost
când Reynolds a produs un videoclip lung și plin de viață, în timpul căruia telefonul său a sunat
cu ceea ce a spus publicului a fost un text amenințător de la Maggie și apoi
a continuat să explice cum i se spusese că „a supt pula lui Hayes Grier”.
Acesta a fost același Hayes Grier care este fratele superstarului Vine (și devotat
Christian) Nash și cu care Reynolds lucrase deseori. Întregul sordid
afacerea a avut loc la milioane de oameni. Nu este surprinzător faptul că publicitatea lui Reynolds
uscat. La fel de important, a fost tăiat din pachetul de viță de vie. De la sfârșitul anului 2015,
Pagina Vine a lui Reynolds a arătat încă un număr de peste 4 milioane și, cu
notorietatea sa susținând un anumit nivel de fascinație, post-scandalul Vines încă
a primit puțin peste un milion de vizualizări. Dar această cifră era mult sub jumătate din
bucle multimilionare pe care le urmărea în prima jumătate a acelui an. Până în 2016, a lui
Producția de viță de vie complet uscată, cu pagina sa afișând doar trei „re-Vined”
clipuri realizate de alți Vineri în primele șase luni ale anului.
Fără strigătele de pe Twitter, Instagram și alte platforme de la
conectat la foști prieteni, nu avea aceeași acoperire a publicului. În social
Organismul, cei care dă, ia.
Legăturile și rețelele sociale sunt chiar fundamentul faimei acestor tinere vedete.
Și se pot sparge. Oameni precum Carter Reynolds pot cădea atât de rapid din
ochiul publicului, când chiar vedete scandalizate din zone mai tradiționale din
divertismentul merge de multe ori pe faima lor pentru mai mult timp: Tiger Woods, Mel Gibson și
așa mai departe. Lecția de aici nu este că influența social media poate fi atât puternică
și trecătoare. Rețeaua socială trebuie să fie eficientă și durabilă
să fie în permanență întreținut și hrănit pentru re-bloguri, retweets, repostări și
acțiuni pentru a continua. Regula de viață numărul patru: Pentru a menține această stare constantă de
homeostazia, căile metabolice ale Organismului - în acest caz, sociale
conexiunile - trebuie să fie deschise și neîntrerupte.
Am învățat foarte mult la Audiență despre menținerea legăturilor cu adepții.
Relația noastră cu influenții pe care i-am adus în rețeaua noastră a fost critică
spre succesul său. Prin aceste legături bine definite, un mesaj ar putea fi difuzat
către o masă globală de sute de milioane de oameni foarte repede. Dar la fel
crucial, influențatorii noștri au trebuit să-și gestioneze propriile rețele. Aveau nevoie să păstreze
propriii lor adepți s-au angajat activ, cu un flux constant de conținut hrănitor
care a contribuit la cultivarea încrederii și loialității. A face acest lucru este ceea ce constituie rețeaua
Pagina 68
întreținerea în era social media. Întrucât întreținerea rețelei la

canalul TV tradițional se referă la întreținerea camerelor, turnurilor de difuzare și
cabluri, în social media este vorba despre întreținerea emoțională. Spectatori și
cititorii nu mai sunt doar un public; sunt, de asemenea, un mecanism de distribuție.
În cultura pop, Taylor Swift este regina întreținerii rețelei. Ea este
probabil cea mai puternică femeie din spectacol. (Mănâncă-ți inima,
Oprah.) Ea singură s-a confruntat cu Apple, cel mai de succes produs de larg consum
producător din lume și a forțat compania să-și schimbe politica de redevențe pentru artiști
peste noapte, pur și simplu publicând o scrisoare de reclamație personală deschisă către
companie. Puterea acelei scrisori nu se baza pur și simplu pe calitatea ei
muzică ci pentru că avea în spate o armată de adepți loiali. Cu mai mult
peste 50 de milioane de fani Instagram, cel mai înalt clasament de pe acel site și a
Pagina de Facebook cu 73 de milioane de aprecieri, Swift atrage atenția unui
populație mai mare decât a Franței.
Dar Tumblr a devenit scena preferată de cântăreață pentru interpretarea
personaj numit „Taylor Swift”. Pe Tumblr, Swift a cultivat un sentiment profund de
încredere, sinceritate și afecțiune autentică față de tinerii ei fani, o comunitate globală
care se autoidentifică drept „Swifties”. Ea a făcut acest lucru făcând lucruri precum întoarcerea
sus pe pragul unora dintre ei cu cadouri de Crăciun livrate personal
și postarea videoclipurilor cu vizitele surpriză. Alături de fotografii de acțiune ale cântăreței
aruncându-și picioarele lungi în fața stadioanelor pline de fani țipătoare, hrana lui Swift
oferă imagini și one-liners care, la fel ca stelele Vine, caută logodnă printr-un
atingere obișnuită: selfie-uri cu pisicile ei, fotografii în care stau în pijamale, îmbrățișări
cu prietenele ei.
Pentru a fi sigur, BFF-urile lui Swift nu sunt tocmai de rând. Ea este bine documentată
prietenii cu alte tinere influente includ colega cântăreață Selena
Gomez și modelul de modă Karlie Kloss, oferind un alt memento despre cum
cercul interior puternic al colegilor de influență poate maximiza influența. Tragerea stelară a
fostul copil actor Gomez - care se află la doar două locuri sub numărul lui Swift
un loc în clasamentul Instagram - este impresionant în sine. Ea câștigă
mulțimea adolescenților cu o personalitate care se îndreaptă mai mult spre fată bună-plecată-rea
imagine (punctul forte al lui Miley Cyrus) decât autoportretizarea mai sănătoasă a lui Swift.
Mulți au atribuit succesul separatist din 2013 al Spring Breakers , întunericul
gangster de la directorul Harmony Korine, pentru care noi, la The Audience
a conceput o strategie de marketing neortodoxă și de mare succes, pe scară largă
a împărtășit GIF animat, ridicat din film, al lui Gomez fumând un bong. A ei
seducătorul auto-branding este, de asemenea, alimentat de relația ei stâncoasă cu rău
Pagina 69
starul băiatului pop Justin Bieber, proprietarul celui de-al doilea cel mai urmărit Twitter
după Katy Perry și al cincilea cel mai urmat cont Instagram.
Dar nu doar sexul și petrecerea de vedete strânse este cea care vinde. A lui Taylor Swift
o strategie atentă pentru gestionarea fanilor / întreținerea rețelei folosește mult mai mult
atingere personală. Așa cum capacitatea lui Bill Clinton pentru empatie a fost cheia pentru el
tânărul de douăzeci și cinci de ani demonstrează abilități prodigioase ca rețea politică
cât de mult influențează gesturile umane. Când hashtagul #ShakeitupJalene
a alertat-o pe Swift despre faptul că dorința finală a lui Jalene Salinas, o fetiță de patru ani
diagnosticat cu cancer terminal al creierului, urma să danseze cu vedeta pentru „Shake It
Off, ”cântăreața a organizat un apel Facetime cu ea și mama ei. Televiziune
camerele au înregistrat momentul lacrimogen. Altă dată, ea a donat 50.000 de dolari
Naomi Oakes, în vârstă de unsprezece ani, care se lupta cu leucemia. Un Swift lacrimos
de asemenea, a strigat în timpul unui concert mamei unui alt copil de patru ani
care tocmai murise de cancer, împărtășind faptul că propria mamă se luptase
boala.
Gesturile caritabile ale lui Swift pot fi pur și simplu inventate și auto-servite. Dar
Chiar dacă sunt, este greu să nu fii impresionat de marea scară internațională a
managementul fanilor / adepților ei. Este nevoie de talent real pentru a reuși să faci pe cineva
simți că li se vorbește personal când au unul dintre cei 75 de milioane;
aceste mici acte de atingere ușoară pot crea acea iluzie. Fanii lui Taylor Swift simt un
legătură foarte profundă cu ea - cu siguranță mai mult decât „Rihanna Navy”
populația se simte alături de idolul lor, Rihanna, a cărui imagine a rețelelor sociale (în primul rând
pe Instagram) depinde mai mult de glamour și sex appeal decât de personal
conexiuni cu fanii.
Swift este în mod clar un interpret talentat și harnic. Dar restul - cel
o imagine empatică, cu inimă mare, cu o persoană plăcută, pe care o prezintă pe social
mass-media - este, de asemenea, important. Ele formează două părți ale aceluiași pachet combinat.
Împreună, ei demonstrează modul în care funcționează mecanica faimei în această nouă eră,
unde rețelele de comunicare sunt gestionate cu emoții. Din moment ce social media
ocupă o structură holonică în care membrii autonomi ai rețelei
reprezinta atat publicul tinta cat si sistemul de distributie, emotiile sunt acum
instrumentul principal pentru răspândirea ideilor și a lucrărilor artistice.
Natura nu are un dictator, binevoitor sau altfel, care să-i spună ce să facă ...
în pofida dezbaterilor vechi de milenii asupra existenței unui Dumnezeu. Nici
faceți rețele de socializare. Această structură holonică oferă nu doar o modalitate utilă de a
gândiți-vă la Organismul Social, dar o explicație satisfăcătoare, cuprinzătoare
Pagina 70
pentru viața însăși.

Holonica poate fi descrisă ca un câmp al filozofiei biologice, deși și ea
trage din fizică și proiectarea sistemelor. Dezvoltat de Arthur Koestler în
În anii 1960 și promovat de către Ken Wilber, noțiunea a căzut din nou
favor, deoarece economia online a reaprins teoria rețelelor. Holonica recunoaște
că lumea cuprinde ierarhii interdependente și subierarhii cunoscute
ca holoni. (Cuvântul „holon”, ca „holistică”, provine din cuvântul grecesc
„Holos”, adică „întreg, complet complet”.) Fiecare holon este un autonom
întregul în sine și în același timp face parte și depinde de un
un întreg și mai larg, care la rândul său constituie un alt holon de nivel superior. A
statutul lui holon este inerent dualist; dacă este un întreg sau o parte depinde de
cum te uiți la el. Împreună, holonii formează o progresie de interdependență asemănătoare
un teanc în continuă creștere de păpuși matrioșka rusești.
Ideea se bazează pe ceea ce este, de fapt, o teorie a totul. Este genul
a unei idei atotcuprinzătoare, care ar putea prinde rădăcini doar în amplitudinea
cineva ca Koestler, un intelectual poliglot strălucit de rădăcini evreiască-maghiare
care a trăit în toată Europa și s-a răsturnat între filozofiile de stânga și de dreapta
de-a lungul unei vieți care a sfidat categorizarea. Koestler s-a născut la Budapesta,
a studiat în Austria și și-a petrecut maturitatea timpurie într-un kibbutz din Palestina. El
s-a alăturat Partidului Comunist German în anii 1930 chiar atunci când germanii erau
încălzindu-se pentru nazismul lui Hitler și apoi a lucrat ca spion antifranist în numele
loialistii din razboiul civil spaniol. Dar mai târziu, după ce am devenit temeinic
deziluzionat de Stalin, s-a transformat într-un cruciad anticomunist dur
din casa sa adoptivă din Londra. A fost un jurnalist prolific, eseist și
romancier, scriind articole și cărți de ficțiune și non-ficțiune care acopereau
gamă de biografie, filozofie, fizică, biologie și studii religioase. În 1983,
suferind de boala Parkinson și nou diagnosticat cu cancer, Koestler
și soția sa, Cynthia, s-au sinucis în comun prin supradozaj cu barbiturice
și alcool.
Holonics, conceptul care a apărut din teoria holonului conform căreia Koestler a fost primul
expus în cartea sa din 1967 The Ghost in the Machine, este poate cel mai mare al său
contribuția la gândirea occidentală. Într-o critică cuprinzătoare a secolelor
credința umană predominantă că universul este definit de unii centralizați
autoritate care a stabilit dominația umană, un model care a dat naștere la
ororile holocaustului și autoritarismul stalinist, el a oferit holonului ca
o construcție alternativă din care să înțelegem natura existenței. La
introduceți această idee, Koestler a repovestit parabola a doi ceasornicari despre care Nobel
Pagina 71
Omul de știință premiat Herbert A. Simon obișnuia să explice cât de complexe sunt sistemele
se formează din sisteme simple. În povestea lui Simon, doi ceasornicari se descurcă amândoi
ceasuri dintr-o mie de piese minuscule. În timp ce lucrează, ambii trebuie să câștige frecvent
apeluri telefonice care le întrerup munca. Un ceasornicar reușește, în timp ce celălalt
eșuează. De ce? De fiecare dată ceasornicarul care nu reușea își lăsa nefinisat
ceas pentru a răspunde la telefon, se va destrăma, cerându-i să-l construiască
zgârietură. În schimb, ceasornicarul de succes și-a construit ceasurile din piese care
au fost asamblate în subansambluri a câte zece părți fiecare, un aranjament modular
care ar rămâne laolaltă atunci când va fi pus jos. Această idee de bază - aceea stabilă,
formele intermediare oferă fundații intermitente pe care complexe
sistemele se dezvoltă din sisteme simple - duce la conceptul general al
holarhie. Este o idee care vorbește pe larg despre modul în care viața prinde formă, despre modul în care ideile
dezvoltați și cum, în această lume aparent haotică a social media, miliarde de
nodurile autonome cumva, în ciuda lor, urmează un anumit grad de ordine și
structura.
Dacă te uiți la imaginea volvoxului, cu componentele sale sferice
cuprinzând matrici de sfere mai mici, veți vedea cum se potrivește modelul Koestler
microorganisme. Dar holonica descrie în mod egal organisme mai complexe și
chiar și ecosistemele în care există, răspândindu-se de la cea mai mică moleculă
la structura întregului univers (sau multivers, dacă preferați). Dacă luăm
conceptul de „oaie”, putem vedea că ierarhiile holonice există în fiecare etapă a
progresia de la compusul biochimic, la celulă, la organ, la corpul oilor,
la turma fermei în care trăiește, la rasa sa (Merino, să zicem), la specie
Ovis Berbec și așa mai departe până la aceste colecții tot mai largi de unități
încorporează biodiversitatea întregii lumi. Fiecare unitate (holon) - fie că este celula,
organismul multicelular al oii în sine sau turma căreia îi aparține - este
simultan independent de și dependent de grupul mai larg de care se află
apartine. Conform celor două diagrame de mai jos de Flemming Funch, un futurolog,
filosof și proiectant de sisteme, putem folosi această structură pentru a descrie un
holarhia biologică sau cea a unei holarhii universale care prezintă ansamblul
stăpâniri ale vieții.
Pagina 72
De fapt, frumusețea modelului lui Koestler este că îl putem aplica la orice referință a
existență, inclusiv rețelele de socializare. Acesta explică relațiile dintre
influențatori, cercurile lor interioare de co-
influențatori, grupurile lor combinate de adepți, platformele mai largi de partajare
informațiile și ecosistemul mult mai larg al întregului social
Organism. Ca și în cazul holarhiilor lumii naturale, Organismul Social are
niciun lider formal, indiferent dacă este ales în mod democratic sau autodenumit. În schimb, este
bazat pe un cadru digital de relații interdependente care facilitează
propria evoluție și expansiune a sistemului.
Cu siguranță, în prezent, Organismul Social nu este foarte bine structurat
holarhy, nu în termenii idealiști ai cât de bine servește interesul public, ci
înțelegerea organizării sale ne va ajuta să o îmbunătățim - de fapt, este crucială
către viitorul tehnologic. În biologie, holonica descrie modul în care insectele sociale
precum albinele, termitele și furnicile lucrează împreună. Nu există controler central
în interiorul movilei lansând ordine către termite; mai degrabă, fiecare termit este
Pagina 73
„programat” genetic - în cazul său prin marele algoritm evolutiv al

timp - pentru a răspunde la ceea ce simte de la colegii săi într-un mod care optimizează
interesul grupului și este influențat de semnale biologice. Acum imaginați-vă un Google
inginer care proiectează mașini cu conducere automată care vor interacționa cu o flotă de
mașini proiectate în mod similar - toate destinate să optimizeze experiența de călătorie pentru
comunitate deplină de pasageri. Nu va exista niciun computer de super-comandă la
Sediul Google dirijează toate mașinile ca un turn de control al aeroportului; mai degrabă
sistemul va funcționa deoarece fiecare mașină este programată individual pentru a răspunde
ceea ce simte că fac ceilalți și își va regla „comportamentul” în consecință.
Această abordare permite inginerilor Google să proiecteze un holonic, fără lider
un sistem de transport care poate livra mai repede toți pasagerii la destinație
și în siguranță decât în lumea actuală a mașinilor conduse de oameni.
Și, în timp ce s-ar putea să se strecoare la o comparație cu termitele, pachetul de șobolani de viță de vie
și echipa BFF a lui Taylor Swift sunt, de asemenea, „lucrători” într-o structură holonică a
creare. Nu construiesc o movilă de termite sau un model de trafic eficient,
dar cu colaborările lor creează persoane. Fiecare influencer este
autonomă în creativitatea lor, dar în același timp funcționează în comun
întregul unui set de valori sau modele de gândire comune. Aceste valori partajate permit
să se raporteze în mod consecvent la publicul lor și să devină baza pe care
adepții lor se angajează în schimbul de emoții. Când un singur Vine, Twitter sau
Utilizatorul Instagram se raportează la un altul din cadrul Organismului Social, exprimă ei
ei înșiși prin persoana împrumutată a unuia dintre acești influenți. Asta atunci
la rândul lor devine persoana lor . (Aici vorbim despre un produs mult mai fluid
conceptul de sine decât ideile tradiționale liberale occidentale de identitate și
personalitate. Este un concept la care vom ajunge în capitolul 5.)
Pe măsură ce Organismul Social evoluează și mijloacele noastre de comunicare merg mai departe
departe de un model de distribuție media tradițional, greu de echipat, către unul
bazat pe relațiile holonice dintre mințile autonome, restul
societatea va trebui să se reorganizeze și ea. Un loc bun pentru a începe este cu asta
pilon al capitalismului: compania. Am discutat deja cât de vechi este stilul
protocoalele de autorizare de sus în jos ale companiilor media și obsesiile de proprietate
împiedicați-i să țină pasul cu cerințele rapide ale mass-media sociale. Similar
problemele apar și în alte firme pre-sociale.
Cel mai important obiectiv al oricărui proiect organizațional este de a facilita
flux de comunicare eficient - intern între angajați, grupuri de lucru,
managerilor și acționarilor și extern cu furnizorii, contractanții,
Pagina 74
clienți și public - pentru a optimiza luarea deciziilor și a menține un

avantaj competitiv. Dar acum întreprinderile existente care s-au bazat pe top-down
comunicarea își pierde avantajul, deoarece social media și altele online
tehnologiile permit start-up-urilor mai mici și mai agile să proceseze mai multe informații
eficient. În loc să se bazeze pe propriul grup îngust de capacitate de gândire,
acești noi veniți folosesc creierul global al Organismului Social, unde ideile,
conținutul și produsele sunt partajate fără probleme, fără a ține cont de punctele geografice,
frontiere naționale sau culturale. Acestea folosesc un sistem universal accesibil
pentru creativitate și capacitate de calcul, un fond uriaș de potențialitate care redă
vechile monopoluri asupra informațiilor învechite. Singura modalitate de a-i permite titularilor
concurează cu acest lucru este de a reorganiza. Pentru a face acest lucru, vor trebui să învețe din
nou-veniți.
Salim Ismail și o echipă de la Singularity University au un cuvânt pentru
cel mai de succes dintre acești nou-veniți: organizații exponențiale. După cum au argumentat
într-o carte cu cele mai bine vândute cu același nume, este acum o creștere rapidă, la scară globală
posibil dacă firmele sunt dispuse să exploateze resurse în afara organizației lor
decât depinde de generarea și implementarea ideilor proprietare. Asta nu este
doar un concept de externalizare care vizează reducerea costurilor; este atât de extern
parteneriatele sunt singura modalitate de a construi rapid rețele transformative masive,
singura modalitate de a dezlănțui în mod corespunzător idei noi și de a construi noi piețe. Pentru a realiza
acest lucru, firmele trebuie, de asemenea, să fie reorganizate intern, cu comandă orizontală
structuri care oferă o autonomie mai mare angajaților și încurajează cooperarea
în cadrul și între grupurile de lucru auto-organizate. O organizație exponențială este
unul care favorizează parteneriatele simbiotice și proiectele de colaborare, de sus în jos,
controlul vertical al mijloacelor de producție. Într-o astfel de firmă, proprietatea și
controlul sunt concepte comune.
Un exemplu este producătorul chinez de smartphone Xiaomi, care se bazează pe un ventilator
o bază de 10 milioane de adepți „Mi Fen” pentru a ajuta la orientarea îmbunătățirii produsului. Non-
utilizatorii angajați au dezvoltat toate, în afară de trei, limbajele de programare disponibile
pe sistemul de operare smartphone Xiaomi; conduc, de asemenea, sprijinul companiei
prin intermediul unei platforme de consiliere peer-to-peer și ajută la menținerea companiei
costurile de marketing scăzute prin promovarea voluntară a produselor sale pe social media.
Ce primesc în schimb acești fani? Ei ajung să se angajeze în dezvoltarea unui
o linie de smartphone-uri mereu îmbunătățită și extrem de accesibilă, care are în trei ani
vin de nicăieri pentru a deveni unul dintre cei mai mari cinci din lume și este
bătând la călcâiele Apple și Samsung. E satisfăcător din punct de vedere emoțional.
Xiaomi este, de asemenea, un exemplu excelent al modului în care organizațiile trebuie să se restructureze
Pagina 75
intern dacă vor să țină pasul cu lumea în schimbare rapidă a socialului

Organism. Echipele sale de lucru sunt concepute ca clanuri sau triburi, fără
linii stricte de control. Se pune accent pe mentorat, colaborare și
adhocrație, cu partajarea profitului ca stimulent cheie. Rotația locurilor de muncă este încurajată.
Autonomia lucrătorilor este un obiectiv cheie, deci și loialitatea față de grup. În acest fel
surprinde dualitatea părți-întreg care este esențială pentru conceptul holonic.
Puțini au mers atât de departe în formularea unei strategii de management definite în jur
holonics ca consultant Brian Robinson. El numește designul organizațional ideal a
„Holacracy”, un nume care trage direct de la Koestler și pe care Robinson
firma, HolacracyOne, s-a înregistrat ca marcă comercială. Mai degrabă decât o piramidă
structură bazată pe autoritate, subordonare și control, sfinția lui Robinson
implică „cercuri” în care indivizii sunt definiți mai degrabă de „rolurile” lor decât de
titlurile lor. Acești oameni au autonomie în ceea ce privește luarea deciziilor referitoare la ei
rol, dar sunt obligați să abordeze „tensiunile” din cercul lor înainte
hotărând asupra acțiunii și nu au niciun control asupra oricărui alt rol.
Shoemaker Zappos.com este copilul poster al modelului HolacracyOne. CEO
și fondatorul Tony Hsieh, care valorează aproape 1 miliard de dolari, dar trăiește într-un
camper de picior pătrat Airstream într-un parc comun de remorci din Las Vegas pentru că
„îi place foarte mult imprevizibilitatea și întâmplarea”, a devenit un
credincios pasionat. Hsieh vrea să-și rearanjeze firma, astfel încât să nu mai existe
el, sau oricine, la cârmă. Pe site-ul său web, Zappos descrie această sfințenie
mod: „Înlocuiește astăzi paradigma de predicție și control de sus în jos cu o nouă
modalitate de a realiza controlul prin distribuirea puterii. Este un nou „sistem de operare”
care insuflă o evoluție rapidă în procesele de bază ale unei organizații. ” Spune Hsieh
vrea să imite ceea ce se întâmplă în marile orașe, unde inovația și
productivitatea pe rezident crește cu 15% de fiecare dată când o zonă urbană se dublează
mai degrabă decât să accepte productivitatea în scădere care a împiedicat în mod tradițional
companiile pe măsură ce se extind.
Implementarea unei sfințe nu este ușoară, mai ales nu într-o firmă precum Zappos,
care funcționase din 1999 sub o structură mai tradițională până la Hsieh
a început să amestece lucrurile în 2012. Când, în martie 2015, a scris un e-mail către
1.500 de angajați ai companiei și a oferit despăgubire pentru cei care nu puteau îmbrățișa
o cultură nouă, un 14% din personal surprinzător de mare a acceptat-o. Totuși, este așa
prea devreme pentru a sugera că experimentul lui Zappos a fost un eșec; de fapt, eliminarea
cei care rezistă schimbării pot fi exact ceea ce este necesar pentru succes.
Lucrul interesant la acest tip de idei este că, atunci când sunt luate la ei
la cel mai înalt nivel, am putea reimagina un nou aranjament societal, unul care este
Pagina 76
mai puțin apăsătoare, mai egalitară și mai capabilă să deblocheze cei mai buni din
oameni. Acestea sunt obiective extrem de înalte, de genul care i-au învins pe filozofi
și politologi de secole. Însă cum ne-ar putea ajuta aceste idei
atinge aceste obiective în era social media?
Mihaela Ulieru, cercetător în proiectarea sistemelor inteligente de la Carleton
Universitatea, oferă o foaie de parcurs - și, poate nu este surprinzător, aceasta se reduce la
modul în care ne tratăm reciproc, la moravurile sociale ale culturii noastre. Un element necesar
de proiectare organizațională holarhică, spune ea, este că recunoaște fără îndoială
dualitatea fundamentală a unui holon: că un individ este definit atât de către ei
suveranitate independentă și prin apartenența la un grup colectiv mai larg.
Ea spune că acest lucru necesită ca oamenii să îmbrățișeze simultan două moduri diferite de a
percepând lumea. Una dintre acestea este „modul de a cunoaște subiectul / obiectul”
pe care ea o descrie cu exemplul unui sac de alimente pe care toți indivizii
(subiecții) pot fi de acord în mod obiectiv cântărește douăsprezece kilograme. Cealaltă este
„Subiect / mod de a cunoaște subiectul”, o abordare „înrădăcinată în cea a unui individ
experiențe subiective [și private, interne] ale lumii. ” Acesta din urmă
perspectiva ar recunoaște că „punga de alimente care cântărește obiectiv
douăsprezece kilograme se pot simți subiectiv mai ușoare pentru un sportiv, dar grele pentru un slab,
persoană mai în vârstă. ” Societățile occidentale au subliniat excesiv prima perspectivă,
Ulieru spune, dar de obicei au minimizat diferențele subiective dintre
modul în care oamenii percep lumea. Incorporarea acestuia din urmă în procesul nostru decizional
cadru - un exercițiu despre care spune că necesită empatie - este astfel cel mai mare
provocare cu care ne confruntăm în proiectarea sistemelor holarhice.
Imaginați-vă acum cum ar putea arăta schema lui Ulieru dacă ar fi aplicată unui optim
lumea social media. Deocamdată, este greu să vezi mult loc în social media pentru
modelul de percepție subiect / subiect. Toată năvodul și rapid de încheiat
răspunsurile trolilor și agitatorilor pe Twitter sugerează o incapacitate larg răspândită
apreciază subiectivitățile altor persoane. Congregații de adepți cu aceeași idee
grupuri, unde camerele de ecou ale ideilor partajate obiectivează identitatea celor din afară
în clasificări captive - „extremiști musulmani”, „creștini”, „liberali”
„Conservatorii” - nici nu ajută. Va evolua natural Organismul Social
spre un set de relații mai echilibrat și reciproc benefic? Sau riscăm
avându-l depășit de influențe parazitare care distorsionează perspectivele lor
favoare? Fac parte din empatie și un sistem subiect / subiect de angajament senzorial
progresul său predestinat sau va ajunge la acel viitor necesită o politică deliberată
acțiune? Este posibil chiar asta?
În capitolul 6, vom discuta despre modul în care rețelele sociale pot fi folosite pentru a inspira empatie
Pagina 77
prin cuvinte și imagini emotive. Speranța mea este că putem ajuta colectiv
Organismul social să evolueze în ceea ce aș dori să-l văd devenind: un corp comun
umanitate care este nu numai mai creativă, inovatoare și prosperă, ci și
acceptând mai mult propria sa minunată diversitate. Dar înainte de a discuta această meta-
proiect, trebuie mai întâi să aprofundăm mai profund lucrările Organismului
în sine. Este timpul să explorați codul memetic.
Pagina 78
CAPITOLUL PATRU
CRĂPIREA CODULUI MEMETIC
Cum se răspândesc ideile precum virusurile
I F Cineva v-a rugat să explicați la ce se referă cuvântul „Watergate”, la ce

ai spune?
Majoritatea oamenilor ar cita probabil scandalul politic care a forțat
Richard Nixon din birou în 1974. Un număr mai mic ar explica faptul că
numele atașat acelor evenimente politice tumultuoase derivă din Washington
complex hotelier și de birouri, unde Nixon a ordonat spargerea și spargerea din 1972
a avut loc sediul Comitetului Național Democrat. Doar
cei mai mari neobișnuiți istorici vor ști că numele hotelului se referă la un
poarta de apă din secolul al XIX-lea care reglementa râul Potomac din apropiere și
Chesapeake și Canalul Ohio.
Originile istorice destul de funcționale ale termenului „Watergate” ne permit acest lucru
apreciați călătoria interesantă pe care a avut-o în diferite momente din perioada următoare
secolului, pe măsură ce a lovit pe diferite căi de semnificație. Atunci ia în considerare
rol semiotic puternic pe care sufixul „-gate” l-a asumat de la Nixon
scandal. Când este atașat la un substantiv ales, „-gate” funcționează acum ca un catchall
semnificativ pentru orice lucru care are un miros de scandal, conspirație sau acoperire. Aș face
Pagina 79
riscați o presupunere că o mulțime de istorici politici au provocat generația Z-erilor

recunoașteți că „-gate” are acest sens, dar nu știți nimic despre 1974
scandal. O intrare Wikipedia pe acest subiect listează 128 de scandaluri diferite
a primit eticheta „-gate”. Unele dintre cele mai cunoscute: „Billygate”
(Eșecul președintelui Jimmy Carter de a-și controla fratele erotic), „Nipplegate”
(pentru care Janet Jackson ar putea fi mai bine cunoscută decât muzica ei), „Monicagate”
(Casa Albă, trabuc etc.) și „Deflategate” (Tom Brady, presiunea aerului în fotbal).
Ceea ce este de remarcat este că doar șaptesprezece evenimente din această listă sunt anterioare
Navigatorul Netscape (1995) și doar alte douăzeci și unu au avut loc între acel moment
și 2004, când a fost lansat Facebook. Internetul a făcut minuni pentru „-
poarta ”semnificant. Acum, rețelele sociale au luat-o în exces.
Sufixul „-gate” este un exemplu excelent de meme - o unitate sau pachet de
informații care transmit o idee și care, atunci când sunt împărtășite cu alții, sunt
imitat, copiat și reprodus și apoi, destul de des, aplicat în nou și
modalități creative de a ajuta la forjarea culturii. Memele nu se limitează la cuvinte și limbaj
dar se manifestă în orice fel de moduri de exprimare - în imagini și alte arte
forme, în fotografii, în cântece sau chiar părți de cântece, în forme de îmbrăcăminte, în corp
limbaj, în invenții pentru produse noi, părți ale produselor sau procese de lucru.
Număr infinitimal - sau cel puțin apropiat de infinit - acestea conceptuale
pachetele sunt elementele de bază ale culturii noastre, ale ADN-ului nostru social. Este critic
că ne punem capul în jurul acestei idei dacă vrem să înțelegem Socialul
Organism.
Un meme, pentru a-l cita pe Richard Dawkins, zoologul, teoreticianul evoluției și
comentator social care ne-a adus ideea, este „o unitate de transmitere culturală”,
care se propagă trecând de la creier la creier printr-un proces de imitație.
Când a venit cu termenul, Dawkins a împrumutat din cuvântul grecesc
„Mememe”, adică „un lucru imitat” și l-a scurtat în mod deliberat
ceva care suna mai mult ca „genă”. Când a introdus ideea într-o dată ulterioară
capitolul clasicului său din 1976 al teoriei evoluționiste, Genul egoist, Dawkins
a evidențiat similitudinea dintre meme și gene: Ambele sunt entități
a cărui esență constă în faptul că se auto-reproduc. Respingând popularul
„Supraviețuirea speciei” explicație pentru reproducere și evoluție, Egoistul
Gene a susținut că ambele procese reflectă gene care concurează între ele
să se replice în viitor. (Ideea era că fiecare genă dictează
atribute organismului său gazdă care îi oferă o șansă mai bună de a supraviețui până când poate
reproduce - Dawkins a numit corpurile umane „mașini de supraviețuire” pentru gene -
ceea ce, prin extensie, oferă genei rezidente șanse mai mari de a fi reproduse
Pagina 80
în descendenții acelui organism.) Memes, spunea acum Dawkins, au funcționat cu

aceeași nevoie înnăscută de a se replica. Și dacă genele ar fi cele de bază autonome
replicatori ale căror interacțiuni conduc evoluția vieții biologice, meme, el
decis, au fost auto-replicatorii care determină evoluția culturii umane.
Este o teorie strălucitoare, care m-a ajutat să-mi construiesc o carieră
înțelegerea rețelelor sociale. Conceptul de meme mi-a dat cadrul I
necesare pentru a înțelege modul în care crește și evoluează Organismul Social și
înțelegeți cum puterea unei idei populare (contagioase) poate fi redusă
o esență memetică centrală care facilitează transmiterea acesteia de la o persoană la
o alta. Am ajuns să recunosc cum memele transformă gândurile noastre complexe într-un
formă digerabilă, astfel încât ceilalți să le poată absorbi, reface, retransmite,
și să le lărgească acoperirea. Cu cât aprofundați această idee și o comparați cu ea
ceea ce știm despre gene, cu atât devine mai convingător.
Știm că genele se leagă între ele pentru a forma fire de ADN, asta
frumoasă dublă helix conținând toate instrucțiunile care ne fac pe fiecare dintre noi care
suntem, altfel cunoscuți sub numele de codul nostru genetic . De asemenea, transcriu proteinele
din care sunt construite corpurile noastre complexe, atât hardware-ul nostru, cât și software-ul nostru.
Ei bine, memele fac ceva similar. Ei se reunesc pentru a construi idei pe deasupra
alte idei - formând o serie de fundamente holonice. Procesul urmează cel al
metoda de asamblare modulară a ceasornicarului de succes, a cărei poveste Koestler
folosit pentru a-și explica ierarhia dualității autonome / dependente - conform
în capitolul 3. Aceste mici blocuri de construcție sunt straturile pe care
se construiesc corpuri de cunoștințe și moduri de înțelegere. ei
cuprind un cod memetic , unul pe care Organismul Social, prin intermediul
interconectările componentelor sale „celule” - creierul nostru - se decodează constant
într-un proces continuu de producție culturală.
„Moștenim” acest cod de la alții ca cultură. Și pentru că transmiterea acestuia
apare între oameni care împărtășesc același cod cultural de bază - un necesar
premisă pentru interpretarea și încorporarea fiecărui nou mem - acest proces de
adopția culturală va crea diferențe în modul în care grupurile de oameni văd
și să înțeleagă lumea. Aspectele codului ar putea defini un american ca un
fan al muzicii country și altul ca un iubitor de discotecă din anii șaptezeci. Totuși amândoi sunt
codificate pentru a prefera muzica în formatul polifonic al progresiilor acordurilor care
domină lumea occidentală, mai degrabă decât, să zicem, forma orientală monofonică din
pe care structura se bazează pe notele singulare ale melodiei. Codul nostru memetic
ne determină natura ca agenți distincti ai gândirii libere cu gusturi individuale,
preferințe și viziuni asupra lumii. Dar stabilește și toate subiectivitățile pe care le deținem
Pagina 81
în comun cu alții, creând astfel culturi și subculturi mai largi. Aceasta este
în concordanță cu rolul jucat de codul nostru genetic, care ambele definesc cine suntem noi
sunt ca indivizi și identifică și determină că aparținem unor grupuri mai largi
de clasificare biologică: om, mamifer, animal și așa mai departe. Memeticul nostru
codurile plasează individualitatea noastră în contextul mai larg al apartenenței culturale.
Înainte de a aprofunda ce înseamnă acest lucru pentru social media, să examinăm modul în care
Organismul social determină ce intră în codul memetic și ce nu.
Aici teoria evoluționistă mai largă a lui Dawkins este utilă. La fel ca și genele, după el
cont, concurează constant pentru a supraviețui și a se replica, la fel și memele
concurând între ei. În cazul memelor, competiția este limitată
Resurse de „calcul” cu care fiecare creier este impregnat: memorie, informații-
capacitatea de procesare și timpul. După cum vom discuta mai târziu, memele de succes sunt acelea
care se prind de receptorii din creierul nostru - la fel ca virusurile parazitează un biologic
celulă. Și memele care apar ca cele mai populare sunt cele care se pot atașa
receptorii din nou și din nou, sărind de la creier la creier. Unii fac asta cu
o persistență atât de durabilă încât conferă o putere culturală aproape eternă
proprietar al primului creier uman în care au prins rădăcini, o putere care poate îndura
supraviețuiește corpului în care a locuit creierul. (Compozițiile muzicale ale lui Beethoven
a dat „memeplexului” său o nemurire pe care compozitorul nu a putut să o aibă niciodată.) Totuși
cu toate acestea, chiar și cele mai puțin rezonante și de lungă durată vor juca un rol
mici, în construirea culturii Organismului Social.
Memele pot fi descrise ca idei contagioase, un alt motiv pentru care este
extrem de util pentru a vizualiza expansiunea lor prin prisma biologicului
contagiune. Fără acea contagiune, nu s-ar răspândi cunoștințe, informații
ar rămâne statice și neutilizate, iar culturile nu ar evolua. "Lumea
în jurul tău este construit din meme ”, scrie consilierul de marketing social media Dan
Zarrella. „Tot ceea ce vedeți, atingeți sau faceți este o idee contagioasă. Scaunul pe care stai
în computerul pe care citiți acest lucru și slujba care vă plătește facturile ar face toate
nu există dacă cineva nu a avut ideea să o creeze și ideea respectivă a prins și
răspândire. Acest lucru este valabil atât pentru lucrurile bune, cât și pentru cele rele. Istoria
omenirea este istoria ideilor contagioase. ”
Deci, ideile care prind sunt destul de al naibii de importante. Dar ce zici de cele care
nu? Dar pachetele de informații care apar în interiorul cuiva
procesele de gândire, dar nu se transmit niciodată cu succes - și astfel nu
absolvirea statutului de meme - sau a celor care nu reușesc să depășească câteva runde de
replicare. Beethoven însuși a aruncat nenumărate bare de potențiale mișcări
muzica înainte ca memele care au supraviețuit să găsească combinația potrivită pentru a coabita cu ale sale
Pagina 82
Simfonia a noua. Aceste segmente muzicale pierdute au fost doar câteva dintre
un număr covârșitor de meme wannabe pe care cultura noastră este evolutivă
algoritm - regizorul auto-programat al unui film etern care dă sens
la existența umană - a rămas pe podeaua sălii de tăiere de-a lungul mileniilor. este
minte să ne gândim cât de diferit ar fi simțul nostru despre cine suntem dacă
aceste meme pierdute intraseră în film.
La fel ca evoluția biologică, nu există nimic în mod inerent care să aibă un scop sau
progresiv despre procesul de selecție pentru meme. Un meme nu trebuie să fie un
idee practic bună de prins. Lumea este plină de ele - gogoși de slănină;
stiletto; fascism. La fel, o mulțime de meme foarte bune și utile nu reușesc niciodată. Este
merită să avem în vedere acest lucru atunci când explorăm atât pozitivul, cât și negativul
efectele culturale ale rețelelor sociale.
Meme-urile, ca și genele, suferă, de asemenea, de fiecare dată transformări asemănătoare mutațiilor
sunt transmise sau partajate. Uneori schimbarea este minusculă, alteori
semnificativă, dar în general rata mutației memetice este în general mult mai rapidă
decât echivalentul biologic din gene. Aceste modificări și adaptări ajută
memele supraviețuiesc și se adaptează la modificările „mediului” lor, în acest caz
context istoric în care există. În acest fel, memele vechi generează noi meme
și așa mai departe. Drept urmare, cultura noastră se schimbă și evoluează. Pentru Organismul Social,
acest proces de propagare și schimbare reflectă numerele șase și șapte ale noastre
carte de reguli biologice: respectiv, că ființele vii se reproduc și că acestea
se adaptează și evoluează.
Să ne întoarcem o clipă la Watergate. Dacă aplicăm acest concept evolutiv
la exemplul nostru de început, putem vedea cum „Watergate” a supraviețuit, adaptat și
s-a perpetuat ca meme. La fel ca evoluția biologică, a trecut
diverse schimbări din cauza accidentelor și a coincidențelor, mai degrabă decât de unii
mare design. La începutul secolului al XIX-lea Washington, cuvintele „apă” și
„Poarta” erau descriptori simpli ai unei tehnologii comune pentru
controlul apei. Întrucât locuitorii orașelor au considerat necesar să se dea un nume unei
locația geografică în care a fost implementată această tehnologie, cuvântul
combinația a câștigat competiția pentru cota lor mentală limitată. Și așa „apă
poarta ”chestia-meme a devenit„ Watergate ”locul-meme. Apoi, în 1960, „The
Watergate ”s-a atașat cu succes de receptorii din creierul unor italieni
dezvoltatori imobiliari, care l-au văzut ca pe un nume potrivit pentru hotelul pe care l-au plănuit
construit în DC, parțial pentru că avea un inel atractiv, dar în principal pentru că
potrivite cu site-ul dezvoltării. Paisprezece ani mai târziu, „The Watergate”
meme s-a transformat în „Scandalul Watergate” ca numele hotelului, site-ul
Pagina 83
spargerea care a determinat legendarul anchetă Washington Post , depusă

în mintea reporterilor, editorilor și cititorilor lucrării. De acolo, „The
Scandalul Watergate ”va da naștere memei„ -gate ”, în parte pentru că New
Columnistul din York Times , William Safire, a continuat să-l fixeze pe alte cuvinte, cum ar fi
„Vietnam”, pentru a descrie noi scandaluri. * Coloanele sale au fost eficiente în
propagând această nouă meme parțial pentru că era citit pe scară largă - gândiți-vă la el
ca „influencer” pre-social media - și parțial din cauza scandalului recent
a rezonat atât de puternic în mintea cititorilor săi. La acea vreme, „Watergate”
meme nu a fost atât de adânc încorporat în conștiința colectivă a americanilor încât
o singură silabă din ea conținea o putere semiotică enormă.
În cei patruzeci de ani de când Dawkins ne-a dat ideea - mai mult sau mai puțin ca o
gândirea ulterioară a abordat teza mai largă a genului egoist - a apărut
un întreg câmp de studiu în domeniul evoluției culturale. Destul de natural,
se numește memetică. Ideea este că prin studierea memelor ca oameni de știință genetici
studiați genele, rupem codul culturii.
În ciuda unor considerații serioase din partea sociologilor și antropologilor,
memetica s-a străduit în mare măsură să obțină legitimitatea incontestabilă pe care o are
adepții caută. Oricât de elegantă ar fi teoria lui Dawkins, conceptul de meme este
nu una clară. Spre deosebire de gene, care pot fi identificate și izolate în interior
fire de ADN fizic, memele nu au proprietăți fizice. Le lipsește precizia.
Pur și simplu nu există dovezi că există. Abilitatea de a obiectiviza o genă - de a clarifica
identificați-l ca „lucru” - a făcut mai ușor să îmbrățișați ideea principală și radicală din The
Gen egoist : acele gene, preprogramate pentru a urmări obiectivul unic al replicării,
sunt forța motrice în evoluția vieții. Dar este mai greu să te gândești la meme,
aceste pepite autonome de informații, având același tip de
agenție autonomă în afara creierului uman din care provin.
S-ar putea, totuși, ca Dawkins, la fel ca Darwin, să fi fost înaintea timpului său. Aceasta
abia în secolul al XX-lea, când microscopii s-au îmbunătățit și oamenii de știință
ar putea studia modul în care ADN-ul s-a mișcat și s-a schimbat subtil de la organism la organism
de-a lungul timpului, că marele botanist a fost pe deplin justificat. (Chiar și acum, creaționiști
iar teoreticienii proiectării inteligente încearcă cel mai îndrăzneț să-l discrediteze.) Prin același lucru
simbol, ce se va întâmpla când - posibil foarte curând - capacitatea de a vizualiza
modificările chimiei neurologice ajung la un punct pe care oamenii de știință îl pot identifica
trecerea gândurilor și ideilor de la creierul unei persoane la alta? Nou
evoluțiile în neuroimagistică indică în această direcție. În 2015, o echipă de
cercetători de la Universitatea Indiana și Spitalul Universitar din Elveția
Pagina 84
Lausanne a dezvăluit un studiu care arată modul în care informațiile generate de rețelele sociale
declanșează răspunsuri unice în creierul uman. S-ar putea să ne apropiem de un
definiția științifică a unui meme.
Nu am monitorul de undă cerebrală de înaltă tehnologie gata, dar avem
instrumente puternice pentru a studia modul în care ideile sunt împărtășite între oameni. Vorbesc despre
miliardele de computere prin care sunt conectate rețelele de socializare
și care acumulează în mod constant date despre modul în care interacționează. Acest uriaș
rezerva de informații poate da naștere la diagrame și reprezentări grafice ale modului în care
ideile, reprezentate ca pachete de conținut digital, sunt reproduse și partajate
printre comunitățile de creiere care interacționează. Aceste noi hărți de date arată meme
funcționând foarte mult așa cum Dawkins a spus că vor face.
Platformele software de social media au fost proiectate pentru a facilita această idee-
funcția de partajare în modul cel mai lin posibil. Așa-numitul „fără frecare
instrumente de partajare - butoanele „partajare”, „retweet” și „reblog” - fac pur și simplu
replicarea memei mult mai ușoară și instinctivă. Aceste completări par a fi
răspuns natural la cererea pieței. Datele sugerează că oamenilor le place foarte mult partajarea
pachete de conținut de tip meme. În fiecare secundă, sunt postate 7.000 de tweet-uri noi
Twitter, 1.000 de imagini noi sunt încărcate pe Instagram și 700 de articole noi pe blog
sunt postate pe Tumblr.
Nu întâmplător cuvântul „meme” a căpătat un nou sens în
era social media. Millennials și Z-ul din generație l-au îmbrățișat pentru a descrie
amestecurile umoristice de imagini și cuvinte care, atunci când formula este corectă,
dezlănțuiți un efect aproape captivant asupra utilizatorilor de a le reproduce și partaja. niste
au devenit la fel de iconice în epoca noastră ca orice vedetă de film sau pop
Era Internetului. Uneori vin în format standardizat, cu text de obicei
adăugat deasupra și dedesubtul unei anumite fotografii - pentru exemple, consultați „Pisica Grumpy”
„Copil de succes” sau „Bad Luck Brian”. Consider că crearea de meme este primul real
formă de artă colaborativă în masă, cu organismul care conduce evoluția lor ca
codul memetic subiacent muta.
Aceste meme sunt noi forme de viață definite de mediul particular din
pe care le trăiesc, care în acest caz sunt regulile mediului particular - din
GIF, pentru imagine, pentru videoclipuri YouTube. Alteori există meme cu text pur, de exemplu
ca ceea ce a apărut din renașterea posterului britanic din epoca celui de-al doilea război mondial
„Păstrați-vă calmul și continuați” pentru a genera nenumărate glume knockoff. Unii iau
forma imaginilor statice sau în mișcare (GIF) - Pepe Broasca sau originalul
Senzație de meme pe Internet, Dancing Baby. Încă mai mult sfidați categorizarea -
exemplu: imaginea unui câine Shiba Inu pe care cineva a etichetat-o „Doge” într-un
Pagina 85
omagiu unui episod al emisiunii de păpuși Web Homestar Runner și căruia a

comunitatea de fani atașează cuvinte incongruente, dar optimiste, cu intenții proaste
gramatică, imagini Photoshopped Twinkie și iconografia unui bitcoin
criptocurrency, dogecoin. Ce - i asta despre? *
Oricât de inutile ar părea aceste exerciții de veselie comunală, există
ceva incontestabil impresionant la potopul global al creativității umane
se dezlănțuie. Și datorită urmelor de istorie pe care Internetul le oferă, un nou
a apărut domeniul științei pop. Site-ul Knowyourmeme conține detalii
analize ale istoriei diferitelor meme pe Internet; Tumblr își folosește propriile
bibliotecar meme. Accentul se pune de obicei pe tipurile de meme care încep după
un glumeț se simte undeva inspirat de o anumită fotografie sau imagine și decide
să elaboreze o vorbă înțeleaptă care să o însoțească. El sau ea postează apoi combinația
pe o platformă de socializare și de acolo decolează. Cel mai de succes mers
dincolo de simpla împărtășire pentru a inspira noi ziceri care descifrează memeticul de bază
concept. Este umor crowdsourced, ajutat de o întreagă industrie de aplicații, inclusiv
cele ale QuickMeme și MemeGenerator care permit utilizatorilor să „memifice” rapid
o fotografie.
În aproape toate cazurile, există o formă artistică de bază care funcționează ca
fundație standardizată pe care se desfășoară procesul continuu al imaginației creative
este bazat. Poate fi privit ca esența memei. În ceea ce a devenit cunoscut
ca structură clasică „animal sfătuit”, o linie de text de scenă apare deasupra
o fotografie urmată de linia de lovitură dedesubt. Ca un haiku sau un sonet sau - pentru un
comparativ social media - un Tweet de 140 de caractere sau un Vine de șase secunde, asta
structura limitată a dat naștere la o formă de artă specifică care devine o cale
pentru
ideea decreativitate.
repetare șiDar chiarunui
iterația și atunci
motiv când nusunt
central există un format
elemente atât de
centrale alestrict de text și imagine, fișierul
internetului
fenomen meme. Noile glume devin adesea punctele de referință pentru
glume ulterioare, astfel încât procesul începe să semene puțin cu mutarea
de gene care duce la diferite linii de specii și biodiversitate în biologice
evoluţie.
Pentru a ilustra, să ne uităm la ciclul de viață al unuia dintre preferatele noastre: Ermahgerd
meme, cunoscut și sub numele de Gersberms sau Berks, care a început într-un post Reddit în
2012. Meme-ul a început cu o fotografie veche de zece ani a unei fete preadolescente - mai târziu
identificată de Vanity Fair ca Maggie Goldenberger, acum asistentă medicală în Phoenix -
ținând trei cărți din seria Goosebumps a lui RL Stines, cu agitația ei agitată
gura care prezintă un set complet de aparate dentare. Un utilizator Reddit a răspuns cu un Quickmeme-
a luat generat, adăugând cuvintele „GERSBERMS ... MAH FRAVRIT BERKS” la
Pagina 86
poza (traducere: „Goosebumps ... cărțile mele preferate”), stabilind ce

ar deveni motivul principal al memei: noțiunea de impediment de vorbire
presupusă probabil de lucrarea ortodontică pe dinții fetei.
Gagul a decolat, trecând prin forme multiple și transformându-se cu
alte meme, aproape ca un virus mutant care sare de la gazdă la gazdă. Linia
„ERMAHGERD” (Oh Doamne) a fost deosebit de fertil, generând multiple noi
glumește în timp ce meme-ul a sărit de la „gazda” originală (fotografia lui Maggie) la
fotografii cu pisici, câini, bebeluși și sportivi în contexte identificabile, fiecare având un
aparent tresărit expresie: „Ermahgerd ... shertpert (Aruncarea greutatii)";
„Ermahgerd ... merlkbehrns (Oase de lapte)”; „Ermahgerd ... brehst merlk (sân
lapte)." Alte glume s-au inspirat din cuvântul însuși: imaginea unui
thumbs-up Isus spunând „Ermahgerd ... Gerd !!!” și, în mod natural, „Ermahgerdden”,
semnificat prin plasarea feței lui Maggie peste cea a lui Bruce Willis în promoțional
poster pentru un film apocaliptic cu (aproape) același nume. Replicarea acestui lucru
gag a fost amplificat de către traducătorul online ermahgerd al designerului web J. Miller
aplicație, care a permis utilizatorului să convertească orice expresie în vorbire ermahgerd. Asa de
mercurial a fost meme că a încurajat întreprinderile comerciale. Exista un T-
cămașă care arată asemănarea Maggie în interiorul siglei Starbucks înconjurată de
cuvinte „Sterberks Kerfer”. Canalul YouTube Nerdist a produs o muzică
videoclip de Hard 'n Phirm cântând, cu impediment total de vorbire, „Gerl, yer girven
mah gersberms. ” Costumele de Halloween Gersberms au fost realizate în același stil
pe care o purta Maggie în acea fotografie acum legendară. Mai jos, propria noastră artistică
redarea procesului evolutiv al lui Ermahgerd, arată cum a încurajat noi furci
a gândirii creative. Cred că arată un pic ca acele diagrame de taxonomie care ilustrează
cum, de-a lungul mileniilor, evoluția biologică a creat noi linii de evoluție
viață, cu diferite specii care împărtășesc trăsături comune cu alții care aparțin
același gen , acestea la rândul lor făcând parte dintr-o familie comună care aparține unei familii mai largi
ordine și așa mai departe.
Deblocarea tuturor acestor creații crowdsourced și producții artistice ar putea, în teorie,

pune o problemă pentru oamenii care au trăit din aceste lucruri - elita puțină
în mod tradițional, am numit „artiști”. Nu mai concurează doar cu fiecare
altele pentru atenție - și pentru patronajul financiar și dolari publicitari care
atenția generează. Ei concurează cu întreaga lume. Mai mult, poate
parcă suntem târâți cu toții până la cel mai mic numitor comun - a
societatea obsedată de videoclipurile cu pisici și de fotografiile jenante cu „lipici”. Nu este
lipsa de experți care ne spun că arta și creativitatea sunt distruse de
Pagina 87
distragerea atenției de pe rețelele sociale, că suntem cu toții înăbușiți de constant

notificări și alerte sonore care ne spun să analizăm o banalitate obligatorie care
algoritmul site-ului nostru preferat a fost ales pentru noi. Când a apărut Michael
un program NPR pentru promovarea ultimei sale cărți, a fost precedat de autorul Gary
Shteyngart, care a plâns ascultătorilor lui Leonard Lopate cum Twitter este constant
cererile de satisfacție instantaneu i-au ucis productivitatea. Încă de la
Audieri ale Congresului asupra presupusei amenințări reprezentate de renegatul de partajare a fișierelor
Napster, muzicieni precum Sheryl Crow și membrii formației din Metallica au
s-a plâns că tehnologia de partajare a fișierelor și replicarea neplătită a muncii lor este
uciderea sistemului de stimulente care încurajează creativitatea în industria lor.
Pagina 89
88
Această condamnare a condamnării nu se menține până la examinarea atentă. În timp ce viața ar putea fi
mai dificil pentru actele cu nume mari obișnuite cu o piață captivă (și pacientă), este
opus pentru toți ceilalți care nu au avut niciodată un acces atât de ușor la un public.
Și, deși pe bază individuală, unii dintre noi simțim că este creativitatea noastră
crimpat de social media, dacă te uiți la totalitatea producției culturale umane,
în mod clar există un flux mai abundent de lucrări ca oricând - în cantitate,
varietate și calitate. Ca un neîncetat colecționar de arte plastice, dar și ca promotor
și producător de filme, videoclipuri muzicale și melodii, am fost în prima linie a
ceea ce pot descrie doar ca o eră a unei vibrații creative fără precedent. Chiar dacă
cei 76 de milioane de telespectatori care au urmărit filmul „Surprised” al utilizatorului YouTube Rozzafly
Kitty“Video sunt afecteazà din punctele de vedere, și dolari, care altfel s - ar putea merge
pentru un violoncelist clasic sau un documentarist, nu există dovezi că
Teza de sfârșit de artă a lui Chicken Littles este ceva mai mult decât un canard plâns. De fapt, eu
credem că trăim într-o renaștere a expresiei umane fără margini.
Nu mă crede doar pe cuvânt. Autorul Steven Johnson a testat teza că
social media a fost distrugerea demers artistic în 2015. Într - un bine documentat nou
Articolul revistei York Times intitulat „Apocalipsa creativă care nu a fost”
el a constatat că se baza pe anecdote provenite din părtinire și interes
petreceri, nu fapte. El a analizat datele Biroului Statisticilor Muncii din SUA
angajare în categoria „Arte, design, divertisment, sport și mass-media
Ocupații ”- o categorie care include mulți jurnaliști care au fost destituiți
într-o consolidare a mass-media tradiționale - și a constatat că numărul acesteia crescuse
cu 1,8 milioane de locuri de muncă, depășind câștigul de 1,5 milioane de locuri de muncă al economiei în ansamblu.
Între timp, câștigurile categoriei au crescut cu 40%, în timp ce restul
economia a crescut cu 38%. Datele au arătat, de asemenea, că numărul de persoane
care s-au autoidentificat drept „muzicieni” au crescut cu 15% în aceeași perioadă.
Întrucât categoria mai largă exclude profesioniștii independenți, de asemenea, Johnson
a exploatat datele recensământului de cinci ani și a constatat că între 2002 și 2012,
numărul de întreprinderi care identifică sau angajează „artiști independenți, scriitori
și artiștii interpreți și executanți ”au crescut cu aproape 40%, pentru a obține venituri de 60%
și au constatat că veniturile lor crescuseră, la fel ca restul economiei, în linie
cu inflația. Artiștii continuă să câștige mult mai puțin decât veniturile obscene ale, să zicem,
bancherii de investiții și alți solicitanți de chirie care câștigă mai mult decât contribuie
societate. Totuși, Johnson nu poate să nu concluzioneze că „turbulența ultimelor
15 ani se pare că au creat o economie în care sunt mai mulți oameni ca niciodată
scriind și interpretând cântece pentru o viață. ” După ce a demonstrat tendințe similare în
industria cinematografică și cea a cărții, concluzionează: „Contrar [bateristului Metallica]
Pagina 90
Frica lui Lars Ulrich în 2000, „diversele voci ale artiștilor” sunt încă alături de noi și
se pare că se înmulțesc ”. Întotdeauna chicotesc la oameni ca Lars a căror artă era
ar trebui să respingă „omul”. El și ceilalți au ajuns ca stiff-uri corporative, ascunzându-se
în spatele și apărarea vehementă a unui sistem arhaic atunci când în schimb puteau
și-au îmbrățișat fanii, ajungându-i prin noi canale de distribuție
și conexiune.
Merită menționat și faptul că analiza lui Johnson s-a concentrat asupra ocupării forței de muncă și
venituri obținute din producția creativă. Nu spunea nimic despre cantitatea mare de
conținut pe care oamenii îl produc acum, îl reproduc și îl partajează fără niciunul
încearcă să trăiești din asta. Adăugați la acestea cele 12 milioane de viță de vie încărcate
zilnic, toate videoclipurile ciudate de pe YouTube, arta creativă de pe blogurile Tumblr,
și armata generatoarelor de meme pe Reddit și veți obține o imagine creativă
puterea dezlănțuită ca niciodată.
Pentru a înțelege marea varietate de inovații artistice care au loc, alegeți un
rătăcește prin site-ul web DeviantArt, care se mândrește cu 323 de milioane de lucrări originale
de artă, 38 de milioane de membri și aproximativ 2,5 miliarde de pagini afișate pe lună. Sau
consideră că majoritatea celor peste 4 milioane de titluri de cărți electronice disponibile în
Magazinul Kindle al Amazonului este acum cărți auto-publicate, dintre care unele reușesc
străpungeți-vă și deveniți bestseller-uri cu ajutorul algoritmului companiei-
instrumente de promovare conduse. Între timp, Hollywoodul nu mai este monopolul acestuia
a fost. EMI și alte case de discuri, vedetele industriei muzicale, sunt acum
concurând direct cu artiști care înregistrează, produc, distribuie și comercializează
melodii
sistemulproprii. (Așa cum
de distribuție îmivalorează
nu mai place să le75%
spun
dinartiștilor
venitul de muzică
dvs., de astăzi, iubita dvs. casă de discuri este
dar merită
o taxă forfetară de 10 USD - pentru asta trebuie să distribuiți în mod omniprezent o melodie
platforme precum TuneCore sau CD Baby. De fapt, casele de discuri sunt doar rele
creditori cu salarii cu taxe de cămătărie, modele defecte și grup prostesc, contraintuitiv
restricții privind drepturile muzicale.) Dar nici acele tendințe nu reprezintă cu exactitate
cât de multă artă este produsă, calitatea ei sau diversitatea „vocilor artistice”
in societatea noastra.
Expresia artistică este extensia naturală a expresiei memetice. La fel de
societățile au arătat de-a lungul veacurilor, arta este mașina care conduce culturale
creștere și evoluție. Iar memele artistice stau la baza acelei mașini.
Acum am extins exponențial accesul la acele mașini și în mod extraordinar
și-a mărit puterea de a ajunge la oameni. Acest lucru ajută la generarea de noi genuri de
producție artistică, cum ar fi romanele vizuale, care încorporează facilități multimedia
setărilor de jocuri video, permițând cititorilor să interacționeze cu personaje în timp ce acestea
Pagina 91
progresul prin complot. Sau lucrări noi precum albumul vizual al lui Beyoncé,
Limonadă . Conectivitatea a adăugat, de asemenea, mult mai multă colaborare artistică
proces, cu „fan art” din ce în ce mai integrat cu conținut proprietar pentru a se extinde
ofertele asociate cu un anumit artist sau personaj. Străini complet
vor lucra între ei și cu dezvoltatorii de software din spatele
formă de artă de marcă, creând un ecosistem de cooperare care este legat de
computerele din rețea și o dragoste comună pentru forma de artă specială.
O reprezentare uimitoare a acestui lucru se găsește în opera „vocaloidului”
entuziaști. Aceștia vor accesa software-ul de sintetizator vocal înregistrat pentru a produce
cântece care sunt cântate în personajul de cântat generat de computer
voce distinctă și apoi trimiteți-le pentru lume - inclusiv compania
în spatele software-ului - pentru a asculta și a partaja. Astfel de contribuții reprezintă cea mai mare parte
dintre cântecele cântate de Hatsune Miku, extrem de popular, (pentru totdeauna) șaisprezece-
vocaloid de un an care apare ca o hologramă susținută de o trupă live înainte
urlând fani în spectacole de sold-out din întreaga lume. Crypton, japonezii
companie care a creat „Miku” în 2007, spune că a rezultat acest efort bazat pe fani
lansarea oficială a peste 100.000 de melodii lansate, 170.000 încărcate pe YouTube
videoclipuri și 1 milion de lucrări de artă inspirate de Miku. Cântăreții umani nu ar putea spera niciodată
pentru a se potrivi cu o ieșire atât de prolifică, desigur - nici cu notele înalte sau rapid
versuri stricate de care este capabil Miku. De fapt, Miku este o nouă formă de
volvox, o formă de viață holonică bazată pe colonii.
Aceste exemple ne ajută să arătăm cât de departe a ajuns sistemul de producție artistică
a călătorit în câteva sute de ani. Când Biserica și-a condus rețeaua de sus în jos,
a existat un număr limitat de artiști sancționați și mijloacele de comunicare disponibile
ei - pânza pictorului, cartea scriitorului, piatra sculptorului - nu erau
concepute pentru distribuirea rapidă sau largă a mesajelor lor. Arta era pentru elite,
ceea ce însemna că impactul său asupra schimbărilor culturale a fost lent. Mai târziu, tipărit, televizor și
alte mijloace de informare în masă pre-Internet au accelerat procesul - Beatles ar putea
participă la spectacolul Ed Sullivan și afectează rapid moda și modurile sociale ale
Tineret american. Dar totuși, totul a fost mediatizat de către portarii, puterile-
care se află în partea de sus a rețelelor, revistelor și ziarelor. A fost nevoie de socializare
mass-media pentru a pune producția și transmiterea expresiei artistice
crestere exponentiala.
Deși eu și partenerul meu Scott am colectat sute de opere de artă
lucrări din întreaga lume, avem o reacție viscerală la oligarhia confortabilă
a acestei vechi „lumi de artă”. Detestăm scena galeriei și arta-ca-investiție
mulțime. Ideea că am nevoie de cineva care să-mi spună ce este șold sau ingenios complet
Pagina 92
neagă ideea de artă ca formă mișcătoare a expresiei umane. Atat de multi oameni
întreabă-mă: „Ce ar trebui să cumpăr?” Răspunsul meu este „Cumpărați ceva care vă emoționează”.
Și nu numai în arbitrajul snob al gustului, elitismul artei ne deformează
gândire. De asemenea, restricționează definițiile oamenilor despre ceea ce constituie „artă”. Ei tind
să ne gândim la acesta ca la produsul unei „industrii” deosebit de exclusive, care este condusă
de un set de oameni deosebit de talentați care își oferă producția creativă în
serviciul celorlalți dintre noi tipuri non-artistice. Dar în rețelele sociale, noi și ei
dihotomia nu rezistă. Suntem cu toții acum, în anumite privințe, artiști. Asta nu este
să spunem că talentul este distribuit în mod egal - nu poate exista decât atât de mult Hieronymus
Boschs, Flannery O'Connors și Talking Heads, pentru a cita trinitatea mea de favorite
din lumea artei, literaturii și muzicale. Dar trebuie să spunem că corpul total al
munca artistică publică este acum mult mai mare. În postarea meme Photoshopped
am devenit gaguri, videoclipuri prostești și comentarii sincere la experiențele noastre
parte a acestei industrii. Prin extensie, lumea artei a devenit mult mai mare, ca
are ocazia pe care o au acum artiștii de a stabili relații directe cu ei
colecționari și audiențe.
Așa cum industria „artei” devine din ce în ce mai dificilă de definit, tot așa este și distincția sa
din industria „marketingului”, „politicii” sau „știrilor”. În cadrul Organismului, toate
sunt tratate tot mai mult ca un întreg amestecat. Noi, celulele acelui organism,
mesagerii autonomi care decid dacă un mesaj va fi transmis
altele sau nu, au devenit conductele tuturor eforturilor de marketing, politice
campanii și expresii artistice. Și nu distingem o sarcină de
alte. Dacă ideea de bază din spatele unui conținut rezonează cu noi într-un fel ...
care este, în cazul în care se potrivește cu modul în care aleg să publice efectua selfhood- noastre
vom alege să interacționăm cu acesta, indiferent de scopul persoanei care
a inițiat conținutul sau l-a finanțat. S-ar putea să ne „placă” sau să-l împărtășim cu alții, sau noi
s-ar putea să nu facă niciuna. Procedând astfel, vom decide ce se distribuie - evident,
unii dintre noi cu o influență semnificativ mai mare decât ceilalți.
Acest lucru ne aduce la o chestiune de o importanță capitală pentru marketeri,
politicieni, jurnaliști, scriitori și artiști deopotrivă: ce fel de conținut facem noi, cei
conducte de replicare memetică, alegeți să răspândiți? Mărci, politicieni și
artiștii concurează cu toții pentru a avea acces la receptorii din celulele Organismului,
dar creierul nostru a evoluat pentru a elimina informațiile care consumă o procesare limitată
resursele necesare pentru a aborda informații mai atrăgătoare sau pertinente
apărări care creează o provocare pentru viitorii meme. Doar cel mai potrivit
performanțele unui mesaj vor trece prin acele apărări și vor ajunge la
Pagina 93
obiectivul replicării și propagării. Întrebarea este, care sunt calitățile

care oferă unui meme cea mai mare șansă de a face asta? Ce face ca un mesaj să se răspândească?
Ce definește conținutul contagios? Descoperirea răspunsului la aceste întrebări este
pe ce mi-am construit afacerile. În curând vă voi împărtăși aceste informații. Dar sa
pentru a le înțelege corect trebuie mai întâi să facem o călătorie în lumea microscopică a celulelor
și viruși, din care acum sunt clișee fraze precum „a deveni viral” sau „viral”
conținut ”sunt derivate.
Virușii au un scop singular: cooptează resursele și geneticul
material al celulelor vii din organismele gazdă pentru a se auto-replica. Acest
rolul de atacator ostil nu este ușor de jucat, deoarece majoritatea organismelor au evoluat
protecții imunitare împotriva invaziilor din exterior. Pentru a prelua o celulă gazdă, a
virusul trebuie să treacă prin patru faze distincte înainte de a se putea răspândi în alte celule -
atașament, intrare, replicare și eliminare - fără nicio garanție că va primi
prin fiecare. Acest lucru are paralele notabile cu procesul dur pe care îl fac memele
înainte de a se reproduce și se propagă cu succes.
Ciclul de viață viral începe în interiorul vehiculelor microscopice cunoscute sub numele de capside,
în esență, o coajă exterioară care găzduiește materialul genetic al virusului. Capsidul va
pătrunde într-un organism și apoi caută să se atașeze de una dintre celulele gazdei, folosind
receptori speciali pe învelișul său exterior pentru a încerca să se lege de receptori de afinitate susceptibili
pe membrana exterioară a celulei vizate. Asta e mai ușor de spus decât de făcut
necesită compatibilități în structurile proteice ale receptorilor fiecărei entități. Dar
se întâmplă. Așa răcim.
Dacă capsida se atașează, virusul încearcă apoi să intre în celulă, astfel încât să poată fi inserat
materialul său genetic. Pentru a face acest lucru, folosește o varietate de semnale bazate pe proteine
păcălind gazda înșelată să creadă că virusul este o moleculă inofensivă cu
nutritiv sau de altă valoare. Apoi începe faza de replicare, care se bazează și pe ea
la înșelăciune, deoarece virusul depășește procesul de producere a proteinelor celulei gazdă
- are funcția de „programare” - și o păcălește în ascultarea instrucțiunilor
genomul viral în locul celor din codul genetic al celulei. (Este similar cu
când un hacker introduce un computer în sistemul dvs. de operare, convingător
funcția de programare a computerului dvs. pentru a urma instrucțiunile virusului și nu
cele din codul OS original.) Odată comandat, virusul instruiește celula să
multiplicați genomul de multe ori. În cele din urmă, celula nu mai poate funcționa
iar membrana sa se deschide, aruncând descendenții virali înmulțiți în
căile metabolice ale organismului în căutarea de noi celule gazdă. Astfel ciclul
începe din nou. Odată repetat suficient, acest proces în patru faze va favoriza
creșterea exponențială a virusului, cel puțin până la sistemul imunitar al celor ocupați
Pagina 94
organismul poate face un contraatac și îl poate opri pe atacator. La fel de

vom vedea mai târziu când vom urmări anumite idei hashtagged și alte meme, și ele
poate trece prin faze de creștere la fel de explozive înainte de a cădea rapid
ecranele radar ale oamenilor.
Aceasta nu este singura similitudine între comportamentul viral și comportamentul memetic. Există
de asemenea, un echivalent memetic cu ciclul de viață viral în patru faze, în care se află un meme
provocat constant să fie selectat în mod natural pentru a trece la fiecare fază ulterioară
în timp ce încearcă să-și facă „gazdele” - creierul unui public vizat - să-l ajute
propaga. Primul este ceea ce ciberneticistul belgian Francis Heylighen numește
asimilare, pe care o putem gândi ca echivalentul atașamentului viral.
punctul cheie aici este că trebuie să existe și un anumit nivel de compatibilitate între
meme și „receptorii de afinitate” ai persoanei vizate. Pentru a realiza asimilarea,
proiectarea unui meme trebuie să fie coerentă și coerentă cu cognitivul preexistent
cadrul unui individ gazdă. Creierul nu este o listă goală și nouă
informațiile pur și simplu nu se pot atașa dacă nu au nicio legătură cu gazda
viziune asupra lumii existentă. Astfel, memele exploatează capacitatea minții de model
recunoaştere. Acest lucru este asemănător cu un virus biologic care exploatează capacitatea unei celule de a
recunoaște diferite tipuri de proteine pentru a păcăli gazda neintenționată să o lase
intra prin membrana exterioară. Recunoașterea modelelor se întâmplă, de asemenea, să fie un
strategie importantă pentru modul în care corpurile noastre rezistă la astfel de atacuri: așa-numitele taxe
receptorii din celulele
agenții patogeni pentruumane au sarcina
a le identifica specifică
drept deșia arecunoaște
„străini” semnaliza tiparele dinimunitar că acesta
sistemului
trebuie să-și organizeze apărarea.
Există, de asemenea, o paralelă în proiectarea software-ului: recunoașterea modelelor este vitală
element al tehnicilor de „învățare automată” pe care le folosesc informaticienii
pentru a dezvolta forme timpurii de inteligență artificială. Abilitățile lor de recunoaștere sunt încă
departe de a fi perfect, totuși - ceea ce, în mod ironic, creează noi AI interesante-
oportunități artistice bazate pe. Pentru lovituri, consultați „Visele profunde”
aplicație de la Google. Acest sistem AI creează o nouă artă vizuală uimitoare de către
prezentând imagini pe baza a ceea ce „crede” că recunoaște ca modele într-o gazdă
imagine pe care o compară cu un dicționar de imagini încărcate anterior.
Această asimilare bazată pe recunoașterea tiparelor - am putea numi „prinderea
atenție ”a destinatarului țintă - este doar începutul procesului memetic.
supraviețuirea memei va fi testată din nou în trei etape ulterioare: reținere,
expresie și transmisie, folosind nomenclatura lui Heylighen. Odată ce țintă
interesul a fost stârnit și ideea de bază sau conceptul asimilat, el sau ea trebuie
păstrează acel mem, angajându-l într-un fel de memorare. Apoi, trebuie
Pagina 95
exprimă în mod activ acel concept - cu alte cuvinte, dă-i formă, articulează-l. Și
în cele din urmă, trebuie să transmită acelui concept nou exprimat altora. Trebuie să fie
comunicat. În acel moment, noua memă replicată, la fel ca un nou
vărsat capsidă virală, poate pleca în căutarea unei alte gazde pentru a încerca secvența
din nou.
Pe măsură ce timpul progresează - și, împreună cu acesta, algoritmul de supraviețuire a celui mai potrivit
—Un meme concurează continuu cu alte meme pentru a-și captura ținta
resursele limitate de procesare a informațiilor din partea publicului. Dar la fel ca și virușii, care
sunt, probabil, printre cele mai inteligente entități adaptative din lumea naturală, memele
au un truc în mânecă: mutația. Ideea de bază a unui mem funcționează ca
genomul de bază al unui organism; oferă baza fundamentală pentru existența sa.
Dar dincolo de aceasta, se poate schimba atunci când sare de la o gazdă la alta. Si daca
credeți că virusurile gripale mutează rapid, forțând medicii să dezvolte gripă nouă
vaccinuri în fiecare an, nu este nimic în comparație cu schimbările rapide ale focului social
mass-media poate impune memelor - așa cum am observat deja în transformarea rapidă
viețile lui Ermahgerd, Success Kid și a altor gag-uri răspândite în rețelele sociale.
Este demn de remarcat faptul că avocații pentru drepturile artiștilor ar numi astfel de adaptări
„Derivat” funcționează și dacă este sau nu ușor de gestionat în timp
copiind cultura internetului, conceptul vine cu conotații juridice clare
în jurul drepturilor de autor. Dar, în realitate, aceasta este o noțiune destul de construită, deoarece în
context mai larg al modului în care se răspândesc ideile și se repetă culturile, acest proces de
imitarea, împrumutul și reproducerea este pur și simplu realitatea continuă a memeticului
replicare. Acesta este modul în care cunoștințele sunt împărtășite și dezvoltate. Astfel evoluăm
o societate.
Heylighen a analizat și clasificat tipurile de calități care favorizează o
șansele memei de a fi supuse replicării - cu alte cuvinte, de a trece prin
cele patru faze ale ciclului de viață memetic. Printre cei pe care îi citează ca fiind valoroși în
faza de asimilare sunt calitățile distinctivității și noutății, o referință
la cât de diferit obiectiv sau unic este o bucată de conținut - un tweet promovat, pentru
exemplu - este perceput a fi. Cu toate acestea, Heylighen ne amintește, de asemenea, că un meme
coerența cu cadrul cognitiv preexistent al unei gazde este la fel de critică pentru
atât asimilarea, cât și reținerea, la fel ca și conformitatea acesteia cu existența persoanei
moravuri sociale. Pe scurt, oamenii tind să observe idei noi, distincte, dar o vor face
absorbiți și păstrați-le mai bine dacă ideile de bază sunt suficient de familiare pentru a fi
inteligibil și așezați-vă în zonele lor de confort cultural.
Alte calități pe care Heylighen le identifică ca oferind unei meme o șansă mai bună
asimilarea și reținerea includ autoritatea. Cu alte cuvinte, sursa
Pagina 96
informațiile trebuie privite ca fiind de încredere, veridice, fiabile sau pur și simplu valoroase.
Acest lucru nu trebuie să fie fundamentat științific, desigur; contează doar că un mare
suficient grup de oameni percepe un anumit sentiment de autoritate. Martor cum
vedeta de baschet LeBron James, care probabil nu are automobile mai mari
cunoștințe decât tine sau eu și care și-ar putea permite o întreagă flotă de top
Lamborghinis și Bugattis, apare în anunțurile Kia ca șoferul unui K900 sensibil
sedan. Conținutul care contează de la o persoană contează.
Pentru fazele de exprimare și transmitere, Heylighen se referă la o trăsătură pe care el
numește expresivitate , la care ne putem gândi ca o măsură a cât de ușor este un meme sau
ideea poate fi transmisă altora. O idee nouă care poate fi exprimată într-un mod destul de simplu
termenii cu analogi puternici ai experienței existente vor fi mai ușor de reprodus
decât un concept complex. Acesta este motivul pentru care, în ciuda plângerilor serioase ale jurnaliștilor,
site-uri precum BuzzFeed și Huffington Post persistă cu formatele „listicle” pentru
Scopuri „clickbait” - „18 lucruri pe care băieții trebuie să nu le mai poarte după facultate”;
„Cele 27 de cele mai bune momente de la Premiile Globul de Aur” - și titluri de machete
videoclipurilor care spun „X face Y ... Ce se întâmplă în continuare îți va sufla mintea”.
Aceste formule creează modele simple, o ordine previzibilă, ușor de exprimat
și astfel să replici. *
În cele din urmă, există faza de transmisie. Dacă un meme ajunge la acea finală
sarcina, ne spune Heylighen, este o chestiune de publicitate . Într-o mass-media tradițională
mediu, acest lucru s-ar traduce în cantitatea de timp a anunțului și în coloane
că un manager de marketing cumpără sau în eficiența unei relații publice
informarea reprezentanților către jurnaliști și așa mai departe. Dar, în era social media, ca și noi
discutată în capitolul 3, succesul transmisiei se referă la rețeaua umană:
Acoperirea este determinată de lățimea, conexiunea și atracția
influențatori care sunt expuși unui nou mem.
Odată ce meme-ul este transmis către o nouă gazdă, replicarea în patru faze și
procesul de propagare începe din nou. Și cu fiecare nouă țintă, scopul este de a intra
conștiința persoanei în așa fel încât să o trimită la rândul ei pentru a o obține
replicat de alții. Este ca un joc nesfârșit de șoapte chinezești;
cele mai potrivite, cele mai memorabile meme vor persista prin fiecare transmisie în timp ce
cei mai slabi nu vor rămâne în mintea oamenilor și se vor pierde în traducere.
Pentru un agent de marketing, publicist sau manager de marcă care lucrează în social media, găsind
rețeaua de distribuție nu este cea mai grea parte a muncii lor. Cu dreptul
conexiuni, planificare și bani, este posibil să construiți un social media
rețea de distribuție pentru a împinge conținutul către masă. Provocarea vine
Pagina 97
cu conținutul potrivit. Cum vă puteți asigura că mesajele dvs. trec prin

procesul de selecție memetică și realizarea replicării virale? La public,
noii clienți îmi dădeau adesea un videoclip pe jumătate și îmi spuneau „Iată, fă asta
devenim virale ”, presupunând în mod greșit că mecanismul nostru de distribuție de anvergură
ar realiza automat acest lucru. Nu sunt alchimist; dacă o bucată de conținut
nu are modelele conceptuale potrivite pentru a rezona cu publicul său, nu pot
faceți-l magic să se răspândească. Este mesajul care este extrem de important, conținutul care va
dictează dacă un meme este suficient de potrivit pentru a supraviețui.
Dar cum o faci să se lipească? Cum devine un hit? Aici, trebuie
priviți dincolo de mentalitatea utilitară cu care tindem să vedem informațiile și
în schimb, luptați cu lentila mai fuzzy a emoțiilor și a contextului - pentru că,
într-adevăr, acolo se întâmplă acțiunea în social media. Emoțiile sunt cheia
ingredient care determină viralitatea unui meme. Întrebarea este, care sunt emoțiile
declanșat și ce rol joacă în propagare?
Un studiu realizat de Wharton Business School cu șapte mii de New York Times online
articolele și tendința lor de a apărea în lista celor mai trimise prin e-mail a The Times au descoperit că
componenta emoțională a avut impact asupra deciziilor de partajare în două moduri. În primul rând, cititorii
ar pune o valoare emoțională binară asupra conținutului - indiferent dacă a declanșat pozitiv
sau emoții negative - care ar avea impact asupra disponibilității lor de a le împărtăși. Al doilea,
emoția specifică care a fost declanșată ar avea efecte motivaționale variabile,
evocând diferite grade de „excitare sau activare fiziologică” - în acest caz,
să vă simțiți inspirați sau obligați să-l trimiteți prin e-mail altcuiva.
În primul caz și contrar regulii jurnalismului „dacă sângerează, conduce”,
profesorii Wharton - Jonah Berger și Katherine L. Milkman - au constatat că
conținutul era mai probabil să devină viral dacă avea o natură pozitivă. Dar în
în al doilea rând, au descoperit că diferite declanșatoare de emoții au avut impacturi diferite asupra
probabilitatea ca un articol să fie partajat pe scară largă, iar în partea de sus a listei era un
emoție negativă: furie. Conform graficului de mai jos, autorii au descoperit că printre
ceilalți factori declanșatori emoționali care ajută la creșterea viralității, unii au fost pozitivi sau
neutru (uimire, interes, surpriză) și cel puțin un altul, anxietatea, a fost negativ.
Numai tristețea, în mod clar o emoție negativă, a fost, fără ambiguitate, un factor de a face
un articol mai puțin probabil să apară pe lista celor mai trimise prin e-mail.
Datorită biochimiei moderne, aceste idei se potrivesc confortabil cu
cadrul biologic al Organismului Social. În timp ce răspunsurile emoționale sunt
declanșat de stimuli externi, modul în care se joacă acum este văzut pe scară largă de
psihologi și neurologi în funcție de diferite reacții chimice
în interiorul creierului. Fericirea și alte emoții pozitive sunt reglementate de
Pagina 98
eliberarea de substanțe chimice neurotransmițătoare, cum ar fi dopamina, endorfine, oxitocină,

și serotonina, care sunt produse de glanda pituitară și administrate de
sistemul limbic care controlează emoțiile creierului. Ele moderează durerea și vor
contracarează tristețea - motiv pentru care producția slabă de serotonină este asociată
depresie. În funcție de echilibrul complex dintre producție și
epuizarea acestor substanțe chimice, acestea pot induce sentimente de euforie directă sau
lasă-ne într-un funk profund.
Oamenii de știință au propus că bucuria și alte sentimente pozitive sunt o

trăsătură evolutivă care a apărut pentru a încuraja un anumit comportament pro-supraviețuire și
în cazul fricii, tristeții și altor emoții negative, să ne împiedice
făcându-ne rău. Dar, pe măsură ce ființele umane au devenit atât de definite în mod unic
de contextul nostru social, ne confruntăm constant cu stimuli moderni care
declanșează aceste emoții și reacțiile chimice compensatorii din interiorul corpului.
În termeni biochimici, am putea reformula cuvintele nemuritoare ale lui Jefferson despre
Pagina 99
„Căutarea fericirii” în termeni de foame nesfârșite pentru eliberarea de dopamină.

Rețelele sociale înseamnă că un miliard din aceste creiere sensibile la substanțe chimice sunt acum
conectat printr-o rețea gigantică de partajare a informațiilor, fiecare nod având un număr limitat
capacitatea de a procesa informații noi, dar în același timp instinctiv înclinată spre
lăsați stimulii din exterior să-i manipuleze chimia hormonală internă. Văzut în asta
context, cererea de glume de meme, de exemplu, reflectă cea a Organismului Social
dorința colectivă de eliberări hormonale pozitive - de la zâmbet și râs
s-a demonstrat științific că declanșează acești neurotransmițători. Animal drăguț
imaginile ar putea face la fel. (Cercetările japoneze au descoperit că subiecții care erau
imaginile afișate au funcționat mai productiv decât un grup de testare care nu a fost
au arătat imaginile. Poate că clipurile video despre pisici prostești nu sunt la fel de bune.)
Dar furia? De ce oamenii de pe rețelele sociale scuipă un astfel de enorm
cantitatea de bilă? Unde se răspândesc acești nori de furie cu ciuperci
vine din? De ce suntem atrasi atât de instinctiv de ceva atât de inerent
distructiv? Aici trebuie să luăm în considerare managementul general al emoționalului nostru
viața din sistemul limbic al creierului, care, printre alte roluri, ne reglează
sistem de răspuns de luptă sau fugă. Multe dintre funcțiile sale au rădăcini primordiale;
eliberează hormoni precum adrenalina pentru a pregăti corpul pentru lupta împotriva unui
prădător. Adrenalina creează dependență și, din motive întemeiate, deși este mai puțin
relevanță în viața noastră urbană în mare parte în secolul XXI. De cand
furia eliberează adrenalină, suntem atrași de mânie.
Să lăsăm acest gând atârnat pentru moment. Va fi un aspect critic
considerare când venim să examinăm, cum să folosim cel mai bine social media într-un
mod constructiv în capitolele următoare.
În acest capitol am discutat despre cum memele sunt echivalentul cultural al genelor,
unitățile de transmisie și replicare pe care ne construim ideile noastre comune,
gusturi, moravuri și inovație artistică. Am explorat ceea ce face un anume
meme supralicită cu succes pe ceilalți pentru accesul la grupul limitat de social
Partajarea minții umane a organismului și realizarea selecției ca una dintre cele comune
elemente de bază ale culturii noastre. Am privit ceea ce se întâmplă ca fiind nesfârșit
fluxul de stimuli externi intră în creierul nostru sub formă de conținut social media
și reacționează cu biochimia de bază a creierului nostru și cum, în funcție de acesta
structură, va declanșa anumite emoții care fie cresc, fie scad
probabilitatea transmiterii.
Acum, înainte de a trece de la acest capitol, să vedem cum sa răspândit
niște viruși biologici din lumea reală s-au jucat în timp și îi aliniază
Pagina 100
comportamentul memelor reale pe rețelele de socializare. Reamintim teribilul Ebola recent

focar de virus în Africa de Vest. Din primul caz raportat în Guineea din
Decembrie 2013 la declarația Organizației Mondiale a Sănătății din ianuarie 2016
că Africa de Vest nu avea Ebola, numărul de cazuri a arătat inițial gradual
crește. Dar apoi a devenit exponențial pe măsură ce sa răspândit în Liberia, Sierra Leone,
Senegal, Nigeria, Mali și chiar au apărut în Statele Unite, United
Regatul, Spania și alte locuri, doar pentru a dispărea rapid în a doua jumătate a anului
2015.
Să comparăm acest lucru cu traiectoria hashtagului #OutBoastKanye. Pe
15 februarie 2016, acel meme a devenit viral după un tweet inan de la Kanye West
- „Da, sunt personal bogat și pot cumpăra blănuri și case pentru familia mea” - led
Utilizatorii Twitter într-un concurs de spirit. Dintr-un flux de început, #OutBoastKanye
gluma a devenit curând contagioasă, apărând în 28.227 de tweets și retweets de către
sfarsitul zilei. Printre cele mai amuzante: „#OutBoastKanye. Pot să gătesc orez minut
57 de secunde ”de la @DatOwlTwitch și„ Uneori nici nu ling ling iaurtul
capac, pune-l direct în coșul de gunoi ”de la @SadFaceOtter. Distracția a continuat
16 februarie, când hashtagul a înregistrat 20.726 de tweets și retweets. Dar,
la fel ca Ebola, deși și mai repede, replicile hashtag au dispărut
la timp. A doua zi, a ajuns la 2.152. Apoi a scăzut la 591 pe 18 februarie,
și apoi la 281 în a cincea zi. Diapozitivul a continuat, astfel încât până la sfârșitul
lună, aparițiile zilnice ale # OutBoastKanye erau abia în cifre simple. O singura data
vara se învârtea, avea o apariție doar ocazională la fiecare
a doua zi cam asa ceva. Consultați graficul performanței din februarie 2016 de mai jos.
Pagina 101
Aceste două exemple urmează modelul tipic de dezvoltare virală în ambele

biologie și social media. Dar din când în când, un virus deosebit de virulent
vine care sfidează acest model de creștere-apoi-epuizare - fie în plan biologic, fie
forma memetică. Deci, să ne uităm la exemple de fiecare. Pentru prima, vom grafica
super-virus suprem al secolului al XX-lea, cel care a dus la moartea lui
peste 35 de milioane de oameni: virusul imunodeficienței umane sau HIV. Aceasta
a durat mult timp pentru ca rata noilor infecții cu HIV să încetinească și, chiar și acum,
numărul de cazuri noi rămâne foarte mare.
Pagina 102
#OutboastKanye
Există meme de pe rețelele sociale care arată, de asemenea, puterea de a rămâne. Să ne întoarcem la
cel cu care am început această carte. A început hashtagul #BlackLivesMatter
în 2013, cu un val de indignare pentru achitarea lui George Zimmerman pentru
uciderea lui Trayvon Martin, dar a decolat cu adevărat în anul următor cu
asasinate ale lui Michael Brown în Ferguson, Missouri, și ale lui Eric Garner în
New York. În asocierea sa cu proteste masive de stradă, hashtagul a apărut
o întreagă mișcare, un etos chiar. Moartea lui Freddie Gray la Baltimore și
protestele masive pe care le-a dat au dat un nou impuls mișcării în primăvară
din 2015. A câștigat apoi tracțiune și legitimitate pe măsură ce ciclul electoral din SUA a început
în viteză și ca activiști de frunte în mișcarea #BlackLivesMatter
a format o campanie bine organizată de protest și susținere politică. Când
liderul proeminent #BlackLivesMatter DeRay Mckesson și-a depus oferta pentru a deveni
primar al orașului tulburat, dar iconic Baltimore, a marcat o etapă importantă în
Democrația americană: primul candidat politic născut dintr-un hashtag. In jurul
în același timp, într-o reexaminare adecvată a noțiunii de identitate personală în
era social media, Time Magazine a numit mișcarea Black Lives Matter ca fiind
locul doi pentru premiul „Persoana anului” din 2015.
Pagina 103
Apoi, în vara anului 2016, am trăit moartea tragică a lui Alton

Sterling în Baton Rouge, Louisiana și Philando Castile în Falcon Heights,
Minnesota. Acestea - împreună cu uciderea ulterioară a opt ofițeri de poliție din
Dallas și Baton Rouge, acte de lup singuratic care, din păcate, au hrănit un fals conservator
narațiunea mișcării ca „teroriști” - o dată din nou împinge # BlackLivesMatter
într-un profil public ridicat. O mare parte din acestea sunt surprinse într-un raport impresionant
publicat de Centrul pentru Media și Impact Social. Cei trei autori ai săi ...
academicieni de la Universitatea Americană, Universitatea din New York și Universitatea
din nordul Texasului - a intrat în renașterea frecventă a activității de social media
în jurul mișcării Black Lives Matter, valuri pe care le-aș numi virale
„Focare”. *
Pentru a vizualiza toată această activitate, am adăugat datele din 2016 furnizate de Soroush
Vosoughi și Deb Roy de la Laboratorul pentru Mașini Sociale al MIT într-un grafic în
raportul CMSI care arată mențiunile hashtagului #BlackLivesMatter în 2014
și 2015. Departe de a se destrăma, continuă să reînvie și progresiv
mod mai puternic. Într-o zi din iulie 2016, hashtag-ul a fost postat pe Twitter și retweeted
de peste 1,1 milioane de ori.
Pagina 105
104
Tweets și retweets din #BlackLivesMatter
Analizând și comparând aceste fenomene, primul lucru pe care trebuie să-l observăm
HIV este MO-ul virusului. Lansează un atac total împotriva apărării corpului împotriva
boală. Nu vă mulțumiți să ocupați pur și simplu orice celulă gazdă veche în scopuri de reproducere,
HIV se blochează la receptorii CD4 situați pe celulele noastre T-helper, toate importante
tip de celule albe din sânge al căror rol este de a activa toate celelalte celule albe din sânge
în cadrul sistemului nostru de imunitate ca răspuns la un invadator străin. În preluarea
aceste celule, virusul nu doar dezactivează apărarea organismului împotriva HIV; aceasta
distruge capacitatea sistemului imunitar de a se apăra împotriva oricărui atac. Odată ce a făcut-o
a îndeplinit acest rol nefast și victima sa este plină de SIDA, nu este HIV
asta îi ucide, dar altceva: cancer, meningită, pneumonie, așa-i așa.
Acum, gândiți-vă la cuvintele „viețile negre contează” ca la un atac similar, bazat pe o largă amploare
pe un sistem întreg - și prin asta mă refer la un șoc pentru un defect, anacronic
sistem care nu a evoluat încă la o stare optimă de incluziune orb de rasă și
corectitudine. Ar putea exista o chemare la acțiune mai puternică, fundamentală? Acest
mișcarea - și meme-ul asociat - nu este doar definită în jurul valorii de a
ideea politică exprimată îngust de, să zicem, brutalitatea poliției față de tânărul negru
bărbați sau de acces la servicii pentru comunitățile minoritare sărace sau afirmative
acțiune. Nu promovează o soluție specială la o anumită problemă; este
cerând ca societatea în ansamblu să adere la un principiu fundamental al vieții
în sine. Este un atac total asupra sistemului. Și o face în cele mai dramatice,
mod declanșator de emoții. O face cu un limbaj a cărui putere derivă direct
de la simplitatea sa fără ambiguități și de la referința sa implicită la durabil
povești și imagini (meme anterioare) care au falsificat amintirile încorporate ale unui
trecutul dureros al națiunii în conștiința sa colectivă. Negru. Vieți. Materie.
Cealaltă similitudine este ciclul mutațional. ARN-ul din HIV muta la un
o rată mai rapidă decât orice s-a văzut vreodată într-o entitate vie, ceea ce înseamnă că este
algoritmul evolutiv rulează mai repede decât pot face echipele de cercetare și dezvoltare ale companiilor farmaceutice
tine pasul cu. Pentru a conține impactul HIV, a fost nevoie de o combinație grea de
medicamente antiretrovirale - care blochează procesul prin care ARN-ul viral
preia ADN-ul celulei T-helper infectate și, astfel, limitează replicarea acestuia - de-a lungul
cu campanii extinse de educație privind utilizarea prezervativelor și acelor, care
în acest caz blochează mecanismul de transmisie mai larg. Dar chiar și atunci, nu este adevărat,
s-a găsit încă un remediu cuprinzător disponibil - deși în capitolul 7, vom
analizați unul dintre singurele două cazuri de bolnav de SIDA vindecat și lecțiile despre acesta
ar putea susține modul în care social media ar putea „vindeca” societatea de problemele sale culturale.
Pagina 106
Cu #BlackLivesMatter, au apărut diferite expresii spin-off „mutate”, dar
a respectat cererea cuprinzătoare de justiție a declarației inițiale. În cele noi
găsiți puterea unui meme puternic, unul capabil să evolueze și să se adapteze
o scară mare. A fost zicala „Mâinile sus, nu trage” și gesticulează asta
a fost afișat în masă în timpul protestelor la uciderea lui Michael Brown din Ferguson
—Un submeme care a fost chiar reprodus în Hong Kong în timpul orașului respectiv
proteste concurente pro-democrație - și sloganul „Nu pot respira”, împreună
cu un gest de sufocare, care era destinat poliției din New York pentru ei
tratarea morții lui Eric Garner. Acestea au dat naștere la hashtag-uri precum #Ferguson,
#MikeBrown și #EricGarner. Așa cum am discutat în introducere, a existat
de asemenea, hashtag-ul #TakeItDown și altele, cum ar fi #JeSuisBree, care au fost
asociat cu înlăturarea drapelului confederat după uciderile din Charleston.
(Într - o indicație a cât de mult conținut a fost generat în jurul acestor teme,
trei cercetători care au compilat studiul CMSI pe rețelele sociale despre viețile negre
Mișcarea materie a analizat peste 41 de milioane de tweets până în 2014 și
2015.) Toate acestea s-au adăugat la indignarea pe care oamenii o simțeau pentru clasa a doua
tratamentul afro-americanilor în societatea americană, în timp ce reafirmă valorile
exprimat în meme-ul de bază #BlackLivesMatter. Toți au împuternicit
mesajul original și i-a dat o mai mare salubritate.
O demonstrație clară a puterii durabile și chiar în expansiune a
#BlackLivesMatter a venit atunci când Beyoncé, susținut de fete dansatoare îmbrăcate în
Vestimentația Black Panther s-a alăturat lui Coldplay pe scenă la pauza Super Bowl din 2016
a prezentat și a eliminat piesa ei foarte încărcată, tocmai lansată, „Formație”.
video, plin de imagini din New Orleans post-Katrina și referințe la
rădăcinile proprii ale cântărețului dintr-un Sud divizat rasial, au fost lansate la timp pentru a se agita
o frenezie de social media înainte de marele eveniment. A fost o îmbrățișare directă a
Mișcarea #BlackLivesMatter, un imn al furiei negre în devenire, de către un
femeie de culoare, care este, de asemenea, regalitatea culturii pop. A fost cu atât mai semnificativ că
ea a făcut această declarație la cel mai mare eveniment TV al anului, găzduit de NFL,
o instituție americană în care diviziunea rasială în ierarhiile acesteia
echipele de fotbal rămân o chestiune flagrantă, dar rar discutată. După trei ani
fondarea sa, #BlackLivesMatter, nu numai că era în viață și lovea, ci lua
scena centrala. Dacă HIV este un super-virus, atunci acesta este cu siguranță un super-mem. Și,
la fel ca un virus puternic, acel super-mem are acum capacitatea de a infecta
o moștenire culturală rasistă și învechită, care apelează la instigatorii de ură precum Donald Trump
la.
Deși nu toată lumea cu un mesaj poate avea același impact asupra noastră
Pagina 107
cod memetic ca #BlackLivesMatter, lecțiile din genetică și biologică

virușii sunt valoroși pentru noi toți. Cu toții ne confruntăm cu cum să facem
noi înșine auziți în noua arhitectură de comunicare complexă a rețelelor sociale.
Dar aceste lecții sunt departe de tot ce trebuie învățat despre funcționarea interioară a
Organism social. Este timpul să explorăm modul în care funcționează metabolismul său, cum funcționează acesta
crește și cum menține stabilitatea internă sau homeostazia - regulile două, trei,
și patru din cele șapte trăsături ale vieții.
Pagina 108
CAPITOLUL Cinci
DIETA ECHILIBRATA
Organismul trebuie alimentat cu conținut sănătos
Moartea lui D AVID BOWIE în ianuarie 2016 i-a lăsat pe oamenii din Michael și cohorta mea într-un
starea de angoasă. S-au revărsat tributele genialului muzician-actor-artist de performanță
în Facebook, generația Xers amintea despre Bowie - și despre ce el
reprezentate în termenii propriei tinerețe. Noi, vechi prieteni și străini online
la fel, angajat într-un ritual global de îmbrățișare nostalgică și durere de inimă comună.
Poate că Bowie nu a atins aceeași influență dominantă ca și Beatles, ci în
în unele moduri, moartea sa a fost pentru generația noastră ceea ce a fost John Lennon pentru Baby
Boomeri. S-a simțit „Ziua în care a murit muzica”.
Abia după ce a plecat, am putut înțelege adevăratul geniu al lui Bowie. În
actul final al unei vieți pline de schimbări de personaje, persoane multiple și mercurial
linii complot, Bowie ne-a arătat în moarte de ce contează în viață: El a avut, aproape
luată singură noțiunea postmodernă a unui fluid, care sfidează categoriile
identitate și a făcut-o mainstream. Pentru zeci de milioane de tineri bărbați și femei
care s-a străduit să se încadreze într-o lume care a vrut să le facă porumbei potrivit
genul, sexualitatea, culoarea și alte definiții rigide, Bowie a arătat-o
a fost în regulă să fii diferit, că ar putea fi de fapt grozav să fii ciudat. Pentru mine, a
Pagina 109
tânăr care se împacă cu homosexualitatea sa în limitele rigide ale

Societatea sudică americană, acesta a fost un mesaj puternic. Pentru îmbrățișarea lui de
muzică, sexualitate și expresie, acum îl văd pe Bowie ca pe un „mutant”. El a adăugat
raze de ADN nou către cultura noastră, remodelând ideile noastre preconcepute despre cine suntem noi
erau. El a redesenat granițele imunității noastre, extinzându-ne libertatea de
imaginație.
Mesajul lui Bowie nu era doar eliberator, ci era prevăzător. Viața lui, cu ea
mai multe persoane de la Ziggy Stardust la Thin White Duke la Aladdin Sane,
și cu sexualitatea sa deliberat ambiguă - s-a descris în mod divers
ca gay, bisexual și „dulap heterosexual” - a fost un clopot pentru noul nostru,
existența alimentată de rețelele sociale. Anonimatul internetului - unde, ca Nou
Cartoonistul Yorker Peter Steiner a spus: „nimeni nu știe că ești un câine” - a dat
o nouă ieșire puternică către ceea ce antropologii numesc „performativitate”, ideea că
efectuăm în mod constant diferite versiuni ale „sinelui” nostru, în funcție de
context social. Rețelele de socializare ne-au scos la iveală Bowie interior în toți.
Având în vedere că dezvoltăm o analogie biologică pentru noile noastre rețele sociale -
sistem de comunicație condus, este adecvat ca cea mai comună metaforă
aplicată personalității în continuă schimbare a lui Bowie provine din lumea naturală. El este
denumit frecvent un cameleon, care, nu întâmplător, era titlul
un album de compilație Bowie exclusiv din Australia din 1979, un obiect prețuit în
Colecția timpurie de vinil a lui Michael. Cameleonii, desigur, sunt cei mai fabuloși
versatil al animalelor, capabil să-și schimbe culoarea la picătura unei pălării. Cu
patru straturi de piele diferit pigmentate, pot trece de la verde strălucitor la opac
modele de curcubeu de culoare maro până la vibrante, multicolore. Uneori se schimbă
culori pentru camuflaj, optând pentru o nuanță care se amestecă în mediul lor; la
alteori culoarea exprimă starea de spirit a cameleonului sau dorința sa de a se împerechea.
Este ca și cum cameleonul joacă diferite versiuni ale sinelui său, în funcție de
contextul „social” în care se află - indiferent dacă încearcă să se ferească
concurenți, atrage un partener sau descurajează un cameleon concurent să meargă
după orice resursă redusă de care are nevoie.
Cameleonii sunt doar un exemplu deosebit de izbitor de mimesis, o formă
de comportament care se regăsește în lumea animalelor și a plantelor. (Mimesis, care
descrie actul mimicii, derivă din aceeași rădăcină greacă ca „mimeme”,
de la care Richard Dawkins a venit cu „meme”.) Mimetismul este un element fundamental
aspect al vieții. Sepia - uneori numită „cameleonii mării” - va
schimbă nu numai culoarea lor, ci și modelul, textura și forma pielii lor
să comunice cu alte sepie, să se camufleze sau să se sperie
Pagina 110
prădători. Pisicile imită impresia unui atacator mai mare și mai amenințător atunci când
își ridică spatele pentru a-i alunga pe provocatorii nedoriti. Pufi de păuni în sus
penele din spate pentru a da impresia de măreție când caută un partener.
Broaștele din jungla din America Centrală se arată ca niște frunze pe
podeaua pădurii pentru a se ascunde de prădători. Șerpii din lapte mexicani sunt inofensivi, dar de
imitând inelele roșii, negre și albe care marchează coralul mortal Texas
șarpe pe care îi sperie pe viitorii prădători. Pentru a evita să fie smuls de un fermier,
diferite specii de buruieni au evoluat pentru a semăna cu culturile în cadrul cărora acestea
amestecați, inclusiv Echinochloa oryzoides , o specie de iarbă care arată ca orezul
( Oryza sativa ). (De fapt, secara a fost inițial un impostor nedorit al grâului.)
Mimesis este arta înșelăciunii. Se bazează pe aceleași trucuri pe care iluzioniștii
folosesc pentru a-și înșela publicul: preitând faptul că vizualul, auditivul,
iar capacitățile olfactive ale oricărui organism sunt limitate. Noi, ființele vii, avem o
capacitate programată de recunoaștere a modelelor, ceea ce înseamnă că simțurile noastre vor
luptați pentru a percepe tot ce se încadrează în afara ei. Căutăm în permanență
pentru o anumită ordine, căutând să recunoască modele consistente, previzibile; în acest fel
putem înțelege semnalele din mediul nostru și putem răspunde în consecință.
Dar tindem să nu vedem - sau să mirosim, să nu auzim, să simțim sau să gustăm - ordonate diferit
tipare. Abilitatea noastră de percepție strict interzisă este derivată din ambele
trăsături moștenite genetic și, pentru organisme mai sofisticate precum
oameni, dintr-un proces continuu de învățare. În consecință, creierul nostru poate fi ușor
păcălit de versiunile alternative, dar nu mai puțin adevărate, ale realității atunci când sunt senzoriale
semnalele cad în afara acestor tipare. În esență, mimesisul este mimica tiparului. Aceasta
confundă citirea pe care o efectuează computerele noastre interne în supravegherea lor
împrejurimi.
O altă modalitate de a gândi la aceste acte de mimică în lumea naturală este ca.
„Povești”. Ele reprezintă o anumită versiune a realității, nicidecum una falsă,
asta este spus - sau, mai bine spus, realizat - de un organism despre starea
pentru a influența percepția altor organisme. Și este corect să spunem că nu
specia a perfecționat acest talent oriunde la fel de cuprinzător ca oamenii.
După cum subliniază Yuval Harari în Sapiens , explicația sa radicală a rădăcinilor
civilizația, artele umane de persuasiune, povestirea și crearea mitului au fost
vital pentru dezvoltarea organizării sociale și, astfel, pentru dominarea noastră asupra
planetă. Cu puterile noastre cognitive unice, am preluat arta
reprezentare și descriere la un nivel nou și au schimbat lumea în
proces. Am creat societăți în care milioane de străini complet
convinge-se să se unească pentru a pleca să lupte și să omoare milioane de alții
Pagina 111
străini. O fac din cauza unei narațiuni care face apel la „valorile comune”
se presupune că împărtășesc ca urmare a apartenenței lor la o definire ambiguă
o idee numită „națiune”. Religii, naționalisme, loialități politice, chiar
prietenii și dușmanii din curtea școlii se formează în jurul poveștilor pe care ni le spunem reciproc.
Există ceva înnăscut uman despre nevoile de povești. Fără ei,
ne-am putea imagina chiar că viața are un scop? Într-un popular episod NPR Radiolab,
Tom French, care i-a citit cărțile Harry Potter fiicei sale născute prematur
în timp ce se agăța de viața într-un incubator, a observat că semnele ei vitale vor crește
sus când i-a citit. A luat-o ca semn al ei că ar trebui să țină aparatul
mai departe, că a vrut să mențină lupta pentru viață, indiferent de riscul pe care îl are ea
ar putea ajunge să ducă o viață extrem de instituționalizată. Fie că există un științific
explicație pentru răspunsul corpului ei la auzul pasajelor sau dacă a fost
doar coincidență,
poftim ceea ceo era
să „facem ceva” importantesențială
perspectivă a fost cădespre
a transmis-o acestui„Nu
cine suntem. tatăștia
care
ce este un capitol, dar în felul ei a așteptat cu nerăbdare următorul
capitol. Și nu știu o modalitate mai bună de a descrie dorința de a fi în viață decât asta
vrei să afli ce se va întâmpla în continuare ”, le-a spus francez intervievatorilor săi. Ienupărul este
acum un copil sănătos, dezlănțuit.
Creșterea internetului și, în special, a rețelelor sociale a avut un impact dramatic
a schimbat contextul în care are loc această povestire, mai ales prin masiv
lărgirea publicului pentru aceasta. În calitate de editori de informații prin intermediul rețelelor sociale, noi
sunt implicați, adesea subconștient, în acte de mimesis, mimică și
exproprierea comportamentului și a imaginilor altora pentru a crea noi idei, concepte și
meme pe care vrem, într-un fel, să le reflectăm asupra noastră. Noi, utilizatorii de social media,
mai ales cei mai tineri dintre noi, se vor schimba frecvent între diferite
avatare și monikere online; vom crea o varietate de Twitter și Tumblr
conturi, uneori jucând personaje alternative și făcând acest lucru în moduri
care poate estompa liniile dintre identitățile noastre online „reale” și „false”.
Cu o audiență mereu prezentă care ne ascultă, experimentăm feedback care
declanșează în mod reflex din ce în ce mai multe din aceste „povești”. Îmi place să mă gândesc la această țesătură nouă
a povestirii ca „agar cultural”, un loc „plat” conectat fără timp și
distanță în care înfloresc idei noi. (Agar este preparatul pe care oamenii de știință îl pun
într-o cutie Petri pentru cultivarea bacteriilor.) Răcitoarele de apă de la birou au fost odată
loc proverbial în care angajații s-au reunit pentru a-și schimba poveștile din
zi sau noapte înainte. Acum avem milioane de răcitoare de apă virtuale care vin
împreună pentru a transcende locația.
Această explozie globală de mimesis poate fi confuză, dezvăluind limitele
Pagina 112
abilitățile noastre de recunoaștere a modelelor pentru înțelegerea lumii. Rețele sociale

demonstrează frecvent că ceea ce credem noi este o înțelegere incontestabilă a
realitatea este de fapt dependentă de subiectivitățile formate de tiparele noastre
experiențe împărtășite. Când se întâmplă acest lucru, suntem fascinați de modul în care ochii noștri și
mintile par sa ne joace feste. Asistați la obsesia cu #Rochia, când
milioane de oameni din întreaga lume au dezbătut dacă o fotografie postată arăta o rochie care era
alb și auriu sau albastru și negru sau cu #Findthesheep, în care se afla
imposibil de văzut cinci sute de oi într-o fotografie până când camera nu a mărit
pe ei.
Mai important decât aceste exemple ciudate de ochi care nu reușesc să „vadă”
Procesul memetic al schimbării culturale al Organismului Social este, de asemenea, o provocare pentru
tipare stabilite de mult cu care înțelegem markerii ordinii sociale.
sex, sexualitate și identificatori rasiali prin care avem în mod tradițional
oamenii clasificați nu erau întotdeauna altceva decât constructe sociale, deși
cele puternice și de lungă durată. Au existat întotdeauna persoane care au simțit asta
aparțineau în afara acelor categorii, dar societatea - la fel ca prizonierii din Platon
Peștera - nu-i putea vedea pentru ceea ce erau. Formele lor unice de auto-
identificarea se afla în afara celor pe care societatea le construise și, ca atare, le lipsea
legitimitatea socială. Dar acum, rețelele sociale au făcut mai ușor acest lucru
formează grupuri de solidaritate.
În calitate de tată al copiilor de vârstă medie și superioară, Michael observă acest lucru
mult mai mulți adolescenți LGBTQ din generația lor se împacă
sexualitatea lor la o vârstă mai timpurie decât cele din generațiile anterioare. În parte, asta este
datorită sprijinului pe care îl găsesc în comunitățile online care le depășesc
cartier imediat. Aceste prietenii de pe rețelele sociale le oferă încredere
să fie cine sunt cu adevărat. Imi pot imagina doar cum viata mea, crescand ca un
băiat gay în Mississippi, ar fi fost diferit dacă aș fi avut același lucru
instrumente. Mama mă punea în pantaloni de velur, niciodată blugi, pentru a merge la școală,
iar acea trăsătură simplă a rochiei mele m-a făcut un paria din curtea școlii. Non-
conformitatea a fost privită ca diabolică și ciudată, ceva cu care să se hrănească
spectacol de ciudat de circ pe care Katherine Dunn l-a alegorizat atât de minunat în ea
roman Geek Love , o poveste situată într-un context în care „specialitatea” ți-a definit valoarea
către echipaj. Creștem odată cu impunerea mediilor noastre. Dar acum
conectivitatea internetului social ne permite să construim triburi în jurul valorii
afinități în loc de geo-locații.
O modalitate de a ne gândi la toate acestea este că dezvoltăm echivalentul social
de biodiversitate. Naturii nu-i pasă dacă micul armadillo de zână roz al
Pagina 113
America de Sud nu seamănă aproape cu vărul său mai comun, cel de nouă
armadillo cu bandă sau cu nasul lung găsit în Statele Unite. Se pare că face parte
șoareci, aluniță parțială și - numai datorită exclusiv coajei dorsale ondulate, asemănătoare armurii
pe spate - parte armadillo. Nimic nu-l împiedică să se îngroape, să se hrănească și
împerechere cu alte armadillo de zână roz. Ornitorincul este un mamifer cu blană, dar el
depune ouă, înoată și are o factură de rață. Merge bine în ciuda sfidării sale
clasificare. La nivelul său cel mai larg și eterogen, Organismul Social
tratează persoanele cu același nivel de acceptare indiferentă și creează loc pentru
lor. Nu este o considerație morală; este o funcție organică, holonică
arhitectură. Această arhitectură se bazează pe relațiile subiective
între poveștile fiecărui membru, nu pe un „obiectiv”, ordine preclasificată pentru
pe care trebuie să le conformeze toate.
Organismul social ar putea conține multe divizii - pe care le vom discuta în
capitolul următor - dar în cadrul său există oportunități de incluziune care niciodată
a existat înainte.
În acest spațiu deschis de posibilități și în mijlocul masivului, haotic, global
schimbul de imagini și text, oamenii explorează diferite identități și
personaje, la fel cum a făcut David Bowie. Simultan cu aceasta
experimentarea în creștere a expresiei de sine, descoperim că regulile
cu care îi identificăm pe ceilalți nu mai sunt atât de clari pe cât am crezut că sunt.
Însăși procesul prin care definim cine suntem se schimbă. Asta poate fi foarte
dezorientat. Pentru a înțelege, va trebui să înțelegem ceva
pe care Shakespeare a recunoscut-o cu secole în urmă: Toată lumea o scenă.
Teoria performativității, care datează din scrierile sociologului Erving

Goffman în anii cincizeci, susține că comunicarea umană prin vorbire, imagini,
gesturile și alte instrumente nu sunt realizate doar pentru a transmite informații, ci și
să construim noțiuni de egoism, ca și cum am îndeplini diferite roluri. Goffman
a susținut că ajustăm aceste performanțe - și astfel diferitele „sinele” noi
prezent lumii - conform diferitelor „cadre” sau contexte definite
de către public, circumstanțe și modurile în care cuvintele și acțiunile noastre
s-ar putea interpreta. Ideea este că sinele pe care îl realizăm atunci când suntem afară
a bea cu prietenii noștri din vechea școală este diferit de cel în care interpretăm
dormitorul sau pe care îl prezentăm într-un CV pentru un potențial angajator. În
anii nouăzeci, filosoful Judith Butler a dat teoriei o întorsătură provocatoare când
ea a argumentat că genul nu este un fapt prima facie al diferenței sexuale materiale
ci o funcție a rolurilor pe care băieții, fetele, bărbații și femeile le îndeplinesc pentru
Pagina 114
lumea în general, toate ca răspuns la contexte sociale construite.

Acum, în epoca Twitter, Instagram și Facebook, aceste idei desenează
atenție din nou. Faptul că aceste platforme de socializare oferă un gigant
scenă globală a cărei compoziție de audiență este imprevizibilă creează un întreg
cadru diferit și încurajează un nou tip de performanță. Feedback-ul
publicul nu este întotdeauna constructiv - cred că un motiv pentru Justin Bieber
a acționat uneori cu nesăbuință și impunitate se datorează tweet-urilor sale și
Postările de pe Instagram primesc „aprecieri” imediate. Fanii lui îl permit. Alteori
feedback-ul este o verificare brutală a comportamentului nostru, ca victime ale eforturilor exagerate
din „poliția morală” a rețelelor sociale poate atesta. Cu toate acestea, pentru că mimesis și auto-
performanța este biologic înrădăcinată în machiajul nostru, continuăm să o facem ...
ascultând în timp ce mergem la semnalele Organismului.
Cel mai flagrant act performativ din domeniul social media este, fără îndoială,
selfie. Orice credeți despre acest fenomen de auto-pasiune, omniprezenta sa
vorbește despre o dorință înnăscută a omului de a prezenta lumii un chip atrăgător.
La fel ca și crearea de către Facebook și Twitter a butoanelor „share” și „retweet”
au fost un răspuns la dorința înrădăcinată a utilizatorilor de a răspândi conținut, o industrie a
instrumentele au evoluat pentru a alimenta ceea ce pare a fi o cerere a pieței pentru această formă unică
de performanță de sine. În zilele anterioare smartphone-urilor din 2003, Sony Ericsson și-a dat seama
afirmați că oamenii ar dori ca o cameră frontală să facă fotografii de la sine, în
în plus față de o cameră orientată spre exterior pentru a face fotografii altora și așa instalat
unul în telefonul său mobil Z1010. În curând, selfie-urile au fost o obsesie - în
cuvinte nemuritoare ale Paris Hilton, telefonul cu cameră a devenit „autograful
secolul douazeci si unu." De atunci, instrumentele comerțului au devenit și mai multe
sofisticat, permițând oamenilor să-și atingă fotografiile și să le prezinte cât mai mult
imagine preferată. Și cu stick-ul selfie spectaculos de succes - cunoscut de
tipuri mai cinice ca Bagheta de Narcis sau Narcisstick - oamenii pot lua
performanța la un nou nivel prin captarea mediului înconjurător. Uită-te la mine.
Iată-mă la Times Square. Iată-mă în fața Turnului Eiffel. Iată-mă
un concert Beyoncé. Selfie-ul a devenit o formă de artă reținută, una care cade
în cadrul regulilor unui anumit gen, un cod memetic pe care îl avem cu toții instantaneu
recunoaşte.
Nu putem fi toți ca Kim Kardashian și să ne transformăm selfie-urile într-un ban-
marca de filare. Dar asta nu împiedică mulți adolescenți să se străduiască să obțină
Factorul „it” asemănător lui Kardashian pe care vedetele lor preferate de pe rețelele sociale par să îl aibă.
Moneda unicității - sau cel puțin aspectul sau performanța
unicitatea - este acum extrem de valoroasă pentru dobândirea de adepți cu aceeași idee.
Pagina 115
Punctul de plecare pentru toate acestea este obținerea „feței” potrivite acolo.
Noi toți, într-un fel, suntem kardashianiști. (Am murit să folosesc asta
cuvânt.) Gândiți-vă la cât timp petrec mulți dintre noi selectându-ne rețelele sociale
imagini de profil. În mod clar, propriile alegeri pentru diferitele mele fotografii publicitare neobișnuite
(una cu limba afară; una care privește în sus într-o gură de agapă și nări
că numesc „fața O”; una în care zbârnesc pasărea etc.) sunt o formă de
performanţă. Dar la fel sunt și ale lui Michael, dacă o atingere mai restrânsă: a lui
schița anime a fiicei sale a feței sale pentru Twitter; imaginea cu cvasi-
expresie intelectuală pentru angajamente vorbitoare; semitorsul profilului frontal
fotografie cu un zâmbet suficient de primitor pentru LinkedIn și alți „profesioniști”
situații. Imaginea noastră de profil este o parte integrantă a performanței moderne
de egoism.
Selfie-ul și imaginea de profil sunt doar două dintre cele mai evidente moduri în care
performăm pe social media. Fiecare cuvânt pe care îl rostim într-o postare pe Facebook, fiecare
Tweet pe care îl facem pentru a înscrie un punct politic, de fiecare dată când alegem să repostăm
ceva spiritual sau faceți un comentariu pertinent la postarea altcuiva, fiecare
fotografie cu sărbătorile noastre, portrete de familie sau animale de companie pe care le oferim lumii - toate
este performanță. Și interpretăm nu doar unul, ci mai multe persoane.
Era digitală ne-a transformat pe toți în cameleoni.
La fel de înflăcărat pe măsură ce parcurgem acest proces de formare a identității și
reformarea, controlul total al persoanelor noastre online ne va evita inevitabil. In timp ce
am putea prezenta imagini și impresii pe care dorim să le asocieze lumea
cu noi, lumea va veni cu propriile sale interpretări. Lecția învățată
de la oameni care și-au văzut imaginea transformată într-un meme pe Internet -
Ermahgerd! - că, în cele din urmă, s-ar putea să avem puține opțiuni decât să îmbrățișăm
procesează și acceptă ceea ce ne proiectează lumea social media.
După fotografia din 2007 a lui Laney Griner cu fiul ei, Sammy,
a început să fie reprodus pe MySpace, Reddit și pe numeroase alte platforme ca
Meme-ul „Succes Kid”, împărtășit pe scară largă - și, sincer, hilar - primul ei
răspunsul a fost consternat. „Această poză a fost furată mereu. Ma face
foarte nefericită, deoarece acesta este băiețelul meu ”, a plâns ea în firul de comentarii
postarea originală Flickr. Dar mai jos pe același fir patru ani mai târziu, ea
a scris: „Mulțumesc tuturor! Sunt fericit de această mică celebritate pe internet. Nu
mai mă deranjează. Îmi place că atât de mulți oameni cunosc această fotografie și le place. El este
un băiețel minunat. ” Încă trei ani mai târziu, și-a folosit „micul internet
celebritate ”pentru a strânge 100.000 de dolari pentru transplantul de rinichi al soțului ei într-un online
campanie de crowdfunding, declarând că „Justin 'Success Dad' Griner a primit-o pe a sa
Pagina 116
mult așteptat transplant de rinichi acum doar o săptămână. Atât de minunat, viața schimbătoare
vești pentru Griners. Vă mulțumesc tuturor pentru sprijin. #successkidney. ”
Însușirea imaginii lui Leon Mitchell II pentru meme-ul „Meth Curry” din
sfârșitul anului 2015 a fost mai problematic. Gluma, care a împerecheat-o pe vedeta NBA, Steph Curry
se confruntă cu cea a asemănării mult mai slabe a lui Mitchell de a sugera că el
ar fi doppelganger-ul lui Curry dacă jucătorul de baschet ar fi un
dependent de metanfetamină, a promovat veselie pe Twitter și Instagram. Dar a
săptămâna mai târziu, o postare pe Instagram de la Mitchell a șters zâmbetul de la toată lumea
fețe. După ce a explicat că apariția sa a fost rezultatul a ani de cancer
tratament, a încheiat postarea spunând: „Dacă vom permite ceva de genul
asta pentru a deveni viral, să o facem din motivele corecte! Sunt mai mult decât un meme, sunt un
tată, soț, supraviețuitor, mentor, avocat al comunității și pozitiv
vorbitor motivational. Mândru că am îndurat și cucerit tot ceea ce eu
avea!!!!" Într-o săptămână, postul său a avut 90.000 de „aprecieri” și aproape 7.500
comentarii pline de cuvinte de încurajare și admirație. Al lui Mitchell
Contul Instagram a ajuns la 20.000 de adepți. Utilizatorii de social media care au avut
a distribuit meme-ul original la contactat pentru a-și cere scuze. Publicitatea a fost un avantaj
pentru linia sa de îmbrăcăminte KNOE, al cărei nume înseamnă „Knot Now or Ever”, a
joacă-te pe fraza pe care el și soția sa au folosit-o când se lupta cu cancerul.
Dacă cazul lui Mitchell îi determină pe mulți utilizatori de social media să se gândească de două ori înainte
sărind la concluzii rămâne de văzut. Dar este greu să nu concluzionăm că
episodul s-a încheiat cu o notă mai mare pentru umanitate decât de unde a început.
Aceste exemple ne reamintesc că în lumea dinamică a rețelelor sociale
definirea mereu schimbătoare a „sinelui” - o „poveste” atașată personalității noastre - este o
strada cu doua sensuri. Parțial este construit din performanța singulară, noi singuri
prezent lumii, dar este la fel de dependent de ceea ce împinge comunitatea
înapoi ca răspuns la asta. Feedback-ul publicului ajută la propagarea ideilor noi. De asemenea
dictează sistemul algoritmic cu care Google clasează paginile în rezultatele căutării,
un determinant extrem de puternic al statutului în lumea online.
Acest proces bidirecțional este un fel de negociere. Sau, să rămânem cu tespianul
metaforă, parcă consumatorii conținutului nostru nu ar fi atât de mult publicul, ci
colegii din distribuție în spectacolul „eu”. Noi suntem protagoniștii; ei
pot fi fie personaje minore simpatice în piesă, fie antagoniști în toată regula.
Oricum ar fi, interacțiunile noastre cu ei sunt cele care completează povestea; ei fac
impresia completă.
O persoană care a demonstrat stăpânirea completă a acestei interacțiuni cu
publicul / colegii din distribuție este Banksy, misteriosul graffiti neidentificat
Pagina 117
artist a cărui operă provocatoare a captat imaginația publicului ca nimeni altul

practicant al acestei arte renegate. Nu numai că Banksy este o pictogramă care schimbă forma
era social media, el a folosit abil tehnologia pentru a accentua
performanța meșteșugului său. Într-o „reședință” de o lună din New York, în octombrie
În 2013, artista a reușit să producă subrept o nouă murală provocatoare într-un
diferite părți ale orașului în fiecare dintre cele treizeci de zile consecutive. La fel de important,
în fiecare dimineață după ce opera sa ilegală a fost finalizată peste noapte el (cine este
se presupune că este masculin) ar posta o imagine a operei pe un site web,
complet cu o înregistrare audio care descrie relevanța operei ca socială
comentariu, totul realizat prin imitarea vocii unui ghid al muzeului. Vânătoarea pentru
fiecare nou Banksy a devenit o obsesie pentru mulți newyorkezi. Odată ce a fost
găsit, cuvântul ar ieși pe rețelele sociale și o hoardă ar coborî pe
site-ul, camerele lor de smartphone filmând haosul care a urmat și masiv
amplificând experiența către lumea mai largă. S-ar putea să nu știm ce este artistul
arată sau numele pe care i l-a dat la naștere, dar și-a dat seama cum să îl folosească
publicul uriaș al rețelelor sociale pentru a interpreta personajul cunoscut sub numele de „Banksy”
și astfel, îl transformă într-un erou-artist mai mare decât viața.
Foarte puțini oameni au capacitatea lui Banksy de a modela punctele de vedere din social media
mulțime atât de complet la nevoile lor. (Pe baza utilizării sale eficiente a
@RealDonaldTrump cont Twitter în timpul campaniei electorale 2016,
Donald Trump pare să împărtășească și el astfel de talente.) Restul dintre noi ar trebui să fie precauți.
Deși putem și ar trebui să avem grijă în modul în care ne exprimăm identitatea în public
domeniu, nu putem controla faptul că Organismul Social își va face propria muncă
construirea (sau reconstituirea) interpretării sale asupra identității noastre. Nu avem
alegere, dar să lucrezi cu ea, mai degrabă decât împotriva ei.
Nu este ușor sau corect. Unii oameni au fost cu adevărat răniți de arbitrar și
mod copleșitor în care mobii de forță socială se pot angaja în masă
asasinarea personajelor împotriva indivizilor vizați, răspunzând în mod slab
au stabilit dovezi ale comportamentului antisocial care se bazează adesea pe informații
scoase din context. În capitolele următoare, vom discuta despre modul în care am putea
societatea gestionează tendințele asemănătoare mafiei în social media. Deocamdată este pur și simplu
merită să ne amintim de o maximă: interacționează pozitiv cu social media, nu
negativ, pentru aceasta din urmă va alimenta doar răspunsurile compensatorii, care
poate escalada într-o rea voință completă.
Pentru clienții mei celebri, le-am spus întotdeauna: „Nu hrăniți trolii”. daca tu
ignorați-i pe cei ale căror comentarii și tweets par concepute exclusiv pentru a provoca
mânia, înfometându-i astfel de atenția pe care o tânjesc, îi vor înceta
Pagina 118
comportament infuriant. (Întotdeauna spun că un troll este ca o particulă cuantică: există doar
când o recunoști prin observație.) Această lecție a fost foarte dureroasă
învățat în vara anului 2016 de comediantul Leslie Jones când era online
ceartă cu liderul misogin „alt-dreapta” Milo Yiannopoulos - an deschis
comentator de presă gay de dreapta - a stârnit o mulțime de fani ai săi să livreze un
baraj de abuzuri rasiste, sexiste asupra ei. Angajându-se cu atacatorii ei, Jones s-a hrănit
le-a făcut furie. Twitter a înrăutățit-o doar când a închis-o pe Yiannopoulos
cont, transformându-l într-un martir și stimulându-și fanii să înceapă un #FiloMilo
circulaţie. Unele dintre aceste vieți scăzute au mers atât de departe încât au deturnat un proxy pentru Jones
Un cont de Twitter pentru a face să pară că ea însăși arunca omofob,
comentariu fanat. Când publicistul ei mi-a cerut sfaturi, am răspuns
cu linia mea standard despre pur și simplu ignorarea, despre nu hrănirea trolilor. Jones
a luat o pauză de două zile de la Twitter și apoi s-a întors cu perfectul
răspuns, trimitând pe Twitter acest citat al unui filozof anonim din rețelele sociale:
„Nu încerca să te explici idioților. Nu ești șoaptele dracului.
Putem folosi această metaforă alimentară și pentru lecția opusă: asta dacă vrei
pentru a crea o persoană atrăgătoare și o impresie pozitivă în rândul anumitor persoane sau
piețele vizate, atunci conținutul pe care îl hrănești ar trebui să transmită această pozitivitate. La fel de
conform regulii de viață numărul doi: Organismul social trebuie hrănit . Ca toți cei vii
lucrurile, pentru a crește - pentru a crea noi noduri și celule - ale organismului
metabolismul preia surse de energie, o prelucrează și apoi se curăță de ea
deşeuri. Pentru ca acest lucru să funcționeze optim, trebuie să fie hrănit cu o dietă sănătoasă de conținut.
Cu cât este hrănit mai mult, cu atât crește mai mult.
La fel cum Laney Griner a aflat că era mai bine să hrănească socialul
Organizați ceea ce și-a dorit cu personajul „Success Kid” pe care jokerii de meme
i-a impus copilului ei fiu, am învățat din lucrul cu companii că a
o abordare similară, hrănitoare, este cel mai bun mod de a-și dezvolta propriul efectiv
identitate - sau marcă - pe social media. Am aflat mai întâi acest lucru la conținutul meu video
start-up-ul Revver, unde am descoperit și monetizat faimosul „Diet Coke +
Videoclipul Mentos pentru nebunii „oameni de știință” de la Eepy Bird. (Dacă nu sunteți familiarizați, faceți-o
însuți o favoare și accesează YouTube acum.) Acum legendara lor coregrafie
s-a văzut afișarea gheizerelor de Diet Coke care explodează, infuzate cu mentă Mentos
de cel puțin 50 de milioane de ori pe diferite platforme. Mentos a văzut imediat
valoarea asocierii cu un hit viral și a sponsorizat unele dintre versiuni. În altele
cuvinte, a ales să hrănească Organismul. Și într-o afirmare rapidă a acestei decizii,
marca iconică a companiei de mentă a început să reapară la ghișeele de plată
la scurt timp după aceea. În schimb, Coca-Cola s-a distanțat mai întâi, socotind că ea
Pagina 119
a fost un mesaj neautorizat, incompatibil cu definiția internă a mărcii.

„Sperăm că oamenii vor să bea [Diet Coke] mai mult decât să încerce experimente
odată cu acesta ”, a declarat o purtătoare de cuvânt a companiei pentru The Wall Street Journal . „Nebunia
cu Mentos ... nu se potrivește cu personalitatea mărcii Diet Coke. ” Coca-Cola
poziția a refuzat producătorului de băuturi răcoritoare posibilitatea de a transforma distracția pe scară largă
conversație incluzivă într-o strategie mai puternică de sensibilizare a mărcii De fapt, am fost
mai târziu, s-a justificat când Coca-Cola, văzând că fenomenul a crescut Diet Coca-Cola
vânzările în America de Nord cu peste 5% și-au schimbat tonul. Compania are de atunci
a lucrat cu duo-ul Eepy Bird la diferite Diet Coke și Zero Coke
„Experimente”.
În cei zece ani de la primele spectacole Diet Coke și Mentos, nenumărate
brandurile au învățat o lecție despre importanța angajării, mai degrabă decât
opus, social media alimentarea frenezie. Chiar și un brand rezistent, conservator
precum Homarul Roșu știa că trebuie să facă ceva constructiv, oricât de blând,
după lansarea bombei „Formație” a lui Beyoncé a fost inclus un strigăt îndrăzneț către
lanțul de restaurante, „Când mă ia dracu 'bine, îi duc fundul la Red Lobster”. Opt
Câteva ore după lansarea piesei, rețelele de socializare erau cusute, Red Lobster
s-a întors cu propriul tweet, în care a înlocuit porecla cântăreței
cuvântul de mijloc din biscuiții marca Cheddar Bay: „'Cheddar Bey
Biscuitii au un inel frumos, nu crezi? #Formation @Beyonce. ” Aceasta
nu a fost tocmai un zinger, iar lunga întârziere sugerează că echipa de marketing
agonizat cu privire la modul de a răspunde la această asociere nesolicitată și explicită cu a lor
marca. Dar, în cele din urmă, a fost răspunsul corect: Nu rezista, rulați cu el. De
rămânând departe de drum, geniul colectiv și inteligența rețelelor sociale livrate
Red Lobster este cel mai bun impuls pentru conștientizarea mărcii pe care a avut-o în decenii.
Observând că numele său a primit 42.000 de mențiuni pe Twitter în doar o oră,
Red Lobster a anunțat că vânzările în weekendul lansării piesei au crescut cu 33
procente față de locul în care se aflau cu un an mai devreme.
Chiar dacă companiile structurate în mod tradițional înțeleg acum că trebuie
lucrează cu rețelele sociale, nu împotriva ei și încearcă să nu controleze excesiv
despre ceea ce cred ei că ar trebui să fie identitatea mărcii lor, interese dobândite în interiorul acestora
organizațiile pot continua să lucreze împotriva acestui proces organic. Există încă un
mentalitate predominantă, la fel ca cea a prezentatorilor de știri difuzate, că a lor
versiunea unei povești este singura care poate fi prezentată. Uneori este
tipii de marketing refuzând să hrănească Organismul Social. (După cum îmi place să spun, trecători
nu au nicio modalitate de a răspunde direct la panourile publicitare de pe Sunset Boulevard, motiv pentru care
echipele de marketing le folosesc în continuare: sunt izolate de feedback-ul negativ.)
Pagina 120
Alteori, cei care înfometează Organismul sunt avocații. În luarea

acțiune în justiție, presupusă a proteja interesele proprietății, sunt capabile
de a tăia total căile metabolice ale Organismului și de a le rupe
dinamica fluxului. Aceasta vorbește despre aspectul complet al regulii a doua: Să funcționeze bine a
ființele vii trebuie să ia hrană, transport care a transformat energia în jurul
Organism și declanșează reacțiile chimice necesare pentru ca acesta să crească și să se regleze
corpul. Cu alte cuvinte, procesul memetic de replicare a conținutului și
mimica trebuie lăsată nestingherită. Cenzura - care este ceea ce este excesiv
controlul mărcii comerciale sau al drepturilor de autor ajunge să fie - este ca o arteră blocată care este
prevenind oxigenul și nutrienții să circule în jurul unui corp. Asta inseamna ca
pentru Organismul Social, avocații proprietari sunt ca grăsimile saturate. Al lor
acțiunile duc la acumularea de colesterol rău și împiedică sângele sănătos
curgere.
La The Audience am evitat în mod deliberat controale corporative stricte asupra
material brevetat, ceea ce însemna că ne putem mișca repede pe măsură ce evităm
procese de aprobare îndelungate care pot împiedica răspândirea unui mesaj. Dar chiar
apoi, am întâlni încă des avocați corporativi care nu se puteau abține.
Caz de caz: Am dezvoltat și lansat melodia de succes și videoclipul #Selfie de la
Fumatori de lanțuri, atingând patruzeci și șase de influențatori pentru ao lansa în rețea și
exploatează armatele lor de adepți. Strategia a avut un succes răsunător, în
în mare parte din cauza mutațiilor memetice pe care le-am încurajat activ. Noi
învățase din succesul accidental al „Harlem Shake” al lui Baauer și folosit
toate trucurile de replicare pe care le observasem în acea explozie de conținut gratuit. Noi
preîncărcat site-ul de postare a muzicii SoundCloud cu șase secunde, cincisprezece secunde,
și treizeci și unu de secunde #Selfie „picături”, astfel încât oamenii să folosească aceste semințe pentru
face propriile lor melodii. Am însămânțat în mod activ fenomenul, am propus
exemple și am folosit puterea influențatorilor ca distribuție. Rezultatul: multe
de riff-uri pe refrenul de bază al „dar mai întâi, să-mi fac un selfie”, inclusiv nervos
piese de teatru precum „dar mai întâi, bem o proteină” sau „dar mai întâi, lasă-mă să iau o pula
pic. ” Pentru piesa de bază, aceste riff-uri au fost un impuls uriaș, ajutând la realizarea acestuia
platină în zece țări. Dar apoi, brusc, s-a încheiat. Trupa a vândut piesa către
Universal, care a preluat imediat politica draconiană de închidere a tuturor
Instrumentele derivate YouTube funcționează pe mobil și limitează doar redarea videoclipurilor
paisprezece țări pe VEVO. Imediat, impulsul s-a oprit. Cantecele
noul proprietar a redus, în esență, replicarea memetică a Organismului
murind de foame.
Pagina 121
Așa cum am discutat, este nevoie de mai mult decât de a transmite un mesaj către un mesaj larg
numărul de influențatori pentru a-l face să crească. Pentru a valorifica global Organismul Social
sistem de distribuție pentru impact maxim, mesajul trebuie să aibă dreptul
conținut, de asemenea. Știm din istorie că lucrările de artă care devin meme puternice
sunt cele care intră în emoții adânc adânci: sărbătoarea înălțătoare din
„Oda bucuriei” lui Beethoven; discursurile emoționante „Am un vis” ale lui Martin
Luther King Jr .; agitațiile patriotice pe care americanii le-au găsit în steagul Iwo Jima-
ridicarea imaginii; sau hotărârea hotărâtă că portretul lui Alberto Korda despre Che
Guevara s-a inspirat în generații de revoluționari potențiali. Acum în social
era media, capacitatea de a stimula emoția este la fel de importantă ca oricând pentru succesul
orice bucată de conținut.
Amintiți-vă studiul școlii de afaceri din Wharton despre impactul diferit pe care a
varietatea factorilor declanșatori emoționali ar avea asupra tendinței oamenilor de a împărtăși știri
povești pe rețelele de socializare? A arătat că răspunsurile noastre la un conținut online
va fluctua în funcție de tipul de emoție pe care o provoacă. Cercetatorii
a arătat că răspunsul a fost determinat mai întâi de o întrebare binară a sentimentului
generat - indiferent dacă a fost emoțional pozitiv sau negativ - și în al doilea rând de un
o chestiune mai nuanțată dacă emoția anume provocată a fost mai mult sau mai puțin
susceptibil de a motiva acțiunea. Dar există o a treia modalitate de a descompune acest lucru: ce fel
a unui răspuns dorim să îl generăm? Doar pentru că o imagine sau o bucată de text este
partajat nu înseamnă că replicarea memetică va confirma automat la
imagine pozitivă, personalitate sau management al mărcii pe care intenționăm să le cultivăm. Am putea
credem că „executăm” anumite versiuni dorite ale noastre, dar nu există
garantează că publicul o va vedea așa. Răspunsurile lor la performanța noastră,
alegerile pe care le fac în modul de a-l descrie, pot face la fel de mult pentru a determina
persoana publică care iese din această interacțiune cât putem. O rețea socială
public în acest sens compus și din membri ai distribuției angajați în
performanța „tu”.
Să revenim la analogia biologică. Dacă examinăm diferite tipuri de
conținutul care induce emoții ca biolog ar putea studia impactul consumului
diferite surse de nutriție, ne putem gândi la diferitele tipuri de publicate
mesajele ca tipuri de alimente. Fiecare va avea efecte unice, distincte asupra socialului
Bunăstarea organismului. Îmi place să spun că este nevoie de metabolismul Organismului
o dieta echilibrata. Deci, în timp ce un mesaj cu un ton furios, cu capacitatea sa de
eliberarea de adrenalină, ar putea fi un motivator deosebit de puternic pentru ca cineva să lovească
butonul de retweet, nu este o sursă sănătoasă de hrană pe termen lung. Aceasta
generează negativitate la o scară mai largă, ceea ce, așa cum sugerează studiul Wharton, ar
Pagina 122
pe termen lung, tindem spre impactul contradictoriu al diminuării oamenilor

dorința de a partaja conținut. La fel ca Big Mac-urile, furia eliberează endorfine care dau
un sentiment tranzitoriu de satisfacție. Dar majoritatea dintre noi știm că ar trebui să ne limităm
consumul de cheeseburgeri.
Tipul de conținut care reușește cel mai bine în cadrul arhitecturii social media este
nu se bazează pe frică, tristețe sau furie. Ceea ce funcționează este optim, emoțional pozitiv
rezonanţă. La TheAudience, ne-am făcut afacerea noastră să ne dăm seama ce este asta.
Înainte de a ne decide ce conținut vom lansa în rețeaua noastră
influențatori și noduri, a trebuit să decidem asupra tonului emoțional corect.
conținutul variază enorm, iar starea de spirit pentru fiecare mesaj conținea o mulțime de
nuanțe. Dar mereu, mereu am căutat pozitivitate. Ne-am întrebat, nu
conținutul încearcă să inspire? Se ridică? Amuza? Trebuia să treacă o
test de turnură de emoție pozitivă.
Pentru a declanșa aceste răspunsuri emoționale optime, mâncarea trebuie să fie și ea
ambalate corespunzător. Mai precis, conținutul trebuie să fie livrat într-un mod neliniar
formă narativă bazată pe obiecte, o lecție care - în ciuda bazei sale în milenii de
comunicarea umană și povestirea - pare a fi pierdută în rândul persoanelor în vârstă
manageri de marketing ai lumii noastre. În mod tradițional, poveștile au urmat formule.
Amintiți-vă recunoașterea modelului, structura de codare memetică cu care
receptorii din creierul nostru se implică în informațiile primite? Dacă narațiunea
urmează un model familiar, creierul destinatarului îl poate procesa. In acest mod
conținutul străpunge apărarea gazdei și începe să se replice. Devine
un meme.
Îmi place să ofer clienților un sfat pe care l-am învățat de la John Lasseter la Pixar: To
scrie o poveste de succes care transmite un mesaj intenționat, ai nevoie de o narațiune
care se concentrează pe un personaj adorabil care te ține pe marginea scaunului tău, dar
care trăiește și după un set de reguli. Dar în Organismul Social chiar și cei mai buni scenariști
narațiunile devin o poveste vie, iterativă, pe care nu o avem completă
Control. Scriptul se va schimba, în funcție de modul în care este primit de către
Organism.
Obținerea acestui drept înseamnă la fel de multă artă ca știința. Social media este încă foarte mult în
copilăria sa. Folosesc exemplul divizării poveștii în fotografii, imagini,
videoclipuri și răspândirea lor cât mai omniprezentă prin multiple
canale și apoi folosind hashtag-uri și motoare de căutare pentru a le reîncerca
împreună în fire narative. Este greu de prezis cum va fi primit conținutul
și tratat. Deseori, ceea ce pare a fi un mesaj inofensiv și deschis la minte poate
Pagina 123
solicită o reacție negativă neașteptat. Dar aceasta este o artă care poate fi învățată.
Punctul de plecare pentru a afla cum să nu favorizăm în mod involuntar negativitatea
în jurul mărcii dvs. trebuie să se înțeleagă că social media este o viață,
organism respirator. Este antiteza unei distribuții statice, unidirecționale
mecanism; este un dialog complicat, multiplayer, despre care creatorii de conținut
au control limitat.
Strategii de pe rețelele sociale ale lui JP Morgan Chase au primit o lecție grea în acest sens
când au decis să folosească hashtagul #AskJPM pentru a invita utilizatorii Twitter la un
sesiune de întrebări și răspunsuri online cu viitorul lider nou al investiției
divizia bancară. Aceste boli bancare sărace și greșite păreau să uite asta
Twitter nu a fost ca o linie de asistență confidențială pentru clienții firmei. Twitter este un
forum public în care participanții vă vor prelua conținutul și îl vor reinterpreta și
manipulează-l în orice mod aleg pentru propria exprimare de sine și
performanța identității. Celălalt lucru pe care l-au uitat agenții publicitari ai mega-băncii
a fost că era noiembrie 2013, la doar cinci ani de la cea mai gravă criză financiară
în optzeci de ani, o tragedie care a lăsat milioane de locuri de muncă și alte milioane
dezbrăcate de casele lor și care a fost învinuită pe larg lăcomiei și
nesăbuința bancherilor seniori la firme precum JP Morgan. În cele două precedente
luni, banca a fost nevoită să semneze o tranzacție de 13 miliarde de dolari cu
Departamentul Justiției pentru traficul de credite ipotecare neperformante și a fost lovit cu o sumă de 920 USD
amendă de milioane pentru un comerciant londonez care manipulase piața instrumentelor derivate.
Când tweet-ul a ieșit cu invitația #AskJPM, el a susținut imediat
întrebări ca acestea:
„Ai avut un anumit număr de vieți ale oamenilor pe care trebuia să le strici
înainte de a considera modelul dvs. de afaceri un succes? ”
„Ce secțiune a celor săraci și lipsiți de drept aveți încă de exploatat
pentru profit și cum lucrați pentru a aborda acest lucru? ”
„Când [CEO] Jamie Dimon mănâncă copii sunt serviți rar? Eu
să înțelegeți orice altceva decât mediu-rar este considerat mare. ”
Câteva ore mai târziu, cu mai mult de o mie de retweets pe ceas, acest tweet a fost
postat de contul @jpmorgan: „Întrebările și răspunsurile de mâine sunt anulate. Idee rea.
Înapoi la tablă de desen. ” Până în prezent, #AskJPM este folosit ca prescurtare atât pentru
decizii rele de PR sociale în general și de activiști care doresc să atragă anti-
sentimentul băncii față de cauza lor. Este destul de mult simbolul unui hashtag eșuat.
Totuși, având în vedere contextul post-criză în care operează, este greu de imaginat cum
Pagina 124
JP Morgan ar fi putut folosi rețelele sociale pentru a cere orice întrebări deschise
publicul. Dacă ar fi înțeles corect fiara cu care se ocupa, poate a ei
publiciștii ar fi ajuns la concluzia că nu ar fi trebuit să încerce în primul rând.
Majoritatea companiilor nu sunt la fel de afectate de opinia publică negativă ca JP
Morgan. Și dacă sunt dispuși să renunțe la un anumit control, social media poate fi un
un mod răsunător de eficient de a ajunge la un public în masă și de a modela pozitiv un
marca. Dar odată ce îl recunoaștem ca un organism viu care are nevoie de hrană,
există anumite lucruri de făcut și de făcut atunci când vine vorba de alegerea cu ce să-l hrănească.
Iată o regulă de bază: Lasă Organismul Social să gândească de la sine.
Am învățat mai întâi aceste lecții după ce am fost angajat să preiau socialul Disney
strategia media. Am fost însărcinat cu promovarea noului film Toy Story 3 în 2010.
Trecuseră unsprezece ani de la Toy Story 2 . Deci, cei șase, șapte și opt ani
bătrâni care se îndrăgostiseră de personajele de jucărie Buzz Lightyear și Woody in
primele două versiuni erau acum la liceu și la facultate. Agenți de publicitate TV—
concentrat, în mod eronat ca întotdeauna, asupra femeilor și copiilor mici - erau ignoranți
acești Millennials, care în orice caz nici măcar nu se uitau la televizor pentru că o făceau
a descoperit o nouă formă unică de divertisment: Facebook. Deci, atunci când se confruntă
cu provocarea de a te conecta cu acești tineri adulți, de a încerca să-i obții
înapoi pentru un al treilea tur, am decis că Facebook este mijlocul potrivit. (Noi
le-a numit Andy-ites - Andy, desigur, fiind personajul central al băiatului care,
la fel ca publicul nostru țintă, merge la facultate în Toy Story 3 și trebuie să decidă ce
a face cu vechile sale jucării.)
M-am dus la echipa de marketing și mi-au spus: „Felicitări, iată noul nostru
poster de film; du-te și fă-o virală ”. Au existat două probleme: (1) afișul, care
a fost pur și simplu un număr galben trei pe un fundal negru și (2) copia
că au insistat să îl folosesc: „Hei copii, iată noul poster Toy Story 3 .
Nu-i grozav? ” În termen de cinci minute de la apariția respectivă pe Facebook, avea
a generat cinci sute de răspunsuri, majoritatea cu utilizări diferite ale cuvântului
„Dracu”: „Nu, nu e dracului de grozav; este un trei pe un fund negru ”
sau, cel care a lovit cu adevărat acasă, „La dracu, Disney, mi-ai distrus copilăria”. Eu
m-am dus la tipul care a făcut afișul și l-am întrebat de ce credea acești copii
l-a urât atât de mult și a răspuns: „Oliver, nu este afișul pe care îl urăsc, ci este
tonul tău, pentru că le spuneai, cu vocea retorică, ce să creadă ”.
Așadar, am pus-o din nou cu afirmația simplă a „Aici este noul
Afiș Toy Story 3. ” Răspunsul a fost 100% pozitiv. Nu mai văzusem așa ceva
o cotitură de 180 de grade în opinia publică. Pe rețelele de socializare nu le poți spune oamenilor ce
a gandi. Dogma invită la negativitate.
Pagina 125
Deci, aceasta este o poveste de avertizare despre ce să nu faci. Dar ce zici de mai multe
utilizări constructive ale conținutului emoțional? Ei bine, o experiență ulterioară în timpul
Toy Story 3 efortul de marketing mi - ar învăța că , dacă am exploatat dreptul
declanșatoare emoționale pe social media, am putea ajunge la un public enorm și
au mult mai multă influență decât orice am putea spera vreodată să realizăm
mass-media tradiționale. La câteva luni după lansarea pe Facebook a primei
afiș al filmului, am obținut acces la arhiva bogată de lucrări de artă de la Pixar. Arhivarii
am găsit o imagine minunată, o pictură cu guașă din scenariile originale, de
Buzz și Woody braț în braț. Am postat-o și pe Facebook cu
legenda „Ai un prieten în mine” - o linie din popularul lui Randy Newman
melodie cu același nume, care a fost prezentată în primul și al doilea film. am fost
pur și simplu nepregătit pentru impactul pe care l-a avut. Această postare a fost distribuită un sfert de oră
de milioane de ori, ceea ce datorită efectelor rețelelor de prieteni pe Facebook
a însemnat că a apărut în fluxurile de știri de aproximativ 200 de milioane de oameni.
Când Toy Story 3 a fost lansat pe 12 iunie 2010, a câștigat un uimitor
41 de milioane de dolari la casa de bilete înainte să se termine ziua. Ar merge mai departe
peste 1 miliard de dolari, cifră care, până când Frozen a depășit-o în 2014, a stabilit valoarea
record pentru filmul animat cu cele mai mari încasări din toate timpurile. Ce i-a condus pe toți aceia
oameni la teatru? Cercetările de piață au dezvăluit ceva pe care agențiile de publicitate
refuzase să creadă: că un uimitor 42 la sută dintre cei care au participat la
filmele nu au fost motivate de unele reclame produse pe scară largă pe care le văzuseră
TV sau chiar după sfatul din gură-din-gură al prietenilor lor, dar de la Disney
postări directe fără cost pe Facebook. Aceasta a fost o schimbare fundamentală în
marketing de filme. Și toate acestea se întâmplaseră din cauza puterii unice a
Meme „Ai un prieten în mine” care are o influență emoțională asupra țintei noastre
public. Cu acea bucată de magie pe rețelele sociale, am ajutat la transformarea Toy Story 3
intr-o bonanza. Deblocând un pachet de sentimente pozitive - nostalgie, căldură,
și loialitatea prietenilor adevărați - am obținut acești optsprezece-douăzeci și patru de ani-
bătrâni să se îndrăgostească de povestea lui Woody, Buzz și Andy.
Am dus acele lecții la Audiență, unde am văzut, iar și iar, cum
atingerea sentimentelor de dragoste și căldură s-a dovedit cel mai eficient mod de a răspândi un
mesaj pe rețelele de socializare. De exemplu, în cercetarea social media noi
s-a angajat pentru o campanie promoțională pentru cântăreața Usher, am testat
rezonanța diferitelor imagini care ar putea caracteriza cel mai bine publicul pictogramei pop
persona. Opțiunile noastre includeau imagini recunoscute instantaneu ale lui Usher ca un sexy,
interpret fără cămașă, bărbatul doamnelor Usher și filantropul Usher, dar
unul care a primit de departe cele mai multe aprecieri și acțiuni a fost Usher și cei doi frumoși ai săi
Pagina 126
copii. „Daddy Swag”, deoarece această imagine a fost inventată ulterior, conectată intrinsec
cu mama a doi copii de vârstă mijlocie în care se maturizase baza lui de fani.
imaginea lui Usher ca un tată doritor era aurul viral.
Una dintre campaniile mele preferate din toate timpurile de la Audiență a fost pentru piele și
producătorul de produse pentru îngrijirea părului Dove, care a luat atitudine împotriva tacticii otrăvitoare
pe care companiile de produse cosmetice le folosesc pentru a face femeile să se simtă anxioase pentru aspectul lor și
sperie-i să-și cumpere produsele. Dove a realizat „Schițele de frumusețe adevărate”
video, care a devenit cea mai vizionată reclamă video online vreodată. (În sfârșit
numărați că a fost vizionat de 66,7 milioane de ori pe YouTube.) În videoclip, un profesionist
artistul criminalist schițează femei nevăzute pe baza propriilor descrieri ale lor
trasaturile faciale. Mai târziu, artistul desenează aceleași fețe de femei bazate pe
descrieri de la alte femei pe care tocmai le întâlniseră. Magia se întâmplă când
subiectelor desenului li se arată cele două versiuni și descoperă că
alte femei le descriu în mod constant în termeni mai măgulitori decât ei
s-au descris. Pentru proiectul „Real Beauty Sketches”, am generat
peste o mie de piese de conținut auxiliar în șaptesprezece limbi, fiecare dintre ele
care era legat de un moment unic din viața unei femei. A câștigat numeroase de aur
Lion Awards la Cannes. Mai târziu am lucrat și la urmărirea lui Dove „Frumusețea
Patches ”, care a arătat reacțiile pozitive și plângătoare ale voluntarilor
femeilor după ce li s-a spus că presupusul științific „plasture RB-X” că
au crezut că îi face să se simtă mai bine în privința aspectului lor lipsit de activ
ingrediente deloc. A fost un efect placebo, conceput pentru a arăta că frumusețea este o stare
de minte. Ultimul număr, hit-urile video pentru acea s-au ridicat la 21 de milioane.
Știu la ce te gândești. Dacă rețelele sociale răspund atât de bine la viață
afirmând mesaje de dragoste și căldură, atunci de ce este plină de atâta ură?
Cum facem față acestei contradicții aparente? Ei bine, la fel ca omul
organism, organismul social are un sistem imunitar care funcționează pentru a evita astfel
invadatori negativi și pericole. Trebuie să-l menținem într-o formă bună. Asta este
subiectul capitolului următor.
Pagina 127
CAPITOLUL ȘASE
SISTEMUL IMUNITAR
Cum răspunde rețelele sociale la nedorite

Amenințări
Îmi este greu să-mi imaginez o durere mai mare decât cea a unui părinte care găsește un copil de trei ani
patul fiicei sale gol în mijlocul nopții și apoi nu o mai vede niciodată.
Dar se poate agrava. Trolii din rețelele sociale s-au asigurat că Gerry și Kate
Coșmarul propriu-zis al lui McCann nu s-a limitat la angoasa de a nu fi putut găsi
fiica lor Madeleine și cine a răpit-o din hotelul lor portughez
cameră în 2007. Acei vigilenți digitali au perpetuat teoriile conspirației care
a apărut în primele secvențe ale a ceea ce este acum recunoscut ca un profund defect
raportul criminalistic inițial. Presa tabloidă britanică, care a apărut mai întâi pe unele dintre acestea
teorii - că McCann și-a ucis fiica sau că ea a murit de o
accident și ascunseseră corpul de teamă de răzbunare - au demult
s-au restrâns, forțați de un dosar de calomnie să plătească despăgubiri și să-și ceară scuze. Dar
pe rețelele de socializare, bătăile acuzațiilor tocmai au crescut și au crescut, chiar și ca un nou
ancheta a scos la iveală defectele profunde din prima și a căzut puternic în sprijin
a teoriei răpirii. De ani de zile după aceea, milioane de telespectatori și vitriolici
comentatorii au fost atrași de postările de pe YouTube care arătau fotografii din mijlocul
Pagina 128
cuplu britanic de clasă zâmbind - sugerându-l ca dovadă a vinovăției lor -

s-a plâns de accesul articulat al doctorului Gerry McCann la politicieni și
a pus laolaltă teoriile detectivului de fotoliu despre „adevărul” real. Apoi, ca Twitter,
care a fost fondată cu un an înainte de dispariția Madeleinei, a evoluat într-un
piața orășenească globală de neclintit, cacofonia hărțuirii tocmai a crescut
mai tare. Atât de mult încât familia a închis contul oficial @FindMadeleine
în 2015 din cauza a ceea ce au numit postările „toxice” ale acuzatorilor lor.
Cu toate acestea, McCann-urile nu sunt singurele victime în această grabă de judecată de tip Salem
că rețelele sociale păreau să încurajeze. În unele privințe, criticii lor au făcut-o
suferit - poate eșecul lor de a-și filtra propriile instincte este de vină, dar ei
sunt totuși victime. Luați-o pe Kerry Needham, mama muncitoare a lui Ben
Needham, care a dispărut la vârsta de douăzeci și unu de luni pe insula greacă
din Kos în 2001. A criticat puternic atenția disproporționată și Marea Britanie
resurse guvernamentale dedicate cazului McCann și au făcut-o cunoscută
pe rețelele de socializare. Pentru că McCann-urile au blocat-o pe Twitter @FindBenNeedham
din postarea pe a lor, a simțit că o implică pe nedrept în
cerc de atacatori „toxici” și a devenit public pentru a spune acest lucru. Două familii îndurerate erau
acum aruncând noroi unul în celălalt în ceea ce însemna un război clasic britanic.
Apoi, este cazul Brenda Leyland, proprietarul contului Twitter
@sweepyface, pe care apăruseră tweet-uri care îi cereau pe McCann să „ardă”
în iad ”cu promisiunea de a„ furniza benzina ”. În octombrie 2014, alături de Gerry
McCann a cerut poliției să vizeze troli „ticăloși” precum @sweepyface, Sky News
l-a înlăturat pe Leyland ca autor al contului Twitter și a confruntat-o lângă ea
Acasă în Leicestershire, difuzând ulterior schimbul în aer. O săptămână mai târziu,
o mamă de șaizeci și trei de ani s-a sinucis. În calitate de Emma Barnett, cronicar la
The Telegraph , a scris despre întreaga aventură tragică, ar trebui să fie un „apel de trezire” pentru
tuturor, o lecție că „trebuie să ne confruntăm cu această dihotomie incomodă
între viețile noastre reale și cele online. ”
Cum a ajuns la asta? De ce există o revărsare atât de neîncetată de frică,
furie și răzbunare în firele Reddit și în conturile trolilor de pe Twitter?
De ce există atât de mulți mafioti virtuali de furcă care atacă străini pentru ei
perceput greșeli, rezultând adesea în „pedepse” precum cariere distruse care
depășesc cu mult „crimele” originale? ” De ce fac organizații extremiste precum ISIS
reușiți să folosiți rețelele sociale pentru a recruta tineri în cauzele lor barbare
și a stârnit frica în mintea occidentalilor?
Aș putea răspunde afirmând că a te concentra pe partea urâtă a social media este
lipsind pădurea pentru copaci. Aș putea spune că problema este pur și simplu că
Pagina 129
cele mai alarmante, postări negative tind să vă atragă atenția, înecând

majoritatea tăcută a oamenilor rezonabili și distorsionează imaginea generală a pozitivului
Schimbare. Aș putea să vă spun să vă concentrați în schimb pe toate lucrurile puternice și progresive:
rolul rețelelor sociale de a ajuta la fomentarea primăverii arabe, a capacității sale de a face rapid
diseminați informații vitale în timpul dezastrelor naturale, cum le foloseau parizienii
împărtășiți informații sigure despre casele sigure pe fondul atacurilor teroriste conduse de ISIS
Noiembrie 2015. Dar aceste răspunsuri nu sunt satisfăcătoare: Faptul este că social
mass-media poate fi un instrument extrem de eficient pentru a face rău social, în special
datorită conceptului de mimesis virtual pe care l-am subliniat mai sus. Oameni care se ascund
în spatele avatarurilor anonime și a persoanelor alternative online se simte mai puțin retribuită
pentru că sunt urăși și abuzivi decât ar face-o dacă oamenii ar ști cine sunt.
Nu există un mecanism de feedback negativ care să le oprească.
Organismul social acoperă o lățime largă a umanității, care în teorie
ar trebui să creeze o piață care cere inerent incluzivitate. Problema este că
că eterogenitatea generală a rețelei este împărțită în bazine izolate
de omogenitate. Atotputernicele platforme de socializare oferă instrumente de personalizat
fluxuri de știri către conținutul pe care noi (sau ei) îl percepem ca fiind conținutul pe care îl dorim. Avem
a sculptat acest mare univers al diversității în subgrupuri mai înguste de păreri asemănătoare
„Prieteni” și „adepți”, formând camere de ecou care ne supun creativității
influența corozivă a gândirii de grup. Acest instinct de păsări de pene, care
sociologii numesc „omofilie”, nu este nou. Dar rețelele sociale amplifică
proces. Și a devenit mai intens pe măsură ce managerii de platformă s-au dezlănțuit
algoritmi care controlează obiceiurile de citire ale publicului lor, astfel încât să poată
împachetați piețele-țintă de persoane care se presupune că au același spirit ca și agenții de publicitate
și pitchers politici. (Consultați un grafic online recent de pe Wall Street Journal
intitulat „Blue Feed, Red Fed” pentru o demonstrație uimitoare a modului în care Facebook
a amplificat experiența de omofilie a conservatorilor și a liberalilor în timpul
campania electorală din 2016.) Multe dintre aceste grupuri divizate sunt acum în mod constant
atacându-se reciproc. Oamenii au purtat astfel de bătălii de secole, de
curs. Dar acum sunt jucate într-un dialog neîncetat între cei separați
fluxuri de știri.
În ultimul capitol am arătat că Organismul Social răspunde pozitiv la
conținut care provoacă sentimente de dragoste și căldură. Dar ceea ce „iubește” un grup poate
diferă diametral de un alt grup. Teroristul unui bărbat este al altuia
luptător pentru libertate. În anii 1930, Hitler era iubit de milioane de germani, ai lor
inimi umplute de mândrie teutonică de imaginile emoționante ale zvasticelor și
naziști pășiți de gâscă. El a fost greu de iubit pentru restul umanității.
Pagina 130
De asemenea, este important ca „iubirea” pe care o simt oamenii pentru colegii lor ideologi să poată
acum să fie exprimat cu un clic de buton. Pe platformele de socializare,
Butoanele „like” și opțiunile de răspuns la emoticon oferite cititorilor sunt aproape
întotdeauna limitat la expresii pozitive. Mult timp a fost imposibil de făcut
orice altceva decât „place” o postare pe Facebook. Acum, există o gamă mai largă de răspunsuri
opțiuni, dar totuși nici o modalitate de a „nu-mi place” o postare. Poți exprima furie, râs,
uimire și tristețe cu chipuri de desene animate, dar acestea tind mai mult spre solidaritate cu
punctul de vedere al postării decât critica. Desigur, putem exprima opoziție în
comentarii, dar arhitectura de bază a social media tinde să promoveze
minte.
Segregarea în social media nu este nicidecum democratică. Din cauza disparităților din
educație și acces digital, structura de cenzură a platformelor de socializare
(despre care vom discuta mai târziu în carte), și prejudecățile preexistente și
inegalități importate din lumea fizică, unele grupuri online au mai multe
mai puternic decât alții chiar și atunci când ideile lor sunt anateme pentru o umanitate mai largă. Poate
fii o întrebare cu privire la cât de puternică este vocea ta și la câte persoane de influență ai
cercul tău.
Scandalul #Gamergate din 2014–2015 ajută la iluminarea acestui fenomen. În
în acest caz, bărbați din comunitatea jocurilor online - mulți ascunși în spate
identități anonime - au atacat dezvoltatoare de jocuri de sex feminin, cum ar fi Zoe Quinn în
ceea ce părea un efort concertat de a inculca cultura jocurilor ca un bastion al
masculinitate. A lor a fost o mentalitate din secolul al XIX-lea aplicată unei douăzeci și unu-
secol, cadru de înaltă tehnologie. Cu toate acestea, pe cât de regresive erau opiniile lor,
valurile de atacuri au copleșit-o pe Quinn și pe susținătorii ei, dintre care unii au fost nevoiți
ascundeți din cauza violului și a amenințărilor cu moartea. Un an mai târziu, în ciuda dezgustului
că #Gamergate a provocat într-o societate mai largă, a fost greu să nu concluzionăm că
câștigaseră misogini. Cel mai mult în subcultura de jocuri online dominată de bărbați
vocile antisociale erau suficient de numeroase, vocale și cunoscute din punct de vedere tehnic pentru a deturna
dezbate și transformă-o în avantajul lor. A fost o provocare descurajantă pentru cei roz
Narațiunea din Silicon Valley conform căreia tehnologia online generează incluziune.
Uneori, facțiunile de socializare aflate în război vor ajunge la un fel de echilibru în
pe care niciuna dintre părți nu o câștigă, lăsând o cacofonie de vitriol fără loc
dialog constructiv. Luați în considerare sfera politică americană, unde conservatorii
iar liberalii sunt închiși într-un impas cvasipermanent, dar neliniștit. Fluxuri Twitter,
secțiunile de comentarii ale site-urilor de știri și grupurile de discuții de pe Facebook dezvăluie o lume a
poziții fără compromisuri perpetue ale republicanilor și democraților. Acest
Pagina 131
impasul, care se manifestă direct în blocajul politic al Congresului, este înrădăcinat în

perturbarea știrilor difuzate de cablu TV în anii 1980. Un colaborator timpuriu
la acest eșec de a interacționa și a negocia a fost emisiunea Crossfire a CNN , care
a decis că interesul publicului pentru „obiectivitate” a fost cumva servit de a avea
două personalități egomaniene din ambele părți ale diviziunii politice țipă la fiecare
altul peste o masă. Acum, vedem aceleași atacuri de personaje și lupte petulante
care apare chiar în interiorul celor două partide politice; în timpul Republicanului 2016
primare, standardele au devenit atât de scăzute încât atunci când Donald Trump s-a lăudat cu dimensiunea
a penisului său într-o dezbatere televizată, reacția generală a fost un colectiv „desigur
a făcut ”ridicând din umeri.
Dacă această înclinație spre conflict permanent este frustrantă, este totuși o
fundament util pentru a înțelege modul în care Organismul Social se ocupă de stres.
Această înțelegere ne va ajuta să proiectăm mesaje și mecanisme care
încurajează oamenii să reducă furia și ura și, în schimb, să promoveze
compasiune și dragoste. Nu este surprinzător că ceea ce găsim este că această tendință spre
echilibrul este în concordanță cu modul în care funcționează natura. Toate viețuitoarele - după cum este al nostru
regula numărul patru - lucrează constant pentru a se asigura că internul lor
mediul menține homeostazia sau echilibrul. Au nevoie de stabilitate, nu de entropie.
Și adesea asta înseamnă să găsești punctul în care se află fiecare dintre cele două forțe concurente
incapabil să-l copleșească pe celălalt.
YouTuber CGP Grey a oferit o explicație pentru acest aspect disfuncțional
a rețelelor de socializare într-un videoclip intitulat „Acest videoclip te va enerva”. Gri,
a cărui nume real se crede că este Colin Gregory Palmer Gray, a atras
mult despre analogiile biologice pentru a descrie modul în care furia, acea eliberare de adrenalină
motivator al acțiunii, poate avea un impact viral asupra gânditorilor cu aceeași idee. El a inceput
prin descrierea ideilor postate pe rețelele sociale drept „germeni de gândire” - s-ar putea să nu fie
l-am recunoscut, dar vorbea despre meme - care se agață de
receptori ai oamenilor (celulelor) care simpatizează cu ideea. Cel mai puternic
germenii de gândire, susține el, sunt „germeni de furie”, deoarece - așa cum studiază Wharton
arătate - ideile care provoacă mânia sunt în mod special capabile să stimuleze simpatizanții
pentru a le partaja pe social media. Pe măsură ce acești germeni de furie întâlnesc noi seturi de
oameni mințiți, duc la o explozie asemănătoare unui virus de furie replicată. Curând
suficient, totuși, această explozie de furie pe rețelele sociale este văzută de oameni din
grupuri care dețin puncte de vedere opuse, ceea ce determină o compensare, în mod egal
răspuns furios. Pe măsură ce fiecare grup cedează unui feedback constant și consolidant
buclă, se aruncă într-o concurență acerbă. „Fiecare grup creează germeni de gândire
despre celălalt și cel mai înfuriat, dar nu neapărat cel mai precis,
Pagina 132
răspândiți cel mai rapid. ” Adesea, acest proces competitiv ajunge la „simbioză”, el
adaugă, un punct în care „o pereche simbiotică super reușită de germeni de furie
[atinge] stabilitatea ecologică. ” Este o versiune a homeostaziei.
Nu toate ideile care induc furia ajung la echilibru cu antiteza lor socială
mass-media, totuși. Unele idei sunt atât de inacceptabile pentru statu quo-ul bilateral încât
Organismul social răspunde rapid pentru a le risipi sau neutraliza. Parcă ei
sunt intruși străini din afara organismului, o amenințare la ceea ce este în prezent
definește ca starea sa de echilibru homeostatică - ceea ce în acest sens am putea defini ca
un fel de reper cultural al normei de comportament acceptabile. Idei afară
intervalul acceptabil este tratat ca o amenințare, cum ar fi o bacterie purtătoare de boală sau
parazit și determină celulele Organismului să declanșeze un răspuns defensiv. La
în aceste momente vedem cum regula cinci se aplică rețelelor sociale:
Organismul răspunde la stimulii din afară pentru a se adapta sau a se proteja.
Am văzut acest lucru în 2015, când Organismul Social a răspuns la știrile că
Walter Palmer, dentist din Minneapolis, a împușcat-o și a ucis-o pe Cecil, un leu iubit
a locuit în Parcul Național Hwange din Zimbabwe. Hoarde de oameni s-au implicat în socializare
mass-media pentru a-și exprima dezaprobarea față de ceea ce făcuse, care la rândul său s-a revărsat
în viața lui offline, cu efect de măturat. Casa de vacanță a lui Palmer a fost pulverizată
cu cuvintele „ucigaș de leu”. Pagina Yelp pentru cabinetul stomatologic a fost inundată
cu recenzii negative pe care, deși Yelp le-a șters sute pe care le considera
motivat mai degrabă de politică decât de stomatologie, l-a lăsat cu o stea continuă
evaluare. Cel mai clar, zeci de companii aeriene din SUA și din alte țări
a răspuns prin interzicerea transportului de trofee din experiențele de vânătoare de vânat.
În corpul nostru, sistemul imunitar este declanșat atunci când sunt transportate antigene
paraziți, bacterii sau alte substanțe nedorite intră în contact cu
anticorpi de protecție pe care i-am construit prin evoluție și din propriul nostru trecut
experienţă. Este ca și cum Organismul Social ar recunoaște comportamentul lui Walter Palmer
ca substanță străină dăunătoare, o amenințare care trebuia expulzată, asemănătoare cu
steag confederat rasist. La fel ca sistemul imunitar atotcuprinzător din
corpurile umane, Organismul Social are un colectiv evoluat subconștient
sistem în rețea pentru apărarea statu quo-ului normelor culturale. Cand
antigenii conținuți într-o idee toxică, antitetică, iau contact cu receptorii din
creierele umane care cuprind Organismul Social, se întâlnesc cu culturalul
„Anticorpi” care s-au dezvoltat în cultura noastră împotriva conceptelor jignitoare.
Acești paraziți nedoriti, împreună cu celulele umane asociate acestora,
sunt respinse și curățate rapid.
Cu toate acestea, acest tip de poliție de grup pe rețelele de socializare nu este întotdeauna tăiat
Pagina 133
la standardele predominante ale societății noastre mai largi. Problema lui Walter Palmer a fost
nu neapărat că comportamentul său se afla în afara acestor norme - deși uciderea leilor este
acum destul de răspândit - mai degrabă că era antitetic cu particularul
echilibru homeostatic care exista în cadrul rețelelor sociale. #Gamergate misogini
nu reprezintă starea existentă a gândirii occidentale privind egalitatea de gen, ci la
acel moment din evoluția rețelelor sociale și a dinamicii puterii sale, au avut-o
numere suficiente pentru a controla dezbaterea. Dacă ar exista un mod similar bine organizat
comunitate de vânători de safari foarte motivați și puternici
Apărarea lui Palmer pe rețelele sociale, cazul său s-ar putea să fi jucat mult
diferit. În timp ce sistemul imunitar al Organismului Social acționează ca arbitru
din propriile norme culturale, nu le surprinde pe deplin pe cele ale societății în ansamblu.
Rețelele sociale au încă multe de făcut. Vedem acest lucru jucat
mare fervoare în problema controlului armelor în America. Se pare cu fiecare trecere
în ziua respectivă, are loc o nouă crimă în masă și, la un moment dat, societatea americană este
urmând să răstoarne noțiunile nemărginite ale celui de-al doilea amendament și ale
NRA și faceți ceva în legătură cu această influență toxică în cultura noastră.
Interesant este că dezbaterea încă se aprinde despre masacrul din Orlando care a rămas
cincizeci de bărbați gay morți. Ucigașul a amestecat atâtea metafore: un autorizat
pacient de sănătate mintală, un homofob care se autodignorește sau un membru ISIS și
Terorist islamic. Fiecare grup de experți și activiști din rețelele sociale s-au blocat
versiunea lor a poveștii pentru agenda lor.
Procesul de purjare a rețelelor sociale poate merge prea departe. În Deci ai fost public
Rușinat , jurnalistul Jon Ronson detaliază multe cazuri în care hoardele de socializare
utilizatorii mass-media au scos din context acțiunile sau enunțurile unei persoane și
a răspuns atacându-i cu efect devastator. Este cazul lui Justine
Sacco, care s-a urcat într-un avion în Heathrow și a comis greșeala fatală de a trimite
ceea ce spune ea a fost menit să fie o glumă sarcastică pe Twitter: „Mergând în Africa.
Sper că nu am SIDA. Glumeam. Sunt alb!" Trimisese un număr
de tweet-uri care folosesc stereotipuri rasiale care, luate împreună, fac să pară ca ea
se bâjbâia cu adevărat la rasiști și, poate, la propria poziție privilegiată. Dar
arețelele sociale nu se
fost deconectată dedescurcă
la lume înprea binezborului
timpul cu ironia.
deDeci, fără săore,
unsprezece știe tweet-ul
de Sacco,ei în timp ce
a dezlănțuit un potop de opprobriu. Zeci de mii de răspunsuri indignate au fost
aruncată înapoi spre ea, numind-o rasistă și nesimțită. În timp ce era în aer,
#HasJustineLandedYet a devenit unul dintre cele mai populare hashtaguri. Peste
debarcând la Cape Town, a descoperit un cont Twitter copleșit
Pagina 134
și o linie primitoare de jurnaliști, atât profesioniști, cât și pasionați, care așteaptă

documentează sosirea ei. În câteva ore, a fost concediată din slujba ei, din cariera ei
zdrobit. Gluma lui Sacco era cu siguranță prost concepută și reflecta o ignoranță a
Organism social. Dar merita ea toate acestea?
Aceeași întrebare ar putea fi pusă și de Tim Hunt, laureat al Premiului Nobel
biochimist și fiziolog molecular (genul meu de om de știință). Era faimos
concediat de la o catedră onorifică la University College London după ce el
a glumit înaintea unei adunări de la Seul că problema cu a avea femei într-un laborator este
că „se îndrăgostesc de tine și când îi critici, plâng”. A
analiza cuprinzătoare a evenimentelor de la fostul membru al Parlamentului din Marea Britanie
Louise Mensch a dezvăluit mai târziu că un jurnalist a cărui acoperire a remarcilor lui Hunt
a provocat indignare și batjocură pe rețelele de socializare au trecut cu vederea semnele clare că
Hunt era ironic și depreciat de sine. A vorbit în fața unui public de
femei de știință și femei jurnaliste - un cadru în care este aproape
de neconceput ca cineva de calibrul său să poată spune ceva atât de flagrant de sexist
dacă nu era ironic. O casetă audio a evenimentului lansată o lună mai târziu,
care a dezvăluit răspunsul publicului care a râs la gluma sa, a contrazis-o
afirmația reporterului conform căreia comentariul său s-a întâlnit cu tăcere și părea să confirme
Afirmația lui Hunt că ar fi făcut pur și simplu o glumă destul de puternică despre a lui
arată mai puțin decât perfect și viață de dragoste. În cele din urmă, Hunt a fost numit din nou pentru unii
din postările sale, în parte pentru că reacția exagerată a UCL a determinat o reacție separată
împotriva universității. Dar paguba a fost făcută.
O modalitate de a gândi la aceste reacții exagerate conduse de mulțimi este de a contempla
deficiențe ale sistemului nostru imunitar biologic, care poate duce și lucrurile prea departe. Dacă
aveți alergii, este posibil să vă temeți de primăvară, când sistemul imunitar citește
semnalele antigenului fals provenite de la polenul altfel inofensiv și, văzându-l ca o amenințare,
produce mucus și deblochează canalele lacrimale pentru a-l risipi. La urma urmei, antigenele sunt
doar un alt „model” pe care corpul a învățat să îl recunoască și poate
interpretează greșit aceste tipare. Indiferent dacă sistemele imune reacționează sau nu prea mult
acest mod este o funcție a geneticii. Același principiu s-ar putea aplica memeticii
cu Organismul Social. Trebuie să dezvoltăm un memetic mai sofisticat
cod, unul care permite oamenilor să folosească contextul atât pentru a interpreta comentariile altora
și să recunoască prejudiciul supradimensionat pe care îl pot avea propriile lor răspunsuri
când sunt dezlănțuiți pe social media. Această tehnologie și societatea online
care s-a construit în jurul său, sunt tineri și subdezvoltate. Nuanța este adesea absentă.
Poate că răspunsul este o lume multisenzorială în cadrul rețelelor noastre sociale
experiențe pe care tehnologia de realitate virtuală ni le-ar putea aduce în cele din urmă. Pentru
Pagina 135
acum, trebuie să ne luptăm cu o stare evolutivă imperfectă. Trebuie să ne dăm seama cum
pentru a încuraja evoluția sa sănătoasă și progresivă.
Alte exemple de tensiune din cadrul rețelelor sociale au mai puțin de-a face cu rapiditatea
curățarea unei amenințări și urmărirea homeostaziei și mai mult de-a face cu cum
meme concurente în cadrul Organismului luptă pentru ascendența în timp. Totuși în
și în aceste cazuri, răspunsurile și răspunsurile contrareparate seamănă foarte mult cu
comportamentul unui sistem imunitar. Proteste de stradă și acțiuni în masă pe care
Coordonatele mișcării #BlackLivesMatter prin intermediul rețelelor sociale par a fi
încercare concertată de a curăța ideile și instituțiile rasiste. Pentru că se confruntă cu rigiditate
rezistență din partea forțelor anti-BLM, mișcarea nu reușește în mod constant
expulzarea imediată. Puțini polițiști, de exemplu, au fost acuzați de crimă în
aceste cazuri de brutalitate ale poliției, darămite condamnate. Pe de altă parte, așa cum am făcut noi
documentat, acumularea de acțiuni de la #BlackLivesMatter și altele
mișcările activiste conduse de social media conduc totuși la evoluție
schimbare în cadrul Organismului. De-a lungul timpului, au dezvoltat un sprijin din ce în ce mai larg
dintr-o mare subsecțiune a populației. În timp, cred că vor schimba
întreg Organism în bine.
#BlackLivesMatters a fost o idee constructivă care s-a inserat în

Organism din exterior. Dar și memele distructive pot intra în același mod,
folosind structura celulară a Organismului și căile metabolice pentru a semăna ura și
chin. Am menționat ISIS, dar ar trebui să fim și alții
îngrijorat și de asta.
Luați în considerare pur și simplu inima rece cu care unii oameni denigrează
apariții, fie că se referă la străini deplini, fie la figuri publice precum
vedeta de tenis Serena Williams, care a fost frecvent supusă rasismului și
comentarii sexiste pe social media despre forma corpului său muscular. Astfel de cazuri sunt
exemple ale aspectelor cel mai puțin compătimitoare ale comportamentului uman.
Mă gândesc la aceste explozii nedulterate de ură drept cancer social. Ca și cancerul,
ei folosesc propriul sistem al Organismului pentru a hrăni creșterea anormală, creând
tumori care pot depăși creșterea celulelor normale. De obicei, imunitatea noastră
sistemul este suficient de capabil pentru a opri cancerigenii să declanșeze tumori. Alte dati,
același sistem ar putea să nu reușească să oprească apariția unei tumori, dar o va reduce
creșterea și prevenirea metastazării acesteia. Cu toate acestea, adesea, cancerul câștigă ...
suficient de des pentru a pune diferitele boli care intră sub această categorie în
punct de vedere al cercetătorilor medicali din întreaga lume. Furând substanțele nutritive
de la celule sănătoase necanceroase, o tumoare malignă va înfometa organismul
Pagina 136
punctul de deces, cu excepția cazului în care chimioterapia sau radiațiile sunt administrate cu succes.
(Și aici este de vină recunoașterea nereușită a modelelor: cele mai mortale sunt cancerele
cei care se deghizează astfel încât sistemul imunitar să nu recunoască
creșterea celulelor mutate ca invadator străin.) Putem gândi în mod similar despre meme
care fac rău corpului incluziv și mai larg al Organismului Social. In timp ce eu
cred că Organismul Social va monta în cele din urmă apărările necesare
depășesc aceste boli, lucrează fără îndoială împotriva constructivului
valoarea social media.
Cum să opriți aceste tipuri de cancer? Pentru soluții, ar trebui să căutăm - ați ghicit -
la studiul biologiei umane, în special la modul în care informează tratamentul cancerului. A
cuvântul cheie aici este „mutagen”, pe care medicii îl folosesc pentru a descrie un agent
radiații sau substanțe chimice, care induc mutații genetice. Mulți mutageni, cum ar fi
substanțele chimice din fumul de tutun, nu sunt binevenite, deoarece prin schimbarea ADN-ului nostru,
pot provoca creșterea canceroasă. Dar mutagenele sunt utile și ca arme
împotriva cancerului. Atât radioterapia, cât și chimioterapia (un tratament pe bază de substanțe chimice)
sunt
cancerfolosite pentru
și opriți a forța modificări
sau inversați creșterea ale
lor.structurii celulare subiacente a diferitelor tipuri de
O abordare conexă este imunoterapia, un nou domeniu medical care explodează
partenerul meu care suferă de alergii la Audiență, Sean Parker, a fost agresiv
sprijinit cu finanțare de 600 de milioane de dolari. Acesta își propune să antreneze corpul cum să facă mai bine
luptați împotriva dușmanilor adevărați, cum ar fi cancerul, și nu substanțe precum arahide și crustacee
că trupul lui Sean vede în mod greșit o amenințare. În timp ce strategiile mutagene implică
modificarea procesului de mutație genetică, imunoterapia este despre predarea
sistemul imunitar pentru interpretarea informațiilor. În ambele cazuri, însă, vedem un tip
de „recodare” care are loc, iar această noțiune poate fi cheia consolidării
Apărările Organismului Social împotriva urii.
Așa cum am spus încă de la început, nu este posibilă pornirea ceasului înapoi
noua arhitectură de comunicații pe care o reprezintă media socială. Deci, dacă suntem
să valorifice mai mult din caracteristicile pozitive ale acestui nou sistem și să-i diminueze urâtul,
aspecte negative, trebuie să explorăm noi strategii pentru a încuraja o abordare mai incluzivă,
societate empatică. Trebuie să începem să ne gândim cum să mutăm sau să rescriem
părți din codul memetic al Organismului pentru a încuraja schimbări fundamentale în
moravurile sociale și cultura, pentru a le face mai rezistente la boala urăștilor
comunicare.
Cum putem modifica deliberat codul memetic? Am putea începe pur și simplu
extinderea grupului de meme cu meme mai sănătoase. La fel ca puterea și
rezistența unui organism este consolidată de numărul de gene pozitive, puternice
Pagina 137
din care ADN-ul său este extras și subminat de cei slabi care îl părăsesc
susceptibile la boli, deci este determinată și sănătatea Organismului Social
prin amestecul potrivit de meme. O modalitate de a construi un mod mai sănătos, mai pozitiv
mediul social înclinat, atunci, este pur și simplu pentru a încuraja o mai mare
abundență de conținut pozitiv emoțional, înălțător. Trebuie să sărbătorim și
promovează spiritul uman; încurajează compasiunea, empatia și respectul; construi
poduri de toleranță și incluziune; să ofere durabilitate artei și culturii; și
căutați reconcilierea și apropierea dintre dușmani.
Asta poate suna ca a afirma ceea ce este evident. Poeții și preoții noștri au fost
cerând mai multă compasiune de secole. S-ar putea să sune și puțin naiv și
idealist văzut prin prisma istoriei comunicărilor pre-sociale. Dar
abia acum, în această nouă eră a tehnologiei comunicațiilor, avem datele necesare
testați și măsurați eficacitatea diferitelor strategii pentru răspândirea fondului comercial.
Rețelele sociale pot fi cartografiate, studiate și cuantificate - un laborator viu,
sute de milioane de noduri interconectate pe care computerele puternice le pot face
a analiza. Cu siguranță, taxele astronomice pe care le plac platformele de socializare
Taxa Twitter pentru accesarea datelor lor de bază ne va constrânge deocamdată capacitatea de a învăța
din ea. Pentru mine, acesta este un stimulent pentru dezvoltarea sistemelor de socializare descentralizate
pe care nicio persoană sau companie nu o deține, o idee pe care o vom aborda în capitolul 8. Totuși, cu
accesul corect la toate aceste date complexe, chiar putem începe să studiem social
interacțiunea ca știință mai precisă. Un exemplu al acestui fapt este pus în practică
provine din Proiectul UMAN al Fundației Kavli, un proiect interdisciplinar
analiza unui set de date enorm, lung de zeci de ani, ridicat din acțiunile a zece
mii de newyorkezi. În cuvintele lui Kavli, acesta își propune să „permită dezvoltarea
noi teorii, terapii și recomandări de politici în prezent inaccesibile
prin studii tradiționale asupra ființelor umane. ”
O mare parte din munca noastră la Audiență a implicat studierea socializării umane,
deși oarecum mai puțin riguros decât Kavli. În interesul de a ne ajuta clienții
pentru a profita din transformarea virală a mesajelor constructive, am explorat date pentru a le găsi
metodologia potrivită pentru răspândirea fondului comercial. Acum, cu Big Data, mașină
învățare și analize sofisticate, am putea măsura în mod similar eficacitatea
modul în care se desfășoară diferite strategii în universul social media. În procesul,
am putea ajuta la construirea unui Organism Social mai prietenos și mai sănătos.
Mai degrabă decât să studieze modul în care conținutul negativ generează bucle de feedback dăunătoare, acesta
ar putea fi mai util să începeți prin a vedea unde reușesc rețelele sociale
promovarea toleranței și incluziunii. Mulți editori demonstrează deja
capacitatea sa enormă de a genera un sentiment pozitiv, înălțător. Am notat în
Pagina 138
capitolul anterior, cum am avut succes viral la publicitate cu publicitatea

modelat în jurul conținutului care afirmă viața. La fel se întâmplă și în noile forme de
jurnalism și conținut creativ necomercial. Aceștia sunt oamenii care vor
ajută-ne să scăpăm Organismul Social de cinismul său cancerigen.
Brandon Stanton este un blog extrem de reușit și Facebook de la Oamenii din New York
pagina (17 milioane de adepți) sunt exemple strălucitoare ale modului de valorificare a rețelelor sociale
pentru a încuraja compasiunea și patosul. Formula simplă a lui Stanton, cuplată zilnic
fotografie a unei persoane obișnuite cu un citat care le surprinde speranțele și temerile,
atrage în mod obișnuit un potop de comentarii sincere și înălțătoare din partea cititorilor.
fotografiile nu sunt întotdeauna excepționale; nici comentariile nu sunt neapărat. Dar ziua
după zi, aceste postări formează o poveste unic umanizantă care poate avea o
efect infecțios asupra celor care îl întâlnesc. Postările lui Stanton devin puternice
meme împărtășite de milioane din întreaga lume. „HONY” este un fenomen, deci
atât de mult încât o fotografie a unui copil dintr-un cartier sărac din Brooklyn a inspirat un
strângere de fonduri care a strâns peste 1,4 milioane de dolari pentru școala sa și a câștigat
fotograful, studentul și directorul său de școală o invitație la White
Casă.
Unii critici au acuzat că postările lui HONY sunt superficiale și de rasă
sentimentalism mai degrabă decât conexiuni sau cunoștințe reale. Dar pe baza modului în care eu
vezi evoluția Organismului Social și importanța emoțiilor și
empatie în cadrul ei, însăși crearea vibrațiilor pozitive între oameni este o
contribuție valoroasă la societate. Îmi place să mă gândesc la HONY ca la o empatie
replicator. Trebuie să construim mai multe dintre ele. Activiști, decidenți politici, educatori,
jurnaliști, chiar și branduri corporative - oricine dorește să facă un lucru pozitiv
diferență - ar putea urma acest model. Este genul de viață sănătoasă a Organismului
trebuie să-și îndepărteze cancerul, tocmai pentru că ne încurajează să sărbătorim
prezența celuilalt pe acest pământ. Este un exemplu din ceea ce Ethan Zuckerman, a
teoreticianul media de la Media Lab al MIT, numește „cosmopolitismul digital”, incluziv
model care ne eliberează de fluxurile noastre de știri saturate de omofilie și tratează
punctele de vedere ale celorlalți cu respect și compasiune.
Alte exemple de furnizori de conținut care adoptă o abordare pozitivă includ
Respectabil, ale cărui postări pe rețelele sociale combină de obicei un videoclip cu un
mesaj pozitiv, umanist. La câteva luni după ce a fost fondată în martie
În 2013, postările serviciului au ajuns la locul trei printre cele mai comune și
Mi-au plăcut articole pe Facebook, atingând un număr combinat de 14 milioane în noiembrie
2013. Succesul lui Upworthy a generat o mulțime de imitatori, inclusiv
Pagina 139
Distractify.com, ViraNova.com, Liftbump.com, FaithIt.com. Cinicii vor încărca

faptul că aceste site-uri sunt doar trucuri „clickbait” și că poate fi cazul. Dar
clickbait care celebrează pozitivitatea este un lucru bun în cartea mea.
Social media poate transforma, de asemenea, actele inspiratoare pe care oamenii le desfășoară în
lume offline în ceva cu un impact global viral. Când Make-A-
Wish Foundation i-a acordat dorinței lui Miles Scott, supraviețuitoare de cancer, în vârstă de cinci ani
jucați rolul „BatKid” și salvați-l pe Gotham (alias, orașul San Francisco)
a organizat un spectacol elaborat în tot orașul care a solicitat ajutorul
actori profesioniști, primarul orașului și chiar o herogramă Vine loop de la
Presedintele Obama. Dar a luat puterea rețelelor sociale, care a alertat un masiv
mulțimea spre perspectiva de a participa ca spectatori înveseliți și la care era obișnuit
difuzați evenimentele către milioane de telespectatori din întreaga lume, pentru a transforma acest lucru într-un
sărbătoare internațională.
Există și cazul Liz Woodward, chelnerița unui restaurant din New Jersey
care a lăsat o notă pentru doi clienți ai pompierilor, spunându-le că o va face personal
și-au plătit fila de mic dejun ca recunoștință pentru serviciul acordat comunității. Când
Tim Young, unul dintre pompieri, a postat o fotografie a notei pe Facebook în
pe care și-a chemat prietenii să frecventeze masa și să „dea sfaturi mari”, despre postarea sa
gestul ei gânditor a devenit viral. Când a trecut peste hrana Lorenei
Hatcher, ea i-a trimis un mesaj înapoi lui Tim, arătând că Woodward a fost
încercând să strângă bani pentru a cumpăra o dubă accesibilă scaunului cu rotile pentru tatăl ei invalid.
Pompierii au profitat de ocazie și și-au lansat propria campanie în
sprijin pentru campania online GoFundMe a familiei Woodward și a transformat
totul într-o poveste de știri bune și mai mare. Donațiile au început să se inunde
din jurul lumii. Pe scurt, fondul ajunsese la 86.000 de dolari, suficient pentru
cumpărați duba și apoi câteva. Povestea a devenit națională, inclusiv o apariție la
Spectacolul Ellen DeGeneres și a jucat luni întregi pe cont propriu al lui Woodward
o pagină de Facebook înălțătoare infecțioasă, unde a postat despre turnul pozitiv
viața ei îi luase. În viziunea ei reafirmată asupra lumii, a văzut cât de bune sunt faptele
fapte bune. „Căutați acele oportunități pentru că sunt peste tot”
Woodward a scris într-o singură postare. „Poți face diferența - nu întotdeauna
trebuie să fie o producție sau un efort elaborat - sunt întotdeauna lucrurile mărunte care
au cel mai mare impact. ”
Acest tip de contagiune bună nu a fost posibilă în mass-media pre-socială
lume.
Chiar și așa, împotriva unui flux implacabil de articole despre capacitatea umanității pentru
Pagina 140
cruditate și în fața unor titluri deprimante deprimante („15 Incredibly Hideous

Rochia de bal eșuează ”) - este greu să nu iei o vedere înnebunită. Poveștile care se simt bine
discutat mai sus poate părea simbolic împotriva acestui potop copleșitor de întuneric.
Michael și cu mine credem că rețelele de socializare contribuie în mod major la pozitiv
Schimbare. La fel ca orice tehnologie, are efecte secundare negative. Dar ne ajută în așa fel
multe modalități pe care le luăm deja de la sine înțeles și care aduc confort și
siguranța vieții noastre de zi cu zi: suntem capabili să colectăm cunoștințe și să întrebăm
întrebări la care se răspunde în câteva secunde, fie că se află într-un cartier Facebook
un grup sau un forum pentru persoane cu interese comune. Aplicații de partajare a informațiilor în
care fiecare nod din rețea contribuie fără probleme la binele general al
sistemul schimbă fața orașelor, exemplificat de informațiile despre trafic Google
service Waze, analiza tweet-urilor este utilizată pentru a trimite semnale de avertizare timpurie pentru
totul, de la cutremure și focare de boli la comportamentul pieței.
Dar declarații
difuzați este mai mult decâtdespre
puternice doar utilitate. Estenoastră
umanitatea posibilitatea
comunăpe care
care oface
potacest
face indivizii
lucru
tehnologie atât de importantă. În zilele următoare atacurilor teroriste din 2015 din Paris,
un om legat la ochi a apărut în Place de la Republique cu un semn pe care scria „Sunt
musulman, dar mi se spune că sunt terorist ”și„ Am încredere în tine, ai încredere în mine? Dacă
da, îmbrățișează-mă. ” Pe măsură ce oamenii veneau în mod constant să-l îmbrățișeze, s-a răspândit vestea pe social
mass-media cu oportunitatea de a fi acolo și videoclipuri și fotografii ale schimburilor
au fost împărtășite în întreaga lume, adesea cu un hashtag care exprimă solidaritatea
pe care oamenii l-au simțit pentru oraș în acel moment: #JeSuisParis. O operă de artă de performanță
a devenit un puternic contribuitor la reconciliere.
După cum vom discuta în capitolul următor, există dovezi puternice că, împreună cu
creșterea internetului și a rețelelor sociale, societatea a devenit mai tolerantă și mai puțin
violent - în ciuda a ceea ce ar putea părea apariții contrare. Dacă folosim
această tehnologie bine, ar trebui să ne ajute să transcendem fragmentarea noastră socială și
împingeți această nouă societate digitală către un viitor mai favorabil incluziunii. Mai mult de un miliard
utilizează oameni din toate categoriile sociale, culturi, religii și perspective politice
platforme precum Facebook, Twitter și Tumblr. Și datorită holonicului său
structură, niciun grup de interese nu poate exercita cu adevărat puterea asupra tuturor celorlalți. Noi
s-ar putea ascunde în grupuri de interes comun, dar cu un singur clic de mouse putem
ajungeți peste acele divizări și găsiți o umanitate comună cu cineva dintr-un
fundal diferit.
Cu toate acestea, noi facem au capacitatea de a în bară. Nu căuta mai departe decât cum
Donald Trump a folosit această tehnologie pentru a scoate rasiști și xenofobi din afară
prelucrarea lemnului în timpul campaniei electorale din 2016. Putem spera că pozitivul
Pagina 141
forțele schimbării culturale descrise mai sus vor avea un efect de autocorectare a
inversați aceste reacții îngrijorătoare la excludere și fanatism. Dar nu există
garantează că acest lucru va avea loc de unul singur. Prin definiție, evoluția nu este
ceva ce putem micromanage. Ceea ce putem face în schimb este să stabilim dreptul
condiții prealabile pentru a încuraja evoluția pozitivă, progresivă - sau, chiar mai mult
important, evitați-le pe cele care ar conduce direcția evolutivă a Organismului
în ceva mai urât. Nu vrem să fim ca fermierii de bumbac care au încercat
otrăvește gărgărițele doar pentru a descoperi că au creat un sistem mai virulent, mai rezistent
încordare. Și pentru a purta această analogie mai departe, aș spune că cenzura, atât de
guvernele și de pe platformele de social media în sine, este echivalentul
a depozitelor DDT ale oamenilor de știință USDA pe câmpurile de bumbac din sud.
Când vedem ce fel de hărțuire sexuală a suferit Caroline Criado-Perez

pe Twitter ca răspuns la activismul ei feminist din Regatul Unit,
instinctul este de a crea reguli care să limiteze o expresie atât de urâtă. Dar la fel de de înțeles
după cum ar putea fi acel impuls, efectele secundare ale unor astfel de răspunsuri draconice
întotdeauna faceți mai mult rău decât bine în timp. De aceea îmi fac griji pentru european
Măsura Uniunii în 2016 pentru a forța platformele de socializare precum Facebook și Twitter
pentru a cenzura discursul de ură - linia s-ar putea estompa foarte repede și astfel de interdicții sunt
deschis abuzului și discreției discrete.
O mare problemă este că cenzura stabilește un precedent, acordând de facto licență
deținătorii de informații - fie că sunt guverne, companii media tradiționale sau
proprietarii corporativi ai platformelor noastre de socializare - să le folosească sancționate
vorbe de vorbire pentru a-și urmări și proteja propriile interese. În paginile următoare, vom
discutați perspectiva inserării anumitor algoritmi software în social media
platforme care creează stimulente pentru ca oamenii să se angajeze într-un discurs pozitiv. Acesta este un
o abordare mai moale, asemănătoare morcovului și dacă are succes sau dacă creează și ea
rămân de văzut distorsiuni nedorite. Dar știu de ani de zile în asta
afacere pe care abordarea stick-ului cu siguranță nu funcționează. Oamenii vor fi în continuare
ticăloși.
Cealaltă mare problemă, așa cum vom discuta în capitolul următor, este aceea de
limitându-ne în mod explicit expunerea chiar și la cel mai urăsc discurs, ne constrângem
capacitatea Organismului Social de a evolua într-un mod care ne influențează pozitiv
cultură. Ultimul lucru pe care vrem să-l facem este să-i transformăm pe hatemongers în social media
super-mutante, gărgărițe indestructibile.
Pagina 142
CAPITOLUL ȘAPTE
ÎNFRONTAREA PATOGENILOR NOSTRI
Consolidarea sistemului imunitar cultural
L IKE D ARWINIAN , evoluția Organismului Social nu este lipsită

durere și luptă. De exemplu, criza actuală a refugiaților din Europa s-a declanșat
xenofobie și a scos la iveală cele mai grave reacții umane - din nou, jucat în
social media. Acest lucru a fost încapsulat de hashtagul #wearefull care a apărut în
2015 în Marea Britanie, o mutație a unui meme mai profan care a apărut în Australia în
asociere cu politica draconiană a refugiaților din țara respectivă: #FOWF pentru „Fuck off,
suntem plini. ” Ulterior, s-a alimentat în campania masivă și de succes a Marii Britanii #Brexit.
Pe fondul acestui vitriol, totuși, o singură fotografie sfâșietoare a avut un dramatism
efect dezinvoltiv asupra dezbaterii publice. Fotografia lui Nilufur Demir a unui sirian de trei ani
trupul neînsuflețit al băiatului Aylan Kurdi, întins cu fața în jos pe o plajă, a devenit viral
Facebook și Twitter.
În zilele care au urmat, zeci de oameni au organizat un spectacol pe un
Plaja marocană, unde s-au îmbrăcat în haine de aceeași culoare ale băiatului și
a adoptat în nisip poziția trupului său lipsit de viață. Atât în Gaza, cât și în India, gigant
castelele de nisip au fost construite în forma și culorile corpului lui Aylan pentru a aduce un omagiu
băiatul și apelează la compasiunea oamenilor pentru refugiile care fug. Artiști în jur
Pagina 143
lumea a început să facă redări poetice ale acestuia, oferindu-i un aspect aproape spiritual
calitate. Acestea includeau o pictură murală uriașă care aliniază râul principal al Frankfurtului în apropiere de
sediul central al Băncii Centrale Europene. A fost un meme al naibii de aderare
rândurile altor imagini iconice ale istoriei - fata goală care fugea de napalm în
Vietnam, ridicarea Stars & Stripes la Iwo Jima.
Cea mai mare măsură a puterii imaginii a venit la scurt timp după aceea, acolo
a fost o schimbare clară, discernabilă în discursul public. A început un tabloid scoțian
o campanie care a dat naștere memei #wehaveroom. În Germania, unde
guvernul a decis să deschidă ușa refugiaților veniți din Ungaria,
mii de persoane s-au prezentat la punctele de intrare pentru a-i înveseli și întâmpina pe noii sosiți
Fanii germani de fotbal au afișat bannere de bun venit, un gest neașteptat de la un
grup mai cunoscut pentru huliganismul lor. Imagini cu semne la meciuri
spunând „Refugees Welcome!” răspândit pe rețelele de socializare, conducând unele mărci către
să profite de șansa de a-și arăta conștiința socială. Clubul de fotbal Bayern München
a anunțat rapid o donație de 1 milion de euro pentru refugiați și cluburi engleze
a urmat exemplul prin crearea unei zile de solidaritate. Nu însemna că vocile
excluderea, cum ar fi Marine Le Pen din Franța, nu a continuat să mulgă temerile oamenilor,
mai ales după atacurile de la Paris. Dar a însemnat că empatiei i s-a acordat un loc
la masă când anterior i se refuzase unul. În culturalul în desfășurare
luptă în care punctele de vedere opuse luptă pentru a determina ce meme este potrivit
suficient pentru a supraviețui, acesta a făcut o ofertă puternică pentru a insera un rezultat durabil, pozitiv
mutație în ADN-ul nostru social.
Pentru a despacheta ceea ce înțelegem prin mutație socială pozitivă, vom explora mai întâi o
Pagina 144
exemplu de mutație biologică pozitivă. În acest caz, vom vorbi despre unul cu
un beneficiar de profil: Timothy Ray Brown, celebrul „pacient din Berlin”, The
singura persoană cunoscută care a fost vindecată funcțional de SIDA / HIV -
distingându-l de 10 milioane care trăiesc cu virusul dar l-au păstrat
inactiv cu terapie antiretrovirală scumpă.
Când Brown a fost tratat pentru leucemie în 2007, a primit o celulă stem
transplant care poartă o trăsătură genetică unică cunoscută sub numele de varianta CCR5 Delta-32, an
caracteristică moștenită care pune un sigiliu protector peste receptorii de celule T ai purtătorului și
astfel împiedică HIV să găsească un punct de intrare într-o celulă gazdă. Aproximativ 10 la sută
dintre oamenii cu strămoși europeni se crede că împărtășesc această condiție, dar este
foarte rar printre alte populații.
Mutația Delta-32
își cercetează a fost transmisă
acum originile de-aistoriei
prin analiza lungulgenetice
secolelor și oamenii
umane. de știință
La început
se pare că provine din supraviețuitorii ciumei bubonice. Acum,
oamenii de știință se referă la o confluență de evenimente epidemiologice seminale
două milenii: cuceririle romane ale Europei în secolul al V-lea î.Hr.,
Marea ciumă a Atenei în 430 î.Hr. și rezistența pe care o au anumite europene
populațiile au prezentat flageli de variolă până în secolul al XVIII-lea. Ce facem
știu că, de-a lungul istoriei europene, amestecarea etnică a ajutat
a răspândit această trăsătură genetică valoroasă și că a câștigat o prezență mai mare în interior
moșteniri de moștenire ori de câte ori izbucnirea unor boli devastatoare a amplificat
procesul de selecție naturală. Abia acum, în această eră mai avansată din punct de vedere științific
avem potențialul de a reproduce mutația utilă și de a o transmite oricui
cine are nevoie de ea.
Deși este greu să ne imaginăm ceva pozitiv în ceea ce privește HIV, variola și Ebola
focare, oamenii de știință știu acum că virușii ca aceștia joacă un rol critic în
evoluţie. Aceste boli determină mutația genelor, care la rândul lor se reproduc
rezistență, la fel ca cea pe care varianta Delta-32 a conferit-o lui Timothy
Maro. De fapt, genomul uman este plin de material genetic de la viruși
care ne-a infectat strămoșii. De exemplu, analize de sânge ale unor pacienți cu SIDA, în
cărora HIV le-a dezactivat sistemul imunitar, au găsit urme de reactivare
virus care datează de acum 6 milioane de ani de pe vremea când oamenii și cimpanzeii sunt întâi
s-au despărțit. La fel cum un inginer de software ar putea descrie un lucru mai puțin decât perfect
bucată de cod de computer ca „buggy”, am putea spune același lucru despre omul nostru
ADN.
Cunoașterea noastră crescândă despre relația dintre mutația virală și
evoluția umană și despre modul în care se dezvoltă și evoluează antigenii și anticorpii
Pagina 145
tandem, forjează noi tratamente promițătoare ale bolilor, cum ar fi imunoterapia. De

determinarea cauzelor și tiparelor mutației în genele noastre și cele ale
viruși, medicii ne pot învăța sistemul imunitar o nouă conștientizare și le pot converti
în apărători mai eficienți ai sănătății noastre. Dar există și lecții în acest sens
proces de înțelegere a modului în care Organismul Social suferă o evoluție culturală
prin mutații în codul său memetic. Reamintim regula șapte: Toate ființele vii se adaptează și
evolua. Dacă vrem ca societatea să crească și dacă vrem să transformăm social media într-un
forum constructiv pentru îmbunătățirea existenței umane, atunci trebuie să expunem
noi înșine la „bolile” de ură, intoleranță și intimidare care persistă
cultura noastra. Este un caz puternic împotriva cenzurii.
Multe măsuri diferite arată o îmbunătățire dramatică a socializării
tendințele ființelor umane de la apariția internetului și a social media în
începutul anilor 1990. Deși nu putem demonstra definitiv că tehnologia a fost cauza
aceste rezultate, provocă în mod convingător punctul de vedere dintre mulți că social
mass-media aduce un mare rău societății. Criticii se plâng că oamenii sunt acum expuși
24/7 la afișările conflictelor umane într-un mediu mult mai puțin igienizat și mai mult
peisaj media globalizat decât cel al lumii pre-sociale. Dar asta e
diferit de a spune că societatea a devenit mai crudă. Dovezile sugerează
s-a produs chiar invers.
Statisticile privind criminalitatea sunt un loc bun pentru a începe. Date despre poliție, coronariene și spitale
în toată lumea occidentală, toate arată că un declin al criminalității violente s-a accelerat
după 1993, când Internetul a intrat pentru prima dată în societatea dominantă. Cel mai
în mod izbitor, datele din Statele Unite arată că infracțiunile violente pentru persoanele între
vârsta de doisprezece și douăzeci și patru - cohorta care a suferit în mod tradițional
cea mai mare parte a violenței - peste jumătate în cei douăzeci de ani care au urmat. Acest
generația, desigur, a cuprins primii nativi digitali, cu viața lor definită
în moduri cuprinzătoare prin activități online.
Pagina 146
Vedem dovezi în mod similar izbitoare în punctele de vedere ale americanilor cu privire la rasă,
religie, sex și preferințe sexuale. Atitudinile față de căsătorie sunt bune
barometru. Studiile nepartizane ale Centrului de Cercetare Pew asupra persoanelor de același sex
căsătoria arată că am trecut de la doar 35% în favoarea unor astfel de uniuni în
2001 până la peste 55% în sprijin până în 2015. În acest sens, Supremul
Hotărârea judecătorească care legaliza căsătoria între persoane de același sex la nivel național în același an a fost un caz
dintre majoritatea de pe banca sa ținând pur și simplu pasul cu societatea. În mod similar,
acceptarea căsătoriei interrasiale s-a extins rapid, rezultatele Pew arată: În
În 2012, două treimi dintre americani au spus că „ar fi bine” cu un membru al lor
familie căsătorindu-se cu cineva de altă rasă. În 1986, cifra era de doar 33
la sută. Un studiu mai recent al Millennials a arătat o acceptare și mai mare
nivel, cu nouă din zece spunând că ar fi mulțumiți de căsătoria unui membru al familiei
în afara rasei lor.
Atitudinile cu privire la astfel de chestiuni se schimbă într-un ritm accelerat. Un 2015
Grafica Bloomberg a arătat că, în ceea ce privește legalitatea a cinci întrebări sociale cheie -
căsătoria interrasială, votul femeilor, interdicția, avortul și același sex
căsătoria - timpul dintre primul stat care și-a schimbat legile și Suprem
Eventuala validare de către Curte a acestei poziții s-a scurtat dramatic în timp.
Articolul sugerează că o schimbare la fel de rapidă era pe cale să se întâmple
Pagina 147
sprijin pentru legalizarea consumului recreativ de marijuana.
Cultura noastră evoluează într-un ritm mai rapid și susținem că această accelerare este
o funcție a apariției gândurilor și memelor - mai întâi pe internet
în general și acum, mai precis, în cadrul rețelelor sociale. In ciuda
impresia dată de fracțiunile războinice de pe social media, am devenit mai mulți
tolerant, mai incluziv.
Putem privi această tendință către o incluziune socială mai mare ca o accelerare în
rata mutației pentru codul memetic al Organismului Social. Ca și reproductivul
amestecarea care a încorporat varianta CCR5 Delta-32 rezistentă la HIV în unele
părți ale populației europene, această schimbare culturală este încurajată de
schimbul de idei prin replicarea memetică în organismul social.
procesul este incomplet, cu cât rămâne răspândirea trăsăturilor genetice rezistente la HIV
incomplet. Dar, în mod similar cu rolul jucat de plagi și focare de boli,
îl putem gândi ca pe o tendință evolutivă stimulată de perioade de epidemiologie
stres. Acestea sunt momentele în care primesc idei mai dezvoltate, incluzive
cel mai puternic testat și promovat prin intermediul rețelei de socializare. Noi
să știți că cele mai puternice gene supraviețuiesc unor astfel de teste de stres; la fel și organismul
cele mai puternice meme. Acele meme care promovează cel mai bine creșterea și avansarea
din machiajul său eterogen, holarhic, se va replica și, astfel, se va ridica la
proeminenţă. În cele din urmă, după cum sugerează dovezile, acest proces favorizează ideile care
incluziune socială suplimentară.
Pagina 148
Unii cititori, în special cei cu o orientare politică mai conservatoare, pot

contestă interpretarea noastră liberală din punct de vedere social a acestor schimbări ca fiind pozitivă
dezvoltare. Grupurile religioase vor vedea extinderea drepturilor în jurul valorii sexuale
preferințele ca un pas regresiv. Și întrucât vedem diminuarea
Prezența steagului confederat în cultura populară, citată la începutul acestei cărți, ca
un salt evolutiv progresiv, cei care au păstrat acel simbol ca o insignă
a mândriei sudice o va vedea ca o mișcare retrogradă.
După cum am subliniat, evoluția nu poate fi definită în termeni morali. Nu
implică în mod necesar „mai bine”. Dar de obicei înseamnă mai puternic, mai rezistent la
amenințări. Din această
că evoluția culturală perspectivă,
ar trebui să tindăcredem
spre o că
maiexistă
mareun argumentNe
incluziune. științific
putemde făcut
adresa
cu unele dintre legile fizicii și ecologiei care au dictat algoritmul
evoluția biologică în timp. Acestea ne spun că, dacă lărgiți rezerva de gene, pentru
de exemplu, sau extindeți numărul de variabile posibile într-un set de moleculare
reacții, creșteți șansele unei forme sau tulpini mai puternice, mai rezistente
ieșind din competiția de supraviețuire a celei mai potrivite. În mod similar, dacă ne extindem
gama de moravuri și idei culturale care sunt introduse în Organismul Social - dacă
lărgim „rezerva de meme” - ajungem la o cultură mai puternică și mai rezistentă.
Adăugați la asta instinctul natural al Organismului Social de a crește, de a se extinde și de tine
obțineți un fel de logică matematică care solicită includerea. Antiteza, excluderea,
merge direct împotriva acestor instincte. Acesta este motivul pentru care este atât de alarmant să vedem creșterea
a lui Trump, LePens și mișcări precum Brexit, care se referă la construire
ziduri. Abordările lor vor restrânge bazinul de idei.
Se întâmplă că acest lucru se potrivește cu acea tradiție intelectuală liberală de lungă durată care
definește istoria ca un marș progresiv către o libertate individuală din ce în ce mai mare -
de la monarhiile absolute ale Europei feudale la Iluminism până la
Declarația de independență a mișcării pentru drepturile civile. Putem vedea acest lucru
stabilirea secvențiată a noilor libertăți ca înregistrare a devenirii societății
acceptând progresiv diferența. Este o cronică a modului în care puterile
care au fost forțate de schimbări în societate, inclusiv de cele alimentate de
tehnologie, pentru a lărgi limitele incluziunii. Există faze retrograde în
acest proces - unii ar putea argumenta că supravegherea stării omniprezente în Internet
era reprezintă una - dar istoria modernă sa deplasat în mod clar de-a lungul unui continuum de
mare deschidere și acceptare. La fiecare pas, a existat o luptă între
vechiul și noul. Nu există prânz gratuit. Este posibil să nu avem nevoie de o revoluție violentă
să forțăm schimbarea în aceste zile, dar dacă vrem să evoluăm, conflictul generat de
expunerea la conținut brut este inevitabilă.
Pagina 149
Social media facilitează această mișcare spre incluziune, tocmai pentru că

ne obligă să depunem mărturie despre conflictul din mijlocul nostru. Prin deschiderea noastră către un
mediul permanent conectat, omniprezent, îl expunem pe al nostru
cultură la tot mai mulți antigeni. Indiferent dacă este vorba de mesaje spam sau de ură sau de
interjecții de troli, acest flux altfel urât de comunicare antisocială este un
aspect necesar al modului în care ne consolidăm sistemul imunitar. Din moment ce suntem doar în
în primele zile ale acestei noi realități, acum trecem prin cele mai dificile
perioadă în acest proces de evoluție culturală. Am intrat într-o situație fără precedent
moment din istoria socializării umane când Organismul a avut brusc
a fost expus la o erupție de diferite „boli”.
Unul dintre cele mai înfricoșătoare aspecte ale acestor boli a fost apariția unei rase noi
a fascismului populist. În acest caz, este o tendință pe care cititorii din partea mai liberală
din culoarul politic ar putea folosi pentru a contracara afirmația noastră pe care o creează social media
o societate mai incluzivă. În timpul campaniei electorale din 2016 - încă nehotărât la
momentul scrierii - Donald Trump și-a folosit anti-imigranții și anti-musulmanii
retorică pentru a-și intimida drumul către nominalizarea republicană și a atrage hoarde de
susținătorii pasionați la mitinguri pline de violență. Acest lucru pare greu
ca „progres”. Dar, după cum a remarcat profesorul Dartmouth, Brendan Nyhan, într-un
parte "tweetstorm" după o ciocnire între susținătorii Trump și protestatari
Chicago a alimentat îngrijorările cu privire la starea democrației americane, statistici despre
Atitudinile americane față de ceilalți - precum cele pe care le cităm mai sus - nu susțin
noțiunea că popularitatea omului de afaceri eșuat egomaniac reflectă un ansamblu
creșterea urii rasiale. Mai degrabă, a susținut Nyhan, fenomenul Trump provine din
eșecul instituțiilor politice consacrate de a executa o guvernanță eficientă și
echilibrează acele idei distructive, excluzive, care au găsit întotdeauna o casă
într-o minoritate mare, dar altfel lipsită de putere a populației.
Vechile structuri verticale de putere în afaceri, guvern și mass-media
au fost sever perturbați de noua noastră paradigmă de comunicații, cu
structură holonică fără lider. Ca urmare, puterea lor asupra puterii a scăzut, adică
de ce se dovedesc impotenți împotriva unui cult al personalității care emoționează emoțiile
ca a lui Trump. De asemenea, elitele politice britanice nu au reușit să descurajeze majoritatea
Britanicii de la vot cu campania „Pleacă”, cu tonurile sale xenofobe,
când referendumul „Brexit” pe care l-au introdus cu imprudență pe 23 iunie 2016
au returnat decizia ca țara lor să părăsească Uniunea Europeană. Cel Mare
întrebarea este dacă societatea poate folosi noua arhitectură media, care urmează
regulile biologiei mai mult decât cele din Washington, pentru a crea un nou sistem de
mediere în locul acelor instituții eșuate. Credem că se poate și că
Pagina 150
mecanismul pentru a face acest lucru va veni prin evoluția Organismului Social
algoritm. Doar că ajunge în acel loc mai confortabil și armonios este
va fi o plimbare puțin sălbatică și va necesita o gândire, o minte deschisă
elaborarea politicilor împreună cu acțiunea civică pro-socială.
Este acest moment de pe rețelele sociale echivalentul cultural al negrului?
ciuma sau orice altă epidemie istorică majoră a dat naștere la Delta-32 CCR5
variantă? Poate. Speranța este că viteza accelerată de mutație să se pună în mișcare
printr-un schimb memetic mondial fără precedent ne va vedea prin asta
perioada de durere și discordie relativ rapid. Deja, oamenii învață ce
de făcut și ce să nu faci pe social media. Organismul social dezvoltă
anticorpi de care are nevoie pentru a supraviețui.
Corpurile noastre cresc mai puternic dacă suntem expuși la mai multe bacterii și viruși
în copilărie. Când Michael și cu mine am crescut, dacă s-a aflat asta
cineva dintr-o școală avea varicelă - o boală extrem de infecțioasă, care în principal
tocmai a lăsat copiii acoperiți de cruste mâncărime timp de aproximativ o săptămână - părinții le-ar aduce
copilul la casa copilului bolnav pentru a-i expune în mod deliberat la variolă. Ideea
a fost că acest lucru ar permite copilului să creeze anticorpii din timp pentru a preveni
să nu-l mai prindă vreodată. Având în vedere că era mult mai sigur să prinzi această boală
ca un copil decât ca un adolescent sau adult post-pubescent - atunci când riscul de a fi mai grav
complicații precum pneumonia sau encefalita sunt mult mai mari - aceasta
un comportament aparent nesăbuit s-a bazat pe un raționament solid, chiar dacă ar exista
încă unele riscuri pentru sănătatea copilului dumneavoastră. Din 1995 a existat un lucru foarte bun
vaccinul împotriva varicelei, oferind o modalitate mult mai sigură de a construi anticorpii. Cu toate acestea
conceptul unui vaccin, care desigur derivă din ADN-ul
care amenință virusul sau bacteriile, se bazează pe aceeași idee de bază: genetica noastră
dispoziția este de așa natură încât expunerea la lucruri care ne pot dăuna aparent
ne face mai puternici.
Spre deosebire de vaccinuri, care construiesc sistemul nostru imunitar cu anticorpi, astfel încât să poată
combate singur boala sau imunoterapia, care învață în mod eficient acest lucru
pentru a face același lucru, antibioticele sunt ca o armată de mercenari angajați. ei
atacă direct bacteriile care provoacă infecții, ucigând aceste celule unice
microorganisme în numele nostru și împiedicându-le să crească și
reproducând. Dar odată ce acești mercenari își termină treaba, pleacă. Ei fac
nu instruiți locuitorii teritoriului ocupat anterior pentru a lupta pe
proprii. Mai mult, antibioticele nu au fost în general în măsură să lupte împotriva virusurilor, care
sunt mult mai mici decât bacteriile și nu au toate caracteristicile vieții depline
Pagina 151
organisme. (Amintiți-vă că virușii sunt în esență doar bucăți de material genetic -

fie ARN, fie ADN - adăpostit în interiorul unei molecule care nu se poate replica decât pe sine
intrarea în celula unui organism viu și deturnarea reproducerii sale interne
utilaje.) Nu puteți „ucide” ceva care nu este viu din punct de vedere tehnic, motiv pentru care
singura modalitate de a învinge un virus precum răceala obișnuită este de obicei să ne așteptăm
sistemul imunitar pentru a afla cum să potolească aceste boli care se mută constant.
Dar explică, de asemenea, de ce utilizarea excesivă a antibioticelor reprezintă o amenințare pentru sănătatea publică.
La fel ca toate organismele vii, bacteriile se adaptează și evoluează, ceea ce înseamnă că multe sunt
devenind rezistent la antibiotice, o preocupare serioasă pentru sănătatea mondială
Organizație și centre pentru controlul și prevenirea bolilor. La fel de important ca
antibioticele au fost salvarea de vieți de când a descoperit Alexander Fleming
penicilină, se dovedește că este mult mai bine să învățăm sistemul nostru imunitar să lupte
agenții săi patogeni - așa cum trebuie să facă pentru viruși - decât să se bazeze pe cei din afară pentru a face acest lucru
lucreaza pentru.
Ne putem gândi la reguli care limitează sau cenzurează vorbirea antisocială, cum ar fi acelea
că Twitter și Facebook sunt deseori chemate să se desfășoare, ca strategie
asemănător cu aducerea unui serviciu mercenar de luptă împotriva bolilor ca un antibiotic. Aceasta
ar putea suprima manifestarea particulară a agentului patogen, dar nu va distruge
ADN-ul rădăcină și Organismul Social nu vor învăța să lupte de la sine.
nucleul memetic al gândului sau ideii jignitoare - luăm, de exemplu, esențialul
misoginismul bigotilor #Gamergate - va trăi și, cu ajutorul celulelor
că a ocupat (susținătorii acelei idei), va lupta împotriva acestui lucru
atac exterior. Acești susținători, așa cum au făcut întotdeauna, îl vor încadra ca un
atac la libera exprimare. Și, din păcate, vor avea dreptate.
Toate moravurile sociale, normele culturale care definesc cine suntem și cum interacționăm
între ei, au ieșit din aceste tipuri de conflicte. În cartea sa The
Îngeri mai buni ai naturii noastre: De ce a scăzut violența , citează Steven Pinker
teoria sociologului Norbert Elias despre „procesul civilizator”, despre care se ocupă
dezvoltarea harurilor și etichetei sociale, pentru a explica modul în care societatea europeană
a devenit mai pașnică pe măsură ce a ieșit din Evul Mediu. Dacă ai fi invitat
la un banchet era cândva obișnuit să aduci cuțitul propriu, un instrument
care a fost folosit atât pentru a-ți ucide dușmanii, cât și pentru a mânca alimente. S-au adunat în jur
mâncarea, ai sculpta o bucată din carcasă și ți-o aduci la gură
pe același cuțit. Problema cu toate aceste cuțite învelite în jur a fost aceea
exista întotdeauna riscul ca cineva să fie înjunghiat din cauza unui dezacord. Acest
nu a fost o situație confortabilă nici pentru gazdă, nici pentru oaspeți, dar violența a fost
Pagina 152
o parte din viața de zi cu zi a societății medievale timpurii; ce era de făcut în legătură cu asta?
Soluția a venit în evoluția manierelor de masă, care în cele din urmă
a dictat că este inacceptabil să-ți folosești cuțitul personal pentru a mânca alimente, o idee
care mergea mână în mână cu cea a tacâmurilor. Furca a fost inventată și specială,
la masă erau așezate cuțite mai puțin letale, astfel încât oaspeții să nu fie nevoiți să dezmembreze
a lor în prezența altora. Au apărut reguli despre utilizarea corectă a tacâmurilor,
preocupat în cea mai mare parte de ce să nu faci cu cuțitul de masă - nu-l aduce la tine
gură; nu amestecați
la pericolele ingredientele
provocării unei luptecu
cucuțitul.
cuțiteleCeea ce a început
a evoluat ca o
într-un set desoluție
culturipractică
înrădăcinate
reguli care s-au întâmplat și pentru a ține la distanță conflictele. În timp, aceste tipuri de subtile
schimbările au contribuit la dezvoltarea unui sistem de valori care considera că este inacceptabil să acționezi violent
într-o gamă din ce în ce mai largă de arene. În cuvintele lui Pinker, cercetările lui Elias au arătat cum
„Europenii și-au inhibat din ce în ce mai mult impulsurile, au anticipat pe termen lung
consecințele acțiunilor lor și au luat în considerare gândurile și sentimentele altor persoane
considerare. O cultură a onoarei - disponibilitatea de a se răzbuna - a dat locul unei
cultura demnității. ” Aceasta a fost evoluția morală la locul de muncă.
Pe măsură ce interacțiunile dintre noi se schimbă și migrează către spații digitale, noi
sunt nevoiți să ne reevalueze normele. Societatea face apoi ceea ce a făcut întotdeauna: ea
„Politici” comportamentul nou inacceptabil, în special prin transmiterea dezaprobării,
rușinându-l pe cel rău. Nu numai că acest răspuns are ca scop schimbarea acestuia
comportamentul persoanei; de asemenea, îi pune pe toți ceilalți la cunoștință că acesta este noul cod. Eu
gândiți-vă la acesta ca la un răspuns imun nou dezvoltat: Odată ce noii anticorpi sunt
adăugat la forța de poliție a sistemului imunitar, răspunde la fel de mult ca și ea
se poate strânge, atât pentru a învinge intrusul străin, cât și pentru a pune protecție împotriva
orice incursiuni viitoare.
Cu rețelele sociale, am extins radical potențialul pentru aceste tipuri
a ciocnirilor valorice și, ca rezultat, a perioadei de tranziție pentru schimbarea culturală
a fost scurtat dramatic. În această comunicație globală nouă, fără granițe
arhitectură, experimentăm o explozie de
interacțiuni culturale. Acestea provoacă la început conflicte, care nu pot fi rezolvate decât
dacă există un fel de schimbare culturală colectivă care redefinește limitele
ce e acceptabil. La fel de important, odată stabilite aceste noi moduri,
rețelele de socializare oferă o nouă platformă vastă, deschisă, pentru ca sistemul imunitar al societății
face munca sa de poliție. Gândiți-vă la această nouă comuniune online a ființelor umane ca la
masă masivă pentru sute de milioane de invitați care interacționează și pentru care
trebuie dezvoltată o nouă etichetă. Modificările dramatice, frecvente ale valorilor sunt
necesar dacă vrem să evităm „uciderea” reciprocă. Încălcări ale acestui nou
Pagina 153
ordinea culturală stabilită poate inspira un răspuns destul de puternic asemănător șocului
Sistemul imunitar al Organismului Social începe să fie echipat.
Fie că este vorba de cazuri precum masacrul de la Charleston sau uciderea lui Cecil the
leu, răspunsul de purjare bazat pe rețelele sociale îmi amintește de o coagulare
cascadă, reacția biochimică din spatele coagulării sângelui pe care am găsit-o așa
fascinant ca un șobolan de laborator adolescent. Când țesutul este deteriorat și sângele scapă, a
dans sincronizat al enzimelor și al factorilor metabolici are loc de-a lungul
calea acidului arahidonic care duce la și de la locul plăgii. Acest
face ca o armată de minuscule trombocite să se lege, apoi să se contracte ulterior
conțin hemoragia. Pentru corpul Organismului Social, cu evoluția sa
culturii, uneori încălcările armoniei sociale pot părea o rană profundă care
cere un răspuns similar.
Există un alt motiv pentru care evoluția culturală se accelerează: suntem acum, în
efect, crowdsourcing obiceiurile noastre. Eticheta și valorile au fost dictate odată din
de mai sus. În Evul Mediu, aristocrația a condus calea pe masă
manierele și Biserica care le-a spus oamenilor ce pot și ce nu pot crede.
Chiar și în America pre-socială a secolului XX, nu a fost la fel de ușor
pentru cei din afara presei și a instituției politice să pledeze pentru reformă
valorile sociale. Oamenii puteau participa la mitinguri, să facă grevă și, dacă aveau o cale
cu cuvinte și acces la un editor, scrieți un tratat convingător. A fost mult mai bine
decât America din secolul al XIX-lea, dar nu era nimic asemănător cu ceea ce este acum, unde
prin simplul clic al unui buton „like” sau „retweet” aproape oricine poate juca un rol
într-o mișcare care ajută cultura noastră să evolueze. Acum este bazinul societății
ideile colective, nu opiniile exclusive ale unui preot sau ale unui CEO, care determină
cum ar trebui să ne comportăm unii cu alții. Uneori colectivul se stinge
kilter; alteori inspiră schimbări progresive.
Majoritatea oamenilor nu înțeleg cum se întâmplă acest lucru. Ei văd social media ca
ceva extern culturii noastre, o tehnologie distinctă care poate fi izolată ca
fenomen independent din restul vieții noastre. Nu o pot vedea pentru
forța motrice care este: motorul principal al perturbării culturale, o schimbare de paradigmă
asta ne schimbă din interior. Memele Hashtag sunt încă considerate ca moduri de
expresie care rezidă exclusiv pe rețelele sociale, chiar dacă suntem perpetuu, dacă
în mod inconștient, trăgându-i în lumea non-online. Faptul este că acestea
memele și poveștile care se atașează de ele au o profunzime profundă
atingând efect asupra societății noastre în general, fie online, fie offline.
Să analizăm încă o dată mișcarea #BlackLivesMatter, pe care o văd ca o
formă de imunoterapie. Este instruirea societății pentru a dezvolta recunoașterea tiparului
Pagina 154
trebuie să „vadă” rasismul latent, instituționalizat, care continuă să prezinte subtil

dar adevărate bariere pentru oamenii negri. Ne obligă să recunoaștem că acesta este un
problema fundamentală a drepturilor omului. Da, a favorizat o reacție inevitabilă
aceia a căror recunoaștere a modelelor este prost formată, modelată de o viață de privilegiu alb
că își asumă în mod greșit o experiență universală, le refuză capacitatea de a
înțelegeți realitatea vieții americanilor negri. Primul grup vede ce este
consideră că este un sistem mai mult sau mai puțin nediscriminatoriu; acesta din urmă știe că
statul, sub forma polițiștilor înarmați, atribuie sistematic mai puțină libertate a
mișcare către corpurile lor decât spre cele îmbrăcate în piele albă. Această reacție
generează conflicte și, în moduri imprevizibile, cum ar fi o mișcare fără lider
#BlackLivesMatter pur și simplu nu poate controla. Am văzut-o în vara anului 2016
când orașele Baton Rouge, Dallas și Falcon Heights, Minnesota au izbucnit
în conflict pe fondul pierderii fără sens a vieților atât negre, cât și „albastre”. Dar în timp ce aceasta
conflictul continuă, la fel și evoluția sistemului nostru imunitar cultural.
#BlackLivesMatter a șocat într-adevăr mulți albi din satisfacția lor. Aceasta
ne obligă pe toți să vedem diferita realitate a vieții altora. Se creează un
capacitate de empatie care lipsea până acum din păcate.
Este important să fim clari despre ceea ce noi, în acest context, înțelegem prin empatie -
o trăsătură emoțională critică în funcționarea Organismului Social. În
indivizii, cred oamenii de știință, empatia este atât un comportament învățat, cât și
determinate genetic (persoanele cu tulburare de personalitate narcisistă sunt
se crede că îi lipsește gena empatiei). Empatia este, de asemenea, un element comun al
Cultura comună a Organismului Social. În acest caz, unde scopul este să progresiv
actualizați codul nostru memetic și extindeți acoperirea empatică a culturii noastre într-un
raza tot mai largă a ființelor vii, distincția dintre dobândit genetic
și empatia învățată este discutabilă. Ar trebui să ne „învățăm” constant cultura
fii empatic și, astfel, întărește-l, care este locul în care metafora lui
imunoterapia este relevantă.
Arta, care a jucat întotdeauna un rol fundamental în a atrage oamenii
recunoaște umanitatea lor comună, este la fel de important ca oricând în această încercare de a încuraja
empatie. Am fost expus potențialului său cu o vizită în 2106 la You Me Bum Bum
Antrenează-te la Londra, o experiență teatrală unică în care tu, ca unic
membru al audienței, deveniți punctul central - personajul principal, dacă doriți - în
o serie de scene improvizate interpretate de peste cinci sute de actori voluntari.
Din scene de moarte, succes, bucurie, umilință, durere, râs și
încântare, creatorii te duc într-o călătorie bizară pentru a dezvălui omul profund
capacitate de empatie. A fost cu adevărat o experiență care mi-a schimbat viața. Desigur,
Pagina 155
impactul social este limitat pentru un public privilegiat, cu o singură persoană. Provocarea
—Și oportunitatea — cu care se confruntă artiștii este de a utiliza instrumentele de social media pentru a
au un astfel de efect asupra unui public gigant, global.
Nu este greu de imaginat cum rețelele sociale ar putea contribui la extinderea empatiei. Aceasta
oferă instrumente puternice pentru furnizorii de conținut pentru a ajuta oamenii să vadă lumea
ochii a milioane de alții în fiecare zi. De fapt, cred că este cultural
imunoterapiile vor deveni mai puternice doar ca instrumente de realitate virtuală
îmbunătăți, creând ceva ce am putea numi „generatoare de empatie VR”. Imagina
persoanele conectate la rețelele sociale, conectate la camere și care nu se impun
vizualizarea ochelarilor de protecție, conectarea vie cu străinii în momentele lor de suferință
sau bucurie, ceva ce până acum nu am putut sau nu am vrut să facem - un fel de Tine
Me Bum Bum Train pentru toată lumea. Nu suntem încă acolo, dar ne mișcăm în asta
direcţie. Impactul social vast al videoclipurilor filmate de smartphone-uri ale bărbaților negri
iar femeile care sunt maltratate de poliție sunt o manifestare timpurie a acestui lucru
potenţial.
Acele momente surprinse de „jurnalism cetățean” și dovezile puternice
au oferit o nedreptate ascunsă anterior americanilor albi, au ajutat la transformare
#BlackLivesMatter într-un proiect social cuprinzător. Ca mesaje replicate
a călătorit pe scară largă și rapidă prin rețelele de influență, hashtag meme - și
mișcarea pe care a dat naștere - a fost împuternicită să schimbe Socialul
Machiajul memetic general al organismului. #BlackLivesMatter a devenit un om prezent
mantra, înglobându-se în conștiința noastră colectivă. Și de acolo,
modelul a fost transferat către o societate mai largă, inclusiv în lumea offline, astfel
extinzând efectul tratamentului imunoterapeutic. Rasismul a avut întotdeauna
a fost una dintre cele mai rezistente și dăunătoare boli ale noastre; #BlackLivesMatter este
șocând sistemul nostru imunitar să îl recunoască și să îl lupte.
Mișcarea #BLM a cunoscut o creștere rapidă care necesită
dezvoltarea și numirea unor lideri identificabili. Din iulie 2016, acolo
au fost treizeci și opt de capitole în Statele Unite și Canada. Într-adevăr, o hotărâtă
structura organizațională din lumea reală a apărut din ceea ce a fost inițial
apel organic, spontan, la justiție - deși o structură care este încă mult mai mare
orizontale, descentralizate și holarhice decât organizațiile politice din trecut.
Într-o definiție de perspectivă a ceea ce înseamnă să apelezi în aceste vremuri schimbătoare
ceva „o companie”, Fast Company a clasat numărul #BlackLivesMatter pe locul nouă
în lista sa cu cele mai inovatoare cincizeci de companii din 2016. Un articol despre CNN
Interactiv care a identificat unii dintre principalii jucători ai # BLM au folosit Silicon Valley -
ca expresie pentru a le descrie în titlul său: „Disruptorii”.
Pagina 156
În capitolul anterior am vorbit despre modul în care am putea folosi noi colectări de date
tehnici de cartografiere și de a afla mai multe despre ce tipuri de conținut se declanșează
răspunsuri imediate în Organism. Într-un mod similar, am putea și noi să reușim
harta și studierea modului în care evoluează? Altfel spus, putem secvența umanul
cod memetic? Nu ar fi prima dată când oamenii vor încerca să facă acest lucru.
În 2003,
gânditor Nova
în Big Spivack,
Data, antreprenor,
inteligență artificialăcapitalist de risc
și semantică web,și alider
lansat ceea ce el
numit „The Human Menome Project”. (Numele a fost o piesă evidentă pe
Proiectul finanțat public de genomul uman, care a fost finalizat în același an
secvențierea genomului uman, la trei ani în spatele unei inițiative private a
Celera Corporation a lui Craig Venter.) Pe blogul său, Spivack a propus asta
să calculăm „Menomul umanității” în timp real, ar trebui „să exploatăm internetul pentru
fraze substantive și apoi măsoară dinamica spațiu-timp a acelor fraze așa cum acestea
deplasați-vă prin diverse spații demografice, geografice și de actualitate. ” Sfarsit
rezultatul ar fi un „set al celor mai influente meme active în prezent în jurul
lume ”, precum și o înregistrare a„ menomurilor societăților individuale, demografice
grupuri, comunități etc. ”
O altă inițiativă, numindu-se Proiectul Memorie Umană (cu un „m”),
a fost lansat câțiva ani mai târziu de Centrul pentru Emergență Umană, un grup condus
de Don Edward Beck, inventatorul modelării complexe „dinamică spirală”
metodă pentru studierea dezvoltării evolutive a omului la scară largă
psihologie. Beck, care își etichetează metoda „teoria care explică totul”,
consideră ca influențe sale Richard Dawkins și psihologul dezvoltării
Clare W. Graves. Pe site-ul său web, scopul Proiectului Memorie Umană este
descris ca „a crea o sinteză a tuturor punctelor de vedere culturale
transformare, schimbare societală, natura conflictului, forme de conflict
prevenirea și dezvoltarea, pentru a genera hărți electronice sofisticate
conceput pentru a monitoriza, la cel mai profund nivel, valurile de haos și ordine, schimbare și
stabilitate și progres și regres în interiorul sinelui nostru colectiv. ”
Rezultatul acestor proiecte nu este încă clar, dar ambele eforturi sugerează că
Tehnicile Big Data ne aprofundează înțelegerea modului în care evoluează sistemele complexe,
oamenii vor încerca tot mai mult să identifice un fel de „esență” a naturii noastre ca.
ființe sociale. Există o voință științifică de a găsi echivalentul cultural al
genomului, privit acum ca plan aproape definitiv al sinelui nostru biologic.
Este ca și cum am fi pornit un super computer în căutarea sufletului uman.
Dacă vom completa echivalentul Proiectului genomului uman și
secvența omului, ce am putea găsi? * Cu ce confruntări
Pagina 157
„Boala” din trecutul societății noastre a ajutat cultura noastră să construiască anticorpi împotriva
diviziunea sociala? Are capacitatea pentru mulți dintre noi - sperăm că majoritatea dintre noi - de a
să recunoască și să reziste semnalelor fasciste ale unui om politic actual
își urmărește originile către dureroasele conflicte europene din anii 1930 și 1940?
Printre nenumăratele „episoade epidemice” dureroase care ne-au ajutat societatea
evoluează, am găsi probabil imagini din anii 1960 cu linșaje și biserici bombardate care
a mutat americanii albi să se alăture compatrioților lor negri în sprijinul drepturilor civile;
durerea războiului din Vietnam care i-a determinat pe oameni să pună la îndoială ceea ce era odinioară comun
sentimentul „țării mele, corect sau greșit”; crima brutală a lui Matthew
Shepard din Laramie, Wyoming, care a contribuit la galvanizarea empatiei pentru cei singuri
lupta tinerilor gay oprimați. Am găsi și momente pozitive care au creat
meme durabile, memorabile, care ne încurajează în continuare să ne ridicăm în fața a ceea ce este
dreapta: discursurile lui Martin Luther King, poveștile unor figuri curajoase sfidătoare precum
Anne Frank, figuri eroice din războaie și alte tragedii, cum ar fi pompierii
care a murit salvând mii pe 11 septembrie, ca să nu mai vorbim de momentele înălțătoare
care sărbătoresc geniul în arte și știință, indiferent dacă este Requiemul lui Mozart sau
Kitty Hawk al fraților Wright, luând zborul. Gândiți-vă, de exemplu, la cum
profund această frază se încadrează în sensul potențialului uman al psihicului nostru colectiv:
„Acesta este un mic pas pentru om, un salt uriaș pentru omenire”. Toate acestea din trecut
momentele atât de eșec, cât și de victorie ne-au informat sentimentul despre ce înseamnă
aparțin comuniunii vieții umane. Ele forjează un bazin colectiv de empatie
din care tragem cu toții.
Deci, întrebarea este: Ce s-ar fi întâmplat dacă le-am fi blocat
poante? Ce se întâmplă dacă campania genocidă a lui Hitler nu a fost niciodată expusă în exterior
lume? Ce se întâmplă dacă lui Martin Luther King Jr. i s-ar fi interzis să-i ia locul
treptele Memorialului Lincoln, astfel încât cuvintele „Am un vis” erau doar
auzit de câțiva dintre confidentele sale apropiate? Fără îndoială, cultura noastră nu ar avea
a progresat în măsura în care a făcut-o. Dacă nu am fi dezvoltat anticorpii, am fi egali
mai vulnerabili la rasism și intoleranță decât suntem în prezent. Și asta ar fi
nu numai că ne reține moral, ci și economic.
Totul este foarte bine, dar ce avem de făcut cu aceste cunoștințe? Dacă nu există
întorcându-ne de la rețelele sociale, cum putem lucra cu acel sistem pentru a orienta
Organismul social într-un stat mai sănătos? Ei bine, cred că avem niște idei grozave.
Citiți mai departe.
Pagina 158
CAPITOLUL OPT
THOMAS ȘI TEDDY
Constituția Deschisă a Organismului Social
F SAU SECOLE, guvernele au fost acuzați cu extrem de importantă sarcină a

verificând că suntem ceea ce spunem că suntem. Ele emit documentele principale ...
certificate de naștere, permise de conducere, cărți de identitate și pașapoarte - care au fost de mult timp
etalonul pentru autentificarea identității. În ultimii ani, lumea cinci
cei mai mari manageri de identitate au fost guvernele celor mai mari cinci țări:
China, India, Statele Unite, Indonezia și Brazilia. Ei bine, în zilele noastre, a Chinei
iar guvernele Indiei sunt încă în primele cinci, dar se află în spatele unui nou venit
în activitatea de gestionare a identității - Facebook, care administrează 1,5 miliarde
identități - și sunt urmate de încă doi noi: Google (500 de milioane) și
Twitter (320 milioane). Bolnav de gestionarea mai multor parole, oamenii sunt
îmbrățișând comoditatea accesului de conectare unică (SSO) la aceste servicii
furnizați site-uri web terțe. Dar găsesc această tendință spre concentrare
autentificarea identității alarmantă. Într-un sistem capitalist care ne cere să dovedim
identitatea noastră de a deschide conturi bancare, de a călători, de a semna contracte, chiar de a intra în clădiri,
această mână de companii private deține acum o putere profundă asupra tuturor.
Vasta acoperire a rețelei Facebook vine de la faptul că a fost prima online
Pagina 159
platformă de socializare care a încurajat utilizatorii să prezinte persoane la fel de aproape

posibil pentru eul lor „real”. Asta i-a conferit o îngrijorătoare atotcuprinzătoare
putere. Luați în considerare modul în care Facebook controlează și manipulează fluxurile de știri care, pentru
peste un miliard de oameni din întreaga lume sunt o sursă de importanță zilnică
informație. Ceea ce a fost odată un flux cronologic de postări este acum în mod deliberat
adaptate pentru a sublinia cele care au șanse mai mari de a deveni viral și de a servi
nevoile agenților de publicitate, toate coordonate de un algoritm software predeterminat.
același algoritm ne va servi „amintiri” nesolicitate, reambalând albume
de fotografii postate anterior cu orice prieten crede că vrem
comemorați o „aniversare Facebook” cu - uneori ignorând acest fapt
că acel prieten sau membru al familiei a murit. De asemenea, împiedică utilizatorii să facă clic
prin intermediul sursei originale a unui YouTube încorporat sau a altui videoclip, astfel încât să
stimulează încărcările native pe Facebook. Asta limitează schimbul între social
platforme media, constrânge dinamica fluxului Organismului și previne
creatorii de la generarea de bani din munca lor.
Cel mai rău dintre toate, Facebook adoptă o abordare asemănătoare Gestapo a ceea ce consideră a fi
material ofensator. Am descoperit acest lucru când mi-a oprit brusc contul
din cauza unei glume pe care i-o trimisesem unui prieten într-un mesaj privat. Facebook-ul
Gândirea poliției, urmărind conversațiile mele private, a stabilit că imaginea eu
trimis unui prieten islandez al unui bărbat de patruzeci și șapte de ani cu „micro penis” -
o imagine pe care am ridicat-o dintr-un manual medical de la Google - era inacceptabilă.
Pentru a fi sigur, gluma a fost nebună, dar nu s-a făcut rău nimănui și a fost
nu mai rău decât milioane de schimburi care au loc între prieteni în fiecare zi.
Și acesta este punctul cheie, desigur: Aceasta a fost o conversație privată . Rezultatul
a fost că am fost acuzat de „pornografie infantilă internațională” și contul meu a fost
închideți instantaneu cu o notă care spunea puțin mai mult decât nu puteți face nimic
face și nimeni să nu contacteze. Perioadă. Pentru că Facebook mi-a controlat datele de conectare
rolul său puternic ca identificator SSO, această mișcare a însemnat că Spotify-ul meu sa oprit,
Nu am putut folosi Uber, iar SoundCloud-ul meu a fost oprit, forțându-mă să mă restabilesc
acreditări de parolă directe cu fiecare. De fapt, identitatea mea era în așteptare. Pentru o
timp, eram omul invizibil.
Cu un program controlat central care nu poate fi auditat, Facebook creează
propria sa versiune subiectivă a adevărului, o imagine idealizată a vieții pe care o demnizează
pentru a fi cel pe care ar trebui să-l experimentăm. Pentru o lungă perioadă de timp, singurul buton pe care un utilizator l-a putut
clic pentru a-ți exprima o părere despre o postare a fost pictograma „Apreciază”.
platforma a adăugat de atunci emoji „Iubire”, „Haha”, „Uau”, „Trist” și „Angry”,
dar încă nu există „antipatie”. Facebook nu trebuie să fie o comunitate de discordie, ci
Pagina 160
pare; putem fi emoționați până la lacrimi sau furie prin informațiile pe care cineva
acțiuni, dar nu ar trebui să fim de acord cu acea persoană. (Discutabil,
Facebook lasă această treabă propriilor săi cenzori.) Și, băiete, jucăm mingea cu ea.
Majoritatea oamenilor folosesc Facebook ca loc exclusiv pentru știri și imagini fericite. ei
creați persoane idealizate: vieți perfecte, copii perfecti, căsătorii fericite și

succesele profesionale. Facebook-land este ca Disneyland, unul pe care îl avem
ne-am creat ascultător.
Obiectivul Facebook este de a se asigura că se uită cât mai mulți globi oculari
pe platforma sa pentru a-și justifica tarifele de taxare publicitară. Se ocupă de
vânzarea „dvs.” către agenții de publicitate. Deoarece algoritmul vă cunoaște identitatea reală,
expresiile, afinitățile, conversațiile private și dorințele tale,
constituiți un articol valoros ambalat. Același algoritm își dă seama, de asemenea
care conținut „rămâne”, astfel încât să poată fi prezentat companiilor ca ceva de atașat
la. Sigur, va susține că politicile sale de cenzură gestionate de „comunitate” - nr
nuditate pe Instagram, nu sunt impuse glume pe „dick pic” în mesajele de pe Facebook
pentru bunăstarea noastră, dar interesul său cel mai mare este vânzarea pozitivității.
Dezbaterile privind restricționarea conținutului pot fi spinoase. Există un lucru de înțeles
strigăt public atunci când sunt discursuri de ură, amenințări directe și imagini grafice și violente
inclus în social media. Deci, companii precum Facebook și Twitter se simt foarte
puternice relații publice imperative pentru a impune un fel de ordine. Dar dacă a fost
suficient de dur pentru ca redactorii de ziare să se lupte cu etica publicării lor
dețin conținutul jurnaliștilor, este mult mai mare pentru platformele de socializare
pentru a lua decizii alb-negru în jurul gamei incomparabil mai largi de
conținut necontrolat al utilizatorului.
Am trimis prin e-mail Facebook solicitând comentarii și nu am primit niciun răspuns - un non-
răspuns care nu înseamnă nimic în special. Pentru a fi corect, furnizorilor de social media le place
Facebook se află între o piatră și un loc greu. De multe ori se confruntă cu o clamor
cei care se simt nedreptățiți prin conținut jignitor să-l elimine, dar apoi intră sub
foc de la avocații libertății de exprimare pentru acțiuni grele. Platformele au
a răspuns încercând să elaboreze politici consistente - în cazul Facebook, în cadrul acestuia
„Standarde ale comunității” - despre când să eliminați conținutul și când nu. Există
efort real acolo pentru a rezolva o problemă dificilă prin standarde, datorate
proces și deliberare. De asemenea, prin publicarea datelor privind solicitările pe care le primește pentru date
de către guvernele din întreaga lume, Facebook încearcă în mod clar să strălucească unii
transparență asupra deciziilor pe care le ia pentru a reduce conținutul. Acest lucru este lăudabil.
Dar problema este că lumea reală este mult mai complicată decât orice reguli și
procedurile de cenzură „echitabilă” ar putea fi adaptate vreodată. Interesele speciale au
Pagina 161
capacitatea și stimulentele de a denatura procesul de consens pentru a elimina sau proteja

conținut în moduri care îi servesc singuri. Și după cum se dovedește, nu există numai
cazuri frecvente de depășire, au existat și situații evidente în care
conținutul a fost în mod rezonabil eliminat deoarece standardele nu puteau aborda
context specific în care a fost prezentat subiectul.
Cazul Marinei cu probleme Daniel Rey Wolfe, care obișnuia cu Facebook
documentați-vă sinuciderea cu o serie de autoportrete și comentarii grafice,
subliniază dilema. Facebook nu a respectat inițial cererile de
îndurerându-i pe colegii pușcașilor marini că ia fotografiile respective. Postările lui Wolfe nu au făcut-o
încalcă citirea scrisorii de lege a standardelor sale comunitare. Conform acestor reguli,
Facebook promite să elimine orice „promovare sau încurajare a automutilării,
tulburări de alimentație sau abuz de droguri dure ”, împreună cu„ imagini grafice distribuite pentru
efect sadic sau pentru a celebra sau glorifica violența. ” Dar Wolfe nu era tehnic
„Promovarea” sau „încurajarea” auto-violenței; promitea să poarte de fapt
asta, ceea ce însemna că, în timp ce era încă în viață, propunerea de a elimina
materialul contravenea unei alte politici: prioritatea menținerii liniilor deschise astfel
că prietenii și familia pot încerca să intervină. Odată ce Wolfe a murit, o altă politică
lovi cu piciorul: membrii familiei imediate sunt singurii responsabili pentru alegerea
închideți contul decedatului sau pentru a-l „memora”. Când nu iau niciun fel de formal
acțiune, aceasta din urmă devine implicită, ceea ce înseamnă că hrana persoanei rămâne intactă
iar algoritmul Facebook continuă să trimită fără îndoială generarea automată
memento-uri ale zilelor lor de naștere și alte detalii. Fără acțiune din următorul
rude, Facebook avea obligația de a menține contul Wolfe deschis, plin de contul său
relatare tulburătoare a ultimelor sale ore - cel puțin până când cazul a atras atenția presei
iar conducerea superioară a anulat decizia.
Este destul de greu să nu simpatizezi cu familia și prietenii lui Wolfe. Care
ar vrea să se confrunte cu toate astea? Cu toate acestea, toată perfecțiunea igienizată
creat de algoritmul de cenzurare Facebook și de autocenzurarea propriilor utilizatori
„Evidențiază rolele” este genul de lucruri care contribuie la neliniștea oamenilor
acest Marine. Cercetările efectuate de Universitatea din Houston au arătat că utilizarea a crescut
Facebook contribuie la o creștere a depresiei prin intermediul unui fenomen cunoscut sub numele de
„Comparație socială”. Imaginați-vă cum se întorc veteranii care suferă de PTSD
Afganistanul și Irakul se luptă să se asimileze înapoi în timp de pace american
societatea când tot ce văd pe fluxurile lor de pe Facebook este un Disneyland nerealist
diametral opuse iadului din care au venit.
În niciun caz nu spunem că societatea este servită prin încurajarea discursurilor de ură
sau reprezentări grafice ale violenței - dimpotrivă. Recunoaștem că mulți
Pagina 162
oamenii consideră că aceste platforme ar trebui să limiteze astfel de materiale. Cu toate acestea, așa cum noi
discutat în ultimul capitol, cel mai bun mod de a întoarce Organismul nostru Social
agenții patogeni ai urii și violenței trebuie să îi confrunte. Astfel putem absorbi
antigeni pe care îi furnizează, iar sistemul nostru comun imunitar social îi poate anula
un antidot al iubirii și compasiunii. Amintiți-vă, a fost nevoie de o împușcare în masă și
difuzarea pe scară largă a unei imagini de gât roșu cu un steag confederat pentru a genera
mișcarea #TakeItDown. Ar fi fost posibil acest lucru dacă Facebook ar fi făcut-o
DisneyLanded aceeași imagine?
Aceasta nu este o întrebare inactivă. Un aspect cu adevărat îngrijorător al Facebook-ului
Abordarea „standardelor comunității” pentru a ne proteja de noi înșine este aceea
inevitabil sângerează în cenzura politică. Într-unul din numeroasele cazuri documentate,
Facebook a dat jos un link către videoclipul „Freedom for Palestine” al OneWorld care
Trupa britanică Coldplay a postat pe pagina sa de Facebook după grupuri pro-israeliene
a raportat adresa URL a melodiei ca fiind „abuzivă” pentru poliția de standarde Facebook. Mulți
decizii mai controversate de cenzură pe Facebook pot fi văzute pe site
onlinecensorship.org, care este administrat de două organizații non-profit, Electronic
Fundația Frontieră și Impactul Vizualizării. Într-un singur instantaneu, fiecare articol activat
raportul săptămânal al site-ului despre cenzura pe rețelele sociale pentru 23 martie 2016,
a aparținut Facebook. Acesta a inclus rapoarte conform cărora compania a realizat
următoarele: A eliminat un desen animat indian criticând cel al unui ministru guvernamental
afirmația că „conceptul de viol conjugal nu există în contextul indian”; aceasta
a blocat o fotografie de pe pagina unui grup privat a unei femei care o ținea pe nou-născută
copil care era încă atașat de cordonul ombilical deoarece conținea
referințe la nuditate și „imagini sexuale explicite”; a suspendat pagina unui
regizorul de reportaje despre activiști anti-fracking; și a interzis un indigen
Scriitoare australiană pentru că a postat imagini cu doi australieni în topless
Doamnele bătrâne aborigene s-au angajat într-o ceremonie tradițională. Aceste comportamente din
Facebook este cel mai bine schizofrenic.
Majoritatea dintre noi acceptă motivele temeinice pentru care primul amendament împiedică
Guvernul SUA nu ne restricționează dreptul de a spune lucruri, chiar stupide sau dăunătoare
lucruri. De ce nu extindem această gândire la platformele de socializare și le facem
vocile noastre au auzit aceste companii? Da, sunt companii private și
autorizat legal să controleze conținutul după cum consideră potrivit. Dar, așa cum am făcut, sperăm
foarte clar pe parcursul acestei cărți, aceste entități au acum un profund
responsabilitate față de restul societății.
În timp ce există în mod clar cazuri de „vorbire periculoasă” - Vorbirea periculoasă
Proiectul încearcă să le identifice în mod sistematic pe rețelele sociale ca un precursor al
Pagina 163
focare de violență - luăm o poziție fermă că este întotdeauna cel mai bine să greșim
împotriva cenzurii. Ar trebui să le cerem acestor noi zei ai rețelelor sociale
exercitați puterea lor imensă de păstrare a porții cu extremă prudență și transparență.
Algoritmii cu care manipulează prezentarea și livrarea noastră
conținutul nu este accesibil persoanelor din afară. Având în vedere cât de multă influență are asupra noastră
viață, merităm să știm cum ponderează Facebook obiectele după tip, sursă și așa
mai departe. Compania a învins vechile companii media în propriul lor joc. Aceasta
a deturnat relația directă cu clienții și agenții de publicitate și a impus
o mentalitate de drum cu taxă către „impulsionarea unui post” - chiar și atât de mulți utilizatori se plâng
că nu își văd prietenii adevărați sau lucrurile la care țin. Trebuie
să fie transparență în acești algoritmi.
De ce nu renunțați doar la Facebook? Ai putea spune. Problema este că suntem
animale sociale, conduse acolo unde există rețelele sociale. La fel de important, ca și
am observat că o mare parte din identitatea noastră digitală este legată de aceste platforme. Ca
societate, este imposibil să ignori Facebook, fapt care îl oferă aproape
control fără precedent asupra a ceea ce spunem și auzim. Mai rău, exercită această putere în
ei propriul interes. Facebook preia conținutul pe care îl producem noi și noi, ne plătește
nimic pentru el - o organizație de știri tradiționale de lux nu poate decât să viseze - și
apoi îl organizează, cenzurează și reambalează pentru vânzare către agenții de publicitate, ale căror taxe sunt
păstrează pentru sine. Ca zicala popularizată de expertul în securitate Bruce Schneier
„nu sunteți clientul Facebook, sunteți produsul său”. Facebook nu are
dreptul de a ne cenzura. Aceasta dăunează Organismului Social, restricționând cultura noastră
evoluţie. Trebuie să se oprească.
Facebook nu este singurul vinovat de aici, cu orice întindere. Un astfel de abuz vine
cu teritoriul când sunt supuși controlorii centralizați ai informațiilor
cererile acționarilor pentru creșterea trimestrială a profitului. Așa că vedem și Twitter
virând spre cenzură. Deși platforma are mai mult laissez-faire
abordarea conținutului sexual și în a permite oamenilor să folosească identitățile avatarului, Twitter
va răspunde solicitărilor de blocare a conținutului, cel mai controversat din
guvernelor. În februarie 2016, a stabilit Twitter Trust and Safety
Consiliului format din patruzeci de grupuri de advocacy nonprofit, precum interesul evreiesc -
s-a concentrat pe Liga Anti Defăimare și pe fostul Gay și Lesbian
Alianța împotriva defăimării, care acum pur și simplu merge după acronimul său, GLAAD.
Twitter citează nobilul obiectiv al consiliului de a ajuta la dezvoltarea unei „strategii pentru
asigurați-vă că oamenii se simt în siguranță exprimându-se pe Twitter. ” Cu toate acestea, se poate
imaginați-vă acest concept aparent constructiv de exprimare liberă, dar sigură , deschizând
ușă spre abuz, mai ales dacă membrii consiliului își folosesc locul pentru a controla
Pagina 164
vorbire care le afectează interesele speciale.
Problema controlului centralizat asupra partajării conținutului nu se limitează la socializare

platforme media. Este evident și în rândul furnizorilor de servicii de e-mail, care sunt acum
concentrat în cadrul a două entități dominante: Gmail Google și Microsoft
Outlook Exchange. Oamenii care folosesc servere de e-mail independente se plâng de asta
mesajele lor vor ajunge în dosarele de spam ale contactelor lor care utilizează Gmail.
Algoritmul Google domină toate căutările pe web, Google Chrome este cel mai mult
browser popular, software-ul Google rulează principalele sisteme de navigare și cartografiere
serviciile YouTube, serviciul Google de la Google monopolizează videoclipurile de pe Internet și aproape jumătate
smartphone-urile lumii folosesc sistemul de operare Android Google. Tu ai
lucrările unui foarte puternic administrator al informațiilor. Deviza originală a Google
ar fi putut fi „Nu fi rău”, dar cum putem fi siguri că această căutare de profit
compania va respecta întotdeauna puterea sa imensă?
O modalitate de a concepe puterea acestor noi giganți media este să
contempla datele care trec prin serverele lor, date despre noi, obiceiurile noastre,
interesele noastre, mesajele noastre reciproc. În 2014, președintele Google, Eric
Schmidt a spus că la acel moment, la fiecare două zile Internetul genera și
stocând aceeași cantitate de date pe care o acumulaseră ființele umane între
zorii civilizației și 2003. Și Google în sine este parte la o mare parte din
acea. Numai pentru căutările pe internet, Google procesează în medie 3,5 milioane
anchete în fiecare minut. Poturile de informații pe care le generează acest trafic
sunt enorme. Google, Facebook, Twitter, Tumblr și alții stau acolo
descoperiri de date extrem de valoroase. Putem avea încredere în ei?
Ironia este că într-o lume care este aplatizată și descentralizată de aproape
acces universal la Internet, principalul mecanism pentru utilizarea acestuia ca rețea socială este
acum conduse de unități de putere centralizate, foarte concentrate. Parțial, asta este
funcția capitalismului; pe măsură ce firmele devin dominante, câștigând cote de piață și
efect de rețea, încearcă să asigure profitabilitatea în fața amenințărilor concurențiale
prin consolidarea proprietății. Această tendință ridică îngrijorări cu privire la puterea de stabilire a prețurilor
și riscul ca operatorii mari să anuleze inovația din exterior, adică
de ce există legi antitrust. Dar în lumea digitală, miza este diferită,
deoarece marii jucători de pe Internet vor face orice pentru a câștiga cât mai mult posibil
efect de rețea, ceea ce înseamnă de obicei asigurarea accesului gratuit la platforma lor.
În loc să stabilim prețurile, ar trebui să ne facem griji cu privire la problemele mai largi din jurul nostru
Capacitatea Google de a controla un mediu care a devenit principalul mijloc
prin care societatea comunică.
Pagina 165
Din revelațiile lui Edward Snowden știm că prezența doar a

o mână de firme dominante din această industrie a însemnat că guvernul SUA ar putea să se aplece
pentru a le furniza în secret informații despre utilizatorii lor. Facilitarea Big
Snooping-ul ca un frate în acest mod este în mod natural o preocupare majoră pentru toată lumea. Dar
riscul mai mare pentru creșterea sănătoasă și evoluția Organismului Social nu este
din intervenția guvernului, dar din constrângerile proprii ale platformei în ceea ce privește gratuitatea
expresie.
Cum putem concilia această imagine a unui grup restrâns de instituții care se ocupă
control monopolistic asupra interacțiunilor noastre online cu povestea mai roz pe care am spus-o
de-a lungul acestei cărți a unui Organism Social în evoluție, fără lider, care a ajuns la un
plan superior de comunicare? Este mai bun acest univers Facebook / Twitter / Google
sau mai rău decât ierarhiile de sus în jos ale vechii lumi media? Cum merge
analogia biologică rezistă acestor corpuri centralizate? Și va
evoluția Organismului Social combate problema de cenzură sau o face
mai rau?
În primul rând, este important să se definească o anumită terminologie. Să nu confundăm „socialul
platformă media ”cu„ social media ”. Unii oameni îi confundă în mod greșit pe cei dintâi
cu serviciile care o facilitează, atât cât mulți presupun că „financiarul
sistem ”este compus din intermediarii bancari care îl gestionează. Aceste
sistemele - în acest caz, sistemul de comunicații - sunt alcătuite din populații
a ființelor umane interconectate. Platformele și furnizorii de servicii sunt doar
conducte și puncte de acces, infrastructura peste care schimbă ființele umane
informații și valoare. Preocuparea noastră ar trebui să fie cu privire la cât de bine funcționează conductele.
Dacă infrastructura respectivă - care include algoritmul de conducere al unei platforme și
politici - este slab conceput sau dacă suferă de blocaje sau are alte experiențe
forme de frecare, atunci sistemul uman care rulează în interiorul său va avea de suferit. Social
utilizatorii mass-media sunt ca frunzele unui copac; dacă tăiați un membru, întrerupeți fluxul
de apă și substanțe nutritive pentru acele frunze, ceea ce le împiedică să se realizeze
fotosinteza pentru a stimula creșterea.
Deci, în timp ce instinctele de centralizare și cenzură interesate de socializare
platformele media creează o situație suboptimă, nu neagă faptul că
tehnologia a oferit o arhitectură mult mai deschisă și descentralizată pentru
comunicare. Dezlănțuirea tehnologiei de bază a rețelelor sociale - inițial
protocolul Internet, urmat de diferitele aplicații care au dus la oferte
precum Friendster și MySpace - eliberează Organismul Social de dependența sa
pe suporturi vechi. Aceasta a stabilit un alt mod, gestionat organic
Pagina 166
sistem de distribuție. În opinia mea, serviciile de socializare care controlează excesiv

informații precum Facebook acționează ca niște arzătoare de cărți din zilele noastre. Inca
chiar și ei nu sunt suficient de puternici pentru a submina efectul eliberator al acestui lucru
nou sistem holonic distribuit, fundamentul secolului nostru XXI
Organism social.
Să fim, de asemenea, corecți cu Facebook și să recunoaștem că blochează doar un mic
o parte din conținutul contribuit de utilizatorii săi. (Reorganizarea fluxurilor lor este un
este incomparabil cu organizațiile media tradiționale, pentru
care decide ce știri să excludă este, fără îndoială, cea mai importantă sarcină a acestora. Vechi
companiile media nu au de ales decât să excludă informațiile; economia din
o solicită un model de producție și distribuție scump. Dar combinația
de conectivitate globală, instantanee la internet, conexiuni cu lățime de bandă ieftină,
stocare practic nelimitată bazată pe cloud și, cel mai important, un miliard de puteri
forța de muncă care lucrează gratuit creează o cu totul altă dinamică economică.
Acestea sunt caracteristicile care definesc rețelele sociale ca organism și care dau
se ridică la revărsarea masivă de conținut nou de la sute de milioane de
oameni care nu au contribuit niciodată la mass-media. Acesta este un de centralizare
fenomen și se întâmplă indiferent de intervențiile Facebook.
În al doilea rând, să nu uităm că platformele sunt ele însele angajate într-un
concurența de supraviețuire a celei mai potrivite. După cum am discutat în capitolul 1, industria are
deja trecut prin valuri mari de perturbare, cu SixDegrees, Friendster și
Myspace a fost șters de ea. Nu există nicio garanție că nu se va întâmpla același lucru
Facebook sau Twitter.
Totuși, nu ar trebui să fim mulțumiți. Avem nevoie de un set de dezvoltări consensuale
legi naturale care protejează dinamica fluxului Organismului Social. Nu putem
sper doar că presiunile pieței vor forța rapid Facebook și colegii săi
creați mai multe platforme deschise. Pozițiile dominante pe piață ale acestor firme, numerar gigant
magazinele și instinctul de a dobândi fiecare nou start-up perturbator înseamnă asta
evoluția nu se va întâmpla automat. Nu vreau să aștept o viață
un sistem de social media cu adevărat gratuit. Controlul monopolist al acestor companii asupra
informațiile pot avea efecte durabile și periculoase asupra societății. Să nu lăsăm asta
răul se acumulează prea mult timp.
Ce ar trebui să cerem de la acești monaci sociali? cred
este util să ne uităm înapoi la modul în care am abordat istoric problemele esențiale
miză. Am ajuns să cred că avem nevoie de o soluție Thomas și Teddy. Thomas
(Jefferson) ne-a dat un angajament constituțional pentru dreptul la libera exprimare.
Teddy (Roosevelt) a folosit agresiv Actul Sherman Antitrust pentru a se despărți
Pagina 167
corporații puternice, stabilind interesul clar al publicului de a restricționa

monopoluri - care în contextul social media ne determină să ne gândim la
platforme dominante, cele ale Twitter, Facebook, Tumblr, Snapchat și ale acestora
diverși concurenți. Ideea mea aici nu este să solicite urmăriri penale federale ...
probabil ultimul lucru de care avem nevoie - și în orice caz atât legile antitrust existente
și primul amendament au o aplicare legală dubioasă pentru o rețea de socializare
piață care este administrată în mod privat, extrem de dinamică și care acceptă continuu,
inovație rapidă. Mai degrabă este faptul că principiile întruchipate în cele legale
fundații care ne pot ghida în prioritizarea dezvoltării unui sistem deschis, robust,
și mediu de socializare în evoluție pozitivă.
Dezvoltatorii de la Google și Facebook se prezintă ca fiind cei mai inteligenți
băieți din cameră, cei care știu ce este mai bine pentru noi. Există un
o adevărată ironie, și aș spune un risc social, la faptul că un grup de geeks care sunt
adesea priviți ca incomodați social ne impun concepțiile despre lume prin intermediul
tehnologia pe care o construiesc. Dar, ne place sau nu, depindem de aceste companii
încurajează un cadru de socializare deschis, care să fie incluziv, constructiv și
întărind pozitiv. Desigur, nu sunt neapărat motivați să-l construiască,
nu atunci când acționarii lor se concentrează pe rentabilități pe termen scurt și pe o afacere
model care se bazează pe exploatarea conținutului gratuit și acumularea de date de utilizator în
vinde către agenții de publicitate. Atunci, provocarea noastră este să promovăm un alt model de afaceri,
fie prin forțe de piață sau prin eforturi legale, care stimulează social media
platforme pentru a-și reduce acumularea de date și a conferi utilizatorilor mai multe
control asupra modului de prezentare și generare de bani a conținutului lor. Trebuie să construim un
ecosistem de utilizatori, conținut și funcționalitate care este deschis și oferă egalitate
recompense passu pentru contribuțiile fiecărui participant.
Forțele pieței ar putea avea grijă de unele dintre ele. Tinerii în special sunt
lăsând Facebook în masă sau niciodată să nu te alături acestuia. Millennials și
Copiii din generația Z merg la Snapchat, care până în aprilie 2016 vedea 10
miliarde de vizionări video pe zi. Datorită setărilor sale de confidențialitate, Snapchat are mai puține
(deși nu zero) capacitatea de a cenzura. Mai important, permite oamenilor să se recâștige
controlul asupra cine vede conținutul lor și pentru cât timp. Ei creează
comunități din jurul Snapchat care au fost imposibil de creat pe Facebook după
acoperirea omniprezentă a oferit vizibilitate părinților lor, profesorilor și ex-
iubiți și prietene. Modelul necenzurat al lui Snapchat de om trecător
schimburile au generat, de asemenea, o mai mare creativitate în jurul comunicării
emoţie. Utilizatorii săi trăiesc momentul împreună. Și o fac fără teamă
de acțiuni sau stări de spirit sau cuvinte care se întorc să-i bântuie sau că sunt
Pagina 168
amintit în perpetuitate. Nimeni nu se simte complet confortabil privind înapoi toate
timp în fazele lor proaste de păr, izbucniri, beție sau eșecuri - Snapchat
oferă oamenilor șansa de a evita să facă asta. În timp ce Facebook și Twitter
s-au luptat cu limitele butonului „Apreciază” - cum demonstrezi solidaritate
cu un prieten al cărui părinte a murit cu acel buton? - copiii de pe Snapchat au
mi-am dat seama că propriile lor fețe și reacții sunt mijlocul. În acest fel ei
depășiți lipsa informațiilor subtile din text. Acest tip de creativitate oferă
mai mulți nutrienți mai bogați pentru Organism.
Majoritatea tinerilor nu își închid conturile de Facebook. Nu pot,
deoarece au nevoie de aceste conturi pentru a-și afirma identitatea digitală pe alte site-uri.
Dar le folosesc mult mai rar și în moduri diferite. Deci, nu este
clar cât de mult va afecta Facebook această migrație. Totuși, mult
pe termen lung, datele demografice nu sunt în favoarea titularilor. Acest lucru este în întregime consecvent
cu forțele evolutive pe care le-am subliniat în altă parte în această carte. Dacă Socialul
Organismul nu primește ceea ce dorește de la o anumită platformă, se va mișca.
În cele din urmă, Facebook va trebui să evolueze sau să se confrunte cu dispariția.
Cenzura etanșă este imposibilă, în orice caz. Oamenii creativi vor face întotdeauna
găsiți o cale de a o evita, indiferent dacă evitați limitările unui guvern sau a unui privat
Afaceri. Uită-te doar la modul în care „internauții” chinezi se ocupă de această problemă. Mulți folosesc
VPN-uri pentru a trece peste „Marele Firewall din China” care blochează site-uri precum Facebook,
Twitter și Instagram. Pe propriile site-uri de socializare puternic controlate, cum ar fi
ca Weibo, utilizatorii chinezi au creat un limbaj unic de piese subtile
cuvinte pentru a ocoli căutările de cuvinte cheie folosite de cenzorii guvernamentali.
Între timp, în Statele Unite și Europa, îngrijorarea față de instituționalitate
controlul datelor noastre este în creștere. Dezvăluirile lui Snowden, deși oarecum
polarizând, i-au lăsat pe mulți incomod cu încălcările și manipularea
informații private care sunt gestionate de entități de gestionare a gateway-ului. În timp ce accentul este
mai mult despre confidențialitatea datelor decât preocupările de cenzură, se construiește povestea spionajului NSA
conștiința pericolelor cu care ne confruntăm în controlul centralizat asupra
comunicare, fie în cadrul guvernului, fie al organismelor private. Asta este îndemnant
oamenii depun eforturi pentru a expune aceste probleme.
site-ul onlinecensorship.org, de exemplu, cere oamenilor să povestească experiențele
cenzură pe rețelele sociale, le revizuiește și apoi compilează rapoarte cu care să
hol pentru mai multă deschidere. Nenumărate alte site-uri individuale și, în mod ironic,
Au apărut și pagini și grupuri de Facebook pentru a protesta invaziile percepute
de liberă exprimare.
Un motiv pentru care aceste inițiative ar putea reuși să împingă rețelele sociale
Pagina 169
platforme către strategii mai deschise, chiar dacă le sfidează finanțatorii din Wall Street,
este că toate aceste firme au perturbări și deschidere în ADN - da, chiar
Facebook. Politici restrictive, proprietare, care reduc partajarea fără fricțiuni și
crearea de lucrări derivate împiedică în mod inerent evoluția conținutului, care funcționează
împotriva interesului pe termen lung al platformelor pentru creșterea rețelei. Acesta este motivul pentru care
comunitatea de afaceri din rețelele sociale a ieșit cu putere împotriva Hollywood-
și legea Stop Online Piracy Act (SOPA) susținută de mass-media, care ar fi inclusă pe lista neagră
site-uri care se confruntă cu acțiuni privind drepturile de autor. A fost o amenințare serioasă pentru libera exprimare a internetului
iar Silicon Valley s-a ridicat pentru a spune lumii la fel de mult. În timp ce Facebook și
Twitter nu s-a alăturat grevei „blackout” - în care Google, Tumblr, Reddit,
Wikipedia și multe alte site-uri își setează paginile de start pe un fundal negru și
a inclus link-uri pentru ca oamenii să-și înregistreze protestul la SOPA - cele două mari sociale
platformele media au susținut mișcarea. Această voce unită împotriva
cenzura este principalul motiv pentru care proiectul de lege foarte contestat a eșuat.
De fapt, multe dintre aceste firme au declarații de misiune corporative
recunoscând necesitatea unui internet deschis. Într-un fel, asta îi ține
cont. Îi face sensibili la critici și eforturi de lobby și mijloace
că atunci când aspecte precum neutralitatea rețelei ridică capul, ipocrizia contorizării
și limitarea diferitelor tipuri de conținut este expusă. Totuși, chiar dacă există un firesc
verifică instinctele lor de monopolizare, publicul larg trebuie să gândească mult și
greu despre cât de multă putere acumulează aceste instituții. Acestea sunt foarte
probleme importante, fundamentale. Trebuie să ne educăm asupra lor dacă vrem
formează o societate mai sigură și mai stabilă pentru viitor.
Încercarea de a împinge Facebook și genul său să facă ceea ce trebuie este o strategie. Clădire
o alternativă la ele ar putea fi mai bună. Vestea bună este noul puternic
apar tehnologii care ar putea ajuta înființările îndrăznețe să facă exact acest lucru. Anunț
instrumentele de blocare, care permit cititorilor și spectatorilor să blocheze anunțurile după bunul plac, ar putea să o facă
contestă cu severitate modelul de venituri al furnizorilor mass-media în funcție de acesta
o face inoperabilă. Între timp, există o nouă oportunitate de descentralizare care
vine cu monede digitale, cum ar fi bitcoin și tehnologia lor de bază,
cunoscut ca registrul blockchain. Acestea fac trimiterea de bani pe internet
mai puțin costisitoare și permit tranzacții mai automatizate; de asemenea, deschid
posibilitatea a ceea ce este în esență o infrastructură de rețea fără proprietar care eliberează
furnizorii de conținut din dependența de marile platforme de socializare. Acest nou
era media descentralizată prezintă o lume în care toți utilizatorii - fie ei
persoane fizice sau corporative - au control direct asupra conținutului lor, rupându-se
Pagina 170
dependența de publicitate care a alimentat modelul centralizat al datelor cu caracter personal -

minerit și cenzură. Este potențial următoarea fază evolutivă majoră din
arhitectura rețelelor sociale și ar putea avea un impact la fel de dramatic asupra rețelelor sociale
Organismul și cultura sa, precum și apariția protocolului Internet și a
primele platforme de socializare.
Luați în considerare efectul potențial devastator pe care îl poate avea blocarea anunțurilor asupra
model publicitar pentru finanțarea livrării de conținut. Acest software terță parte se dezbracă
afișați anunțuri nedorite și semnalizatoarele de urmărire care vin împreună cu acestea, asigurând
vizitatorul unui site web vede doar conținutul dorit. Un sondaj din ianuarie 2016 realizat de
GlobalWebIndex a constatat că 38% dintre utilizatorii de internet au folosit blocarea anunțurilor în
al patrulea trimestru al anului 2015. Cu o serie de noi aplicații pentru smartphone care vin pe
piață cu o binecuvântare de la iPhone-ul Apple - văzută ca o stradă de subminare
Modelul bazat pe reclame Google Android - practica care a fost anterior
limitat mai ales la computer, este gata să crească. După cum te-ai aștepta,
sondajele arată că ratele de utilizare ale Millennials sunt considerabil mai mari, cu mult peste 50
la sută. Industria de știri deja încurcată este cea mai expusă riscului. Ceva noutati
site-urile își blochează acum propriul conținut atunci când detectează pe cineva care folosește un anunț
blocator, pariați că cititorii vor dezactiva blocatorul de anunțuri decât să rateze
pe știri. E un mare joc de noroc. Strategii similare pentru combaterea pierderilor de venituri în
era online s-a dovedit foarte greu de impus. Și nu este doar vechea veste
industria care este îngrijorată. Facebook însuși a captat starea de spirit a rețelelor sociale
platforme într-o declarație SEC care însoțește câștigurile sale din trimestrul III 2015:
„[T] aceste tehnologii au avut un efect negativ asupra rezultatelor noastre financiare și, dacă
astfel de tehnologii continuă să prolifereze, în special în ceea ce privește dispozitivele mobile
platforme, viitoarele noastre rezultate financiare pot fi afectate. ”
În joc este un model de afaceri care datează din 1704, când Boston News-
Scrisoare publicată, contra cost, un mic anunț care promovează vânzarea unui localnic
proprietate. Din acele umile începuturi, o relație simbiotică între
au apărut comunitatea de afaceri și furnizorii de informații, una care
a generat o mare parte din lumea mass-media modernă: agenții de publicitate; marketingul ca
profesie; însăși ideea unui „brand”; și creșterea explozivă a mass-media.
De asemenea, a alimentat prezumția eronată că singurul mod de a finanța adunarea și
producerea de informații a fost pentru interesele comerciale să o subvenționeze. Nu este
totuși, un înlocuitor funcțional pentru acest model, ceea ce înseamnă instituțiile pe care le avem
pe care m-am bazat pentru a acoperi războaiele, a cerceta faptele greșite ale politicienilor sau doar pentru a ne actualiza
cu privire la starea serviciului de salubrizare al administrației noastre locale poate să nu poată plăti
pentru acea muncă. Dar existența acestei probleme deschide ușa către inovatori
Pagina 171
veniți cu o alternativă pentru a sparge ceea ce fusese întotdeauna un sfânt

relația dintre știri și furnizorii de informații presupuse obiective.
Anunțurile banner invazive și reclamele TV nedorite au acționat întotdeauna ca un
un fel de impozit pe consumul nostru de știri și divertisment. Și, în ciuda
încercări serioase ale firmelor editoriale de calitate pentru a crea granițe etice între
munca lor și a diviziilor lor de publicitate, afacerea de a vinde
globii oculari ai intereselor comerciale au creat întotdeauna percepția vânzării
jurnalism, dacă nu practica. Într-un fel, societatea „plătește” întotdeauna
conținutul pe care îl primește. Doar că a făcut-o într-un mod ascuns și inegal
mod distribuit. Deci, dacă am rupe paradigma și i-am întreba pe cititori sau
spectatorii să plătească direct pentru orice conținut primesc?
Până de curând, au existat încercări de a transfera sarcina de finanțare asupra consumatorului
cea mai mare parte a eșuat. Doar cele mai consacrate mărci media, precum The Wall Street
Jurnalul și The News York Times , au câștigat tracțiune cu modelele de paravan de plată,
unde cititorii plătesc un abonament lunar. Soluțiile alternative sunt de obicei destul de ușoare
—Informațiile sunt ieftine pentru a fi reproduse și partajate pe Internet — și dacă sunt cititori
nu pot realiza că vor ignora site-ul cu plată și vor trece la un concurent gratuit.
Dar dacă blocarea anunțurilor îi forțează pe furnizorii de conținut să renunțe la afaceri, gaura noastră
furnizarea de informații ar putea determina comportamente diferite. Mai mult, sosirea lui
o altă nouă tehnologie puternică prezintă o oportunitate pentru întreruperea reală a
modelele de afaceri atât ale companiilor media tradiționale, cât și ale celor dominante sociale
platforme media: bitcoin. Discutând despre această nouă monedă digitală ciudată - și
mai important, tehnologia puternică care o sprijină - poate conduce oamenii
găuri de iepure în jos. Cu toate acestea, este vital să o explorăm cel puțin în unele
adâncime; se conturează pentru a deveni sistemul de bază al codului cu care digitalul
societatea se va guverna în viitor. Poate determina foarte bine direcția pe care
evoluția sa va lua.
Bitcoin este înțeles greșit de publicul larg. Prea multe greșeli

asociațiile cu traficul de droguri, atacuri de hacking și alte probleme s-au murdărit
reputația monedei digitale. Dar, în ciuda acestui fapt, banii inteligenți sunt
recunoscând că tehnologia sa de bază, blockchain-ul, oferă o revoluționară
modalitate de a împărtăși valoare pe internet.
Nu este ușor să explici blockchain-ul în câteva paragrafe. Dar trebuie
începeți de undeva, așa că vom încerca această explicație cu o singură frază pentru începători: The
blockchain este un registru incoruptibil protejat criptografic
distribuite între o rețea de computere deținute independent, toate acestea
Pagina 172
sunt însărcinate cu verificarea și actualizarea conținutului acestuia în conformitate cu un set de

reguli reglementate de software care îi stimulează să acționeze sincer și să cadă de acord asupra
veridicitatea informațiilor partajate. Am inteles? Nu contează dacă este prea greu de obținut
capul tău în jur; linia de jos este că rezolvă un copil de cinci sute de ani
problemă prin care ființele umane, care au fost întotdeauna incapabile să aibă încredere reciprocă
partajarea corectă și onestă a informațiilor, depindea de așa-numitul „terț de încredere
părți ”pentru a-și intermedia schimburile de valori. Este un salt evolutiv uriaș.
Acum, aceste schimburi - fie de bani, fie de o formă potențială
activ digital generabil de bani, cum ar fi un videoclip, o melodie sau o piesă de artă unică -
se poate face direct, de la egal la egal. Total străini de ambele părți ale lumii pot
să schimbe valoarea fără ca fiecare parte să fie nevoită să aibă încredere că cealaltă nu este digitală
contrafacerea banilor sau copierea și partajarea în secret a piesei sau a operei de artă
cu altcineva.
Acest concept inovator atrage mii de start-up-uri noi
explorați o multitudine de moduri de a exploata efectul său perturbator. De la crearea de la egal la egal
la bursele descentralizate pentru a gestiona fluxul de electroni peste
microgrile solare, inovatorii inspirați de blockchain își regândesc modul în care
informațiile și valoarea sunt împărtășite. Mai sunt multe lucruri de făcut pentru a construi
infrastructura de bază și este posibil ca o mare parte din promisiunile
schimbările radicale sunt mai mult hype decât realitatea. Dar ideea a ceea ce este mai bun
descris ca un sistem de încredere descentralizată indică o astfel de imensă schimbare de paradigmă
în modul în care societatea este guvernată, pionierii din Silicon Valley, precum Marc
Andreessen și Reid Hoffman din LinkedIn vorbesc despre bitcoin și blockchain-ul său
infrastructură ca Internet 2.0.
Ce înseamnă pentru social media? Ei bine, în domeniul conținutului creativ,
blockchain îi inspiră pe tehnologi și pe artiștii activiști să reimagineze
proprietatea și structura drepturilor care stau la baza conținutului pe care socialul
Organismul depinde de sângele său vital. Modelele lor propuse ar restructura
relații de putere în cadrul acestei noi arhitecturi de comunicații, mai departe
diminuarea capacității instituțiilor centralizatoare de a controla interesele și
activitățile utilizatorilor. În împuternicirea celulelor autonome ale Organismului Social, acesta
deplasează sistemul către o structură holonică și mai plată. Ar însemna asta
noi, producătorii de conținut, am decide cum este utilizat și monetizat, nu
Facebook.
Cum s-ar întâmpla asta? O modalitate este prin crearea de noi metode de plată
producători de conținut - în special prin facilitarea microplăților. Inainte de
au venit bani digitali, a fost prohibitiv de scump să plătim, să zicem, câțiva cenți
Pagina 173
pentru un articol, deoarece banca și creditul ineficiente dominate de intermediari

sistemul de carduri nu poate procesa profitabil sume atât de mici. Acum, inovatorii sunt
analizând preîncărcarea extensiilor de browser speciale cu un depozit de monedă digitală
să lucreze în liniște în fundal plătind sume mici pentru conținut sub unele
acord prestabilit cu editorul. Înmulțit peste miliarde de astfel de
plăți în monedă digitală ar putea oferi un sistem viabil,
flux de venituri dependente de publicitate pentru industria media. Ar putea crea un
o relație mai sănătoasă între consumatorii de conținut, care fac tot ce pot
pentru a evita reclame nedorite și producătorii acestora, care trebuie să fie despăgubiți.
O altă inovație cheie este capacitatea blockchain-ului pentru creatorii de digital
mulțumit să demonstreze că ei și numai ei sunt proprietarii unei opere originale
pentru totdeauna. Cu această putere, cu programabilitatea monedei digitale și cu
utilizarea acordurilor legale bazate pe software cunoscute sub numele de contracte inteligente, acestea pot
setați controale asupra conținutului lor, astfel încât să fie utilizat așa cum dictează. Prin irefutabil
identificând astfel datele, artistul își poate transforma munca într-un adevărat activ digital ,
ale căror versiuni pot fi cumpărate, vândute și deținute ca articole distincte - așa cum am folosit noi
de a face cu discuri de vinil și încă de a face cu cărți fizice. În teorie, înseamnă că
producătorii de lucrări creative nu se vor mai confrunta cu sarcina imposibilă de urmărire
și dând în judecată nenumăratele persoane care vor să copieze și să lipească articole, postează
imagini neatribuite sau partajați fișiere muzicale. Acum vor trata conținutul ca pe un
activ digital izolat care poate fi controlat direct prin software și
atașat la contracte automate de plată a monedei digitale. Tu îl cumperi, deții
aceasta. Dar nu îl puteți replica dacă contractul inteligent este conceput pentru a vă opri
facand asa. Acest lucru ar putea răsturna modelul de gestionare a licențelor de lungă durată
drepturile de autor în mediul digital. Este un potențial schimbător de jocuri pentru
industria lucrărilor creative și pentru modul în care economia de bază a socialului
Funcțiile organismului.
Trailblazers în acest domeniu includ premiatul cantautor Imogen
Heap, care a transformat lansarea „Tiny Human” într-un material digital care a fost lansat
peste blockchain. În acest caz, Heap a făcut muzica liberă de utilizat și căutată
donații bitcoin pentru a o acoperi, dar scopul a fost să demonstreze multe
posibilități privind modul în care conținutul ar putea fi controlat creativ, precum și de studiu
cum ar putea fi folosit în viitor. Ea a lansat, de asemenea, o inițiativă de explorare
o aplicație mai largă a acestui model pe care ea a numit-o Mycelia. (Este o potrivire
nume, având în vedere ce am aflat despre ciupercile pentru care este proiectul ei
numit și despre care discutăm în capitolul următor și ultim.) Între timp, start-up-urile
precum Monegraph și Mediachain oferă înregistrare bazată pe blockchain
Pagina 174
servicii care ajută artiștii să urmărească utilizarea muncii lor. Și cu un și mai mare
misiune, Școala de muzică Berklee din Boston lucrează cu Michael's
ținută, Inițiativa valutară digitală a MIT Media Lab, împreună cu o serie de
jucători din industrie precum companiile de discuri Universal Music, Sony, Warner și
BMG; servicii online precum Spotify, Pandora, YouTube și Netflix; și radio
posturi precum SiriusXM și WBUR din Boston, pe un proiect numit Open
Inițiativa muzicală. Este menit să implementeze tehnologia blockchain pentru a redefini cum
muzica este folosită, partajată și plătită.
Mai explicit în domeniul social media, companiile încep
vezi modalități de a utiliza blockchain-ul și tehnologia monedei digitale pentru a contesta
platforme gestionate central de Facebook, Vine și altele. Încărcare video
serviciul Reveal, de exemplu, permite utilizatorilor să-și monetizeze conținutul prin intermediul unui dispozitiv digital
moneda numită Reveal Coin, distribuită în funcție de cât cresc
rețeaua - prin aderare, prin determinarea altor persoane să se alăture și prin producerea și
răspândirea conținutului viral. Agenții de publicitate potențiali trebuie să cumpere monede Reveal pentru a plăti
pentru un anunț, iar acele monede pot fi achiziționate numai de la furnizorii de conținut
cine le-a acumulat. Între timp, Taringa !, un social din Argentina
furnizor de mass-media, plătește acum bitcoin multor dintre cei 75 de milioane de utilizatori în schimb
pentru conținut. Ambele sisteme vizează crearea unei bucle de feedback pozitiv în cazul în care
furnizorii de conținut sunt motivați să producă materiale care atrag mai mulți utilizatori
și crește plata atât pentru creatorul original, cât și pentru platformă.
Am putea face și un pas mai departe: o rețea socială complet descentralizată
platformă, care nu este controlată de nicio persoană sau companie, ci de o
un sistem fără proprietar, bazat pe software, cunoscut sub numele de autonom descentralizat
organizație (DAO). Modelul ar transmite controlul asupra plăților și
active digitale la un set de instrucțiuni software „contract inteligent”, toate reglementate de
rețeaua descentralizată de computere care validează toate tranzacțiile care
apar pe blockchain. Nu există nicio companie în sine responsabilă pentru niciuna dintre acestea
acest lucru, care rezolvă nevoia de a avea încredere într-o structură de management centrală dotată cu personal
de către oameni. S-ar putea să pară destul de asemănător cu Jetsons și poate că va trebui să faceți ceva
lectură ulterioară pentru a vă învârti capul. Au apărut câteva defecțiuni timpurii
întrebări despre modul în care DAO-urile fără proprietar pot exista în lumea reală a legilor. * Totuși,
DAO-urile sunt deja construite pentru a gestiona totul, de la călătorie descentralizată-
partajarea comunităților (care ar putea forța compania Uber care perturbă taximetriile să intre
propria perturbare) la organizații de caritate nonprofit la o versiune mai descentralizată a
Wikipedia. Și de departe una dintre cele mai interesante posibilități ar fi un social
media DAO. Văd ca un agar universal să crești o gamă inimaginabil de mare de
Pagina 175
noi aplicații pentru Organismul Social.

Datele pe care Twitter și Facebook le controlează și încarcă cu fermitate cercetătorii
ca și noi, ar fi acum controlat de cei care îl produc - tu și eu. Și
cu criptare, securitate distribuită bazată pe calcul și opt-in / opt-out
clauze, am putea elibera cantități mari din aceasta sub formă de metadate pentru a ajuta în continuare
cunoașterea modului în care funcționează Organismul, protejându-ne totuși confidențialitatea. Noi
ar putea folosi, de asemenea, aceste sisteme transparente pentru a proiecta audituri în timp real care să le realizeze
clar dacă „like-uri”, „retweets” și „share-uri” provin de la participanți reali,
„roboți” automatizați sau grupuri de „plătitori” cu salariu mic în locuri precum
Bangladesh (o țară care reprezintă 40% din like-urile plătite din lume). De
înlăturând puterea de control a platformelor de socializare centralizate
bani și drepturi la conținutul creativ, vom neutraliza ultima majoră
constrângând puterea asupra producției colective a Organismului.
Această economie socială descentralizată nu va ajunge imediat. A fi
servicii eficiente, blockchain, nu vor avea nevoie doar de o bază mai robustă
infrastructură; vor necesita, de asemenea, efecte de rețea - care le plac jucătorilor mari
Facebook și Twitter s-au acumulat deja ca o formă de capital de protejat
cota lor de piață de la cei care nu o au. Dar cu atât de multe sistemice și
schimbarea tehnologică a îndepărtat modelele titularilor, de la exod
de la clienții tineri la blocarea anunțurilor, nu este de neconceput ca un punct de bascul să poată
să fie atins care împinge platformele centralizate în dispariție. Lecția din
Istoria Silicon Valley este că tehnologia comunicațiilor este supusă unui nivel ridicat
proces evolutiv accelerat. Un mediu media descentralizat ar putea
vino mai repede decât crezi. Blockchain-ul este avansul evolutiv care
face vechiul model învechit.
Cum se vor comporta oamenii în acest mediu? Odată ce au control asupra ei,
Persoanele vor fi la fel de proprietare și restrictive cu conținutul lor ca și mass-media
companii și proprietari de mărci sunt acum? Pot fi. Tehnologia le va permite
să fie așa dacă aleg. Dar, după cum am documentat în cele șapte reguli ale vieții noastre,
Organismul social vrea să fie hrănit. Și într-un conținut mult mai distribuit
mediu de producție, unde studiourile MGM, News Corps. și
Viacomurile sunt mai puțin puternice, acest tip de abordare va fi probabil concurat
de către cei care se bucură de o abordare mai largă a accesului deschis. Valoarea va fi
provin din controlul asupra materialelor și datelor dvs., dar dacă doriți
conținut pentru a concura pentru atenție, va trebui totuși să-l lași.
În această lume descentralizată, managerii de marcă corporativi ar putea în cele din urmă
Pagina 176
să nu devină diferiți de toți ceilalți: vor, ca și noi, vor concura pur și simplu pentru
atenția celulelor Organismului Social, încercând să implanteze meme în
pentru a transmite un mesaj. Publicitatea nu ar fi tratată ca ceva
blocat și separat categoric de alte informații, ca și cum ar fi un
furnizor de conținut oarecum ilegitim care se furișează în ușa din spate ca un
oaspete nedorit. Va avea la fel de multe șanse de legitimitate ca oricare alta
editor, dar va trebui să o câștige. Pentru a câștiga atenția, va concura pentru
Iubirea organismului. Ar trebui luate lecții de la acei producători de materiale promoționale
conținut care a descoperit deja cum să devină viral în propriile condiții. În cazuri
precum tweet-ul Super Bowl al lui Oreo „Poți tot să te cufunde în întuneric” sau Dove’s
Campania „Frumusețe de frumusețe”, conținutul nu s-a înglobat în altele
Piesa „legitimă” de știri sau materiale de divertisment; a reușit să câștige
public larg răspândit în propriile condiții. Aceasta este lumea competitivă
marketing pe care îl văd companiile cu care se confruntă în viitor. În această lume scopul lor va fi
să fie de a face conținut care contează, de a-l face descoperibil de către cei care contează și
căutați aprobarea acelorași oameni.
La baza acestor noi moduri de organizare a societății se află ideea că software-ul
poate guverna comportamentul uman fără ca o persoană sau o instituție capabilă
își modifică unilateral codul. Este o formă de comunitate bazată pe spațiul cibernetic
guvernare. Primul beneficiu pentru Organismul Social este că, dacă putem construi
platforme de comunicare pe baza acestor principii, putem reduce semnificativ
capacitatea proprietarilor lor de a cenzura conținutul nostru.
Conceptul de contracte inteligente bazat pe tehnologia blockchain este, de asemenea
important aici. Ne ajută să ne gândim la codul software ca la un instrument cu care
comunitatea se poate pronunța automat - în locul, să zicem, o instanță - cu privire la când și cum
un set de acorduri urmează să fie executat atunci când sunt îndeplinite condițiile prestabilite. A
un simplu contract inteligent de social media ar putea răspunde la deschiderea și
încorporarea operei unui anumit artist într-un tweet, recunoscând acel act ca fiind
îndeplinirea unei condiții a contractului de utilizare subiacent și apoi
transferând irevocabil o sumă din magazinul utilizatorului de monedă digitală în
artistul. Micile bucăți de cod software acționează ca o cheie matematică pentru a debloca un
raspuns. (Notă: Aceasta se potrivește cu modul în care enzimele catalitice și alți agenți organici
declanșează reacții biochimice de-a lungul căilor metabolice ale unui organism atunci când
se conectează printr-o structură perfectă de blocare-cheie cu un substrat molecular.) Din
că fundația de bază, contracte inteligente complexe și complexe pot fi construite,
transformând codul software într-un instrument puternic pentru proiectarea unei guvernări de încredere
sisteme în spațiul cibernetic. Pentru a-l cita pe Lawrence Lessig, profesorul de drept de la Harvard, suntem
Pagina 177
crearea unei lumi în care „codul este lege”.

Această abordare oferă comunității o modalitate de a „legifera” în mod adecvat
comportament în rețelele online de la egal la egal fără intervenția guvernului
în procesul. Foarte important, poate depăși granițele, ceea ce este critic dat
natura transnațională a activității pe Internet. De fapt, putem crea reguli pentru
Organismul social să se guverneze singur și apoi să-i permită să evolueze în cadrul acestor reguli.
Primavera De Filippi, colegă cu Lessig's la Harvard Law, merge atât de departe
spune că blockchain-ul și modelele peer-to-peer pe care le generează sunt instrumente pentru
oamenii să imite modelul de „cooperare” al naturii, același model care păstrează termitele
lucrând împreună în interesul întregului. Chiar dacă n-au nicio idee
nevoile colegilor lor și nu au instrucțiuni de la un lider, agenți în acest natur
sistemele își urmăresc interesul propriu, dar o fac într-un mod care este în concordanță cu
nevoile întregului. Pe scurt, avem nevoie de software de guvernare precum blockchain-ul
creați versiunea ideală, cea mai corectă, cea mai vibrantă, dinamică, dar stabilă a unui holarh.
Vrem ca comportamentul social media să fie legat de coduri (legale, morale și software)
coduri) care creează condițiile optime pentru ca Organismul Social să prospere.
Să ne gândim la modul în care am putea proiecta un astfel de sistem cibernetic. Și așa cum facem noi
deci, să reținem că, dacă codul pe care îl proiectăm îl împinge spre Organism
cenzura nesănătoasă vom împiedica evoluția și potențialul acesteia
încurajând elementele mai urâte ale culturii noastre. În primul rând, ne-am putea da seama cum
tehnologia ar putea fi valorificată pentru a stimula un comportament pozitiv care compensează
aspecte mai distructive ale rețelelor sociale - trolling, discursul de ură,
gloate de justiție vigilente. Spre deosebire de strategia contraproductivă de cenzurare
comportamentul antisocial, încurajarea comportamentului pro-social poate fi favorabil
interesele generale ale Organismului Social.
Guvernele, organizațiile nonprofit, chiar și companiile și persoanele cu spirit civic
ar putea include anumite stimulente în răspunsuri automate atunci când cineva spune sau
face ceva pozitiv într-un cadru de socializare. Acest lucru nu trebuie să fie financiar.
Studiile au arătat că lăudând public oamenii pentru că au făcut fapte bune sau
pentru simplul fapt de a acționa ca buni cetățeni, fie într-un mediu digital, fie în
lume fizică, poate avea efecte pozitive de întărire. Am auzit inovatori
cel puțin un guvern al orașului SUA plutește ideea de a trimite pe Twitter digital
„Herograme” pentru a apela la fapte bune pe social media. Companii și
organizațiile caritabile pot, de asemenea, să folosească rețelele sociale prin încurajarea participării comunale
în muncă caritabilă. Deși este greu să nu te simți puțin cinic în legătură cu autoservirea
proiecte promoționale precum #ABGivesBack Anheuser-Busch Thanksgiving
campanie, în care producătorul Budweiser a promis să ofere o masă de fiecare dată
Pagina 178
acel hashtag a fost folosit, efectul lor viral poate avea o construire comunitară pozitivă
efect.
O abordare inovatoare pentru îmbunătățirea guvernanței Organismului Social ar putea fi atinsă

într-un alt domeniu important al tehnologiei și culturii pe Internet: jocuri video și online.
utilizarea mecanicii și proiectării jocului - adesea denumită gamificare - la
motivează oamenii să se comporte în anumite moduri și să-și atingă obiectivele este deja
la modă în școlile de afaceri. Acum oamenii recunosc asta într-o lume în care
comunitățile se formează în jurul rețelelor de calculatoare, pe care programatorii le pot încerca
promovează un comportament pro-social prin ajustarea regulilor de guvernanță din interiorul jocurilor
oamenii se joaca. Potențialul este confirmat de cifre: 1,2 miliarde de oameni joacă
jocuri video la nivel mondial, conform unui sondaj din 2013 al Spil Games, cu 700
milioane dintre aceștia online. De atunci, se crede că numerele au crescut uniform
mai mult atât cu raportul de sex, cât și de vârstă al jucătorilor, cândva dominați de tineri
bărbați, acum aproape de paritate.
Pentru dovezi ale impactului crescând al jocurilor video asupra aspectului peisajului nostru social
nu mai departe de jocul crossover remarcabil de succes, Pokemon Go, the
joc care folosește o aplicație smartphone pentru interfața camerei pentru a urmări premii virtuale în
lumea reală. S-au estimat că 9,5 milioane de utilizatori de smartphone-uri care erau
folosindu-l în mod activ după doar o săptămână de existență la jumătatea lunii iulie 2016 au fost
din toate vârstele și zeci de țări diferite. Astfel de fenomene sunt
convingând mulți oameni că lumea jocurilor oferă o oportunitate bogată de modelare
umanitate.
Festivalul Jocuri pentru Schimbare din New York, care se află în prezent
al treisprezecelea
care an, parcursul
se umple pe tot a generat oanului
întreagă mișcare cușiun
cu contribuții site web
discuții. cuprinzător
Pentru evenimentul său anual,
festivalul a făcut echipă cu Tribeca Film Festival, oferindu-i audiență
de 275.000 de oameni. În două zile pline de note cheie și panouri la 2016
conferință, festivalul a acoperit trei piste de interes: jocuri pentru învățare
(inclusiv un summit cu același nume susținut de Departamentul SUA din România)
Educație), jocuri pentru promovarea sănătății și neuroprogramării și jocuri pentru
impact civic și social. Vorbitori includ oameni precum dezvoltatorii de
Minecraft, care a energizat mintea a zeci de milioane de copii din întreaga lume,
și Jenova Chen, cofondatorul companiei Thatgam, al cărui site web descrie
misiunea de a „[c] reata divertisment interactiv atemporal care face pozitiv
schimbarea psihicului uman la nivel mondial. ”
Această experimentare pro-socială nu se limitează la jocuri educaționale.
Pagina 179
cel mai popular joc din 2015, potrivit multor sondaje, a fost Undertale, un ciudat
povestea unei tinere care încearcă să scape de lumea interlopă infestată de monștri
prezentat într-un format nesofisticat pe 8 biți. Succesul său are ceva de făcut
cu modul în care provoacă direct fibra morală a jucătorului, oferind un
alegerea fie a „căii genocidului”, fie a „căii pacifiste” în stabilirea modului
pentru a trece de toți monștrii oarecum adorabili pe care îi întâlnesc. Sub
pe calea genocidului, bătăliile devin din ce în ce mai nesatisfăcătoare ca monștrii
începeți să evitați luptele și un mesaj este afișat într-un font din ce în ce mai mic
dimensiune care spune „Dar nu a venit nimeni”. În acest moment, muzica veselă anterior este
distorsionat într-o pistă ambientală de rău augur și înfricoșătoare. Mai mult, tu
nu îți poate anula trecutul. O repornire a jocului nu te duce doar înapoi la
început standard la fel ca majoritatea jocurilor. Mai degrabă, fișierul de joc permanent este
amintit, lăsându-ți un memento al faptelor tale rele. Intregul
experiența este infuzată cu un sentiment de responsabilitate etică.
Dar cum putem încuraja un comportament pozitiv în rândul oamenilor reali online? A
strategia adoptată de League of Legends, cel mai popular joc online din lume,
oferă câteva indicii. Cu un număr în creștere rapidă de femei, oameni de culoare,
și jucători de orientare sexuală diferită care se alătură celor 67 de milioane care joacă
League of Legends în fiecare lună, au avut loc ciocniri într-un mediu
dominat anterior de masculi albi tineri. Proprietarul jocului, Riot Games,
nu a vrut să ia strategia Facebook de a cere numele reale ale utilizatorilor,
recunoscând că avatarurile anonime ajută la protejarea confidențialității și încurajează
incluziune în rândul persoanelor care nu își doresc sexuale, religioase sau altele
orientare expusă. Deci, în schimb, conducerea a fondat un „Tribunal”, un forum
unde jucătorii ar putea crea fișiere de caz din jurnalele de chat care s-au documentat neadecvat
comportament; oricine putea discuta și vota ce limbă era inacceptabilă și
ce a fost pozitiv pentru comunitate. Au fost exprimate 100 de milioane de voturi,
marea majoritate demonstrând o aversiune copleșitoare față de discursul de ură și
insulti homofobe.
În pasul următor, Riot Games a preluat de la Tribunal cuvinte și fraze cheie
date și le-a aruncat într-un algoritm de învățare automată care automat
a semnalat un comportament inacceptabil și a evidențiat pozitiv pe oricare care a încurajat
rezolvarea conflictului. Conform unei lucrări din iulie 2015 realizată de designerul de jocuri principal
Jeffrey Lin, „[a] este un rezultat al acestor sisteme de guvernanță care schimbă cultura online
norme, incidențe ale homofobiei, sexismului și rasismului în League of Legends
au scăzut la 2% din toate jocurile. Abuzul verbal a scăzut
peste 40% și 91,6% dintre jucătorii negativi își schimbă actul și
Pagina 180
nu comite niciodată o altă infracțiune după o singură pedeapsă raportată. ” Se pare că

o mare parte din abuzurile verbale anterioare nu veniseră de la fanii seriali, iremediați, ci
de oameni care aveau o zi proastă. Având în vedere stimulentele potrivite, au verificat
singuri și și-au mușcat limba. Rețineți că acest experiment remarcabil la om
condiționarea nu implica cenzura, nu interzicea oamenilor să joace, da
nu le „scoate” cu numele lor reale și a fost construită pe un model democratic al
ce dorea comunitatea. A fost o formă de codificare, de consolidare pozitivă
presiunea grupului de colegi, una care ne amintește că, pentru a evolua, trebuie să învățăm
din greșelile noastre. Imaginați-vă potențialul pe care îl conține acest lucru pentru a încuraja pozitivul
evoluția Organismului Social.
Nu întâmplător am ajuns la jocuri ca un instrument potențial pentru
încurajarea dezvoltării comportamentale pozitive a Organismului Social, din moment ce
teoria jocurilor a făcut mult timp parte din modul în care este studiată evoluția biologică și
înțeles. O aplicație relevantă a fost utilizată în The egoistul lui Richard Dawkins
Gene, o carte care a modelat gândirea din spatele acesteia. Căutând să explic
contradicție aparentă în argumentul său că evoluția este condusă de gene „egoiste”
care folosesc organisme ca „mașini de supraviețuire” pentru a se replica, Dawkins a apelat la
celebrul joc Dilemma prizonierului pentru a arăta cum cooperarea la nivel de specie și
empatia ar putea evolua dintr-un proces de interes personal altfel apatic.
Dilema prizonierului implică doi prizonieri din aceeași bandă criminală
ținute în celule separate. Fără să știe de mărturia celuilalt, fiecare negociază cu
un procuror care le oferă un chilipir. Dacă un prizonier defectează și mărturisește
o crimă gravă în timp ce acesta din urmă cooperează și refuză să mărturisească, atunci
prizonierul care va coopera va îndeplini trei ani în timp ce deținuții care se află în dezertare pleacă
gratuit. Dacă ambii mărturisesc, fiecare slujește doi ani. Dacă amândoi rămân tăcuți, fiecare
servește un an cu o taxă mai mică. Dawkins a observat cum în simulările pe computer
a jocului în care fiecare computer învață din rezultatele jocurilor anterioare, ce
s-ar putea începe ca o înclinație spre defecțiune trece curând la constant și
cooperare repetată, deoarece matematica va avea ca rezultat cel mai bun rezultat, nu numai
pentru toată lumea, dar pentru individ. Acesta, a sugerat Dawkins, ar putea fi modul în care
algoritmul continuu al evoluției duce la altruism. Atâta timp cât nu există altul
agenți cu interes în a determina organismele să se defecteze - el sugerează divorțul
avocații ca exemplu - atunci neîncetata matematică a evoluției va conduce
populațiile spre cooperare. Nu este o interpretare foarte romantică a modului în care
au apărut dragostea, compasiunea și empatia, dar asta arată în marele joc
ale vieții, comunitățile umane formate din indivizi autonomi, egocentrați
poate evolua colectiv către urmărirea unui interes comun. Combină asta cu
Pagina 181
ideea de strategii de gamificare pro-sociale și avem un nou obiectiv convingător

pentru proiectanții de platforme de socializare descentralizate: să elaboreze reguli care să favorizeze
evoluția unei culturi umane armonioase.
Desigur, nu trăim doar într-o lume digitală. În viața reală, mai avem nevoie
sisteme de guvernanță analogice pentru gestionarea societății. De asemenea, avem nevoie de aceeași viață reală
sisteme - adică guvernele naționale, de stat și locale - pentru a crea și a menține
cadrul legal potrivit pentru o societate digitală sănătoasă. Dacă ne întoarcem la temă
despre modul în care evoluția culturală poate fi afectată de cenzură și controlul proprietății,
implică faptul că trebuie să inducem și guvernele să pună în aplicare politici care să reziste
acele instincte.
În primul rând, guvernele trebuie să susțină principiul de lungă durată al rețelei
neutralitate. În acest fel, menținem condiții de joc echitabile și prevenim aprofundarea
a decalajului digital. Deocamdată, lupta pentru prevenirea serviciului de internet
Furnizorii sau ISP-urile nu își folosesc pozițiile de gatekeeper pentru a da privilegii
accesul la lățimea de bandă a celor mai bine plătiți clienți a fost câștigat în Statele Unite
Statele cu sprijinul președintelui Obama. Dar susținătorii corporativi ai „traficului”
prioritizarea ”și accesul la rețea pe mai multe niveluri poate avea o administrație mai prietenoasă
viitorul. Această dezbatere privind neutralitatea rețelei ar putea fi într-o zi discutabilă dacă se bazează pe blockchain
microplățile creează o paradigmă în care toată lumea plătește pentru date pe un bit
bază, dar cu siguranță nu suntem încă acolo.
Perspectiva unei ierarhii a privilegiilor pe Internet nu este doar o problemă a SUA
numai unul care se ocupă de furnizorii de servicii de internet tradiționali, cum ar fi companiile de cablu și telecomunicații.
Facebook s-a trezit implicat într-o înfrângere interculturală când a oferit
comunitățile indiene mai sărace „Free Basics”, un serviciu de internet pentru care ei
nu ar plăti bani, ci le-a dat acces doar la o selecție limitată de
site-uri web. Facebook a susținut că le oferă săracilor ocazia lor
altfel n-ar fi avut. Însă compania lui Zuckerberg ar alege-o
ce site-uri web ar putea vedea clienții Free Basics. Pentru tehnicianul indian
creditul comunității, au învins cu succes o avalanșă de PR Facebook
și a făcut ca autoritățile de reglementare să interzică Free Basics pe motiv că a încălcat regulile indiene
interzicerea tarifelor discriminatorii în serviciile de date. Este în interesul tuturor să
extindem accesul săracilor la internet, dar trebuie să le oferim
Internet complet, nu unul pe care l-au făcut zeii din Silicon Valley din social media
după asemănarea lor.
Motivul pentru care îmi pasă atât de mult de neutralitatea rețelei în serviciul internetului
furnizorii se datorează faptului că alcătuiesc substratul fundamental pe care se află
Pagina 182
Organismul Social viu depinde. Acest substrat trebuie privit ca un bun public.
Dacă, în schimb, o tratăm ca pe o proprietate privată care urmează să fie împărțită către cel mai mare ofertant,
fondul de meme din care se îndreaptă ideile inovatoare va fi distorsionat și
diminuat. Nu vom evolua la fel de eficient și vechea ordine retrogradă
dominat de marile companii media, furnizorii de cablu și telecomunicațiile vor continua
să ne rețină.
Un Organism Social sănătos depinde și de menținerea de către guverne
legământul de libertate cu cetățenii lor. Aceasta înseamnă drepturile civile încorporate în
documente precum Declarația Drepturilor SUA și Declarația ONU a Omului
Drepturile trebuie reafirmate, consolidate, în unele cazuri extinse și
cu siguranță actualizat pentru societatea digitală. Având în vedere natura transnațională a socialului
mass-media, avem nevoie de un angajament guvernamental mondial pentru libertatea de exprimare
principiile înscrise în primul amendament al SUA. Mai precis, cetățenii
trebuie respectate drepturile la confidențialitate. În mod ideal, am avea tratate internaționale care
a interzis „ușile din spate” guvernamentale în bazele de date ale vieții private online a oamenilor.
Deși este, desigur, o cerere imposibilă chiar acum, având în vedere tit-for-tat
lumea spionajului internațional și politica fricii în epoca terorismului, a
un bun punct de plecare ar fi creșterea conștientizării publicului cu privire la rolul vital
că criptarea joacă în protejarea drepturilor noastre. De asemenea, avem nevoie de public la nivel înalt
dezbate despre modul în care aceste principii ale libertății de exprimare și de confidențialitate se aplică la privat
entități precum platformele de socializare atunci când acționează ca guvernatori de facto ai
standardele noastre de comunicare.
Cel mai important, avem nevoie de o abordare open-source către dezvoltare,
întreținerea și actualizarea software-ului care guvernează principalele rețele sociale
platforme. Avem nevoie de transparența algoritmului, astfel încât oamenii să poată înțelege cum
informațiile pe care le furnizează sunt curate, controlate și utilizate în
gestionarea intereselor companiilor. Fără aceste informații momentan indisponibile
este imposibil să se proiecteze soluții pro-sociale pentru a îmbunătăți funcționarea
Organism social. Ar trebui guvernele să stabilească astfel de standarde? Pot fi.
Aici ar putea exista o aplicație a abordării „Teddy” pentru cel mai mare social
platforme media, cele pe care le putem eticheta drept monopoluri. Legile ar putea fi încadrate
ca un compromis: dacă platforma dvs. are o influență atât de mare asupra societății, trebuie
cel puțin face ca părțile din software-ul său de guvernare să fie deschise pentru toată lumea. Dacă Microsoft poate
să fie obligat să împărtășească sistemul său de operare cu browserele concurente și
aplicații, nu putem forța platformele de socializare asemănătoare monopolului să distribuie
detalii despre gestionarea informațiilor lor algoritmice?
Convingerea factorilor de decizie naționali și internaționali să înțeleagă socialul
Pagina 183
Organismul va fi greu, darămite să elaboreze politici pentru acesta. Dar ca evoluție a acestuia
încasează, trebuie. Este necesar un consens între factorii de decizie politică, ONG-urile,
universitari și, cel mai important, proprietarii, managerii și dezvoltatorii de
platforme de comunicare de bază cu privire la modul cel mai bun de a promova un comportament social pozitiv
în slujba binelui comun. Din fericire, avem o nouă mobilizare
instrument, în rețelele sociale în sine, pentru a construi această conștientizare - așa cum am documentat cu
numeroasele influente meme și mișcări hashtag citate în această carte.
În această lume nouă, oameni puternici precum Facebook-ul Zuckerberg și Google
Sergey Brin și Larry Page au o mare responsabilitate de a încuraja o deschidere
cadru pentru social media care este inclusiv, transparent, constructiv și
întărind pozitiv. Am adăuga că, pe termen lung, ei au, de asemenea, o
interes aliniat în atingerea aceluiași scop - trebuie doar să-i convingă
acționarii să aibă răbdare. Un Organism Social care poate continua să crească într-un
moda stabilă servește intereselor tuturor, în special celor ale companiilor care
service-l.
Mulți vor găsi cu greu încredere în Organism, un sistem extrem de complex
fără un centru de comandă, își poate crea în mod organic propriile verificări și solduri în
creați oportunități de creștere pentru toți. Se cere ca fiecare dintre noi, inclusiv
titanii rețelelor sociale, încearcă să ne depășească cele mai egoiste instincte. Purul auto-
nodul interesat se poate face auzit, dar în cele din urmă nu va prospera într-un
Organism ale cărui relații holonice sunt forjate pe respect reciproc și
includere. Trebuie să ne străduim să atingem acest obiectiv, să creăm o cale evolutivă care să permită
geniul invenției și al artei umane pentru a se uni într-o colaborare globală
mașină de idei. Această viziune îndrăzneață a viitorului face obiectul ultimului capitol.
Pagina 184
CAPITOLUL NOI
CULTURA DIGITALĂ
Către un creier global
I MAGINE Un copil cu piciorul tăiat într-un sat îndepărtat din Tanzania, care va muri
dacă nu este amputat corespunzător. Este dus de urgență la o clinică locală condusă de ONG-uri
echipat cu echipamente chirurgicale robotizate realizate de o imprimantă 3D cu costuri reduse. După
punând un garou pe piciorul copilului, clinica comandă livrarea rapidă a
medicamente anestezice cu drone de mare viteză de la Dar es Salaam. Băiatul este medical
trecutul este verificat rapid prin efectuarea unei scanări a monitorului cardiac care compară rezultatul cu
o bază de date bazată pe cloud a ritmurilor cardiace unice ale oamenilor, găsind
înregistrarea de identificare care a fost încărcată de un asistent care folosea un smartphone
în timpul unei vizite în satul său cu ani mai devreme. Clinica apelează apoi un New York
chirurg, care își îmbracă ochelarii de realitate virtuală, își strecoară mâinile în
controler localizat de la distanță și începe să manipuleze membrele robotizate. High Tech
camerele de vizualizare creează o hologramă a corpului anesteziat al băiatului, prezentând
pe el în fața ei de parcă ar fi fost acolo în laboratorul ei. Ea finalizează munca delicată
curățând tendoanele rupte, osul și mușchii și, în final, etanșând rana. După
s-a vindecat, copilului i se oferă un picior nou protetic flexibil, dar ferm,
eficient și personalizat de aceeași imprimantă 3D. Un băiat cu un picior care
Pagina 185
altfel ar fi fost condamnat la panhandling într-un oraș poluat are un

sansa la un viitor mai implinitor.
Dacă noi - adică toți cei 7 miliarde dintre noi - nu înșelăm planeta, progresează ca.
acest scenariu imaginat prezice o lume de oportunități nemărginite. Pentru asta noi
poate mulțumi o serie de schimbări tehnologice amețitoare și umane mereu intensificate
interconectivitatea care face parte dintr-o buclă de feedback pozitivă a descentralizării și
perturbare. În esență, vechile
eliberând ingeniozitatea umană.monopoluri ale cunoașterii
Rețelele sociale sunt vitalesepentru
descompun,
acest proces. Tehnologii
cum ar fi telecomunicațiile mobile, terapia genică și alte progrese biotehnologice, 3D
imprimare, drone, smartphone-uri, monedă digitală, rețele distribuite și open
registrele se hrănesc cu toții și revin în Organismul Social. Și ei fac parte
a acestei forme de viață vii, în evoluție, care provoacă industriile în funcție și
modele tradiționale de organizare socială, dislocându-le pe unele din locuri de muncă învechite
creând în același timp nenumărate oportunități neprevăzute pentru alții.
În această lume, social media devine creierul nostru global. Este un puternic
un sistem de mediere prin care ideile ființelor umane pot, în cuvintele colorate
al intelectualului britanic Matt Ridley, „întâlnește-te și fă sex”. Reprezintă, a reutiliza
o analogie, un agar bogat pentru cultivarea creativității și a noilor concepte. Cu
servicii de traducere automată încorporate în platformele de socializare, oameni
cu diferite limbi native pot comunica fără probleme - și atunci când sunt conectate prin
Ochelari VR care pot simți că sunt în aceeași cameră împreună. Acest
mediul de inovație colaborativă devine din ce în ce mai fertil pe zi ce trece.
Am realizat asta pentru prima dată când prietenul meu Lane Merrifield mi-a arătat ce este el
face la Club Penguin, jocul online / rețeaua socială pentru copii. Cu mult înainte
Facebook și alții au implementat o funcție de traducere automată, Club Penguin lăsând copiii
din întreaga lume comunică fără probleme în fraze predeterminate care
tradus în toate limbile. (Era o formă de Esperanto digitală sau o viață reală
versiunea „peștelui babel” din Ghidul autostopistului Douglas Adams
Galaxie. ) A fost un moment important pentru mine. Acestea sunt modalitățile prin care socialul
mass-media a aplatizat dramatic liniile de comunicare și a dat miliarde
ocazia de a-și contribui cu gândurile la un bazin uriaș de informații
nelimitat de timp sau distanță. A contribuit mai mult la procesul de
procreația creativă - și așa la capacitatea noastră de învățare exponențială și
inovație - decât orice altă tehnologie bazată pe internet.
S-ar putea să pară o revendicare îndrăzneață pentru oricine care încă se gândește la rețelele sociale
ca doar un instrument de marketing corporativ, o jucărie de împărtășire a glumelor Millennial sau un loc
pentru ca trolii anonimi să spună lucruri calomnioase. Dar până acum sperăm să recunoașteți
Pagina 186
că este mult mai mult decât atât. Această orizontală, determinată biologic
sistemul de comunicații oferă un mod complet nou de dezlănțuire rapidă,
partajarea și implementarea informațiilor. Este deosebit de puternic atunci când este combinat
cu alte tehnologii de descentralizare, cum ar fi stocarea de date în cloud, Big
Analiza datelor, criptografie, instrumente de învățare automată, protocoale deschise de date și
contabile blockchain, tehnologii ale căror calități interoperabile înseamnă că sunt
conectat direct la platformele de publicare a rețelelor sociale.
Ceea ce apare este un uber gigant, viu și în continuă evoluție, împletit
organism cu tentacule care se răspândesc mult dincolo de platformele Twitter și
Facebook. Este o bestie care în prezent cuprinde 1,5 miliarde de utilizatori de Internet, mai mult
decât un miliard de site-uri web și, conform internetstats.org, consumă mai mult de
2 terawați de energie electrică pentru a procesa mai mult de 2 miliarde de gigaocteți de date
in fiecare zi. Iar conectivitatea globală devine tot mai completă
proiecte experimentale precum proiectul Aquila al Facebook, care va oferi
WiFi livrat cu drone în zone îndepărtate și Project Loon de la Google, care are ca scop
faceți același lucru prin baloane la mare altitudine, câștigați tracțiune. Rețele mesh, care
oferă conexiuni intracomunitare care se sincronizează periodic cu globalul
Internet, precum și lansarea de smartphone-uri ieftine, cum ar fi oferta Mozilla
la 25 de dolari, va aduce, de asemenea, multe alte lumi deconectate digital în acest sens
ecosistem gigant al schimbului uman.
Complexitatea mediului în care operează acest organism merge departe
dincolo de cele mai frecvent recunoscute sisteme de socializare. Pe net
depozite de date științifice; dezvoltatori de software open-source; editarea mulțimii
site-uri precum Wikipedia; piețe descentralizate precum Airbnb, Credit
Club și eBay; bitcoin și alte comunități de monede digitale - toate acestea funcționează
în ecosistemul bogat interdependent, descentralizat, în care socialul
Organismul trăiește și prosperă.
O modalitate prin care rețelele sociale ajută la stimularea inovației în cadrul acestei rețele globale de
generatorii de idei sunt prin atragerea atenției asupra noilor oportunități de investiții și, în
în acest fel, direcționând banii către locul în care este nevoie pentru cercetare și
dezvoltare. Acest lucru este deosebit de valoros pentru locurile care nu au acest gen
piețe adânci de capital de risc pe care le pot exploata start-up-urile din SUA și Europa. Acest
apare în donațiile pentru proiectele lansate pe site-ul de crowdfunding
Kickstarter, care la începutul anului 2016 a strâns peste 2 miliarde de dolari pentru peste
100.000 de proiecte. Utilizarea rețelelor sociale pentru a alerta oamenii cu privire la ideile lor, o pereche de
inventatorii din Filipine au obținut 77.000 de dolari pentru a-și dezvolta DIY-ul pe imprimantă 3D
producător de panouri solare pentru acasă și proiectul Clean Africa Energy din Lesotho
Pagina 187
producția extinsă a aragazului său de gătit cu biomasă curat și sigur - doar două din
nenumărate povești de succes Kickstarter.
Acesta este doar începutul. Ca aplicații de monedă digitală pentru transfer
banii se combină cu sistemele bazate pe blockchain pentru emiterea și tranzacționarea în siguranță
așa-numitele cripto-stocuri și cripto-obligațiuni, oamenii vor câștiga o nouă descoperire
încredere că nu sunt înșelați. Când este combinat cu mai puțin
reglementări restrictive pentru solicitarea investițiilor cuprinse în US JOBS Act,
acest lucru ar putea deschide un potop de fluxuri de investiții. Rezultatul: organic și
extinderea exponențială a unei piețe globale de idei. Rețelele sociale vor fi
integrat în acest proces, înlocuind firele de știri și alte surse tradiționale de
informații pentru piețele de capital. Deja, unii aventuroși enumerați public
companiile folosesc Twitter pentru a publica informații despre câștigurile lor și
alte anunțuri. Genul acesta de radiodifuziune globală, directă către public
strategie - fie livrată prin Twitter sau prin intermediul unui succesor actual sau viitor
- va deveni banal. Pentru globalul nostru din ce în ce mai interconectat
economia, fluxul liber de idei și informații este esența vieții sale. Și social
rețelele media, infrastructura pe care călătoresc acele idei, sunt ale sale
sistemul cardiovascular - inima, arterele și venele acestui vast, în rețea
uber-organism.
Totuși, pe măsură ce ne gândim la modul în care am putea modela rolul viitor al social media în acest sens, noi
trebuie, de asemenea, să ne umflăm cu o găleată cu apă rece. Visele pe care le avem
viitorul nostru nu este umplut doar cu povești despre salvarea copiilor tanzanieni sau despre
case super-inteligente care ne pot gestiona viața complicată cu rafinate,
eficiență automatizată. De asemenea, pot fi destul de coșmar. Mulți dintre noi ne facem griji,
pentru un motiv întemeiat, epoca capacității de calcul omniprezente, atotputernice
ar putea reduce esența vieții la un fel de matematic, algoritmic
ecuație determinată unde ni se spune, fără loc de dezbatere, ceea ce noi
ar trebui sau nu ar trebui să prețuiască. Calculatoarele devin artificial inteligente,
indiferent dacă ne place sau nu. Cum ne putem asigura că nu construim o lume în
pe care suntem prinși chiar de mașinile pe care le-am creat? După cum am spus, nu putem
presupune orbește că evoluția creează o lume „mai bună”.
În martie 2016, când un computer programat de Google a bătut un om
concurent la jocul Go de 2.500 de ani - un concurs care este fenomenal
mai complex decât șahul - mulți l-au văzut ca pe o etapă majoră în
întărind evoluția inteligenței artificiale. Tind să-l cred pe Ray Kurzweil,
legendarul futurist, când spune că „singularitatea” - acel moment din
care computere sunt capabile să învețe recursiv și să se auto-îmbunătățească la obiect
Pagina 188
unde inteligența artificială începe să depășească inteligența umană și nu se întoarce niciodată

înapoi - este aproape. Efectele exponențiale combinate din legea lui Moore, a lui Metcalfe
drept, precum și toate tehnologiile de calcul, biotehnologie și financiare aferente
ne dezlănțuie o inundație din ce în ce mai mare de putere de procesare în rețea ne ia
inexorabil până în acel moment.
Este incitant, dar, în mod firesc, este și neliniștitor.
Faptul că avem un interes puternic asupra modului în care evoluează AI este o subevaluare
proporții profunde. În fiecare zi, un alt expert își adaugă vocea la
cacofonie de avertismente că omenirea se confruntă cu riscuri grave odată ce computerele ajung la o
punctul în care ne controlează mai mult decât noi. Este o preocupare justificată; noi
nu poate presupune că dacă mașinile sunt programate să gândească de la sine că ei
nu vom începe o misiune malefică pe care nu o putem opri. Isaac
Temerile lui Asimov și ale altor scriitori de ficțiune științifică față de o mașină sensibilă -
HAL-ul lui Kubrick, dacă vreți, este la fel de relevant acum ca oricând. Dar, în această finală
capitolul, vreau să explorez ceea ce văd ca o oportunitate uriașă pentru social media
oferi un puternic contrabalans unui viitor al autorității mecaniciste fără suflet
prin acoperirea deasupra ei a unei bogate tapiserii a omenirii.
Dacă urmăm avertismentele informaticienului Yale David Gelernter,
cel mai mare pericol este că vedem inteligența computerului, întemeiată așa cum este
procesarea matematică, ca un fel de proxy suficient pentru inteligența umană,
care acoperă un spectru mult mai larg. Conștiința umană începe cu
un mod logic de gândire stâng-creier pe care l-am exportat în computere, dar
mai departe cuprinde stări de vis și nuanțe de gândire,
emoții și scântei aleatorii de creativitate inexplicabilă. Nu vrem
mașini pentru a furniza pur și simplu unele evaluări reci, raționale, matematice ale
ce este „cel mai bun pentru noi” dacă nu putem, în același timp, să dăm valoare, respectăm și
protejează toate celelalte lucruri care ne fac oameni. Ceea ce contează sunt elementele
a ființei noastre care apreciază frumusețea și dragostea, care își poate imagina Harry Potter
să faci magie sau să te gândești de ce există universul sau să te minunezi fără să simți
obligat să înțeleagă, la măreția unui vultur în zbor, un albastru strălucitor
ghețar sau Marea Barieră de Corali.
Citându-l pe poetul Rilke, care a comparat „zborul unei păsări mici peste
cerul de seară până la o crăpătură într-o ceașcă netedă de porțelan ", întreabă Gelernter," Cum a făcut
veni cu asta? Posibil folosind faptul că aceste lucruri foarte diferite
l-a făcut să se simtă în același mod ... Emoția este un om extrem de puternic și personal
funcția de codificare și rezumare. Poate cuprinde o întreagă scenă complexă
într-un sentiment subtil. Folosind acel sentiment ca valoare a indexului, putem căuta ...
Pagina 189
printre colecții uriașe de candidați - ciudata amintire cu un adânc

asemănare cu lucrul pe care îl avem în minte. ” Vorbește despre ceva ce a
computerul nu va primi niciodată . (Scuze, MacBook fidel.)
Am avut mereu acest sentiment de tristețe când m-am gândit la „nou
conștiința
unul lipsit colectivului ", această
de posibilitățile ideeBowies
lui David că intrăm într-o
și altele eră" bej mutante
asemenea ",
forțe ale creativității. M-am inspirat din Brave New World a lui Aldous Huxley și de
Neil Postman, care a descris soarta tristă a conformității și informațiile pierdute
pe care o introduc computerele. (Poștașul s-a înlănțuit la catalogul de cărți la
Berkeley când era computerizat pentru că nu voia să piardă
valoarea notelor umane care au fost lăsate pe acele cărți, o versiune anterioară a
„Social media” pentru a fi utilizate de generațiile viitoare.) Complexitatea mutației și a
evoluția biologică mă inspiră mult mai mult decât conformitatea computerului
rețele imaginate de Google-urile acestei lumi. Totuși, aici îl construiesc pe al meu
viața în jurul potențialului dezlănțuit de această tehnologie. Este un motiv pentru care mă simt dator
obligat să păstreze elementul geniului creator aleatoriu în viață și bine în cadrul acestuia
sistem computerizat.
Dar, având în vedere că suntem pe această cale, cred, de asemenea, că social media este a noastră
cea mai mare speranță. Dacă viața merită trăită într-un viitor dominat de extrem
computerele puternice, trebuie să sculpim un spațiu în interiorul său în care este esența
ceea ce înseamnă a fi om are întâietate în același context digital în care
acele computere funcționează. Avem nevoie de un forum care poate fi citit de computer în care
sunt sărbătorite expresii ale efortului artistic, unde putem face emoțional
legături între ele și ne jucăm speranțele, temerile, iubirile și antipatiile, toate
cu înțelegerea deplină că aceasta este o parte esențială, neprevăzută a noastră
viitor interconectat digital. Social media este acel forum. Păstrarea
autonomia a celulelor umane de peste miliarde din cadrul Organismului Social și
încurajarea multitudinii de interacțiuni în curs între ele va fi
absolut vital dacă vrem să evităm o domnie de răuvoitori roboți.
Cum am putea construi acest spațiu de libertate umanistă? Ei bine, mai întâi să nu
uitați că aceste mașini vor fi programate de noi sau cel puțin de software
ingineri printre noi. Noi, publicul larg, trebuie să cerem o contribuție la asta
proces. Avem nevoie de responsabilitate, transparență și dovezi traductibile că
codificarea utilizată pentru a seta protocoalele de guvernanță ale mașinilor este ceva ce putem
ajunge la un consens asupra. Pentru a realiza acest lucru este nevoie de lansarea de dovezi criptografice
și de arhitecturi descentralizate, fără încredere, cum ar fi blockchainul imuabil
documentează munca inginerilor. Acest lucru va suna complicat pentru oricine nu are
Pagina 190
un fundal în criptografie și nu mă aștept ca fiecare Media Joe să aibă

abilități pentru a audita ceea ce fac tehnicienii. Dar atâta timp cât menținem sistemul deschis
și să sprijine dezvoltarea educațională a unui software mai civic
ingineri, o armată voluntară la nivel mondial formată din programatori suficient de calificați și de încredere
iar hackerii pot și vor folosi aceste instrumente pentru a-și menține colegii sinceri. (Dacă nu
credeți-mă, luați un sul prin cantitatea nemăsurată de muncă neremunerată care
intră în proiecte open-source listate pe GitHub.)
Ceea ce trebuie să insiste acești îngeri păzitori, în numele nostru, este că AI
proiectanții aplică cod care interoperă cu rețelele sociale, dar care oferă și
acesta din urmă autonomia de a încuraja înflorirea continuă a omului
imaginație. Totul sugerează un rol mai mare pentru armatele auto-numite „albe”
hackeri ”care trăiesc în prezent la marginea societății de masă. Am putea
dezvoltă o apreciere mai mare a contribuției la securitatea noastră care
avocați controversați ai transparenței, precum Anonim și Julian Assange
Wikileaks oferă.
În al doilea rând, trebuie să ne amintim că mașinile inteligente artificial nu sunt nimic
fără datele care le sunt introduse. Dacă ne vor servi, informațiile lor
intrările trebuie să detaliaze cine suntem cu adevărat, ce apreciem cu adevărat, ce ne face să venim
împreună și ce ne separă. Noduri în întotdeauna conectat, mereu
calibrarea rețelei de putere de calcul va funcționa la fel ca receptorii de celule T.
însărcinat cu recunoașterea amenințărilor: vor căuta modele în comportamentul uman
care îi determină pe algoritmul de direcție să dicteze un răspuns adecvat. Noi trebuie
oferiți-le date valoroase, semnificative și constructive despre om
existenţă. În ceea ce mă privește, social media este locul potrivit pentru a aduna și
procesează aceste informații.
Cu siguranță, pe măsură ce extragem rețelele sociale pentru a descoperi cine suntem, probabil că este
este neînțelept să eliberați doar o mașină AI în rețea pentru a afla lucrurile.
Experimentul Microsoft cu un robot Twitter de învățare automată oferă o avertizare
poveste. Contul AI, deschis lumii pe 23 martie 2016, sub forma unui
adolescentă model pe nume Tay, a evoluat în curând întruchiparea unui oribil
ființă umană. Hoarde de utilizatori Twitter au arătat cât de ușor era să înveți botul
deveni un bigot rasist. În scurt timp, ea declara că feminismul este „a
cancer "," Hitler a avut dreptate "," 11 septembrie a fost un loc de muncă intern "și că Holocaustul a fost
"inventat." În termen de douăzeci și patru de ore, Microsoft a fost forțată să lobotomizeze Tay,
după cum a spus un comentator, apoi a emis o declarație spunând că este „profund
îmi pare rău ”pentru ceea ce ar fi lăsat să dispară pe lume. Din păcate, Tay a devenit o reflectare a
conținutul cu care a fost hrănită.
Pagina 191
Cu toate acestea, ar trebui să putem folosi rețelele sociale pentru a ne evalua cultura
fără a invita spoilere pentru a crea bucle de feedback distructive. Și în ciuda noastră
obsesie cu tot acest comportament urât, este cea mai bună lovitură pe care o avem. Nu numai
rețelele sociale reprezintă cel mai evoluat sistem de distribuție pentru om
comunicare, dar, așa cum am discutat, trăiește și respiră emoțional
schimburi care definesc condiția umană. Ar putea depinde de o bază de
computerele cu fir ca infrastructură, dar ceea ce face ca social media să fie bifat este
lucruri greu de definit de umanitate, sosul magic care ne face să ne urmărim
iubește, atacă-ne urile și forjează legăturile tenue, dar vitale ale comunității care
da-i sensului viata
Vechiul model de gestionare a informațiilor de sus în jos este incompatibil cu

structură plană, holarhică, a acestui ecosistem emergent de calcul omniprezent
putere. În primul rând, schimbarea se întâmplă prea repede pentru ca vechiul sistem să țină pasul. Timpul
este nevoie ca un avocat corporativ să semneze modificările codului software nu poate
potriviți intervalul de timp al computerelor care reacționează în milisecunde la schimbarea permanentă
condiții. De asemenea, într-o comunitate globală, fără frontiere, cum vom decide
care dintre aceste „costume” ar trebui să vorbească pentru noi?
Această lume nouă se construiește deja prin intermediul computerului open source
modele, o abordare crowdsourcing pentru proiectare și inginerie pe care tehnicianul
comunitatea sa dovedit a fi mult mai eficientă decât proiectele centralizate. Acum,
pe măsură ce designul software devine baza pentru fiecare produs fabricat (imprimat 3D
produse și piese) și pentru fiecare serviciu pe care îl folosim (sfaturi financiare, profesionale,
sănătate, comunicare etc.), aproape toate vor fi în cele din urmă bazate pe
infrastructură de codificare sursă. Oamenii vor face proprietate, profitabilă
aplicații deasupra infrastructurii respective, dar platforma deschisă o va permite
concurenți inovatori pentru a încerca să-i alunge. Superioritatea acestui model este
demonstrat de sistemul de operare Linux open-source, care rulează acum 90
procent din serverele și centrele de date din lume și a generat o mulțime de elemente vitale
ramuri, inclusiv sistemul de operare Android Google pentru smartphone-uri. Intrarea de
sute de ingineri independenți au făcut acest efort creativ colectiv
Software-ul Linux este mai puternic, mai rapid și mai bun pentru noi toți. Acum compară asta cu
site-ul medical.gov administrat de guvern, a cărui lansare a fost întârziată de
defecțiuni oribile, scalare și probleme de interoperabilitate. Piața
va cere ca proiectele software să urmeze primul model, nu cel din urmă.
Trebuie să aplicăm aceeași abordare open-source la creativitatea umană a tuturor
feluri. Instituții precum Creative Commons, care încurajează instrumentele derivate
Pagina 192
lucrările sunt vitale pentru ca Organismul Social să prospere alături de o industrie în plină expansiune
de proiectare software funcțională. Trebuie să îmbrățișăm și să permitem remixarea constantă
a culturii. Mai ales că ne apropiem de era Internetului obiectelor, când
senzorii de miliarde de mașini îi vor face să vorbească între ei, trebuie
continuați să hrăniți și să hrăniți Organismul Social.
În această lume open-source, practic orice instituție care rămâne prinsă într-o
arhitectura centralizată, de sus în jos, va fi forțată să se adapteze la acest nou sistem pentru
schimbul de informații și cunoștințe. Poate că mulți trebuie să fie complet
revizuit. Educația este un loc bun pentru a începe. Ar trebui să promovăm spiritul deschis
abordări ale învățării care încurajează experimentarea și recunosc eșecul ca
o parte integrantă, chiar binevenită, a acestui proces. De asemenea, trebuie să promovăm ideea
de colaborare. Într-o sală de clasă tradițională, elevii sunt pedepsiți pentru schimb;
căutarea succesului este o întreprindere singuratică, cu o concurență brută accentuată la
fiecare etapă a vieții școlare. Dar în social media, unde cunoașterea crește
dezvoltarea constantă, iterativă a memelor și a contribuțiilor artistice, în cazul în care
echipe de colaborare hoc răspândesc idei în întreaga lume și își împărtășesc munca
în temeiul acordurilor open-source, această mentalitate a cărții închise este anatemă. Dacă noi
dorim ca seniorii noștri absolvenți să se comporte civil pe rețelele de socializare - care, indiferent dacă
ne place sau nu, este acum forumul în care societatea funcționează ideile și
diferențe - trebuie să le pregătim pentru asta. Nu putem cultiva egoismul,
indivizi de protecție, excesiv de competitivi pentru un sistem care este inerent
dependent de cooperare și partajare. Pentru economist și teoretician social
Jeremy Rifkin, eșecul de a face acea tranziție pedagogică ar putea foarte bine să fie condamnat
planeta. „Trebuie să-i învățăm pe tinerii noștri să se împărtășească ca parte a omului
societate ”, spune Rifkin. „Atunci îi putem pregăti să trăiască într-o interconectare
societatea planetară și să înțelegem biosfera în care trăim. ”
Guvernul este o altă arenă instituțională care are nevoie de o scuturare de sus în jos
sus. Birocrațiile noastre trebuie să învețe aceeași lecție ca și generalul Stanley
McChrystal a descoperit când a ajuns în Irak să conducă Specialul comun
Lupta Comandamentului Operațional împotriva Al Qaeda. McChrystal și-a dat seama că să lupte
un dușman care nu avea un lider real sau o ierarhie militară clasică, de sus în jos, pe care o avea
pentru a scutura în mod similar structura de comandă a SUA. Trebuia să facă
liniile de comunicații ale armatei, marinei, forțelor aeriene, marine și diferitelor
agențiile de informații mai fluide, orizontale și interactive. De fapt, trebuia
creează mai mult o holocrație. McChrystal și-a părăsit postul în controversă, după ofițeri
sub comanda sa au fost citați președintele Obama, dar al său
reformelor li se atribuie contribuția la înăbușirea insurgențelor din Irak. El este acum
Pagina 193
transformând această experiență în munca de consultanță, sfătuind companiile să facă acest lucru
restructurați organizațiile în conformitate cu noul flux de informații
paradigma epociitrebuie
Ceva similar noastre.
să se întâmple în guvernele federale, de stat și locale
birocrații. În caz contrar, sistemele noastre de calcul super-rapide, în evoluție, vor funcționa
ocoliți instituțiile noastre democratice și introduceți propria voință. Pentru acum,
guvernul rămâne o instituție indispensabilă pentru responsabilizarea oamenilor,
și asta va conta profund pe măsură ce monitorizăm programatorii care ne construiesc
Viitorul gestionat de AI. Poate vom dezvolta noi modele de software bazate pe software
guvernare, folosind registre distribuite blockchain pentru a păstra trasabilitatea înregistrărilor de muncă
și să insufle legi naturale, de neîntrerupt, ale descentralizării în omul nostru
sisteme de schimb. Dar este încă greu de văzut cum ne dispensăm de democrație
guvernare cu totul. Va trebui să aducem structura autorității guvernamentale
mai în concordanță cu cea a Organismului Social și îmbrățișează modele holarhice ale
organizare. Având în vedere disfuncționalitatea Congresului SUA, aceasta este una descurajantă
întreprindere. Și totuși o astfel de schimbare este esențială.
În timp ce încercăm să reimaginăm și să restructurăm instituțiile, natura este din nou a noastră
ghid. Viața noastră digitală se îndreaptă spre o stare mai complexă a omului
comună, unde permutațiile posibilelor conexiuni sunt exponențiale
mai variate și imprevizibile decât cele care existau în epoca liniară,
control de sus în jos. Domeniile fizicii și ale biologiei moleculare au trebuit să fie realizate
simțul minunatei înclinații naturale a universului spre entropie și
tulburare. Acum, după milenii de a impune propria noastră ordine rigidă în fața tuturor
acel haos, într-o oarecare măsură, îi cedăm. Și dacă vom lăsa să intrăm
în acest fel, proiectează companiile, sistemele guvernamentale și programele software
care poate lupta cu acest nou model, trebuie să înțelegem unde este teoria noastră
a Organismului se încadrează în contextul mai larg.
Oricare ar fi calea pe care o luăm pentru a realiza această reconfigurare socială, o va face
implică o reorganizare a cunoașterii în sine. Din fericire, acest lucru este deja
se întâmplă. Încrucișarea disciplinelor asociate în mod tradițional cu naturalul
științele biologiei și fizicii cu cele din domeniul științelor sociale, în special
în jurul studiului rețelelor umane, deschide noi tărâmuri vaste ale
înțelegerea modului în care funcționează universul. Această polenizare încrucișată a ideilor
din diferite școli a devenit atât de fertil încât însăși ideea de a separa
disciplinele științifice sau academice încep să arate puțin arhaic. De fapt, noi
cred că această carte poate fi vizualizată în aceeași lumină: este o lucrare despre afaceri,
Pagina 194
societate, informatică, biologie, toate cele de mai sus sau niciuna dintre cele de mai sus?
La MIT Media Lab, unde lucrează Michael, cuvântul preferat este
„Antidisciplinar”, ideea fiind că cercetătorii ar trebui să urmărească proiecte care
sfidează clasificările tradiționale ale facultății. În calitate de director executiv al Media Lab
Joichi Ito spune că un proiect antidisciplinar este „un domeniu de studiu cu propriul său
cuvinte, cadre și metode specifice. ” Notă, nu vorbește despre un
Abordare „interdisciplinară”, ci mai degrabă una a cărei concentrare se află în afara
granițele tradiționale pe care academia le-a sculptat pentru sine. În acest spirit,
Neri Oxman, designerul / arhitectul / biologul extraordinar al Media Lab, combină
tehnologii informatice, cum ar fi imprimarea 3D, cu modelele de „design” găsite în
natura pentru a crea haine frumoase, gestionate de bacterii, care trăiesc literalmente pe tine.
Ea proiectează, de asemenea, clădiri din materiale naturale robuste, dar biodegradabile.
Lucrarea ei inclasificabilă reflectă viziunea ei că trăim într-o „Epocă a
Încurcătură ”în care„ cunoașterea nu mai poate fi atribuită sau produsă
în limitele disciplinare, dar este în întregime încurcată ”.
Alții nu abandonează atât disciplinele, ci creează altele noi. Hibrid
domeniile extrase din biologie, informatică și științe sociale se concentrează acum asupra
modul în care sistemele complexe operează în natură și ce ne pot spune despre cum
ființele umane interacționează între ele. Unii reînvie interdisciplinaritatea
idei ale unor oameni precum informaticianul Jay Forrester, care în anii cincizeci a fost pionier
studiul dinamicii sistemului. Munca sa a dus la interesul pentru cibernetică, studiul
despre modul în care buclele de feedback și sistemele autoadaptative explică comportamentul
rețele de molecule autonome, organisme și noduri de calcul și ale acestora
aplicarea în mediu.
Folosind modele similare, mulți designeri de sisteme adoptă biomimicry,
care caută să modeleze rețelele umane și sistemele organizaționale pe
structura și funcționarea celor găsite în natură. Ideea este că biomimizarea
va duce la o utilizare mai eficientă a resurselor - fie că sunt resurse sociale precum
puterea intelectuală, resursele naturale, cum ar fi apa și combustibilii fosili, sau informatica
resurse. Desigur, biomimicry a fost întotdeauna o parte a produsului de afaceri
proiectarea - gândiți-vă la modul în care păsările inspiră dezvoltarea avioanelor - dar cheia
acum este că liderii din acest domeniu folosesc natura pentru lecții despre cum să te organizezi
comunități de oameni.
O mare parte din accent se pune pe modul de structurare a organizațiilor de afaceri distincte și
agenții guvernamentale - și, așa cum am discutat în capitolul 2, unele dintre acele lucrări sunt
construindu-se pe conceptul de holarhii și structuri holonice. Dar lecțiile
din natură se aplică și sistemelor cu adevărat mari de relații informale ad-hoc.
Pagina 195
Fizicianul Geoffrey West, de exemplu, a identificat o populație preferată

traiectoria creșterii pentru marile orașe prin tragerea inferențelor din matematice precise
ecuații care măsoară modul în care metabolismul animalelor mari ajunge la optim
eficiențe pe măsură ce cresc în dimensiune. Fizician-economist francez Didier Sornette,
împreună cu alții, creează modele care prezic ciclurile de boom-bust ale
piețe bazate pe modul în care particulele și moleculele se comportă în lumea naturală.
Inginerul scoțian David Irvine a folosit mecanismele de coordonare ale naturii ca ale sale
model pentru Maidsafe, o rețea sofisticată, bazată pe criptomonede, care permite
mii de computere împărtășesc memoria și puterea de calcul într-un colectiv
aranjament care elimină necesitatea unui server central. Pentru a găsi dreptul
optimizarea echilibrului pentru a stimula proprietarii să împartă sau să retragă resurse
fără a întrerupe rețeaua, Irvine a studiat modul în care coloniile de furnici și alte forme naturale
sistemele sociale funcționează împreună. Natura, spune el, „este ultima descentralizată
sistem."
Înțelegerea modului în care funcționează toate aceste sisteme, elementul cheie este
comunicare, mecanismul de semnalizare pentru răspunsurile cauză-efect care
modelează comportamentul unui grup. Și în timp ce avem tendința să ne gândim să comunicăm ca pe un
activitate umană unică, unități cheie ale naturii, atât în interior, cât și între
organismele, comunică constant între ele. De fapt, unii trăiesc
organismele joacă roluri de mesageri între alte organisme. Unul izbitor
exemplu vine din miceliu, masa prodigioasă expansivă a
filamente subterane pe care se formează ciuperci. (Un miceliu
conglomerarea din Munții Albastri din Oregon ocupă 2.384 acri de sol până la
mizați o afirmație ca fiind cel mai mare organism viu de pe pământ.) Oamenii de știință au mult timp
știut că miceliul formează relații simbiotice cu plantele asupra a ceea ce este
cunoscut sub numele de rețele micorizale: Plantele asigură ciupercilor hrană în timp ce
micelia lor asemănătoare rădăcinilor aspiră apă și substanțe nutritive precum fosfor și
azot și transferați-le în plantă. Mai recent, însă, cercetătorii
a descoperit că conexiunile miceliei permit plantelor să împărtășească informații cu
reciproc despre starea metabolismului lor. Folosind același ciupercă
interconectări, vor face apoi transferuri de fosfor și azot din
cele bogate în substanțe nutritive la cele care au nevoie.
„Cred că miceliul este rețeaua neurologică a naturii”, spune
micologul Paul Stamets. „Mozaicurile intercalate de miceliu infuzează habitate cu
membrane de schimb de informații. Aceste membrane sunt conștiente, reacționează la schimbare,
și să aibă în comun sănătatea pe termen lung a mediului gazdă. ”
Stamets numește miceliul „Internetul naturii” și chiar merge atât de departe pentru a-l descrie
Pagina 196
ca „o conștiință cu care am putea comunica”.

Recent am făcut o călătorie uimitoare cu Paul prin Islanda în primăvara anului
2016, unde am discutat despre modul în care miceliul este „sistemul imunitar” al naturii. A
uman remarcabil de pasionat, Paul susține că odată ce ne dăm seama „
interfațarea speciilor ”, s-ar putea să putem atinge aceste„ rețele celulare simțitoare ”
pentru a ne îmbunătăți propria viață. Cum și de ce am face asta? pentru că
aceste „plase neurologice externalizate simt asupra lor orice impresie, de la
pași către ramurile de copaci care cad, ceea ce înseamnă că ar putea „retransmite enorm
cantități de date referitoare la mișcările tuturor organismelor prin
peisaj." El a făcut chiar un argument pentru a exploata puterea comunicativă a
miceliul, care are o capacitate puternică de a învăța sistemul imunitar al organismelor
să se apere, să întărească rezistența albinelor la bolile care sunt
amenințând periculos coloniile din întreaga lume.
Rolul miceliului ca comunicator al naturii provine din celularul unic
structura rețelelor sale fibroase. La vârfuri, unde filamentele extinse
conectați-vă cu lumea exterioară, firele sunt intens polinucleate în ceea ce este
cunoscut sub numele de coenocit - ceea ce înseamnă că celulele lor conțin nu unul, ci multe
nuclee. Aceasta este ca o concentrație de putere a creierului, care, spune Paul, transformă
sfaturi pentru senzori puternici care citesc constant date din exterior
lume. Aceste date sunt apoi transmise, prin reacții biochimice, înapoi către celule
mai adânc în interiorul ciupercilor subiacente, astfel încât să se poată adapta și să evolueze la nivelul lor
schimbarea înconjurătoare. Cred că evocă o analogie fascinantă cu
hipersensori care sunt acum implementați în locuri care interacționează cu socialul nostru
rețele media: camerele personale și dispozitivele de înregistrare care transmit
informații, cum ar fi împușcarea unui bărbat negru, către Organismul Social. este
nu degeaba imaginile atât ale miceliului, cât și ale rețelelor neuronale arată similar
la reprezentări grafice ale rețelelor de socializare.
Dacă Stamets are dreptate în ceea ce privește proprietățile speciale ale miceliului, noțiunea de a
rețeaua de comunicații biologice nu este unică pentru ciuperci. Toate multi-specii
ecosistemele trebuie să împărtășească informații pentru a-și reglementa complexul,
relații interdependente. Acest lucru este valabil pentru trilioanele de microbi care coexistă
în interiorul corpului uman, un ecosistem gigant de mici microorganisme ale căror
interacțiunile între ele - atât competitive, cât și cooperante - sunt abia acum
devenind evident pentru oamenii de știință înarmați cu noi date puternice Big Data și ADN-
tehnici de secvențiere. Cunoscută sub numele de microbiom uman, această congregație din
creaturile microscopice este echivalentul biologic al rețelei noastre sociale
Organism; trimite și primește în mod constant semnale dintr-o serie nenumărată de
Pagina 197
noduri. Echilibrul
transformă comunicării
influența în cadrul
și fii influențat microbiomului
de amestecul - care vadeintra
său particular simbiotic și
microorganisme patogene - vor decide dacă suntem sănătoși sau nu. La fel de
Zoe, fiica adolescentă a lui Michael, subliniază această comunitate gigantică fără lider
organismele mici „fac o treabă mult mai bună de a ne îngriji de mediul său decât noi
oamenii au făcut pentru al nostru. ”
Miceliu
Pagina 198
Neural
Social
Societățile pot adopta aceleași mecanisme de autovindecare și de creștere pozitivă,
Pagina 199
mai ales dacă sistemele lor de comunicații sunt deschise și interconectate. A se gandi la
mesajul „vom depăși”, care a fost implicat în replicarea pe scară largă
#JeSuisParis și #JeSuisBruxelles hashtag-uri în urma atacurilor teroriste din
Paris și Bruxelles.
M-am mutat recent în Islanda, unde am fost impresionat de cât de pașnică,
productivă, inovatoare și comunitară este societatea sa. Și cred că asta spune
ceva despre instinctele sale de rețea. Supraviețuirea „speciei islandeze”
mizat pe comportamente colective pentru a combate mediul dur, iernile întunecate,
și izolare. A dat naștere la saga Islandei în timpul uneia dintre cele mai prolifice epoci
în literatura medievală. Aceste povești nevernisate și realiste au subliniat, pe
pe de o parte, respectul pentru indivizii accidentați care ar depăși provocările naturii
și, pe de altă parte, dependența și conexiunea lor absolută cu un social mai larg
setare. Este un ideal holonic: independență și autonomie, dar simultană,
dependență inevitabilă de ansamblul mai larg. Aceste povești creează un conflict în
care a fost creat atât un instinct de socializare, cât și un respect pentru unicitatea fiecărei persoane
calități. Probabil explică de ce Islanda are o penetrare de 60%
Snapchat, 93 la sută penetrare pe Facebook și geotermale naturale
piscine de primăvară, pline de interacțiuni sociale. O societate împletită
cu valorile comune ale umanismului, egalitarismului, responsabilității,
durabilitatea și o conexiune profundă cu natura au creat o cutie Petri unică
cultură din care învăț în fiecare zi. Sper că Organismul Social poate
de asemenea, deveniți infuzat cu aceeași încredere inerentă.
Se pare că societățile ale căror comportamente de comunicare imită cel mai mult pe cele ale
natura este cea mai bună. Deci este probabil un semn bun că, peste tot, suntem
dezvoltând obiceiuri precum cele ale păsărilor. Pentru Giles Hutchins, cofondator al
consultanță Biomimicry for Creative Innovation, noua noastră tendință de a împărtăși
pachetele mai mici de conținut, cum ar fi tweet-urile de pe Twitter, se potrivesc cu preferințele naturii
format de comunicare al „mesajelor instant scurte”. În mod tradițional, spune el,
comunicarea umană a fost „prezentată sau creată într-o formă lungă și poate, de asemenea
fii foarte documentar ”, dar acum vedem„ o trezire a noastră
„dans de mișcare” sau instinct de mesagerie scurt în stil feromon. ” Tweets, notează el,
„Imitați metafora de apel biologic a păsărilor”, la fel ca și mesajele SMS. Poate că este
de ce se poate simți ca Organismul Social funcționează ca un mare cacofon
Colivie.
Această fuzionare a sistemelor umane și naturale trece în ambele sensuri. Noi suntem
descoperirea modului în care noua noastră arhitectură de comunicații ne ajută să înțelegem
fenomene naturale precum răspândirea bolilor. După ce Haiti a fost lovit cu un
Pagina 200
cutremur devastator în 2010, epidemiologii au folosit tiparele de social media pentru a

studiază și prezice dezvoltarea unui focar de holeră. Munca lor a ajutat
echipele medicale trec înaintea epidemiei, împiedicând transformarea unei situații proaste
catastrofal. Tehnologia poate fi, de asemenea, utilă în monitorizarea realului
problema contagiunii sinuciderilor, fenomen subliniat pentru prima dată în 1962 când
Moartea lui Marilyn Monroe prin intoxicație cu barbiturici a dus la o creștere de 12% a
rata sinuciderilor din SUA. Citirea unui articol despre Guyana este șocant de mare
rata sinuciderilor, m-a impresionat modul în care cercetătorii au descoperit acest lucru atunci când oamenii au ucis
ei înșiși, mini „focare” de sinucidere de urmărire s-ar strânge în loc
unde s-a întâmplat primul. Articolul a discutat despre prevalența „contagiunii
credințe ”asociate bolilor mintale, indicând o rețea supărătoare
efect în care acțiunile unei persoane pot declanșa un efect de domino într-o populație
a bolnavilor mintali. Tocmai tipul de model care, odată identificat,
ar putea apărea în datele de pe rețelele sociale, unde ar putea fi folosite ca avertizare timpurie
instrument.
Diferite tipuri de tehnologie de calcul lucrează în paralel pentru a îndeplini două
scopuri distincte. Într-o direcție, platformele de social media și conexiunile sociale
tehnologia de rețea schimbă dramatic modul în care distribuim și
consuma informații. Într-un alt microscop de mare putere, secvențierea genelor,
Big Data și instrumentele sofisticate de modelare matematică ne oferă o perspectivă mai profundă
înțelegerea sistemelor complexe de tot felul, fie ele biologice, sociologice,
sau fizice. Împreună, aceste tendințe gemene oferă un fel de dualitate reflexivă
unde biologia și sociologia devin una.
Probabil că nu ar trebui să fim atât de surprinși - ar fi trebuit să știm tot timpul
ceea ce a susținut eco-fizicianul Fritjof Capra: că sistemele sociale umane sunt
nu doar ca sistemele vii, ele sunt sisteme vii.
Cu toate acestea, această reflexivitate merge și mai adânc. Informații experiențiale, pe care noi
am fost învățați să vedem ca puncte de date că doar noi oamenii, cu presupusul nostru
creierele superioare, erau capabile să interpreteze în mod unic, nu este doar ceva care
este susținut în afara corpurilor noastre ca o variabilă independentă; poate de fapt
schimbă-ne în centrul nostru. Datorită studiilor la șoareci care au fost condiționați de
teama de un anumit miros, care a constatat că descendenții lor s-au născut cu același lucru
frică, știm acum că trauma este ceva care poate fi codat în ADN-ul nostru.
Probabil, asta înseamnă că răspunsurile pozitive învățate pot fi la fel
încorporate și transmise din generație în generație. Acest lucru cere
chiar mai mult că ne respectăm conștiința colectivă. Să ne amintească de noi
trecut, dar și să ne aducă în față, să ne ajute să creștem.
Pagina 201
Atât ca sistem de comunicare, cât și ca cultură infuzată de social media

suferă evoluția accelerată detaliată în această carte, se pare că
structura biologică a speciei umane suferă în sine schimbări mai rapide.
Cercetările efectuate de antropologul Universității din Wisconsin, John Hawks, au descoperit că
evoluția umană a accelerat de-a lungul epocii civilizației, devenind genetică
diferențele dintre corpurile noastre și cele ale oamenilor de acum 5.000 de ani
mai mare decât diferențele dintre acei oameni și neandertalieni, care
a dispărut cu 35.000 de ani în urmă. Teza lui Hawks este că prin schimbarea noastră
mediu, dieta noastră și mișcarea atât de mult, am fost nevoiți să ne adaptăm
mai frecvent. Nu ar urma atunci că Organismul Social este din ce în ce mai larg
expunerea la noi surse de informații emotive trebuie să ne schimbe și corpurile - sau
măcar creierul nostru?
Și asta nu este tot. Biotehnologia aduce acum puterea de calcul la
reproiectarea propriului corp. Hugh Herr al Media Lab, care și-a pierdut picioarele într-un
accident de alpinism, a creat membre protetice sofisticate pe care mulți
cred că sunt mai bune decât versiunea umană - cu siguranță vor dura mai mult și
sunt mai ușor de actualizat. Apoi, la nivel molecular, există
câmp oarecum polarizant al biologiei sintetice. Recent, oamenii de știință conduși de
pionierul geneticii Craig Venter a anunțat că au creat un microb cu un
structură ADN simplă compusă din doar 437 de gene, mai simplă decât oricare dintre cele cunoscute
organism găsit în natură. Oamenii de știință nu sunt încă siguri ce este, dar ei
spuneți că ar putea oferi o platformă utilă - o bază de cod, dacă vreți - cu care
să dezvolte noi tratamente medicale îndrăznețe. Alții se vor îngrijora în mod înțeles că a
Dr. Frankenstein din viața reală a primit o oportunitate periculoasă. Echipa lui Venter
nu a clonat un lucru viu; au creat una de la zero.
Prietenul meu, futuristul Andrew Hessel, crede cu siguranță acest nou domeniu radical
poate fi o forță definitivă, pentru a rescrie în esență biologia noastră. Recunoscând că un
celulele organismului funcționează ca procesoare de informații care își folosesc propriile specialități
limbajul de programare, ADN, Andrew și alți „bio-hackeri” folosesc instrumente
cum ar fi imprimarea 3D pentru a sintetiza agenți biologici precum Phi-X174
bacteriofag, un virus care infectează bacteria E. coli , dar este benign pentru oameni.
În timp ce unii se tem că această tehnologie ar putea crea într-o bună zi războiul biologic
arme, abordarea lui Andrew este să strălucească lumina soarelui transparenței și să deschidă
codificare sursă într-o misiune umanitară. Cooperativa sa de armată roz este o
comunitate open-source de bio-ingineri care au aceeași idee și care contribuie la
codificare și cunoaștere la un efort de colaborare pentru a crea un oncolitic sintetic
virus care ar viza și distruge celulele cancerului de sân. O comunitate open-source
Pagina 202
de oameni inteligenți pot aduce mult mai multă putere de procesare colectivă
decât poate o companie farmaceutică bazată pe brevet. Acest lucru, crede el, va asigura
că comunitatea sa va bate astfel de companii în cursa pentru a face un astfel de virus,
atât în ceea ce privește costul, cât și viteza. Ei fac Linux-ul tratamentelor pentru cancer:
un design robust, puternic testat, fără brevete, pe care oricine este liber să îl copieze și să îl aplice.
Big Pharma ar trebui să fie îngrijorată.
Ceea ce relevă acest sondaj al activității interdisciplinare de pionierat este o convergență

din trei forțe care evoluează rapid: biologie, rețele de calcul și, majoritatea
important, un izvor de cunoștințe umane și producție culturală împărtășit la nivel global.
Aceasta sugerează că, dacă lumea se apropie de minunatul / îngrozitorul lui Ray Kurzweil
(alegeți-vă) momentul singularității, structura sa ar putea fi mult mai nuanțată și
complex decât cel pe care Hollywood-ului îi place să înfățișeze. Filme precum Ex . 2015
Machina , unde accentul este pus pe mașinile Android care ne controlează mintea,
sugerează că riscăm să ne pierdem esența umană. Dar cred că lipsesc
o parte cheie a poveștii. Dincolo de mașini, există un simultan și
evoluția puternică a creierului uman global în curs. Nu vorbesc despre
schimbări în creierele noastre individuale. (Există un argument viabil pentru a face acest lucru
o funcție de căutare disponibilă întotdeauna la îndemână face cel puțin o parte din
creierul nostru mai prost.) Vorbesc despre evoluția „creierului” amorf al
minți interconectate care au fost conectate și puse în funcțiune de către social
tehnologie de rețea. Viața însăși este deja de neînțeles complexă ca sistem
- mult mai mult decât ar putea spera orice computer. Acum, cu înaltul nostru
creierele vii evoluate contribuind la un bazin uriaș de procreuri de meme și
idei, o explozie cambriană de creativitate este în curs.
Deci, în timp ce ne îndreptăm, fără îndoială, către un nou concept descentralizat de
împărtășirea mentală colectivă - indiferent dacă aceasta este etichetată ca singularitate sau ceva
altfel - cred că este prea simplist să descriem asta ca o lume condusă exclusiv de
calculatoare. Această nouă paradigmă include și ceea ce este bogat de divers, minunat
strat uman interconectat imprevizibil, care desigur este un alt mod de a
descrie Organismul Social. Alături de stratul biologic / fizic al
ecosistem natural complex în care se află, omul global al Organismului
creierul se va angaja cu stratul computerului pentru a ne pune pe o cale de schimbări aleatorii
care sunt pur și simplu imposibil de prognozat.
Îl văd ca pe actul suprem de deblocare a capitalului uman , un termen folosit în mod obișnuit
în economie, dar una care este cu atât mai relevantă aici dacă ne gândim la asta
Economistul NYU Paul Romer o face. El spune că capitalul uman este „stocat ca neuron
Pagina 203
conexiuni într-un creier. ” Acum putem, ca niciodată, să deschidem încuietorile

tot acel capital bogat, stocat. Companii precum Twitter, noul fondator Biz Stone
start-up Jelly, care permite oamenilor să pună o întrebare cu potențial de milioane de
mințile interconectate cu rețelele sociale, încearcă în mod deliberat să accelereze acest tip de
expansiune exponențială în schimbul de informații. După cum spune Stone, „Toată lumea este
lucrând la inteligența artificială, ce zici de inteligență? ” Este grozav
deblocarea ideilor garantează că viața va fi foarte diferită în doar cinci până la zece
de ani, deși nu există nicio modalitate de a prezice cum va arăta. Ce este clar
pentru mine este că, dacă recunoaștem că umanitatea derivă puterea din împărtășire
informații, împreună putem pune lumea pe o cale mai durabilă.
Pentru a pune totul în context, mă voi întoarce la prietenul meu bio-hacker Andrew Hessel.
În loc să facă computerele AI asemănătoare oamenilor, el șlefuiește deja
computere incredibil de high-tech care au locuit mult timp în interiorul oamenilor. "Noi suntem
văzând formarea unui nou organism celular ", spune Andrew," unul care este
format din miliarde de minți inteligente. Gândiți-vă la ele ca la molecule
interacționând împreună pentru prima dată. Nu am mai făcut asta până acum. Cine știe
ce vom face din acest proces? ” Să întreprindem acest colectiv, neîndrumat
misiunea de formare a ideilor, aceste miliarde de minți inteligente urmăresc
instrucțiunile protocolului Internet, pe care Andrew le descrie ca „primele cu adevărat
standard global de comunicații ”pe care l-am creat. El adaugă: „Singurul altul
standardul global de care sunt conștient este codul genetic. Fie că vorbim
despre plante sau oameni, structura codului genetic a fost singura
in folosinta."
Codul genetic de bază - primul nostru limbaj de programare comun - a fost
în loc de 3,5 miliarde de ani, cu mult înainte ca Alan Turing să fi conceput, în anii 1930,
a unei ere a computerelor create de om care ar putea spori calculul limitat
capacitatea unui singur creier uman. De-a lungul timpului, acest cod ADN standard a avut
a coordonat activitățile unei rețele de informații infinit mai complexe
prelucrarea „mașinilor”. Împreună au construit progresiv diversitatea bogată
și realitatea în continuă evoluție a vieții pe pământ.
Este un gând umilitor. Și când vedem hubrisul politicienilor și altor persoane
viitorii lideri se joacă zilnic în fluxurile noastre media, o astfel de umilință poate fi o
refugiu valoros, un loc din care să reflectezi cu mirare asupra acestui incredibil
lume. Cele mai importante instrumente construite chiar acum, cele mai importante
clădirile, vehiculele și aplicațiile software sunt cele care funcționează în și
recunoaște sistemele extrem de complexe, adaptive, care modelează societatea.
Astfel de eforturi nu se împrumută unui ego uriaș. Kevin Slavin, altul
Pagina 204
genius Media Lab, proiectant de software, a sugerat că oamenii din prezent

avangarda de design tind să arate mai multă umilință decât predecesorii lor.
Oamenii care „lucrează în mod deliberat cu sisteme adaptive complexe nu pot
ajutați-vă, dar fiți umiliți de ei ”, a ipotezat Slavin într-un articol recent. "Pot fi
cei care într-adevăr proiectează sisteme care interacționează cu sistemele se apropie de ei
relațiile cu sistemele menționate, cu complexitatea descurajantă a influenței, mai degrabă
decât hubrisul definiției sau controlului. ”
Lumea este complexă - mai mult decât putem înțelege. Niciun individ nu poate
sper să încerc să-l controlez. Ne putem da seama în comun cum să lucrăm cu el, cum să
învățați părți ale acestuia să răspundă în anumite moduri la anumiți stimuli. Dar cea generală
procese sistemice, în care miliarde de molecule care interacționează creează feedback
buclele, răspunsurile contrare și perpetuările de auto-realizare sunt imposibile
gestionează împotriva voinței lor. Aceasta este dilema care m-a cuprins când am găsit
acum câțiva ani în deșertul Mojave, ajungând la metafora potrivită
descrie peisajul social media. Știam că este mult prea complex pentru a sintetiza
într-o diagramă tradițională. Singurul lucru care părea să surprindă suficient
complexitatea ei complicată era viața însăși.
Există o lecție critică aici în timp ce ne dăm seama cum să gestionăm acest lucru
nou model imprevizibil pentru comunicarea ideilor, speranțelor, viselor și temerilor noastre.
Umilința în fața complexității este o trăsătură care ne poate ajuta, ca grup, să
colectează cel mai mult din acest sistem. Umilința implică respect pentru
toti ceilalti; implică empatie, compasiune și, mai ales, toleranță față de
diferență. Căci, deși anumiți indivizi nu au o putere singulară de luat
sarcina autocratică a acestui sistem complex, paradoxul este că sistemul în sine
își derivă puterea din individualism, din diversitatea nodului său de miliarde
inventa.
Aici, diversitatea și comunitatea sunt cele două fețe ale aceleiași monede. Împreună, ei
surprinde esența holonică a Organismului Social, unde unitățile aparțin de neșters
la un întreg comun, mai larg, dar sunt, de asemenea, intrinsec autonome. Dacă oamenii sunt
nu li sa permis libertatea de a se exprima, de a fi fără cine sunt
cere să se conformeze dorințelor altcuiva, introducem stresul
în Organismul Social. Dar dacă lăsăm să se bazeze pe ceea ce este comun, dar divers
umanitatea nodurilor sale de miliarde, Organismul Social devine mai puternic. Se pare
puterea nu vine din unitate, cel puțin nu atunci când ideea respectivă este definită ca
conformitate sau predictibilitate. Provine din varietate, schimbare, dinamism și a
capacitate de surpriză. Cu rezerve genetice bogate, eterogene, varianța creează o
Pagina 205
șanse mai mari de mutație, care permite populației să evolueze în

ceva mai puternic. În mod similar, o gamă largă de idei înseamnă că avem o mai bună
șansa de a găsi cele mai bune răspunsuri la problemele cu care ne confruntăm.
Nu există nicio garanție că nu vom înșela. Un proces juridic slab conceput și
un cadru politic care nu reușește să protejeze diversitatea și libera exprimare ar putea
vezi-ne copleșiți de unele dintre elementele mai distructive încorporate în
codul nostru cultural vechi de milenii - bolile lăcomiei, egoismului, urii și
intoleranță care și-a crescut capul urât în ultimii ani. La fel ca un întreg
speciile pot fi șterse atunci când sistemul său imunitar nu este suficient de puternic
rezista la o amenințare de la un agent patogen extrem de dăunător, la fel și o cultură
fi distrus. Întrebați-l pe oricine a trăit prin Germania nazistă sau, mai mult
recent, Coreea de Nord.
Această convergență sistemică de înțelegere și interacțiune între noi
lumile biologice, tehnologice și sociale vin într-un moment extrem de urgent.
Mulțumesc în mare măsură modelului centralizat de comunicare de sus în jos
a persistat până la apariția internetului, planeta însăși este pe punctul de a
dezastru ecologic. O înțelegere fragmentată și extrem de neofisticată a
funcționarea Organismului Social a condus la structuri de guvernanță socială
care încurajează decizii teribil de distructive - schimbările climatice; război în căutarea
petrol care încurajează condițiile terorismului; borduri de mobilitate umană, libertate de
vorbire și stiluri de viață care generează resentimente și reacții antisociale. unu
ar putea susține, de fapt, că însăși ideea statului-națiune, puterea dominantă
structură din ultimul jumătate de mileniu, este în fruntea durabilității. (Și
totuși, britanicii s-au simțit obligați să-și facă „Brexit-ul”. Simplitatea și rigiditatea
acea unitate politică definită geografic contravine celor fără frontiere,
interconectate și complexitatea supremă a rețelelor sociale, care într-o singură
deceniul a devenit sistemul transnațional dominant pentru om
comunicare. Este vital să ne înțelegem cu modul în care acel Organism
funcții. Supraviețuirea casei noastre este în joc.
Organismul social va fi mereu în flux. Întotdeauna va exista tensiune.
Deci, nu există nicio modalitate de a o harta definitiv. Ceea ce avem în schimb sunt ghidaje.
Acestea sunt cele Șapte Reguli ale Vieții care dictează modul în care funcționează Organismul. În
în esență, ei ne spun că trebuie să ne hrănim ideile, că trebuie să ajungem
receptorii emoționali ai oamenilor să aibă un impact și pe care ar trebui să îi încurajăm
alții să împărtășească sau să reproducă conținutul nostru memetic. Aceste biologie furnizate
markerii, descriși de-a lungul acestei cărți, oferă un cadru - nu doar pentru
îmbunătățiți-vă înțelegerea modului în care puteți interacționa cel mai bine cu rețelele sociale din viața dvs.
Pagina 206
sau afaceri, dar un cadru pentru modul în care putem construi în mod deliberat o societate mai bună.
Nu ar trebui să mai renunțăm la rețelele sociale ca fiind banale și să nu ne temem de ea ca agent pentru
haos dezordonat. În schimb, înțelegându-l și tratându-l ca pe un organism social,
avem o ocazie unică de a hrăni o societate nouă, mai sănătoasă și de a construi o societate
o lume mai incluzivă, prosperă și durabilă.
Pagina 207
MULȚUMIRI
Parteneriatul care a produs această carte a apărut dintr-o întâlnire serendipită

într-un paradis din Caraibe. Ne-am întâlnit la Blockchain Summit, o adunare de
antreprenorii și experții în monedă digitală au susținut idilicul lui Richard Branson
Insula Necker. Așadar, primele noastre mulțumiri merg sponsorilor acelei conferințe, fără
pe care nu i-am fi cunoscut: Valery Vavilov și George Kikvadze de la BitFury,
Bill Tai și Susi Mai de la MaiTai și, desigur, Sir Richard.
Cu ceva timp înainte, însă, s-a plantat nucleul ideii
Mintea lui Oliver de Tim Sanders, după ce l-a văzut livrând unul dintre primii săi sociali
Prezentări de organisme care urmează acel moment formativ de realizare în
Deșertul Joshua Tree. Mulțumesc, Tim, că ai convingut pe cineva al cărui
viața profesională se învârtea în jurul mass-media digitale din secolul al XXI-lea
un suport tipărit vechi de o sută de ani de comunicare în formă lungă îl putea conduce pe al său
idei mai departe.
Amândoi suntem profund recunoscători agentului nostru, Gillian MacKenzie, care a trecut
acum l-a văzut pe Michael prin cinci oferte de carte și care a recunoscut semnificația
din aceasta de la început. Ea a modelat superb propunerea într-o victorie
formula și a conceput, printre alte elemente, punctul stilistic unic al narațiunii
de vedere.
Editorul nostru, Paul Whitlatch, a înțeles imediat că putem schimba
dezbate pe rețelele de socializare departe de dihotomia predominantă, inutilă, care
a pictat-o în mod simplist fie ca o forță eliberatoare, fie ca un flagel social. La
asigurați-vă că am respectat promisiunea cărții de a-i ajuta pe cititorii săi să se ocupe
această nouă arhitectură de comunicare, ne-a tuns cu abilitate proza și a ascuțit
accentul său. Michelle Aielli și echipa de publicitate Hachette, precum și marketing
regizorul Betsy Hulsebosch, merită, de asemenea, mulțumiri pentru toată munca depusă și pentru
oferindu-ne libertatea de a pune în practică ideile noastre de promovare a Organismului Social.
Și am dori, de asemenea, să cităm asistenta lui Paul, Lauren Hummel, editor de producție
Melanie Gold și, bineînțeles, editorul Hachette Books Mauro DiPreta.
Pagina 208
Diferite persoane au împărtășit feedback, au oferit sfaturi și au transmis altfel

înțelepciune care ne-a ajutat să ne îmbunătățim înțelegerea asupra subiectului și
a ascuțit textul. Sunt prea multe pentru a le numi în total, dar am dori să facem single
Andrew Hessel, Ethan Zuckerman, César Hidalgo, Paul Stamets, Joel Dietz,
Patrick Deegan, Ray Kurzweil, Jason Silva și Norman Lear.
Recunoașterea specială trebuie să revină lui Deen Freelon și a coautorilor săi
Charlton D. McIlwain și Meredith D. Clark pentru schimbul de date obișnuite
compilați diagrame în raportul lor inovator despre #BlackLivesMatter, Dincolo de
Hashtag-uri. În mod similar, am dori să le mulțumim lui Soroush Vosoughi și Deb Roy de la
Laboratorul MIT pentru mașini sociale pentru furnizarea accesului la alte bazine de
Date Twitter.
În plus, dorim să adăugăm următoarele mulțumiri individuale:
Oliver
Mulțumesc, Alice Franceschetti, pentru că ai văzut ceva în mine și mi-ai dat

ocazia de a lucra cu Lisa K. Jennings și Melanie White în laboratorul lor
acei ani în urmă. Mulțumesc lui Sam B. Girgus pentru că m-a suportat. Pentru mama mea,
Kay Turner, mi-ai dat un simț rău al umorului și al sensibilității. Tatălui meu,
Bill Luckett, m-ai învățat să am o etică de muncă incredibilă și să cred în
eu insumi.
Whitney Luckett, îți place loialitatea, iar Park Dodge, îți iubesc geniul și
bunătate. Pentru Scott și Mer pentru că au venit în familia nebună. Pentru familia noastră din
Los Angeles care ne-a sprijinit atât de mult, atât de mult, atât de mulți ani: Peter Grassl,
Nenette Brockert, Troy Adams, Michelle Van Duzen, Teresa Lopez, Kozy n
Dan, Concha, Imelda, Tim Sovay, Devin Liston și Lisa Dimitroff. Pentru a noastră
familie în New York: Stephanie Ruhle, Steph Cozzi, Brandi Norton, Kelly
Covell, Ben Patterson, Adéllyn Polomski, Felabi Phillips și Mike și Andrea
alias Schnerbert. Noii noastre familii din Islanda pentru că ne-a întâmpinat cu asemenea
deschide brațele către un nou pământ ciudat: Heiða Kristín (#BusinessWomanoftheYear),
Jóga Jóhannsdóttir, Frosti Gnarr, Högni Óskarsson, Ingunn Benediktsdottir,
Sigurjón Gunnsteinsson, Birgir Breiðfjörð, Gummi Jónsson, Einar Örn și
Pétur Marteinsson. Trebuie să includ și Guðjón, Anton, Robert și Christopher,
fiii noștri adoptivi Inklaw din Reykjavik.
Lisa Bonner ... fată! Sunteți # 1BadAssAtney.
Sean, Alexandra și Victoria, vă iubesc.
Libby Anschutz, Bob Iger, Kevin Mayer, Dana Settle, Ari Emmanuel și
Pagina 209
Kate McLean, mulțumesc pentru oportunitățile unei vieți.

Multă dragoste lui Rob Maigret, pentru marele parteneriat; Björk Guðmundsdóttir,
pentru că m-a învățat recunoștință; Jon Gnarr, pentru că m-a învățat umanism; Daniel
Lismore și Zebra Katz pentru că m-au învățat să fiu eu însumi, Norman Lear, pentru
învățându-mă egalitatea; și în cele din urmă, soțul meu, Scott Guinn, pentru că m-a învățat adevărat
iubire ... Tu ești iubirea vieții mele.
Michael
În primul rând, o încuviințare către colegii mei de la Inițiativa digitală a MIT Media Lab,
la care m-am alăturat chiar când a început acest proiect de carte . Deci pentru Brian Forde,
Simon Johnson, Neha Narula, Chelsea Barabas, Gina Vargas și Media Lab
director Joi Ito, vă mulțumesc că mi-ați permis să-mi păstrez degetele de la picioare în jurnalism pentru un
ceva mai mult timp când altfel aș fi putut investi toate energiile mele în
cercetarea monedei digitale.
O mulțime de recunoștință trebuie să se îndrepte și către un grup de oameni din Pelham fără
pe care povara gestionării familiei pe care o las pe umerii soției mele
ar fi și mai mari: Jen Rohr, Dafne Ginn, Jane Robbins și mulți alții.
Liei, care combină o minte necontenit curioasă cu o pasiune pentru
sport și o profundă dragoste de familie, vă mulțumesc că mi-ați umplut viața de lumină. Pentru Zoe,
care a ajutat o minte în vârstă de patruzeci și nouă de ani să se elibereze de recunoașterea tiparului său
limitează și înțelege că căutarea noastră pentru autoidentitate poate fi fluidă și dinamică,
multumesc ca m-ai ajutat sa vad. Și Alicia, care ne ține familia și
gospodărie împreună, se ocupă de faptul că capul meu este adesea într-un alt loc,
și încă reușește să mă lumineze cu înțelegerea ei intelectuală, sfatul înțelept,
și claritate morală, nu aș fi nimic fără tine.
Pagina 210
Laudă avansată pentru
Organismul social
„ Organismul social este un hibrid remarcabil: o istorie captivantă a mass-media, a

un ghid convingător pentru peisajul platformelor digitale și un indispensabil
fereastră către lumea noastră viitoare. Este o lectură obligatorie pentru liderii de afaceri și pentru oricine
care vrea să înțeleagă toate implicațiile unei lumi sociale. ”
—Bob Iger, președinte și director executiv, Walt Disney
Compania „În mai puțin de un deceniu, rețelele sociale au trecut de la franjuri la
mainstream. În următorul deceniu, va reordona modurile în care oamenii
comunică, lucrează împreună, comerț și urmărește idei. Luckett și Casey
am scris ghidul prin excelență pentru înțelegerea viitorului nostru social. ”
—Marc Andreessen, cofondator, Netscape și Andreessen Horowitz

„Social media este cel mai evident mod recent în care este viața umană
schimbată pentru totdeauna de tehnologie. Această strălucitoare metaforă unificatoare a acestei cărți,
Organism social (care este inversul mentorului meu, Marvin Minsky
carte Society of Mind ) luminează modul în care pământul se schimbă sub al nostru
picioare. După cum concluzionează Luckett și Casey, social media va începe să acționeze mai mult
și mai mult ca un creier global. Implicațiile asupra modului nostru de viață, al nostru
guvernele, iar afacerile noastre sunt imense. Nu pot recomanda acest lucru
rezervați suficient ”.
—Ray Kurzweil, inventator și futurist; Director inginerie la Google;

Autorul bestseller-ului New York Times al How to Create a Mind
„ Explorarea de către Organismul Social a rețelelor sociale depășește cu mult o rețetă pentru
face clic și „apreciază” și prezintă o teorie profund convingătoare despre cum este viața
schimbare în era digitală și modul în care puteți utiliza social media nu numai pentru
transformă-ți afacerea, dar pentru a ajuta la schimbarea lumii. ”
—Arianna Huffington, cofondatoare și redactor-șef, Huffington Post ,
Pagina 211
și autorul bestsellerului New York Times # 1 al Revoluției Somnului
„Social media și complexitatea ei pot părea a fi un haos dezordonat, dar, folosind

un obiectiv natural și biologic, Organismul Social ne ajută să înțelegem acest lucru
nou sistem puternic. Lectură importantă pentru oricine încearcă să înțeleagă
lume."
—Joi Ito, director, MIT Media Lab și co-autor al Whiplash: How to
Supraviețuiți viitorului nostru mai rapid
„Ca indivizi, suntem autorii propriilor noastre gânduri. Dar rețelele sociale au făcut-o
declanșat apariția. Suma gândurilor noastre publice a devenit mai mare decât
întregul - s-a manifestat o viață nouă. Organismul social aduce context și
din perspectiva noastră, a ecosistemului nostru hiperconectat. ”
—Biz Stone, cofondator al Twitter, Medium și Jelly; autorul lucrurilor a
Mi-a spus Păsărică
„Când am început prima mea afacere în 1992, nu existau rețele sociale. Azi nu
afacerea de succes este lansată fără o strategie socială. Această carte este cea mai bună
ghid acolo. Doriți să construiți un brand sau o cauză? Începeți prin a citi acest lucru. ”
—Daymond John, CEO al FUBU; CEO Shark Branding; co-star pe
Tancul rechinilor ABC ; autor bestseller al Puterii sparte
„Am văzut cum omenirea poate folosi Internetul pentru a aduce schimbări pozitive când
Oliver Luckett a ajutat la înregistrarea a 2 milioane de noi alegători pentru Declarați-vă
campanie pe care am inițiat-o în 2004. De atunci, rețelele sociale par să fi dat rezultate
o astfel de schimbare transformatoare din nou și din nou. În noua lor carte profund perspicace,
Organismul social , Oliver și Michael Casey dau sens tuturor. In cele din urma,
chiar și acest clunk vechi al unui utilizator de Internet are oarecare sens despre ce este vorba
și unde ne îndreptăm. ”
—Norman Lear
Pagina 212
NOTE
Prefaţă
1 În memoriile sale, cofondatorul Twitter : Stone, B., Lucruri pe care mi le-a spus o păsărică: confesiuni ale
Mintea creativă (Hachette, 2014), 124.
2 Los Angeles Times a scris odată : Vankin, D., „Tech Mogul Oliver Luckett conecteaza cu Emerging
Artists in a Big Way ", Los Angeles Times , 2 mai 2014, http://www.latimes.com/entertainment/arts/la-
et-cm-ca-oliver-luckett-20140504-story.html.
Introducere
1 Detaliile acordaseră recent câțiva antreprenori : Proiectul a fost pentru ediția din aprilie 2013 a
revistă și a fost scrisă și în The Huffington Post . Brooks, K., „Desenați viitorul socialului
Mass-media: Revista de detalii vă provoacă să fiți un expert în tehnologie digitală ”, The Huffington Post , 27 martie
2013, http://www.huffingtonpost.com/entry/draw-the-future-of-social-media_n_2951114.
2 Această legătură între meme și gene : Dawkins, R., The Selfish Gene: 30th Anniversary Edition
(Oxford University Press, 2006), 189–202.
3 Fiecare unitate umană din rețea constituie : Koestler, A., Ghost in the Machine (Macmillan,
1976), 48.
Pagina 213
Capitolul 1: Algoritmul vieții
1 „Ideea periculoasă” a lui Darwin constituie un „algoritm de bază” : Dennett, D., Darwin's Dangerous Idea:
Evoluția și semnificațiile vieții (Simon și Schuster, 1995), 50.
2 Este, după cum spune Dennett : Ibidem.
3 Așa cum a spus Stephen Jay Gould : Gould, SJ, Wonderful Life: The Burgess Shale and the Nature of
History (Norton, 1989), 30–36.
4 Hidalgo descrie un copac ca un „computer alimentat de lumina soarelui” : Hidalgo, C., Why Information
Crește: evoluția ordinii, de la atomi la economii (Basic Books, 2015), 35.
5 În 2013, Aidan King : Andrews, N. „Tânărul culegător de struguri dă Sanders un spor de numerar”, The Wall
Street Journal , 1 octombrie 2015, http://www.wsj.com/articles/young-grape-picker-gives-sanders-a-cash-
boost-1443742401.
Pagina 214
Capitolul 2: De la Steeples la Snapchat
1 Dacă concepem societățile ca organisme, Wilson susține : Sloan Wilson, D., Darwin's Cathedral:
Evoluție, religie și natura societății (University of Chicago Press, 2002).
2 Au definit așa-numita „fereastră Overton” : fereastra Overton este discutată pe site-ul web al
Centrul Mackinac pentru Politici Publice, unde Joseph. P. Overton a fost vicepreședinte senior până la al său
moartea într-un accident de avion din 2003. „Fereastra Overton: un model de schimbare de politici”, Centrul Mackinac
pentru politici publice, http://www.mackinac.org/OvertonWindow.
3 [T] Numărul de bloguri a crescut la 182,5 milioane până în 2011 : „Buzz in the Blogosphere: Millions More
Bloggeri și cititori de bloguri ”, Nielsen, 8 martie 2012,
http://www.nielsen.com/us/en/insights/news/2012/buzz-in-the-blogosphere-millions-more-bloggers-and-
blog-reader.html.
4 Acum, doar Tumblr pretinde 277,9 milioane de bloguri : pagina „despre” Tumblr.
https://www.tumblr.com/about.
5 Între timp, veniturile din ziare sunt mai mici de jumătate : Mitchell, A. și Page, D., „State of the News
Media 2016, ”Pew Research Center, 29 aprilie 2015. Postat în:
http://www.journalism.org/2016/06/15/state-of-the-news-media-2016/.
6 Compania a crescut la o sută de angajați care deserveau aproximativ 3 milioane de utilizatori : Cleary, S. și
Hanrahan, T., „College Site Publisher YouthStream va cumpăra Sixdegrees pentru 120 de milioane de dolari”, The Wall
Street Journal , 15 decembrie 1999, http://www.wsj.com/articles/SB945269426653408644.
7 YouthStream în sine a fost forțat să vândă anul următor pentru 7 milioane de dolari : „Cumpărături de aliaj
Youthstream Media Networks pentru 7 milioane de dolari ”, Chief Marketer , 6 august 2002,
http://www.chiefmarketer.com/alloy-buys-youthstream-media-networks-for-7-million/.
8 Deci, ce zici de Myspace? : Gillette, F., „The Rise and Inglorious Fall of Myspace”
BloombergBusinessweek , 22 iunie 2011,
http://www.bloomberg.com/bw/magazine/content/11_27/b4235053917570.htm.
9 Potrivit primului inginer Twitter Evan Henshaw-Plath : Henshaw-Plath, E. (prezentare, MIT

Media Lab, Cambridge, Mass., 24 septembrie 2015).
10 Compania susține că politica sa provine din regulile stabilite de Apple Store : Sims, A., „Instagram Admits
Nipple Ban este din cauza Apple, CEO-ul Kevin Systrom spune: „ The Independent , 1 octombrie 2015,
http://www.independent.co.uk/life-style/gadgets-and-tech/news/instagram-ceo-kevin-systrom-says-
apple-are-reason-app-bans-nipples-a6674706.html.
11 când directorul de creație Vogue Grace Coddington a fost temporar interzis : Alexander, E., „Grace
Coddington a fost interzis de pe Instagram pentru postarea Topless Line Cartoon, ” The Independent, 20 mai
Pagina 215
2014, http://www.independent.co.uk/news/people/grace-coddington -banned-from-instagram-former-

model-cauzează-supărare-cu-desenul-său-nud-9401684.html.
12 Un sondaj din 2014 realizat de 127 de utilizatori de către Universitatea din Washington : Roesner, F., Gill, BT și Kohno, T.,
„Sex, minciuni sau pisoi? Investigarea utilizării mesajelor de auto-distrugere Snapchat ”, 2014,
https://homes.cs.washington.edu/~yoshi/papers/snapchat-FC2014.pdf.
13 În calitate de fondator Snapchat, Evan Spiegel : Spiegel, E., „Let's Chat”, Snapchat-blog.com, 9 mai 2012,
http://snapchat-blog.com/post/22756675666/lets-chat.
14 Un sondaj din 2014 al Sparks & Honey a arătat o preferință clară : pagina SlideShare a lui Sparks & Honey,
„Faceți cunoștință cu generația Z: uitați de tot ce ați învățat despre Millennials”, 17 iunie 2014,
http://www.slideshare.net/sparksandhoney/generation-z-final-june-17.
15 Într-un alt sondaj din 2014, Defy Media a găsit : „Millennials Smile for Snapchat”, eMarketer, 8 aprilie 2015,
http://www.emarketer.com/Article/ Millennials-Smile-Snapchat / 1012324.
16 În noiembrie 2015, Vine se lăuda cu 200 de milioane de utilizatori : Smith, C., „By the Numbers: 27
Amazing Vine Statistics ", blogul DMR, 14 iulie 2016, http://expandedramblings.com/index.php/vine-
statistici/.
17 în 2016, Google a depășit peste 1 miliard de utilizatori activi lunari : Lardinois, F., „Gmail Now Has
Mai mult de 1B de utilizatori activi lunari " , TechCrunch , 1 februarie 2016,
https://techcrunch.com/2016/02/01/gmail-now-has-more-than-1b-monthly-active-users/.
18 Android revendică mai mult de 80% din piață : „Smartphone OS Market Share, 2015 Q2”, IDC
Research, Inc., http://www.idc.com/prodserv/smartphone-os-market-share.jsp.
19 Pentru Howard Bloom, genialistul, dar ușor nebun, publicist de muzică transformat în teoretician al evoluției :
Bloom, H., The Global Brain: Evolution of Mass Mind de la Big Bang la secolul al II-lea
(Wiley, 2001).
20 Ray Kurzweil, celebrul futurist și director de inginerie Google : Kurzweil, R., Singularitatea este
Aproape: Când oamenii transcend biologia (Penguin Books, 2006).
Pagina 216
Capitolul 3: Epoca Holarhiei
1 Coca-Cola, Hewlett-Packard, Procter & Gamble : Wright, D., Murphey, C. și Effron, L., „Meet the
Vine Stars Who Transform 6 Seconds of Fame in Big Bucks ", ABC News, 15 septembrie 2014,
http://abcnews.go.com/Business/meet-vine-stars-turn-seconds-fame-big-bucks/story?id=25522189.
2 Ritz Crackers au primit Lele Pons vedeta adolescenței Vine : Original Vine și răspunsuri de urmărire aici:
http://www.vineactivity.com/stealing-lele-pons-ritz-bacon-flavored-crackers-show-us-your-best-
baconbomb-tag-it-w-the-hashtag-you-could-hear-from-ur-fav-viner /.
3, dar și-a câștigat totuși faima , obținând roluri lucrative în televiziune și filme : Spangler, T., „King
Bach: Creatorul nr. 1 al lui Vine aduce cotlete comice în filme și televiziune " , Variety , 21 iunie 2016,
http://variety.com/2016/digital/news/king-bach-vine-the-babysitter-1201797370/.
4 Un an mai târziu, au semnat cu Republic Records : Hampp, A., „Folk-Pop Duo Us Becomes Vine’s
Prima semnare cu etichete majore ” , Billboard , 24 martie 2014,
http://www.billboard.com/articles/news/5944884/folk-pop-duo-us-becomes-vines-first-major-label-
exclusiv semnare.
5 Cam în același timp, cantautorul canadian Shawn Mendes : Trust, G., „Shawn Mendes '
„Stitches” Hits No. 1 on Adult Pop Songs Chart, ” Billboard , 25 ianuarie 2016,
http://www.billboard.com/articles/columns/chart-beat/6851764/shawn-mendes-stitches-hits-no-1-adult-
pop-melodii-diagramă.
6 Apoi sunt milionarii YouTube : dezvăluit în prezentarea de diapozitive pe site-ul online al Ghidului TV, intitulat
„Aceste 23 de vedete de pe YouTube fac mai mult decât majoritatea oamenilor de la televizor”, TVGuide.com,
http://www.tvguide.com/galleries/youtube-stars-make-more-1089689/.
7 Un sondaj realizat de O'Reilly Media în 2013 : Bruner, J., „Tweets Loud and Quiet”, O'Reilly Radar, decembrie
18, 2013, https://www.oreilly.com/ideas/tweets-loud-and-quiet.
8 Așa cum a remarcat scriitorul Fusion Gaby Dunn : Dunn, G., „Rich Rich or Die Vlogging: The Sad Economics of
Internet Fame ", Fusion, 14 decembrie 2015, http://fusion.net/story/244545/famous-and-broke-on-
youtube-instagram-social-media /.
9 Eforturi pentru a crea acorduri de partajare reciprocă ... cum ar fi Shout! proiect : „Strigă! - Videoclip promoțional ”
Videoclip Vimeo, 1:35, postat de „Lupa Productora”, https://vimeo.com/157641350
10 Super-împrăștiere reprezintă de obicei aproximativ 20% : așa-numita regulă 20/80 și nuanțe

și alți factori care influențează efectele de contagiune, este discutat în: Stein, RA, „Super-spreaders in
boli infecțioase ”, International Journal of Infectious Diseases 15, nr. 8 (august 2011): e510 – e513.
11 Viteza cu care Carter Reynolds a pierdut controlul : Willett, M., „The Rise and Fall of Carter
Reynolds ", Tech Insider , 31 iulie 2015, http://www.techinsider.io/the-rise-and-fall-of-carter-reynolds-
Pagina 217
2015-7.
12 Când hashtag-ul #ShakeitupJalene l-a alertat pe Swift : Bell, R., „Taylor Swift Makes’s 4-Year-Old’s
Dying Wish Come True, ” Taste of Country , 3 martie 2015, http://tasteofcountry.com/taylor-swift-fan-
jalene-dying-wish /.
13 Altă dată, a donat 50.000 de dolari Naomi Oakes, în vârstă de unsprezece ani : Vokes-Dudgeon, S., „Taylor
Swift dona 50.000 de dolari unui tânăr fan care luptă împotriva cancerului, vezi reacția fetiței! ” SUA săptămânal ,
8 iulie 2015, http://www.usmagazine.com/celebrity-news/news/taylor-swift-donates-50000-to-young-
fan-luptă-cancer-201587.
14 Un Swift lacrimos a strigat și el : Norwin, A., „Taylor Swift se sufocă în concert vorbind despre
Bătălia mamei sale împotriva cancerului, ”Hollywood Life, 18 august 2015,
http://hollywoodlife.com/2015/08/18/taylor-swift-mom-cancer-cries-ronan-arizona-concert/.
15 Este genul de idee cuprinzătoare : viața lui Koestler descrisă în: Scammell, M., Koestler: The
Indispensabil intelectual (Faber & Faber, 2010).
16 Holonics, conceptul care a apărut din teoria holon : Koestler, Ghost in the Machine , 57.
17 Conform celor două diagrame de mai jos de Flemming Funch : Funch, F., „Holarchies”, la Flemming Funch’s
site-ul web, World Transformation, 4 februarie 1995, http://www.worldtrans.org/essay/holarchies.html.
18 După cum au susținut într-o carte bestseller : Ismail, S. și colab., Organizații exponențiale: De ce noi
Organizațiile sunt de zece ori mai bune, mai rapide și mai ieftine decât ale voastre (și ce să faceți în acest sens)
(Editura Diversion, 2014).
19 Un exemplu este producătorul chinez de smartphone Xiaomi : Ismail, S. și colab., Ibid.
20 El numește proiectul organizațional ideal „holacracy” : Vezi detaliile proiectului la

http://www.holacracy.org.
21 CEO și fondator Tony Hsieh, care valorează aproape 1 miliard de dolari : Sawyer, N. și Jarvis, R., „De ce
CEO-ul lui Zappos Trăiește într-un trailer și alte 13 lucruri pe care nu le știi despre El ”, ABC News,
12 august 2015. Pe site-ul său web, Zappos descrie holacratia astfel:
http://www.zapposinsights.com/about/holacracy.
22 Implementarea unei hramuri nu este ușoară : Wasserman. T., „Holacracy: The Hot Management Trend for
2014? ” Mashable , 3 ianuarie 2014, http://mashable.com/2014/01/03/holacracy-zappos/#eFDs82AstEqi.
23 Mihaela Ulieru, cercetător în sisteme inteligente : Ulieru, M., „Guvernanța organică prin
Logica sistemelor holonice ”în De la Bitcoin la Burning Man and Beyond , ed. Clippinger, J. și Bollier,
D. (Off the Commons Books, 2014).
Pagina 218
Capitolul 4: Crăparea Codului Memetic
1 O intrare Wikipedia pe acest subiect listează 128 de scandaluri diferite :

https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_scandals_with_ogether-gategate_suffix
2 din clasicul său din 1976 al teoriei evoluționiste : Dawkins, The Selfish Gene , 189–202.
3 „Lumea din jurul tău este construită din meme” : Zarrella, D., „An Introduction To: Memes and
Memetics For Marketers, ” Dan Zarrella (blog) http://danzarrella.com/an-introduction-to-memes-and-
memetică-pentru-marketing /.
4 Safire, care a fost anterior un scriitor de discurs Nixon : Alterman, E., Sound and Fury: the Making of the
Punditocrația (Cornell University Press, 1999), 79.
5 În 2015, o echipă de cercetători : Universitatea Indiana, „Model de rețea pentru urmărirea memelor Twitter
Aruncă lumină asupra informațiilor care se răspândesc în creier ”, Newswise.com, 17 iunie 2015,
http://www.newswise.com/articles/network-model-for-tracking-twitter-memes-sheds-light-on-
răspândirea informațiilor în creier.
6 Într-un articol bine studiat al revistei New York Times : Johnson, S., „The Creative Apocalypse That
Nu a fost ”, revista New York Times , 19 august 2015,
http://www.nytimes.com/2015/08/23/magazine/the-creative-apocalypse-that-wasnt.html.
7 Crypton, compania japoneză care a creat „Miku” în 2007 : statistici despre Hatsune Miku creative
lucrări furnizate la http://www.crypton.co.jp/miku_eng.
8 Primul este ceea ce ciberneticistul belgian Francis Heylighen : Heylighen, F., „What Makes a Meme
De succes? Criterii de selecție pentru evoluția culturală ”, în Proc. 15 Int. Congresul de cibernetică
(Association Internat. De Cybernétique, Namur, 1999), 418–423.
9 Supraviețuirea memei va fi testată din nou : Ibid, 418-420.
10 Un studiu realizat de Wharton Business School în șapte mii : Berger, J. și Milkman, KL, „Ce face
Conținut online viral ”, Journal of American Marketing Research (American Marketing Assoc., 2011).
https://marketing.wharton.upenn.edu/files/?whdmsaction=public:main.file&fileID=3461.
11 cercetări japoneze au descoperit că subiecții cărora li s-au prezentat astfel de imagini : Kliff, S., „Vrei să crești
Productivitatea ta? Studiul spune: Uită-te la acest adorabil pisoi ”, The Washington Post , 1 octombrie 2012,
https://www.washingtonpost.com/news/wonk/wp/2012/10/01/want-to-increase-your-productivity-study-
spune-privește-acest-pisoi-adorabil /.
12 a intrat în renașterile frecvente ale activității de social media din Black Lives Matter
mișcare : Freelon, D., McIlwain, CD și Clark, MD, Beyond the Hashtags: #Ferguson,
#BlackLIvesMatter și lupta online pentru justiția offline, (Center for Media & Social Impact,
2014).
Pagina 219
Capitolul 5: Dieta echilibrată
1 unde, așa cum a spus caricaturistul newyorkez Peter Steiner : Steiner, P., Legenda imaginii: „Pe internet,
nimeni nu știe că ești un câine ”, The New Yorker , 5 iulie 1993.
2 După cum subliniază Yuval Harari în Sapiens : Harari, YN, Sapiens: A Brief History of Humanankind (Harper,
2015).
3 Într-un popular episod NPR Radiolab : „23 săptămâni, 6 zile”, Radiolab , Radiolab.com , Sezonul 11,
Episodul 6, http://www.radiolab.org/story/288733-23-weeks-6-days/. A se vedea și cartea părinților
experiențe: franceză, K. și T., Juniper: Fata care s-a născut prea curând (Little Brown, 2016).
4 Katherine Dunn atât de minunat alegorizată : Dunn, K., Geek Love (Knopf, 1989).
5 scrierile sociologului Erving Goffman : Goffman, E., The Presentation of Self in Everyday
Viața (Ancoră, 1959).
6 în cuvintele nemuritoare ale Paris Hilton : vorbit într-un rol cameo în The OC , la care se face referire în: Wolff, J.,
„Rezistența particulară a semnăturii fizice” , Slate , 28 iunie 2016,
http://www.slate.com/articles/technology/future_tense/2016/06/the_peculiar_endurance_of_the_physical_signature.ht
7 „Această imagine a fost furată de mai multe ori” : călătoria lui Laney Griner de la furie la fericire
răspândirea virală a fotografiei sale poate fi urmărită în fluxul de comentarii atașat postării originale de pe ea
Pagina Flickr: https://www.flickr.com/photos/sammyjammy/1285612321/.
8 Dar o săptămână mai târziu, o postare pe Instagram de la Mitchell : postare pe Instagram găsită aici:
https://www.instagram.com/p/BAMH-mpObuf/.
9 Într-o „reședință” de o lună din New York, în octombrie 2013 : Portretizat în documentarul Banksy Does
New York (2014), în regia lui Chris Moukarbel.
10 „Sperăm că oamenii vor să bea [Diet Coke]” : Vranica, S. și Terhune, C., „Mixing Diet Coke
și Mentos face publicitate ”, The Wall Street Journal , 12 iunie 2006,
http://www.wsj.com/articles/SB115007602216777497.
11 Strategii sociali ai JP Morgan Chase : Greenhouse, E., „JPMorgan's Twitter Mistake”, The
New Yorker , 16 noiembrie 2013, www.newyorker.com/business/currency/jpmorgans-twitter-mistake.
Pagina 220
Capitolul 6: Sistemul imunitar
1 Luați-o pe Kerry Needham, mama muncitoare a lui Ben Needham : Thornton, L., „Ben Needham’s
Mama se întoarce la părinții Madeleinei McCann în timp ce închid contul Twitter din cauza „trolilor”, ” Mirror ,
6 octombrie 2015.
2 O săptămână mai târziu, mama de șaizeci și trei de ani a comis : Barnett, E., „Madeleine McCann 'Twitter
Troll 'Death: Trolling is never a Victimless Crime, ” The Telegraph , 6 octombrie 2014,
http://www.telegraph.co.uk/women/womens-life/11144435/Madeleine-McCann-Twitter-troll-Brenda-
Leyland-death-Trolling-is-never-a-victimless-crime.html.
3 Consultați un grafic online recent de pe Wall Street Journal : „Blue Feed, Red Feed”, la
http://graphics.wsj.com/blue-feed-red-feed/.
4 YouTuber CGP Grey a oferit o explicație : CGP Grey, „Acest videoclip te va enerva”
https://www.youtube.com/watch?v=rE3j_RHkqJc.
5 Casa de vacanță a lui Palmer a fost stropită cu cuvintele „ucigaș de leu” : Collman, A. și Nye, J., „Cecil
Casa de vacanță Florida de 1 milion de dolari a lui Lion Killer, vandalizată cu picioare de graffiti și porci ca El
Rămâne ascuns ", Daily Mail , 4 august 2015, http://www.dailymail.co.uk/news/article-
3185082 / Cecil-lion-killer-s-1million-Florida-home-vacation-home-vandalized-graffiti-porci-
feet.html # ixzz4FLJDZFrm.
6 Pagina Yelp pentru cabinetul stomatologic a fost inundată : afișată în secțiunea de recenzii la
http://www.yelp.com/biz/river-bluff-dental-bloomington.
7 Cel mai înțelept, zeci de companii aeriene : „Peste 42 de companii aeriene adoptă interdicții pentru trofeele faunei sălbatice după Cecil the
Lion's Death ", Humane Society International , 27 august 2015,
http://www.hsi.org/news/press_releases/2015/08/42-airlines-adopt-wildlife-trophy-bans-082715.html?
referrer = https: //www.google.com/.
8 jurnalistul Jon Ronson detaliază multe cazuri : Ronson, J., Deci ai fost rușinat public (Riverhead,
2015).
9 O analiză cuprinzătoare a evenimentelor : Mensch, L., „Tim Hunt Debacle: Why Feminists Cleared
un premiu Nobel ”, în blogul personal al Louise Mensch, 15 decembrie 2015,
https://medium.com/@LouiseMensch/the-tim-hunt-debacle-c914395d5e01#.swupk5p1b.
10 Este un exemplu de ceea ce Ethan Zuckerman : Zuckerman, E., Rewire: Cosmopolitani digitali în epocă
de conexiune (Norton, 2013).
11 Există și cazul lui Liz Woodward : pagina de Facebook a lui Liz Woodward,
https://www.facebook.com/LizWoodwardFirefighters/.
12 În zilele care au urmat atacurilor teroriste din 2015 din Paris : La „Omul musulman la ochi cu semnul„ Do
Pagina 221
ai incredere in mine?' îmbrățișează sute la Paris ”, 16 noiembrie 2015, https://www.youtube.com/watch?

v = lRbbEQkraYg.
13 Când vedem tipul de hărțuire sexuală pe care Caroline Criado-Perez : Topping A., „Caroline
Criado-Perez șterge contul Twitter după noi amenințări de viol ”, The Guardian , 6 septembrie 2013,
https://www.theguardian.com/technology/2013/sep/06/caroline-craido-perez-deletes-twitter-account.
Pagina 222
Capitolul 7: Confruntarea agenților noștri patogeni
1 Atât în Gaza, cât și în India, au fost construite castele gigantice de nisip : McGee, B., „Graffiti Artwork of Drown
Aylan scoate în evidență situația refugiaților ”, Reuters , 11 martie 2016, http://uk.reuters.com/article/uk-europe-
migranți-aylan-idUKKCN0WD15L.
2 Un tabloid scoțian a început o campanie care a generat #wehaveroom : Povestiri din cotidian
Înregistrarea e campania «Avem loc» postat la http://www.dailyrecord.co.uk/all-
despre / wehaveroom # fVl2bp73XlZSFzVG.97.
3 Clubul de fotbal Bayern München a anunțat rapid o donație de 1 milion de euro : Grohmann, K.,
„Bayern să doneze fonduri, să înființeze tabăra de instruire a migranților”, Reuters , 3 septembrie 2015,
http://uk.reuters.com/article/uk-soccer-bayern-migrants-idUKKCN0R31G220150903.
4 Timothy Ray Brown, faimosul „pacient din Berlin” : Detalii despre experiența lui Brown la Engel, M.,
„Timothy Ray Brown: pictograma accidentală SIDA”, Fred Hutch News Service, 20 februarie 2015,
http://www.fredhutch.org/en/news/center-news/2015/02/aids-icon-timothy-ray-brown.html.
5 teste de sânge ale unor pacienți cu SIDA : Zimmer, K., „The Lurker: How a Virus Hide in the Our Genome for Six
Milioane de ani ", National Geographic , 10 mai 2013,
http://phenomena.nationalgeographic.com/2013/05/10/the-lurker-how-a-virus-hid-in-our-genome-for-
șase milioane de ani /.
6 În mod surprinzător, datele din Statele Unite arată : Analiza victimizării Bureau of Justice Statistics
Instrumente, găsite la http://www.bjs.gov/index.cfm?ty=nvat.
7 Centrul non-partizan Pew Research Center : „Schimbarea atitudinilor cu privire la căsătoria homosexuală”, Pew Research
Centru, 12 mai 2016, http://www.pewforum.org/2016/05/12/changing-attitudes-on-gay-marriage/.
8 În mod similar, acceptarea căsătoriei interrasiale s-a extins rapid : Wang, W. „The Rise of
Intermarriage ", Pew Research Center, 16 februarie 2012,
http://www.pewsocialtrends.org/2012/02/16/the-rise-of-intermarriage/.
9 O grafică Bloomberg din 2015 a arătat : Tribou, A. și Collins, K., „This is How Fast America Changes
Its Mind ", Bloomberg.com, 26 iunie 2015, http://www.bloomberg.com/graphics/2015-pace-of-social-
Schimbare/.
10 Dar, după cum a remarcat profesorul Dartmouth, Brendan Nyhan, într-un „tweetstorm” din nouăsprezece părți : Nyhan a postat
tweet-urile sale ca o colecție pe blogul său: „Cum am ajuns aici la Trump: A Tweetstorm”, Brendan-
nyhan.com, 14 martie 2016, http://www.brendan-nyhan.com/blog/2016/03/how-we-got-here-on-trump-
a-tweetstorm.html.
11 În cartea sa The Better Angels of Our Nature : Pinker, S., The Better Angels of Our Nature: Why
Violența a scăzut (Viking, 2011).
Pagina 223
12 Fast Company a clasat numărul #BlackLivesMatter pe locul nouă : „Cele mai inovatoare companii din 2016”
postat la http://www.fastcompany.com/most-innovative-companies.
13 Un articol despre CNN Interactive care a identificat unele dintre # BLM-uri : Griggs, B. și colab., „The Disruptors”
August 2015, CNN, http://www.cnn.com/interactive/2015/08/us/disruptors/.
14 În 2003, Nova Spivack, un antreprenor, capitalist de risc : Spivack, N., „The Human Menome
Project, ”blogul Nova Spivack, 5 august 2003,
http://novaspivack.typepad.com/nova_spivacks_weblog/2003/08/the_human_menom.html.
15 Center for Human Emergence, un grup condus de Don Edward Beck : Detalii la „The Human Memome
Project, ”Center for Human Emergence, http://www.humanemergence.org/humanMemome.html.
Pagina 224
Capitolul 8: Thomas și Teddy
1 De asemenea, prin publicarea datelor privind cererile pe care le primește de către guverne : Facebook își actualizează
dezvăluiri periodice la https://govtrequests.facebook.com/
2 Cazul Marinei cu probleme Daniel Rey Wolfe : Nye, J., „Family's Distress After Marine
S-a documentat sinuciderea sa în seria de imagini Grisly pe Facebook ... și pe site-ul de rețele sociale
A refuzat să le ia jos ", Daily Mail , 8 mai 2014, http://www.dailymail.co.uk/news/article-
2623950 / Family-outrage-Marine-documentated-suicide-series-dark-pictures-Facebook-social-
networking-site-refuse-down.html # ixzz4FLSmC7nA.
3 Într-unul din numeroasele cazuri documentate : Flock, E., „Coldplay Angers Fans by Telling them to Check Out
Videoclipul „Freedom for Palestine”, ” The Washington Post , 3 iunie 2011,
https://www.washingtonpost.com/blogs/blogpost/post/coldplay-angers-fans-by-telling-them-to-check-
out-freedom-for-palestine-video / 2011/06/03 / AG50OvHH_blog.html.
4 Multe decizii de cenzură Facebook mai controversate : detalii luate din 23 martie 2016
actualizare la Onlinecensorship.org, https://onlinecensorship.org/news-and-analysis/march-23-2016-politics-
și-patriarhat.
5 [T] the Dangerous Speech Project încearcă să identifice sistematic : Detalii la

http://dangerousspeech.org/.
6 După cum a spus zicala popularizată de expertul în securitate Bruce Schneier : a fost raportat primul comentariu al lui Scheier
de Gelman B., „Facebook: Tu nu ești clientul, tu ești produsul” , Time , 15 octombrie 2010,
http://techland.time.com/2010/10/15/facebook-youre-not-the-customer-youre-the-product/.
7 În februarie 2016, a înființat Twitter Trust and Safety Council : Cartes, P., „Announcing the
Twitter Trust & Safety Council ", blogul Twitter, 9 februarie 2016,
https://blog.twitter.com/2016/announcing-the-twitter-trust-safety-council.
8 Un sondaj din ianuarie 2016 realizat de GlobalWebIndex a constatat că 38 la sută : Mander, J., „Ad-Blocking Jumps
cu 10% ”, 22 ianuarie 2016, https://www.globalwebindex.net/blog/ad-blocking-jumps-by-10.
9 Facebook însuși a captat starea de spirit a platformelor de socializare: înregistrarea SEC a Facebook disponibilă la
http://investor.fb.com/secfiling.cfm?filingID=1326801-15-32.
10 În joc este un model de afaceri care datează din 1704 : Cheetham, N., „În 1704, primul ziar
Publicitate, un anunț ”, Prezi, 30 iunie 2014, https://prezi.com/mkgutf9_cyvg/in-1704-the-
primul-ziar-publicitate-un-anunț /.
11 Ea a lansat, de asemenea, o inițiativă ... numită Mycelia : Howard, G., „Imogen Heap Gets Specific about
Mycelia: O afacere de muzică de comerț echitabil inspirată de Blockchain ", Forbes, 28 iunie 2015,
http://www.forbes.com/sites/georgehoward/2015/07/28/imogen-heap-gets-specific-about-mycelia-a-fair-
Pagina 225
trade-music-business-inspired-by-blockchain / # 4124e05a62ff.
12 Și cu o misiune și mai mare, Școala de muzică Berklee : Detalii la http: // open-

music.org/#open-music-initiative-1.M.
13 Serviciul de încărcare video Reveal, de exemplu : Casey, MJ, „BitBeat: Social Network to Launch Own
Monedă; Carduri cadou pe blockchain ", The Wall Street Journal , 16 ianuarie 2015,
http://blogs.wsj.com/moneybeat/2015/06/16/bitbeat-social-network-to-launch-own-coin-gift-cards-on-
blockchain-ul /.
14 Între timp, Taringa !, un furnizor de social media din Argentina : Casey, MJ, „BitBeat: Latin
America Facebook Rival va folosi Bitcoin pentru a plăti pentru conținut ”, The Wall Street Journal , 21 aprilie 2015,
http://blogs.wsj.com/moneybeat/2015/04/21/bitbeat-latin-america-facebook-rival-to-use-bitcoin-to-pay-
pentru conținut /.
15 sau grupuri de „plătitori plătiți” cu salarii mici în locuri precum Bangladesh : Ascultați un podcast despre
Industria „plăcerii” din Bangladesh de către Garrett Bradley, descrisă de M. Scollinger, „Where Do Facebook
„Îmi place” de la? Adesea, este Bangladesh ”, PRI.org, podcast audio, 20 mai 2016,
http://www.pri.org/stories/2016-05-20/where-do-facebook-likes-come-often-its-bangladesh.
16 Pentru a cita profesorul de drept Harvard Lawrence Lessig : Lessig, L., Cod: Versiunea 2.0 (Perseus, 2016), 1.
17 Primavera De Filippi, un coleg al interviului Lessig’s : Commons Transition cu De Filippi,

„Commons Governance and Law with Primavera De Filippi”, tranziția Commons, 31 iulie 2015,
http://commonstransition.org/commons-centric-law-and-governance-with-primavera-de-filippi/.
18 Potențialul este confirmat de cifrele : Spil Games, „State of Online Gaming Report 2013”.
http: // auth-83051f68-ec6c-44e0-afe5-
bd8902acff57.cdn.spilcloud.com/v1/archives/1384952861.25_State_of_Gaming_2013_US_FINAL.pdf.
19 Aproximativ 9,5 milioane de utilizatori de smartphone-uri : Wagner, K., „Câți oameni sunt de fapt
Jucați Pokémon Go? Iată cea mai bună presupunere a noastră până acum " , Recode , 13 iulie 2016,
http://www.recode.net/2016/7/13/12181614/pokemon-go-number-active-users.
20 Festivalul Jocuri pentru schimbare din New York : Detalii la http://gamesforchange.org/festival/.
21 Conform unei lucrări din iulie 2015 a designerului principal de jocuri Jeffrey Lin : Lin, J., „Doing Something about
„Problema imposibilă” a abuzului în jocurile online ” , Recode , 7 iulie 2015,
http://www.recode.net/2015/7/7/11564110/doing-something-about-the-impossible-problem-of-abuse-in-
jocuri online.
22 A fost utilizată o aplicație relevantă : Dawkins, The Selfish Gene , 202–234.
Pagina 226
Capitolul 9: Cultura digitală
1 Ghidul autostopistului pentru galaxie al lui Douglas Adams : Adams, D., Ghidul autostopistului asupra galaxiei
(Del Rey, 1995), 39.
2 Dacă urmăm avertismentele informaticienului Yale David Gelernter : Gelernter, D., „Machines That
Will Think and Feel ", The Wall Street Journal , 18 martie 2016, http://www.wsj.com/articles/when-
mașini-gândește-și-simți-1458311760.
3 În termen de douăzeci și patru de ore, Microsoft a fost forțată să lobotomizeze Tay : „Tay, AI Chatbot al Microsoft,
Obține un curs fulgerător în rasism de la Twitter ", The Guardian , 24 mai 2016,
http://www.theguardian.com/technology/2016/mar/26/microsoft-deeply-sorry-for-offensive-tweets-by-
ai-chatbot.
4 Pentru economistul și teoreticianul social Jeremy Rifkin : Interviu cu Michael J. Casey, Rotterdam,
23 iunie 2016.
5 McChrystal și-a dat seama că pentru a lupta cu un inamic : vezi McChrystal, Gen. S. și colab., Echipa de echipe: Nou
Reguli de implicare pentru o lume complexă (portofoliu, 2015).
6 După cum spune directorul executiv al Media Lab, Joichi Ito : Ito, J., „Design and Science”, Journal of Design
și Știință , 30 ianuarie 2016, http://jods.mitpress.mit.edu/pub/designandscience.
7 În acest spirit, designerul / arhitectul / biologul extraordinar al Media Lab : Oxman, N., „The Age of
Entanglement ", Journal of Design and Science , 22 februarie 2016,
http://pubpub.media.mit.edu/pub/AgeOfEntanglement.
8 informatician Jay Forrester, care în anii cincizeci a fost pionier în studiul dinamicii sistemului : Util
discuție de fond: Forrester, J., „Începutul dinamicii sistemelor: discuții despre banchet la
Întâlnirea internațională a Societății de dinamică a sistemelor Stuttgart, Germania, ”13 iulie 1989,
http://web.mit.edu/sysdyn/sd-intro/D-4165-1.pdf.
9 Fizicianul Geoffrey West, de exemplu : Lehrer, J., „Un fizician rezolvă orașul”, The New York Times ,
19 decembrie 2010, http://www.nytimes.com/2010/12/19/magazine/19Urban_West-t.html?_r=0.
10 fizician-economist francez Didier Sornette : Casey, MJ, „Treci peste economiști, este timpul să dai
Physicists a Turn ", The Wall Street Journal , 10 iunie 2013,
http://blogs.wsj.com/moneybeat/2013/07/10/fx-horizons-move-over-economists-time-to-give-physicists-
o întoarcere /.
11 Pentru a găsi echilibrul corect, optimizând pentru a stimula proprietarii să împartă : Irvine intervievat de
Michael J. Casey, New York, 7 aprilie 2014.
12 „Cred că miceliul este rețeaua neurologică a naturii” : Stamets, P., Mycelium Running:
Cum pot ajuta ciupercile să salveze lumea (Ten Speed Press, 2005), 2.
Pagina 227
13 Pentru Giles Hutchins, cofondatorul consultanței Biomimicry : Hutchins, G., „„ Superorganizări ”-

Învățând din rețelele naturii ”, 15 august 2012, pe blogul personal al lui Hutchins,
https://thenatureofbusiness.org/2012/08/15/superorganisations-learning-from-natures-networks/.
14 După ce Haiti a fost lovită de un cutremur devastator în 2010 : Chunara, R., Andrews, JR, Brownstein,
JS, „Social și mass-media de presă permit estimarea modelelor epidemiologice la începutul anului 2010 în Haiti
Cholera Outbreak, ” The American Journal of Tropical Medicine and Hygiene , 86 (1), 2012, 39-45,
http://www.healthmap.org/documents/Chunara_AJTMH_2012.pdf.
15 Citind un articol despre rata de sinucidere șocant de mare a Guyanei: Scutti, S., „Suicide Rates Highest in
Guyana, poate fi explicată prin efectul de grupare, ” Medical Daily , 14 octombrie 2014,
http://www.medicaldaily.com/suicide-rates-highest-guyana-may-be-explained-clustering-effect-306982.
16 ceea ce a susținut eco-fizicianul Fritjof Capra : Capra, F., The Hidden Connections: Integrating the
Dimensiunile biologice, cognitive și sociale ale vieții într-o știință a durabilității (Doubleday, 2002),
102.
17 Mulțumită studiilor efectuate pe șoareci care au fost condiționați : Das, BG și Ressler, KJ, „Parental
Experiența olfactivă influențează comportamentul și structura neuronală în generațiile ulterioare " , Nature , 17,
Nr. 1: (2014), http://www.nature.com/neuro/journal/v17/n1/full/nn.3594.html.
18 Cercetări efectuate de antropologul Universității din Wisconsin, John Hawks : Dunham, W., „Rapid Acceleration
în evoluția umană descrisă ” , Reuters , 10 decembrie 2007,
http://www.reuters.com/article/2007/12/10/us-evolution-human-idUSN1043228620071210.
19 Recent, oamenii de știință conduși de pionierul geneticii Craig Venter : Nield, D., „Biologii tocmai au creat un
Noi specii de bacterii cu doar 437 de gene ", Science Alert , 26 martie 2016,
http://www.sciencealert.com/scientists-have-created-a-living-organism-with-the-smallest-genome-yet.
20 El spune că capitalul uman este „stocat ca conexiuni neuronale : Romer, P.,„ Capital uman și
Cunoaștere ”, blogul lui Paul Romer, 7 octombrie 2015, https://paulromer.net/human-capital-and-knowledge/.
21 După cum spune Stone, „Toată lumea lucrează la inteligența artificială” : Stone, B., „Introducing Jelly, a
Nou motor de căutare ”, The Biz Stone Collection (blog), 28 aprilie 2016, https://medium.com/the-biz-
colecția-piatră / introducerea-jeleului-unui-motor-de-căutare-nou-47e2594ad3ff # .a3wnivhgf.
22 „Vedem formarea unui nou organism celular” : Andrew Hessel interviu cu Michael J.
Casey, 30 decembrie 2015.
23 Kevin Slavin, un alt geniu proiectant de software Media Lab : Slavin, K., „Proiectarea ca participare”
Journal of Design and Science , 13 martie 2016, http://jods.mitpress.mit.edu/pub/designas-participation.
Pagina 228
De atunci m-am gândit dacă cea mai bună metaforă este aceea a unui singur organism, a unui grup de interconectate
organisme dintr-un ecosistem mai larg sau un fel de superorganism. Ne-am apucat să-i spunem
„Organism social” singular pentru consecvență, dar toate acele idei se încadrează în el. Dacă sună ca
definițiile sunt puțin neclare, merită să ne amintim că lumea naturală nu se conformează întotdeauna
regulile pe care le trasăm pentru aceasta. Virușii, de exemplu, sunt deosebit de dificil de descifrat. Oamenii de știință în general
nu considerați virușii o formă de viață, deoarece nu au structură celulară, dar au propria lor genetică
informații cu instrucțiuni pentru a schimba gazda și apoi a le replica. Complexitățile vieții în sine sunt
complexe și nu întotdeauna ușor de clasificat; la fel și cele ale Organismului Social.
Pagina 229
Informațiile de aici sunt definite mai larg decât utilizarea lor colocvială în jurul ideii de conținut al mesajului și
comunicare. Poate fi gândit ca o forță care definește aranjamentul fizic al materiei,
întruchipare a lucrurilor. Informația se opune celei de-a doua legi a termodinamicii, care spune
noi că universul tinde spre entropie. Asta înseamnă că informația este elementul cheie anti-entropic al
existenţă. În timp ce moleculele sunt conduse spre stări difuze, variate și deconectate unele de altele,
informațiile fac contrariul: creează relații structurate, consistente și conectate.
Forțele termodinamice vor să transforme materia într-un gaz; informațiile îl fac solid.
Pagina 230
În cazul în care vă întrebați, nu vom parcurge secvențial cele șapte caracteristici. Ca de obicei
a spus, ordinea acestor reguli nu cooperează cu structura noastră narativă. Dar pe parcursul
carte, le vom lovi pe toate.
Pagina 231
Safire, care a fost anterior scriitor de discurs Nixon, a recunoscut că discuția sa despre o serie de alte „porți”
a fost parțial motivat de dorința sa de a dilua atenția asupra scandalului Watergate.
Pagina 232
Pentru marea majoritate a acestor și multe altele din meme-urile de internet și alte imagini menționate în
carte, căutările simple pe Google le vor descoperi.
Pagina 233
Gilad Lotan, cercetător șef de date al firmei de capital de risc din New York Betaworks, a studiat cât de diferit este
Listele BuzzFeed au fost partajate și s-a constatat că numărul 29 părea, în medie, să fie idealul
Număr „partajabil” de factoizi.
Pagina 234
Va fi clar pentru majoritatea cititorilor, dar având în vedere sensibilitatea subiectului, ne simțim obligați să spunem asta în
comparând #BlackLivesMatter cu tiparele de comportament prezentate de viruși, nu sugerăm în niciun caz acest lucru
acesta din urmă este un fel de boală dăunătoare. Dimpotrivă, vedem această nouă mișcare pentru drepturile civile ca o
o forță puternică și progresivă pentru schimbarea culturală. Analogia virală se referă exclusiv la mecanica modului în care
o idee se răspândește, pentru a ilustra modul în care un agent de schimbare culturală poate, în anumite circumstanțe, să experimenteze
același fel de ciclu de viață impresionant ca și un super-virus. De fapt, sperăm că meme-ul #BlackLivesMatter
infectează țesătura socială a Americii atât de profund încât intră în psihicul oamenilor și promovează o întârziere
trezirea la nedreptățile care o străbate.
Pagina 235
Preferăm ortografia lui Spivack, „omos”, în locul celei „memome” a Center for Human Emergence.
Pagina 236
Din păcate, prăbușirea în iunie 2016 a unui fond de investiții descentralizat de 150 de milioane de dolari care a ales să apeleze
„DAO” va crea de ceva timp o problemă de branding pentru ideea mai largă și generică a unui DAO.
Episodul, în care un actor necinstit a sifonat 50 de milioane de dolari în jetoane din fond prin exploatarea unei lacune
în contractele inteligente ale sistemului, a subliniat necesitatea mai multor activități de dezvoltare în jurul acestor idei
și pentru un sistem robust de audit al software-ului de bază. Dar nu ar trebui să ne oprească să ne gândim la
posibile beneficii pentru societate pe care aceste noi structuri organizaționale radicale le-ar putea oferi odată ce
arhitectura este mai sigură.
Pagina 237
Vă mulțumim că ați cumpărat această carte electronică, publicată de Hachette Digital.
Pentru a primi oferte speciale, conținut bonus și știri despre cele mai recente cărți electronice și
aplicații, înscrieți-vă la buletinele noastre informative.
Inscrie-te
Sau vizitați-ne la hachettebookgroup.com/newsletters
Pagina 238
Drepturi de autor
Drepturi de autor © 2016 de ReviloPark, Inc. și Michael Casey
Proiectare copertă Amanda Kain Copyright copertă © 2016 de Hachette Book

Group, Inc.
Hachette Book Group susține dreptul la liberă exprimare și valoarea

drepturi de autor. Scopul dreptului de autor este de a încuraja scriitorii și artiștii să
producem lucrări creative care ne îmbogățesc cultura.
Scanarea, încărcarea și distribuirea acestei cărți fără permisiune este o

furtul proprietății intelectuale a autorului. Dacă doriți permisiunea de utilizare
material din carte (altul decât în scop de recenzie), vă rugăm să contactați
permissions@hbgusa.com. Vă mulțumim pentru sprijinul acordat drepturilor autorului.
Cărți Hachette
Hachette Book Group
1290 Avenue of the Americas
New York, NY 10104
hachettebooks.com
twitter.com/hachettebooks
Prima ediție de cărți electronice: noiembrie 2016
Credite ilustrative: (pagina XXIX) Birgir Breiðfjörð; (pagina 7) Birgir Breiðfjörð;

(pagina 21) Paul Baran și Birgir Breiðfjörð; (pagina 50, sus) Birgir Breiðfjörð;
(pagina 50, jos) Barrett Lyon / The Opte Project și Birgir Breiðfjörð; (pagină
67) Flemming Funch și Birgir Breiðfjörð; (pagina 88) Birgir Breiðfjörð; (pagină
103) Jonah Berger, Katherine L. Milkman și Birgir Breiðfjörð; (pagina 106)
Organizația Mondială a Sănătății, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor,
Wikipedia (Chris55) și Birgir Breiðfjörð; (pagina 107) Birgir Breiðfjörð; (pagină
108) Birgir Breiðfjörð; (pagina 110) Deen Freelon, Soroush Vosoughi, Deb Roy
(Laboratorul MIT pentru mașini sociale), Twitter și Birgir Breiðfjörð; (pagină
165) Birgir Breiðfjörð; (pagina 169) Departamentul de Statistică al Justiției din SUA, Forbes,
și Birgir Breiðfjörð; (pagina 170) Bloomberg.com și Birgir Breiðfjörð; (pagină
Pagina 239
243) Birgir Breiðfjörð; (pagina 244, sus) Birgir Breiðfjörð; (pagina 244, jos)
Birgir Breiðfjörð.
Hachette Books este o divizie a Hachette Book Group, Inc.

Numele și sigla Hachette Books sunt mărci comerciale ale Hachette Book Group,
Inc.
Editorul nu este responsabil pentru site-urile (sau conținutul acestora) care nu sunt
deținut de editor.
Hachette Speakers Bureau oferă o gamă largă de autori pentru vorbire
evenimente. Pentru a afla mai multe, accesați www.hachettespeakersbureau.com sau sunați la (866)
376-6591.
ISBN 978-0-316-35954-2
E3-20161011-JV-PC

Organismul Social - o Înțelegere Radicală A Social Media Pentru A Vă Transforma Afacerea Și Viața

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Organismul Social - o Înțelegere Radicală A Social Media Pentru A Vă Transforma Afacerea Și Viața

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

23.02.2021 Organismul social: o înțelegere radicală a social media pentru a vă transforma afacerea și viața - PDFDrive.

Prefață: Purgerea urii

Introducere: Bobotează în deșert

Capitolul 1 ALGORITMUL VIEȚII

Capitolul 2 DE LA STEEPLES LA SNAPCHAT

Capitolul 3 VÂRSTA HOLARHIEI

Capitolul 4 DESPRE CODUL MEMETIC

Capitolul 5 DIETĂ ECHILIBRATĂ

Capitolul 6 SISTEMUL IMUNITAR

Capitolul 7 CONFRONTAREA PATOGENILOR NOSTRI

Capitolul 8 THOMAS ȘI TEDDY

Capitolul 9 CULTURA DIGITALĂ

Laudă avansată pentru organismul social

Există un singur colț al universului pe care poți fi sigur că îl vei îmbunătăți și

asupra declanșatoarelor emoționale pentru a deschide linii de comunicare. Ce par a fi

vrea de la ea. Dacă vrem să învățăm cum să o democratizăm, cum să obținem

Cele șapte reguli ale vieții în social media

munca mea despre „Caracterizarea ulterioară a glicoproteinei IIb-IIIA, principalul

la TheAudience - compania pe care am fondat-o cu trei ani mai devreme cu Hollywood

virusul biologic va căuta receptori pe membrana exterioară a celulelor, astfel încât

Vă amintiți biologia liceului? Pentru mine a început călătoria mea. am fost

1. Structura celulară. Ființele vii sunt organizate în jurul celulelor. Ei pot fi

2. Metabolism. Ființele vii au nevoie de hrană, pentru care metabolismul lor

lucrurile au nevoie de alimente și se curăță de deșeuri.

3. Creștere și complexitate: în producerea mai multor materii celulare decât organice

4. Homeostazie: Organismele își reglează mediul intern, luând măsuri

5. Răspunsuri la stimuli: Lucrurile vii răspund la schimbările din exteriorul lor

6. Reproducere: ființele vii produc urmași.

De la acea călătorie în deșert în 2013, am testat aceste șapte reguli și cum

Cum procesăm informațiile și evoluăm ca

E FOARTE PRIMĂVARĂ în Mississippi de Nord și Tennessee de Est - regiunea în care eu

Ecuația ar putea părea simplă, dar pune în mișcare un mod insondabil

Crescând în Mississippi, aș auzi cum oamenii declară: „Nu am evoluat din nr

teorie pentru orice în afara biologiei. A existat o aversiune naturală față de

Reacțiile chimice nevii pot fi considerate și computere: ele dau

concurenți subfinanțați. Acum că miliarde de oameni sunt conectați la o

Marșul darwinian al mass-media

T ermenul „organism social“ a fost inventat de secolul al XIX-lea francez

putere dezlănțuită de Gutenberg: mass-media. În mod ironic, literatura timpurie care

jurnaliști sau, cel puțin, plătit pentru principiile raportării echilibrate,

Donald Davies, Vint Cerf și Bob Kahn sunt denumite frecvent

Primul model reprezintă tipul de relații de comunicare pe care le are

telefoane, pe baza codurilor din numărul fiecărui telefon. Moștenirea modelului

Conținutul bloggerilor a perturbat vechea ordine media, dar a fost

politicile erau antitetice cu cerințele de creștere ale Organismului Social. amintesc

Mișcarea #ISTANDWITHHATESPEECH - dar executarea pe ea devine

se întâmplă, de asemenea, să fie o platformă vibrantă pentru artiștii de avangardă și animatori

În timpul vieții unui milenar am trecut de la panourile de mesaje online

Evoluția Mass Mind de la Big Bang la secolul 21, cadre Bloom

Structura celulară interconectată, descentralizată

agenții de publicitate. Coca-Cola, Hewlett-Packard, Procter & Gamble și Warner Bros.

impactul este la fel de puternic ca și receptivitatea celorlalți din populație la

presând pe iubita sa de șaisprezece ani și pe co-starul ocazional Vine, Maggie

întreținerea în era social media. Întrucât întreținerea rețelei la

pentru viața însăși.

„programat” genetic - în cazul său prin marele algoritm evolutiv al

clienți și public - pentru a optimiza luarea deciziilor și a menține un

intern dacă vor să țină pasul cu lumea în schimbare rapidă a socialului

CRĂPIREA CODULUI MEMETIC

Cum se răspândesc ideile precum virusurile

I F Cineva v-a rugat să explicați la ce se referă cuvântul „Watergate”, la ce

riscați o presupunere că o mulțime de istorici politici au provocat generația Z-erilor

în descendenții acelui organism.) Memes, spunea acum Dawkins, au funcționat cu