,,Carte frumoasA,cinste

cu-I te-a scris

Incet
gindita,gingas cumpanita;

Esti ca o floare, anume

inflorita

In miinile mele care te-

au deschis”
(T.Arghezi)

După părerea mea, cartea este un lucru foarte important în viața unui om.Este o comoară fără
preț, te face să te bucuri, să rîzi și să plîngi.Cartea îti dezvoltă vocabularul și nu numai,ne face să
fim buni.Cel mai sigur prieten și cel mai bun,e cartea.Făcută să lumineze mintea omuluiși, să-i
încălzească sufletul,cartea este purtătoare peste milenii a înțelepciunii și a cunoașterii umane.
Consider,că cartea este un sprijin.
În primul rind,ea ne ajută să înțelegem și să pătrundem în tainele lumii,a universului.În filele ei
putem descoperi sfaturi, putem culege înțelepciune.
În al doilea rind, cartea este și o mîngîiere,deoarece ne alină, ne atrage cu ajutorul subiectelor ei
și ne face să uităm de unele probleme.
Mi-amintesc și acum cu plăcere de prima mea carte de colorat,aveam 4 anișori.Am răsfoit-o cu
mare nerăbdare, imagini după imagini îmi treceau prin fața ochilor.Apoi au urmat cărțile cu
povești pe care mi le citea mama și pe care eu le ascultam cu atîta placere. Deseori mă vedeam
un Făt- Frumos luptînd cu un balaur sau călare pe un cal năzdrăvan ,alteori așteptam cu sufletul
la gură să văd cu ce se vor sfîrși peripețiile Motanului Încălțat.
După aceasta a venit faimosul Abecedar, care m-a învățat să scriu și să citesc.De cînd am
descoperit-o, cartea s-a dovedit a fi un prieten credincios, răbdător, care întotdeauna are timp
pentru mine.De aici s-a început călătoria mea în lumea cărților și primeam o mare satisfacție cînd
seara povesteam bunicilor întîmplările din noua carte citită de la bibliotecă sau
procurată.Primeam o plăcere nemaipomenită să procur cărțile citite.Admiram cărțile frumos
aranjate în mica mea bibliotecă. Cu unele din ele m-am despărțit- le-am făcut cadou picilor de la
grădinița de copii din satul meu natal.Am vrut ca și alți copii să guste din tainele cărților citite de
mine.
Astăzi, de asemenea, suntem prieteni cu cartea, petrecem împreună cîteva ore pe zi.În fiecare zi
cînd vin de la școală, ,,Biblia”,cartea preferată pe care o citesc acum, mă așteaptă nerăbdătoare să
îmi spună noi informații.
Nu pot ca să nu citesc, cu toate că în ultimul timp un loc tot mai mare îl ocupă calculatorul, dar
rămîn fidel primului meu prieten.Sunt mîndru că am un prieten atît de bun și mă bucur că ne-am
cunoscut.
În concluzie, recomand și celorlalți copii să descopere prietenia cărții și să păstreze o relație
îndelungată cu Ea.