Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Suport de Curs - Rolul Asistentului Medical in Ingrijirea Pacientului in Stare Critica
Suport de Curs - Rolul Asistentului Medical in Ingrijirea Pacientului in Stare Critica
ÎN ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR ÎN
STARE CRITICĂ
BIBLOGRAFIE
Tehnica îngrijirii bolnavului – L. TITIRCĂ
Tehnica îngrijirii pacientului sănătos și
bolnav
Ghid practic pentru o viață sănătoasă
ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR ÎN STARE
CRITICĂ
GENERALITĂȚI
1. Căile aeriene
Recunoașterea clinică a obstrucției căilor
aeriene în urgență se bazează pe metodele
clasice (”privește, ascultă, simte”):
inspecție, ascultație, palpare.
FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
2. Respirația
Starea căilor aeriene și respirația sunt două
elemente legate între ele și care se evaluează
concomitent. Este evident că obstrucția căilor
aeriene împiedică o respirație normală, dar
există și situații în care mișcările respiratorii
sunt ineficiente chiar când căile aeriene sunt
permeabile.
FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
Hemotoraxul masiv
– survine prin lezarea vaselor intercostale, venelor
și arterelor pulmonare, vaselor mediastinale și prin
traumatism cardiac penetrant. Intubația cu sonda
cu un singur lumen poate fi utilizată, inițial,
pentru asigurarea protezei respiratorii. Când
există un bun control, se poate face toracotomie
și respirația unui singur plămân cu sonda cu dublu
lumen. Se vor aborda vasele de la plică și se va
efectua transfuzie dacă sângerarea este mare.
Drenajul toracic poate reduce compresiunea.
Dacă sângerarea este mare, toracotomia si
hemostaza sunt indicate.
FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
Voletul costal
Definiție: Segment de perete toracic desolidarizat
rezultat al fracturii a două sau mai multe coaste pe
cel puțin două linii de fractură (volet) sau pe o linie
de fractură și una de disjuncție condro-costala sau
condro-sternală ce joacă rol de balama (hemivolet).
Fragmentul este scos din funcția peretelui toracic și
se supune altor legi de presiune.
FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
Consecințe:
Pe plămân:
compresiune pulmon
reducere câmp hematoză
incarcare traheobronsica
hipoventilație alveolară
dezechilibru ventilație-perfuzie
hipoxemie
hipercapnie
vasoconstricție + hipersecreție (cercul vicios Cournaud living
FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI
BOLNAVUL CHIRURGICAL GRAV
Clinic
dispnee
durere în focar
cianoză
torpoare
mișcare paradoxală parietală
crepitații osoase
Sonoritatea pulmonară și murmurul vezicular pot fi normale sau
corespunzătoare hemo sau pneumotoraxului asociat.
Radiologic
fracturi costale (linii de fractură duble de cel puțin două coaste) +/-
revărsate pleurale (aer, sânge).
FUNCȚIA RESPIRATORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
TRATAMENT
Obiectiv principal = suprimarea mișcării paradoxale
1.Prim ajutor:
contenție (compresia externă = menținerea voletului înfundat)
aplicare braț pe torace
compresie manuală
decubit lateral pe volet
2. Spital
Stabilizarea pneumatică internă
Fixatoare externe
Osteosinteza
Suspensia
FUNCȚIA CIRCULATORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRUGICAL GRAV
TABLOU CLINIC
Semnele şi simtomele sunt în funcţie de modul de
instalare, acută (tablou clinic dramatic) sau
progresivă (mai puţin sever).
ETIOLOGIE
- hemoragie intrapericardică (frecvent din cauze traumatisme
toracice penetrante sau nepenetrante)
- ruptura peretelui aortic (în anevrisme)
- ruptura inimii (dipă infarct)
- durere precordială
- în traumatismele inimii şi pericardite apare dispnee
FUNCȚIA CIRCULATORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRUGICAL GRAV
- anxietate extremă
- HTA
- creşterea matităţii cardiace
- puls paradoxal
- turgescenţă jugulară
- hepatomegalie
- cianoza extremităţilor
- transpiraţii profunde
- TA prăbuşită
FUNCȚIA CIRCULATORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRUGICAL GRAV
MĂSURI DE URGENŢĂ
PUNCŢIA PERICARDICĂ în scop
decompresiv este singura măsură care duce
rapid la remiterea fenomenelor; dacă nu
poate fi efectuată se instituie urgent măsuri
de combatere a şocului prin:
echilibrare hidroelectrolitică
administrarea de O2
transportul la spital pentru tratament
FUNCȚIA CIRCULATORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRUGICAL GRAV
ȘOCUL CARDIOGEN
Şocul cardiogen este o problemă clinică dificilă, care
necesită o abordare rapidă şi perfect organizată.
Cheia pentru o evoluţie favorabilă constă în
diagnosticul precoce, terapie de susţinere promptă şi
revascularizarea coronariană de urgenţă pentru
pacienţii cu ischemie miocardică şi infarct.
Prognosticul pe termen scurt în studiile recente
indică o rată a mortalităţii între 42-48%.
FUNCȚIA CIRCULATORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRUGICAL GRAV
Tratamentul etiologic
S-a demonstrat că efectuarea angioplastiei coronariene
precoce scade semnificativ mortalitatea la 1 an.
Angioplastia ar trebui iniţiată în primele 90 minute de
la prezentarea pacientului sau măcar în primele 12
ore de la debutul infarctului miocardic.
Tromboliticele sunt a doua opţiune în urgenţă în
centrele care nu beneficiază de terapie
intervenţională, dar utilizarea lor se însoţeste de o
mortalitate mai ridicată ţinând cont de eficienţa litică
diminuată pe fondul debitului cardiac scăzut.
FUNCȚIA CIRCULATORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRUGICAL GRAV
Tratamentul medicamentos
Dacă administrarea intravenoasă de fluide nu creşte presiunea de
perfuzie, se va lua în considerare administrarea unui inotrop -
Dopamina însoţită sau nu de noradrenalină (pentru presiunea sistolică
sub 70 mmHg). Dacă ne aflăm în prezenţa unui debit cardiac scăzut,
atunci vom opta pentru Dobutamină , un inotrop cu proprietăţi arterio-
dilatatoare Se va avea în vedere că toate acestea pot creşte consumul
miocardic de oxigen cu efecte negative. În prezenţa edemului
pulmonar sau a presiunii crescute în capilarul pulmonar se va
administra un diuretic intravenos (furosemid). În infarctul miocardic
acut se va administra antiagregant plachetar (aspirină). Fibrilaţia
atrială paroxistică cu impact hemodinamic beneficiază de
administrarea intravenoasă titrată a amiodaronei. Administrarea
betablocanţilor va fi evitată în faza acută a şocului cardiogen.
Administrarea intravenoasă a nitroglicerinei nu este recomandată
pacienţilor hipotensivi.
FUNCȚIA EXCRETORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
3. rol endocrin:
• renina
- eliberată de aparatul juxtaglomerular în
- ischemia renală
- hipovolemie
- hipotensiune
- insuficienţă cardiacă
- scăderea concentraţiei de Cl- în urină
- catalizează formarea AG I → AG II cu rol vasoconstrictor în teritoriul
cutanat, splahnic şi renal
- creşte TA fără să influenţeze circulaţia cerebrală, coronariană şi
musculară
- inhibă bradikininele
FUNCȚIA EXCRETORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
Circumstanțe de apariție:
reducerea aportului sanguin la rinichi (deshidratări,
hemoragii, arsuri);
diminuarea filtratului glomerular și a capacității
funcționale (glomerulonefrita acută, leziuni ale
vaselor rinichilor);
necroză tubulară (intoxicații, șoc toxico-septic,
nefropatii interstițiale);
obstrucția căilor excretoare (litiază ureterală, tumori).
FUNCȚIA EXCRETORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
7. tulburări electrolitice:
- ureea sanguină, acid uric – cresc proporțional cu agravarea
funcției renale;
- creatinina sanguină – creșterea este paralelă cu cea a ureei
arătând scăderea
capacității de filtrare a nefronilor;
- hiperkaliemia – cu efecte asupra miocardului;
- hiponatriemia – este în funcție de gradul de deshidratare a
pacientului și are efecte neurologice: convulsii, stări de
confuzie;
- hipocalcemie;
- hiperfosfatemie – din cauza diminuării filtratului glomerular.
FUNCȚIA EXCRETORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
8. tulburări acido-bazice:
- acidoza metabolică.
9. dezechilibre hidrice:
- hiperhidratare intracelulară determinată de
vărsături, tulburări de conștiență;
- hiperhidratare extracelulară, cu risc de
creștere a TA, apariția edemului
FUNCȚIA EXCRETORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
Problemele pacientului:
alterarea volumului lichidian:
- în exces (actuală) – din cauza creșterii volumului extracelular sau
a ingerării excesive de lichid;
- în deficit (potențială) – legată de creșterea diurezei, vărsături.
alterarea senzorială și cognitivă:
- legată de tulburările hidro-electrolitice (hiponatriemia determină
stare de confuzie,
convulsii; hiperhidratarea intracelulară determină tulburări de
conștiență
FUNCȚIA EXCRETORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
Potențial de complicații:
- imobilizarea la pat poate duce la apariția
escarelor, tromboflebitelor;
- hiperhidratarea extracelulară prin forțarea
diurezei sau aport excesiv de sare poate duce
la HTA, edem cerebral, edem pulmonar acut;
- acidoza – determină tulburări respiratorii.
FUNCȚIA EXCRETORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
deficit de autoîngrijire:
- legat de starea de slăbiciune, oboseală.
FUNCȚIA EXCRETORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
Obiectivele vizează:
- evaluarea funcției renale actuale;
- înlăturarea cauzelor declanșatoare;
- corectarea dezechilibrului hidro-electrolytic;
- supravegherea funcțiilor vitale și vegetative;
- prevenirea complicațiilor;
- asigurarea nutriției adecvate;
- suport emoțional al pacientului și familiei;
- educația pacientului.
FUNCȚIA EXCRETORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
Intervenții
- aplicarea măsurilor de urgență;
- asigurarea repausului la pat;
- recoltarea sângelui pentru examinări de laborator (pH,
uree, rezervă alcalină, ionogramă, creatinină);
- recoltarea urinei pentru examinări fizico-chimice;
- urmărirea respirației (respirație Kussmaul în acidoză
măsurarea TA, puls, temperatură, respirație (febra și
polipneea pot crește pierderile de apă);
FUNCȚIA EXCRETORIE ȘI BOLNAVUL
CHIRURGICAL GRAV
Concluzii :
Politraumatismele și monotraumatismele
grave reprezintă o condiție patologică în
dinamică și necesită tratament
multidisciplinar, etapizat;
Îngrijirea politraumatizaților parcurge două
etape: inițială (asociată cu resuscitare la
nevoie) și definitivă (de evaluare și
tratament);
BOLNAVUL CHIRURGICAL GRAV
POLITRAUMATIZAT